Sunteți pe pagina 1din 85

1

Analiza

de risc

seismic -

exemple
Understanding Urban Seismic Risk Around the World
RADIUS Program for Earthquake Damage Assessment

(EDA)
aplicatie

pentru

Bucuresti
Softul

HAZUS

aplicatie

pentru

zona

Los Angeles
Proiectul

ROSERIS

aplicatie

pentru

o zona

din Bucuresti
Proiectul

HERA

aplicatie

pentru

centrul

istoric

al Bucurestiului
Proiectul

CERSIS

aplicatie

pentru

o zona

din Iasi
Proiect

trans-frontalier

Romania -

Bulgaria
Conf.dr.ing. Alexandru Aldea Master

Inginerie structurala, 2010-2012
Curs: Vulnerabilitate si risc la actiuni din hazard natural
2
Analiza

riscului

seismic (SRA,

Seismic Risk Analysis)

are drept

scop

calculul

probabilitatii

unor

efecte

economice

si

sociale

negative asupra

unor

elemente

expuse,
intr-un amplasament

si

intr-un interval de timp

specificate, in urma

unui

cutremur

(scenariu

seismic) dat.
Analiza

riscului

seismic (estimarea

pierderilor) nu trebuie

sa

fie un scop

in sine, ci

doar

un punct

de plecare

pentru

actiunile

de reducere

a riscului

seismic si

pentru

planificarea

actiunilor

de interventie

in cazul

unui

cutremur

distrugator.

Scenariu seismic
Conditii locale de
teren
Hazard seismic
Date demografice
Fond construit
Vulnerabilitate
Estimarea
pierderilor; Risc
Plan de reducere a dezastrului
seismic
(pregatire, interventie rapida)
Pentru

a incepe

o analiza

de risc

seismic trebuie

stabilit

un scenariu

seismic

pentru

zona

in studiu, scenariu

definit

prin:
(i)

cutremur

de scenariu

(info: pozitia

focarului, magnitudinea, momentul

producerii


ziua, noaptea, etc.) sau
(ii)

(ii) o harta

de hazard seismic in zona

respectiva.
3
Intr-o prezentare simplificata (pentru un singur tip de constructii),

riscul seismic
anual intr-un amplasament dat se calculeaza astfel (Thibault, 1994):
R(I) = R
PS

(I) + R
PU

(I) + R
PE

(I) + R
IFE

(I)
unde R(I)

este riscul seismic
R
PS

(I)

-

riscul seismic datorat pierderilor structurale (prabusirea si avarierea
constructiilor)
R
PU

(I)

-

riscul seismic datorat pierderilor umane
R
PE

(I)

-

riscul seismic datorat pierderilor de exploatare (economice)
R
IFE

(I)

-

riscul seismic datorat incetarii functionarii echipamentelor,
toate valorile de risc corespunzand nivelului I

al hazardului seismic in
amplasamentul studiat.
4
R
PS

(I) = P(I) V
S

(I) C
S
unde P(I)

este probabilitatea anuala de depasire a nivelului I

al parametrului
actiunii seismice in zona studiata (hazard seismic)
V
S

(I)

-

vulnerabilitatea tipului de constructie considerat (probabilitatea de
avariere)
C
S

-

valoarea (costul) tuturor constructiilor din tipul de constructie
considerat, care se afla in zona studiata
Pierderile structurale estimeaza costul cauzat de colapsul si de

avarierea constructiilor
(elemente structurale si elemente nestructurale).
RPS(I) -

riscul seismic datorat pierderilor structurale
5
R
PU

(I) = R
PUC

(I) + R
PUS

(I)
unde

R
PUC

(I) = P(I) V
S

(I) N C
PU
R
PUC

(I)

-

riscul datorat pierderilor umane provocate de colapsul si avarierea
constructiilor
R
PUS

(I)

-

riscul datorat pierderilor umane provocate de efectele indirecte ale
seismului (incendii, tsunamis, etc.); foarte greu de evaluat
N

-

numarul total de persoane aflate in momentul producerii cutremurului
in constructiile din tipologia considerata
C
PU

-

costul social asociat pierderilor umane (cheltuieli pentru cazare, ingrijiri
medicale, asigurari, subventii, etc.).
RPU(I) -

riscul seismic datorat pierderilor umane
6
R
PE

(I) = P(I) T
R

(I) C
A
Unde T
R

(I)

este timpul necesar pentru reluarea activitatilor economice care se
desfasurau in tipul de constructii considerat, dupa avariile provocate de un nivel I

al
hazardului seismic
C
A

este cifra de afaceri (medie zilnica)
RIFE(I)

-

riscul seismic datorat incetarii functionarii echipamentelor
R
IFE

(I) = P(I) V
E

(I) C
E
unde V
E

este valoarea distrugerilor suferite de echipamente pentru nivelul I

al
hazardului seismic
C
E

-

costul repararii si/sau inlocuirii echipamentelor (echipamente industriale
si/sau sistemele de alimentare cu apa, gaz, electricitate din constructiile considerate)
RPE(I) -

riscul seismic datorat pierderilor de exploatare
7
Decada

Internationala

pentru

Reducerea

Dezastrelor

Naturale

si

initiativa

RADIUS
Adunarea

Generala

a Natiunilor

Unite

a desemnat

decada

1990-2000 drept

Decada

Internationala

pentru

Reducerea

Dezastrelor

Naturale

(International Decade for Natural
Disaster Reduction) IDNDR, cu scopul

de a reduce pierderile

de vieti

omenesti,
distrugerile

materiale

si

efectele

sociale

si

economice

negative cauzate

de dezastrele

naturale.
Secretariatul

IDNDR

a lansat

in 1996 initiativa

RADIUS -

Risk Assessment Tools for
Diagnosis of Urban Areas against Seismic Disasters, cu suport

financiar

si

asistenta

din
partea

Guvernului

Japoniei. Scopul

RADIUS

a fost

promovarea

la nivel

international a
activitatilor

pentru

reducerea

riscului

seismic in aglomerarile

urbane, in particular cu
atentia

spre

tarile

in curs de dezvoltare.
In Iulie

1997 IDNDR

avea

candidaturi

de la 58 de orase

din lumea

intreaga

(27 din Asia,
12 din Europa

si

Africa, 19 din America de Sud), inclusiv

din Bucuresti. In Septembrie

1997 au fost

selectate

20 de orase

pe

baza

unor

criterii

obiective

si

a distributiei

geografice. Bucurestiul

a fost

unul

dintre

orasele

selectate.
8
Dupa

selectarea

celor

20 de orase, experti

de la 3 institutii

internationale

angrenate

in
initiativa: International Center for Disaster-Mitigation Engineering (INCEDE, Japan),
Bureau de Recherches

Gologiques

et Minires

(BRGM,

France) si

GeoHazards

International (GHI, United States), au vizitat

si

evaluat

orasele

candidate. Rapoartele

expertilor

au fost

analizate

de Secretariatul

IDNDR

si

de STC (Scientific and Technical
Committee for IDNDR)

care la inceputul

lui

Ianuarie

1998 au selectat

noua

orase

pentru

studiu-de-caz.
Obiectivele

practice ale RADIUS

au fost:
1. Evaluarea

riscului

seismic si

dezvoltarea

planurilor

de actiune

in caz

de dezastru

in 9
orase

selectate

din Europa

(Skopje-Macedonia), Asia (Izmir -

Turcia, Tashkent -

Uzbekistan, Zigong -

China, Bandung -

Indonesia), Africa (Addis Ababa -

Ethiopia) si

America de Sud

(Guayaquil -

Ecuador, Tijuana -

Mexico, Antofagasta -

Chile),
2) Dezvoltarea

de instrumente

practice pentru

managementul

riscului

seismic, care sa

poate

fi

folosite

pe

intreg

globul

in orase

expuse

hazardului

seismic,
3) Realizarea

de studii

comparative pentru

intelegerea

riscului

seismic in mediul

urban in
lumea

intreaga

si

promovarea

cooperarii

stiintifice.
9
in 1998 Secretariatul

IDNDR

impreuna

cu GeoHazards

International (GHI)

au lansat

proiectul

Understanding Urban Seismic Risk Around the World (UUSRAW)
Proiectul

UUSRAW

a avut

urmatoarele

scopuri:
-

sa

ofere

o comparatie

sistematica

a marimii, cauzelor

si

metodelor

de


management a riscului

seismic in orase

de pe

intreg

globul,
-

sa

identifice

orase

care sunt

caracterizate

de probleme

similare

din punct

de
vedere

al riscului

seismic si

sa

incurajeze

cooperarea

intre

acestea,
-

sa

creeze

un forum de discutii

in care orasele

sa

poata

impartasi

intre

ele

experienta

lor

in problemele

legate de riscul

seismic.
Reprezentantii

a 74 de orase

din 50 de tari

si-au exprimat

interesul

de a participa

in
acest

Proiect. Din diverse motive, doar

20 de orase

au participat

activ

in toate

fazele

proiectului. Aceste

orase

sunt: Algiers-Algeria, Bogota-Colombia, Bucuresti-Romania,
Dehra Dun-India, Dhaka-Bangladesh, Gilgit-Pakistan, Guadalajara-Mexico, Gyumri-

Armenia, Kampala-Uganda, Kathmandu-Nepal, Pimpri-India, Quito-Ecuador, Rome-Italy,
San Juan-Argentina, San Salvador-El Salvador, Santiago-Chile, Skopje-Macedonia,
Sofia-Bulgaria, Tehran-Iran si

Ulaanbaatar-Mongolia.
10
Proiectul

a utilizat

indicatorul

EDRI (Earthquake Disaster Risk Index), care a oferit

un
mod unitar

pentru

compararea

oraselor

participante

in termeni

de risc

seismic.
Indicatorul

EDRI

compara

zonele

urbane in functie

de gradul

si

natura

riscului

seismic
care le caracterizeaza, utilizand

5 factori

principali: hazard, vulnerabilitate, expunere,
context extern si

capacitatea

de raspuns

rapid si

refacere

in caz

de dezastru.
Indicatorul

EDRI

a fost

introdus

in 1995 de R. Davidson, Stanford University, fiind

asemanator

altor

indicatori

utilizati

la nivel

international, cum ar

fi

indicatorul

calitatii

vietii

sau

indicele

pretului

de consum.
Capacitatea de raspuns
Riscul seismic
Economie
Economie
Transporturi
Cultura
Politica
Planificare
Resurse
Mobilitate
si acces
si de refacere
Context
extern
Vulnerabilitate Expunere Hazard
Populatie
fizica
Infrastructura
Economie
social-politic
Sistem
Populatie
fizica
Infrastructura
social-politic
Sistem
Miscarea
terenului
Hazard
indus
Componente

ale riscului

seismic luate

in considerare

pentru
evaluarea

indicatorului

EDRI (Raport

RADIUS, 2000)
11
Pentru

fiecare

componenta

se evalueaza

un indicator, iar

apoi

un model matematic

permite

combinarea

acestora

pentru

calcului

indicatorului

EDRI.
Indicatorul

EDRI

este

un indicator compozit

care ofera

o exprimare

cantitativa

a unui

concept care nu poate

fi

masurat

direct (riscul

seismic).
El poate

cuantifica

riscul

seismic doar

in termeni

relativi, adica

utilizeaza

valori

relative
ale indicatorilor

care caracterizeaza

fiecare

oras

pentru

a descrie

riscul

seismic relativ

al
acestor

orase.
Pentru

aceasta, cei

31 de indicatori

utilizati

pentru

caracterizarea

oraselor

sunt

reuniti

intr-un unic

indicator prin

trei

etape: (a) scalare, (b) pondere

(in sensul

de identificare

si

alocare

a contributiei

relative a fiecarui

indice

la riscul

seismic global al orasului), si

(c)
combinare

(aditiva).
12
Indicatorii

EDRI
Davidson & Shah, 1997
13
Davidson & Shah, 1997
Factori

de ponderare
14
Davidson & Shah, 1997
15
Davidson & Shah, 1997
16
Algiers
Bogota
Bucharest
Dehra Dun
Dhaka
Gilgit
Guadalajara
Gyumri
Kampala
Kathmandu
Pimpri
Quito
Rome
San Juan
San Salvador
Santiago
Skopje
Sofia
Tehran
Ulaanbaatar
Redus Mediu Mare
Algiers
Bogota
Bucharest
Dehra Dun
Dhaka
Gilgit
Guadalajara
Gyumri
Kampala
Kathmandu
Pimpri
Quito
Rome
San Juan
San Salvador
Santiago
Skopje
Sofia
Tehran
Ulaanbaatar
Redus Mediu Mare
Factorul

vulnerabilitate
Factorul

hazard
Hazardul

seismic este

contributorul

principal la riscul

seismic din Bucuresti,
Dehra Dun, Pimpri, San Juan, San
Salvador si

Santiago.
In timp

ce

in ultimele

5 orase

enumerate
hazardul

este

guvernat

de seismicitate, in
Bucuresti

acesta

se datoreaza

in principal
perioadei

predominante

lungi

de vibratie

a
terenului

in cazul

cutremurelor

Vrancene

subcrustale

puternice
Vulnerabilitatea

este

contributorul

principal
la riscul

seismic din Gilgit, Gyumri,
Kampala, Quito si

Sofia, unde

lipsa

codurilor

de proiectare

antiseismica

este

determinanta,
17
Algiers
Bogota
Bucharest
Dehra Dun
Dhaka
Gilgit
Guadalajara
Gyumri
Kampala
Kathmandu
Pimpri
Quito
Rome
San Juan
San Salvador
Santiago
Skopje
Sofia
Tehran
Ulaanbaatar
Redus Mediu Mare
Factorul

expunere
Expunerea

este

contributorul

principal la
riscul

seismic din Bogot, Dhaka,
Guadalajara si

Tehran. In Bogot

si

Guadalajara, populatia

expusa

este

indicatorul

determinant. In Dhaka,
determinate sunt

expunerea

populatiei

(10
milioane

de locuitori) si

a infrastructurii

fizice

(2 milioane

de apartamente

si

o arie

urbana

de 1500 km2). In Tehran determinate sunt

si

populatia, infrastructura

fizica

si

economia.
18
Studiul

efectuat

indica

faptul

ca din cele

20 de orase

analizate

Dhaka si

Tehran sunt

orasele

cu cel

mai

mare risc

seismic relativ, iar

Gyumri

si

Skopje sunt

orasele

cu cel

mai

mic

risc

seismic relativ.
Studiul

celor

31 de indicatori

arata

ca riscul

seismic mare al Tehranului

se datoreaza

expunerii

mari

si

contextului

extern. Tehranul

este

cel

mai

mare oras

din analiza, cu 10
milioane

de locuitori. Alti

factori

(hazard, vulnerabilitate,etc.) au valori

relativ

joase. In
acelasi

timp, riscul

seismic din Dhaka se datoreaza

expunerii, vulnerabilitatii

si

nivelului

necorespunzator

al interventiei

in caz

de dezastru. In aceasi

termeni

de comparatie,
pozitia

codasa

a oraselor

Gyumri

si

Skopje se explica

prin

cele

mai

mici

valori

la toti

cei

cinci

mari

factori

inclusi

in analiza.
19
EDA

a fost

dezvoltat

pentru

a fi

utilizat

in special in tarile

in curs de dezvoltare

sau

in
cazurile

in care se doreste

o estimare

rapida

si

simplificata

a riscului

seismic. Analizele

avansate

de risc

seismic necesita

baze

vaste

de date de buna

calitate

si

utilizeaza

metodologii

de calcul

mai

avansate.
EDA, desi

urmareste

pasii

clasici

ai

analizelor

de risc

seismic, utilizeaza

o metodologie

simplificata

urmarind

rapiditatea

si

usurinta

estimarilor, de aceea

acuratetea

rezultatelor

este

limitata. Rezultatele

obtinute

trebuie

considerate ca preliminare

si

constituind

un
punct

de pornire

spre

analize

mai

riguroase. De asemenea

rezultatele

pot reprezenta

un
punct

de plecare

pentru

planurile

de management al riscului

seismic si

pot fi

utile pentru

atragerea

atentiei

factorilor

de decizie

asupra

riscului

seismic existent.
EDA

nu este

un program care efectueaza

analize

detaliate

si

precise, rezultatele

sale
reprezentand

doar

estimatii

rapide.
RADIUS Program for Earthquake

Damage Assessment

(EDA)

dezvoltat
de OYO Corporation, OYO International din Japonia, si realizat

de Geosoft

Technical
Support, Singapore si Risk

Management Software, India, licenta

IDNDR
20
Scenariul

seismic utilizat

de EDA

implica

selectarea

sau

definirea

unui

cutremur

de
analiza. Utilizatorul

poate

selecta

dintr-o

lista

de cutremure

(Tangshan-China-1976, El
Asnam-Algeria-1980, Spitak-Armenia-1988, Luzon-Filipine-1990, Manjil-Iran-1990,
Northridge-SUA-1994, Kobe-Japonia-1995, Kocaeli-Turcia-1999, ChiChi-Taiwan-1999)
sau

poate

defini

el insusi

un cutremur

de analiza.
Parametrii

care caracterizeaza

cutremurul

de analiza

sunt: ora

la care are loc
cutremurul, magnitudinea

(de tip Gutenberg-Richter), adancimea

focarului, directia

geografica

si

distanta

epicentrala

fata

de o celula

a retelei

care modeleaza

zona

studiata. Cutremurele

pre-introduse

in EDA

au magnitudini

M
G-R

= 6.8 8.2, distante

epicentrale

A = 0 40 km

si

adancimi

de focar

h = 0 5 km.
Apoi

utilizatorul

alege

o relatie

de atenuare

a acceleratiei

maxime

a terenului

PGA,
dintre

relatiile

pre-definite in program
21
Nr. Autori Relatia de atenuare
1 Joyner & Boore - 1981
log PGA= 02 . 1 D 00255 . 0 D log M 249 . 0
unde ) 3 . 7 ( D
2 2
+ = A
2 Campbell - 1981

75 . 1
) D ( M 28 . 1
e 0185 . 0 PGA

=
unde
M 732 . 0
e 147 . 0 D + = A
3 Fukushima & Tanaka - 1990
980 / 10 PGA
30 . 1 R 0034 . 0 ) 10 032 . 0 R log( M 41 . 0 (
M 41 . 0
+ +
=

0
0.1
0.2
0.3
0.4
0.5
0.6
0.7
0.8
0.9
0.1 1 10 100
Distanta epicentrala, km
P
G
A

(
g
)
Joyner & Boore, 1981
Campbell, 1981
Fukushima & Tanaka, 1990
Relatii

de atenuare

utilizate

de programul

EDA
22
In programul

EDA

conditiile

locale de teren

sunt

introduse

pentru

fiecare

celula

a retelei

care modeleaza

zona

studiata. Clasificarea

conditiilor

de teren

este

facuta

pe

baza

geologiei

superficiale, a ultimilor

straturi

de teren. Utilizatorul

poate

alege

intre

5


categorii

de teren, fiecare

dintre

ele

fiind

caracterizata

de un factor de amplificare

care
se aplica

rezultatului

analizei

de atenuare

a acceleratiei

maxime

a terenului. Valorile

factorilor

de amplificare

pot fi

modificate

de utilizator.
Clasa Descrierea terenului Factorul de amplificare
0 Teren necunoscut 1.00
1 Roca tare 0.55
2 Roca moale 0.70
3 Teren mediu 1.00
4 Teren moale 1.30

Clasa

Roca tare

corespunde

rocilor

vulvanice

(granit, bazalt) si

rocilor

sedimentare

din
pre-tertiar. Clasa

Roca moale

corespunde

rocilor

din nisip

si/sau

noroi

din tertiar.
Terenul

mediu

corespunde

terenului

diluvial

si

terenului

aluvionar

tare, este

considerat

a
fi

solul

standard, de referinta. Terenul

moale

corespunde

terenului

aluvionar

moale,
terenurilor

de umplutura, etc.
23
Acceleratia

maxima a terenului

(care dupa

atenuare

este

modificata

cu factorul

de
amplificare

care caracterizeaza

conditiile

locale de teren) este

convertita

in intensitate

seismica

pe

scara

de intensitati

Mercalli

Modificata, MMI, utilizand

relatia

empirica

stabilita

de Trifunac

& Brady, 1975
0.01
0.1
1
2 3 4 5 6 7 8 9 10
Intensitatea MMI
P
G
A

(
g
)
Trifunac & Brady, 1975
MMI =
) 014 . 0 ) 980 PGA (log( 3 . 0
1


24
Avarierea

constructiilor

este

estimata

pe

baza

curbelor

de vulnerabilitate. Programul

propune

o clasificare

a constructiilor

in 10 categorii, aceasta

avand

la baza

clasificarile

utilizate

in tarile

din America Latina.
Clasificarea

utilizeaza

indicatori

ca: materialul

structurii

de rezistenta, tipul

de constructie,
codul

de proiectare

utilizat, destinatia

constructiei, numarul

de etaje, etc. si

a fost

gandita

pentru

a fi

utilizata

in tarile

in curs de dezvoltare.
Curbele

de vulnerabilitate

utilizate

au fost

construite

pe

baza

datelor

de avarii

in urma

unor

cutremure

din trecut, din aceaste

tari. Curbele

de vulnerabilitate

indica

procentul

de
constructii

avariate

in functie

de intensitatea

seismica

MMI. Nivelul

de avariere

a
constructiilor

considerat

in EDA

este

colapsul

si

avarierea

puternica. Avariile

usoare

si

medii

nu sunt

considerate.
25
URM is Un-Reinforced Masonry
and RC is Reinforced Concrete building
RES3--- URM-RC composite construction - old,
deteriorated construction, not complying with
the latest code provisions. Height 4 - 6 stories.
RES4--- Engineered RC construction - newly constructed
multi-storied buildings, for residential and
commercial purposes.
EDU1--- School buildings, up to 2 stories.
usually percentage should be very small
EDU2--- School buildings, greater than 2 stories.
usually percentage should be very small
MED1--- Low to medium rise hospitals
usually percentage should be very small
MED2--- High rise hospitals
usually percentage should be very small
COM---- Shopping Centers
IND ----- Industrial facilities, both low and high risk
Building Classes Explanation
URM-RC composite construction - sub-standard
construction, not complying with the local code
provisions. Height up to 3 stories.
Informal construction - mainly slums, row housing
etc. made from unfired bricks, mud mortar, loosely
tied walls and roofs.
RES2---
RES1---
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
4 5 6 7 8 9 10 11 12
Intensitatea seismica MMI
R
a
t
a

d
e

a
v
a
r
i
e
r
e

(
%
)
RES1
RES2
RES3
RES4
EDU1
EDU2
MED1
MED2
COM
IND
26
Pentru

estimarea

numarului

de constructii

avariate

din fiecare

categorie

trebuie

ca
utilizatorul

sa

introduca

procentul

de constructii

aferente

celor

10 tipologii

pentru

fiecare

zona

omogena

a retelei

de careuri

(dupa

impartirea

zonei

analizate

in careuri, acestea

sunt

grupate

in sub-zone omogene

din punct

de vedere

al fondului

construit).
Numarul

total de constructii

din fiecare

careu

al retelei

este

calculat

automat de EDA

pornind

de la numarul

total de constructii

din zona

analizata, numar

care este

combinat

cu un indicator al densitatii

relative a constructiilor

din fiecare

careu. Densitatea

relativa

are 5 nivele: fara

constructii, cu densitate

redusa, cu densitate

medie, cu densitate

ridicata

si

cu densitate

foarte

ridicata.
Programul

EDA

combina

apoi

numarul

de constructii

din fiecare

categorie

si

din fiecare

careu

al retelei

cu curbele

de vulnerabilitate

si

estimeaza

numarul

de cladiri

prabusite

sau

puternic

avariate

din fiecare

careu

si

din fiecare

categorie.
27
Programul

EDA

estimeaza

numarul

de morti

si

de raniti

provocati

de avarierea

constructiilor. Utilizatorul

trebuie

sa

specifice

populatia

totala

a orasului, sa

defineasca

in
termeni

de ore ziua

(considerata

implicit de la 6 la 18) si

noaptea

(de la 18 la 6). In
scenariul

seismic ales se mentioneaza

ora

producerii

cutremurului. Constructiile

au un
grad de ocupare

diferit

ziua

si

noaptea.
Pentru

fiecare

categorie

de constructii

este

considerat

implicit un numar

mediu

de
ocupanti, valoarea

de referinta

fiind

numarul

de ocupanti

din categoriile

RES1 si

RES2
pe

timp

de noapte. Numar

mediu

de ocupanti

este

modificat

in functie

de momentul

producerii

cutremurului

(ziua/noaptea), valorile

pot fi

modificate

de utilizator. De exemplu,
in cladirile

uzuale

(RES1 si

RES2) numarul

de ocupanti

este

redus

la jumatate

ziua;
scolile

au de 20 sau

50 de ori

mai

multi ocupanti

ziua

decat

noaptea, etc.
Momentul Categoria

constructiei
producerii RES1 RES2 RES3 RES4 EDU1 EDU2 MED1 MED2 COM IND
Noaptea 1.0 1.0 4.0 10.0 0.2 0.2 2.0 4.0 0.2 0.2
Ziua 0.5 0.5 2.0 5.0 10.0 25.0 6.0 12.0 4.0 4.0
28
Dupa

ce

programul

calculeaza

numarul

de cladiri

prabusite

sau

puternic

avariate

din
fiecare

categorie

si

numarul

total de persoane

care se aflau

in cladirile

respective la
momentul

producerii

cutremurului, se estimeaza

numarul

de morti

si

de raniti.
Fiecare

categorie

de constructii

este

caracterizata

de curbe

care indica

numarul

de
persoane

prinse

sub daramaturi, numarul

de persoane

care mor

pe

loc, numarul

de
persoane

care mor

mai

tarziu, numarul

de raniti

mai

mult

sau

mai

putin

grav.
In Fig. sunt

prezentate

curbele

care permit estimarea

numarului

celor

care sunt

prinsi

sub daramaturi

(N1). Pentru

estimarea

valorilor

N2, N3, N4 si

N5 sunt

furnizate

tabele

cu valori

pentru

fiecare

categorie

de constructie

si

pentru

fiecare

grad de intensitate

seismica

MMI. De exemplu, numarul

celor

care mor

pe

loc in constructiile

din categoriile

RES2, EDU1 si

MED1 este

estimat

folosindu-se coeficientul

0.125, in timp

ce

pentru

RES4, EDU2 si

MED2 (mai

putin

vulnerabile), coeficientul

este

0.050.
Nr. de ocupanti in momentul colapsului
Care sunt prinsi sub daramaturi (N1) Care nu sunt prinsi sub daramaturi (1-N1)
Care mor pe loc (N2) Care nu mor pe loc (1-N2)
Care mor mai tarziu (N3) Care supravietuiesc (1-N3)
Care sunt grav raniti (N4g) Care sunt moderat raniti (N4m) Care sunt usor raniti sau deloc (N4u)
Care sunt moderat raniti (N5) Care sunt usor raniti sau deloc (1-N5)
29
0.0
0.1
0.2
0.3
0.4
0.5
0.6
0.7
0.8
0.9
1.0
4 6 8 10 12
Intensitatea seismica MMI
C
o
e
f
i
c
i
e
n
t
u
l

p
e
n
t
r
u

N
1
MED1
EDU1
RES3
0.0
0.1
0.2
0.3
0.4
0.5
0.6
0.7
4 6 8 10 12
Intensitatea seismica MMI
C
o
e
f
i
c
i
e
n
t
u
l

p
e
n
t
r
u

N
1
MED2
EDU2
RES4
IND
COM
0.0
0.1
0.2
0.3
0.4
0.5
0.6
0.7
0.8
0.9
1.0
4 6 8 10 12
Intensitatea seismica MMI
C
o
e
f
i
c
i
e
n
t
u
l

p
e
n
t
r
u

N
1
RES1
RES2
Coeficientul

pentru

estimarea

numarului

de persoane

prinse

sub daramaturi

(N1)
30
Aplicatie

a programului

EDA pentru

Bucuresti
scenariul

de calcul

-

cutremurul

Vrancean

din 4 Martie

1977
28 40 52 65
9 18 29 41 53 66
10 19 30 42 54 67
4 11 20 31 43 55 68
5 12 21 32 44 56 69 79 97 106
1 6 13 22 33 45 57 70 80 89 98
14 34 46 58 71 81 90 99
15 23 35 47 59 72 82 91 100 107 111
2 7 16 24 36 48 60 73 83 92 101 108 114 115
3 8 17 25 37 49 61 74 84 93 102 109 112
26 50 62 75 85 103 110 113
27 38 51 63 76 86 94 104
39 64 77 87 95 105
78 88 96
Bucurestiul

a fost

modelat

cu o retea

de careuri

patrate

cu latura

de 1.35 km, totalizand

o arie

de 209.6km2, in concordanta

cu aria urbana

actuala

(228 km2) si

cu forma si

distributia

unitatilor

de recensamant
31
Conditiile

locale de teren

au fost

caracterizate

simplificat

prin

doua

clase

de teren:
3 -

teren

mediu

(zona

de vest si

de nord

a orasului) si
4 -

teren

moale

(zona

centrala, de sud

si

de est)
3 3 3 3
3 3 3 3 3 3
3 3 3 3 3 3
3 3 3 3 3 3 3
3 3 3 3 3 3 3 4 4 4
3 3 3 3 3 3 4 4 4 4 4
3 3 4 4 4 4 4 4
3 3 3 4 4 4 4 4 4 4 4
3 3 3 3 3 4 4 4 4 4 4 4 4 4
3 3 3 3 3 4 4 4 4 4 4 4 4
3 4 4 4 4 4 4 4
3 4 4 4 4 4 4 4
4 4 4 4 4 4
4 4 4
Conditiile

de teren
32
Scenariul

seismic din EDA

pentru

cutremurul

din 1977 a fost

astfel

calibrat

incat:
(i) valorile

acceleratiei

maxime

a terenului

sa

fie intre

0.19g si

0.36g, (variatie

de la simplu

la dublu, in functie

de distanta

epicentrala

si

de conditile

locale de teren,
variatie

posibil

de imaginat

tinand

cont ca la cutremurul

din 1986 variatia

a fost

de la
simplu

la triplu: Metrou

IMGB 0.06g, Otopeni, 0.22g);
(ii) valorile

intensitatii

seismice

(corespunzatoare

acceleratiilor

maxime) sa

fie
intre

7.4 si

8.4, in concordanta

cu valorile

intensitatii

seismice

estimate in Bucuresti

la
cutremurul

din 1977 (concordanta

este

valabila

in termeni

numerici, nu ca distributie

in
oras

a intensitatilor).
c c c d
b b c c c d
b b c c c d
b b b c c c c
b b b b c c c d d d
a a b b b c c d d d d
b b c c c d d d
a b b c c c c c d d d
a a a a b b c c c c c c c c
a a a a a b b c c c c c c
a b b b b c c c
a b b b b b b b
a b b b b b
a b b
Distributie

Intensitati
8.5
7.6 7.8
8.0
8.3
a
b
c
d
7.8
8.0
8.3
Interval de intensitate
33
Pentru

modelarea

fondului

construit

din Bucuresti, careurile

retelei

au fost

grupate

in
patru

categorii

considerate a fi

omogene

din punct

de vedere

al distributiei

procentuale

a
diferitelor

categorii

de constructii: 1-

zone cu constructii

vechi

(construite

inainte

de
1945), majoritar

de inaltime

medie

si

inalte, 2 -

zone cu constructii

in majoritate

noi,
blocuri

de locuit

construite

dupa

1945, 3 -

zone cu constructii

joase, case individuale, 4 -

zone mixte.
3 3 3 3
3 3 3 3 3 3
3 4 3 3 3 3
3 3 4 4 4 3 3
3 4 4 4 4 4 4 3 4 3
3 3 4 4 2 4 4 4 4 4 2
4 2 4 1 4 4 2 4
4 4 3 4 1 4 4 4 2 4 4
3 4 4 2 3 3 1 1 1 4 2 4 3 3
3 3 4 2 4 2 4 1 4 4 4 4 4
4 2 4 3 4 3 4 4
3 4 4 4 3 2 4 4
4 3 3 2 4 4
3 4 4
Fondul

construit -
zone omogene
34
Distributia

procentuala

a diferitelor

categorii

de constructii

si

densitatea

relativa

a
constructiilor

din fiecare

careu

al retelei

au fost

astfel

alese

incat

sa

reproduca

pe

cat
posibil

structura

fondului

construit

existent in Bucuresti

in 1977.
A fost

stabilita

o distributie

simplificata

a categoriilor

de constructii

dupa

cum urmeaza:
90412 case cu 1-3 etaje, 3848 case vechi

de inaltime

medie

si

mare (construite

inainte

de 1945) si

5904 case noi

de inaltime

medie

si

mare (construite

intre

1945 si

1977), in
total 100000 constructii

(numar

estimat

ca existent in 1977, fata

de 108834 la
recensamantul

din 1992).
Curbele

de vulnerabilitate

au fost

recalibrate astfel

incat

sa

corespunda

pe

cat posibil

realitatii

comportarii

constructiilor

la cutremurul

din 1977.
A fost

efectuata

o recalibrare

si

a coeficientilor

utilizati

in estimarea

numarului

de morti

si

de raniti.
35
a a a a
a a a a a a
a a a a a a
a a a a a a a
a a a a a a a a a a
a a a a a a a a a a a
a a a c a a a a
a a b a d a a a a a a
a a a a b b c d c a a a a a
a a a a a a a c a a a a a
a a a b a a a a
a a a a b a a a
a a a a a a
a a a
a a a a
a a a a a a
a a a a a a
a a a a a a a
a a a a a a a a a a
a a a a a a a a a a a
a a a d a a a a
a a a a d a a a a a a
a a a a a a c d d a a a a a
a a a a a a a c a a a a a
a a a a a a a a
a a a a a a a a
a a a a a a
a a a
cladiri

grav

avariate
persoane

decedate
4 12 a
20
28
b 12
20
d 36 28
c
99
35
67
99
131
2
35
67
a
b
c
d
a a a a
a a a a a a
a a a a a a
a a a a a a a
a a a a a a a a a a
a a a a a a a a a a a
a a a c a a b a
a a a a d a a a a a a
a a a a a a c d c a a a a a
a a a a a a a c a a a a a
a a a a a a a a
a a a a a a a a
a a a a a a
a a a
237 d 309
20 92 a
164
237
b
c
92
164
persoane

ranite
36
1)

Legile

de atenuare

incluse

in program sunt

legi

pentru

cutremure

de suprafata

(crustale), atenuarea

miscarii

fiind

sensibil

mai

rapida

decat

in cazul

cutremurelor

subcrustale

cum este

sursa

Vrancea, ceea

ce

a condus

la utilizarea

unor

ipoteze

nerealiste

pentru

distanta

epicentrala

si

adancimea

de focar.
2)

Conditiile

de teren

sunt

definite pe

baza

geologiei

superficiale, clasificare

care nu
este

recomandata

pentru

amplasamentele

cu depozite

sedimentare

adanci

cum este

cazul

Bucurestiului.
3)

Coeficientii

de amplificare

corespunzatori

conditiilor

locale de teren

utilizati

de
program conduc

la valori

mai

mari

ale acceleratiei

maxime

a terenului

pe

terenurile

mai

moi, ceea

ce

nu este

intotdeauna

valabil

(vezi

seismul

San Francisco, 1956). Si
in cazul

Bucurestiului

inregistrarile

seismice

din 1986 indica

valori

mai

mari

ale PGA
pe

terenurile

mai

tari

decat

pe

terenurile

mai

moi.
4)

Utilizarea

intensitatii

seismice

MMI nu este

potrivita

pentru

Europa

de Est

unde

intensitatea

utilizata

in mod curent

este

MSK; corespondenta

dintre

cele

doua

scari

nu este

facila
5)

Din totalul

de 100000 constructii

considerate, 1.1% sunt

puternic

avariate

sau

prabusite

(programul

nu identifica

separat

numarul

de cladiri

prabusite), adica

1122
constructii
Observatii

si

concluzii:
37
Raportul mediu PGA/g,
dupa Bolt
Intensitatea
MM,
grade
Intensitatea
MSK
grade
PGA/g,
dupa codul rusesc
SNIP II-7-81
PGA/g,
dupa codul romanesc
P100-92
0.03 - 0.04
0.06 - 0.07
0.10 - 0.15
0.25 - 0.30
0.05
0.10
0.20
0.40
0.08
0.12
0.16
0.20
0.25
0.32
0.05
0.10
0.20
0.40
V
VI
VII
VIII
IX
VI
VII
VIII
IX
0.50 - 0.55
dupa codul sovietic
Corespondenta

intre

scarile

de intensitati

seismice

Mercalli

Modificata

si

MSK si

acceleratia

maxima a terenului

PGA (Lungu, 1998)
38
6.

Curbele

de vulnerabilitate

utilizate

de program au fost

dezvoltate

pornindu-se de la
avariile

si

tipologia

constructiilor

din tarile

Americii

Latine, corelate

cu un hazard
seismic corespunzator

unor

surse

de suprafata. Tipologia

(categoriile

de constructii)
si

curbele

de vulnerabilitate

utilizate

prezinta

diferente

mari

fata

de cazul

Bucurestiului

si

al Europei

in general; programul

EDA

necesita

modificari

semnificative

pentru

a putea

fi

utilizat

in cazul

Bucurestiului, utilizarea

tipologiilor

si

curbelor

de vulnerabilitate

pre-definite conducand

la rezultate

nerealiste

(mii

de morti

si

zeci

de mii

de raniti

in Bucuresti

cu scenariul

1977).
7.

Numarul

de persoane

decedate

datorat

avarierii

celor

1.1% dintre

constructii

este

de
1444 (comparabil

cu cel

real inregistrat

in Bucuresti

in 1977, de 1424 decedati).
8.

Numarul

de raniti

datorat

avarierii

celor

1.1% dintre

constructii

este

de 7103 dintre

care grav

raniti

1438 si

raniti

moderat

5665 (comparabil

cu 7598 raniti

in Bucuresti

in
1977).
9.

Estimarea

realista

a pierderilor

umane

a necesitat

modificari

semnificative

ale


valorilor

coeficientilor

de calcul, valorile

pre-definite in EDA corespunzand

tipologiilor

si

avariilor

constructiilor

din America Latina.
10. Rezultatele

analizei

efectuate

sunt

o proba

in plus a circumspectiei

si

precautiei

cu
care trebuie

privita

analiza

vulnerabilitatii

in corelatie

cu intensitatea

seismica.
11. Harta

de intensitati

MMI estimata

pe

baza

acceleratiei

maxime

a terenului

nu se
coreleaza

cu harta

avariilor

constructiilor

si

cu hartile

pierderilor

de vieti

omenesti

si

de raniti; harta

de intensitati

MMI care rezulta

in programul

EDA este

o harta

a unor

intensitati

potentiale

datorate

amplitudinii

miscarii

terenului, dar

nu este

corelata

cu
fondul

construit

si

cu vulnerabilitatea

acestuia.
39
Exemplu

de utilizare

a metodologiei

HAZUS

pentru

un amplasament

din Vestul

SUA, in zona

oraselor

Los Angeles, Orange si

Ventura din California
Zona selectata are o arie de cca 6900 km
2
(2662 mile patrate) si contine 2174 de unitati (zone) de
recensamant. Populatia este de 11 347 300 persoane (Recensamant 1990).
In zona sunt 2 587 000 de cladiri a caror valoare de inlocuire (doar constructia propriu-
zisa, nu si continutul) este evaluata la 597 145 milioane de USD (1994).
Aproximativ 96% din cladiri (si 73% din valoare) sunt cladiri de locuit, restul fiind
cladiri comerciale, industriale, etc.
77% din fondul construit sunt cladiri cu cadre din lemn.
Zona include 175 de spitale, 4290 scoli, 195 de statii de pompieri, 217 statii de politie si
59 de centre de interventie in caz de urgenta.
In zona exista si 119 baraje dintre care 84 considerate a fi periculoase si 37900 de amplasamente
in care sunt depozitate materiale periculoase.
20 0 20 40 60 80 100 Kilom e t er s

(c) 1 99 7 N a ti ona l In sti tut e Of Bu il d i ng Sci en ces
Ri sk M an ag em en t So l uti on s,In c. (R M S)
Stu dy Reg i on :
LA -2 174
N
Tot al
0 - 1 317
131 7 - 2 633
263 3 - 3 950
395 0 - 5 266
526 6 - 6 583
658 3 - 7 899
Distributia

numarului

total de cladiri

in zona

Los Angeles, Orange si

Ventura, California, USA
40
Evaluarea pierderilor a fost facuta in ipoteza unui cutremur de care are loc la o adancime de
h=10 km, de magnitudine M
W
=7, cu epicentrul pe o falie care traverseaza zona considerata.
Utilizand relatiile empirice incluse in metodologie, programul a estimat lungimea ruperii la
58.88 km. Pentru estimarea parametrilor miscarii terenului in zona analizata au fost utilizate
relatiile de atenuare incluse in metodologie (Project 97 West Coast).
20 0 20 40 60 80 100 Kilometers

(c) 1997 National Institut e Of Building Sciences
Risk Management Solutions,Inc. (RMS)
Study Region :
LA-2174
N
PGA (g)
0.0384 - 0.0991
0.0991 - 0.1598
0.1598 - 0.2205
0.2205 - 0.2812
0.2812 - 0.3419
0.3419 - 0.4026
Distributia

acceleratiei

maxime

a terenului

PGA
in zona
Los Angeles, Orange si

Ventura, California, USA,
pentru

scenariul

seismic
utilizat
41
HAZUS

estimeaza ca circa 573 000 de cladiri vor avea cel putin un nivel mediu de avariere,
ceea ce reprezinta peste 22% din totalul cladirilor. 35497 de cladiri vor fi distruse in intregime.
Dintre acestea cele mai multe sunt cu structura din otel (9695), zidarie armata (6853) si zidarie
simpla (6440). Vor fi distruse complet si 482 cladiri din beton armat.
20 0 20 40 60 80 100 Kilometers

(c) 1997 National Institut e Of Building Sciences
Risk Management Solutions,Inc. (RMS)
Study Region :
LA-2174
N
Moderate - All
0 - 154
154 - 308
308 - 463
463 - 617
617 - 771
771 - 925
Distributia

numarului

total de
cladiri

cu grad
mediu

de avariere
42
Metodologia estimeaza cantitatea de moloz creata de cutremur, impartind-o in doua categorii de
materiale: caramida/lemn si beton armat/otel, deoarece fiecare categorie necesita alte echipamente
pentru a fi inlaturate. Au rezultat 49.94 tone de moloz dintre care 29% caramida/lemn si restul
beton armat/otel. Daca pentru evacuare s-ar utiliza camioane de 25 de tone, ar fi necesare 1 998
000 de transporturi.
20 0 20 40 60 80 100 Kilometers

(c) 1997 National Institut e Of Building Sciences
Risk Management Solutions,Inc. (RMS)
Study Region :
LA-2174
N
Total Wei ght(1K tons)
0 - 57
57 - 115
115 - 172
172 - 229
229 - 287
287 - 344
344 - 402
402 - 459
459 - 516
516 - 574
Distributia

cantitatii

de
moloz

rezultata,
pentru

scenariul

seismic
utilizat
43
Metodologia estimeaza ca in a treia zi de dupa cutremur alimentarea cu energie electrica va
functiona normal pentru toti utilizatorii si acelasi lucru va fi valabil pentru alimentarea cu apa la
o saptamana dupa cutremur.
Utilizand o simulare Monte Carlo, HAZUS

estimeaza ca vor aparea 165 de focare de


incendiu, ca incendiile vor arde circa 10.7% din suprafata analizata, ca datorita focului va fi
necesara deplasarea a 26 800 de persoane si pierderile (valoarea cladirilor arse) vor fi de 1 640
milioane de dolari.
HAZUS

estimeaza ca 141 873 familii vor fi deplasate din cauza cutremurului considerat,
iar dintre acestea 109 497 persoane vor solicita adapost in locuinte temporare.
Inainte de cutremur in zona analizata sunt disponibile 38 449 de paturi in spital, imediat
dupa cutremur, metodologia estimeaza ca doar 14 868 de paturi (39%) vor mai fi utilizabile
pentru cei care se aflau deja in spital sau pentru cei raniti la cutremur. Dupa 1 saptamana 56 %
din paturi vor fi disponibile si dupa o luna se va ajunge la 80%.
Pierderile umane sunt impartite in 4 nivele de severitate in functie de gravitatea starii in
care se afla persoanele dupa cum urmeaza: (i) Nivelul 1- raniti care necesita ingrijiri medicale,
dar nu si spitalizare; (ii) Nivelul 2: raniti care necesita spitalizare, dar sunt in afara oricarui
pericol; (iii) Nivelul 3: raniti care necesita spitalizare si a caror stare poate deveni critica daca nu
se intervine rapid si (iv) Nivelul 4: persoane decedate in timpul cutremurului. Estimarile
pierderilor umane sunt facute pentru trei ipoteze de moment al producerii cutremurului: ora 14
ziua (majoritatea populatiei este la lucru, la studii, in activitati comerciale, etc.), ora 02 noaptea
(majoritatea populatiei este acasa) si ora 17 dupa-amiaza (ora de varf pentru tranzitul de
persoane). Numarul persoanelor decedate variaza astfel: la ora 02 - 557 decedati (Fig.5.34), la
ora 14 - 1721 decedati si la ora 17 - 847 decedati.
Pierderile economice provocate de avarierea cladirilor ar fi de 68 997 milioane USD.
Retelele de transport vor suferi pierderi relativ mici, circa 3.3% din valoarea acestora.
Metodologia estimeaza si impactul economic indirect in termeni de venituri si de
populatie activa, tinand cont si de ajutoarele externe, pe o durata de pana la 15 ani dupa cutremur.
44
20 0 20 40 60 80 100 Kilometers

(c) 1997 National Institut e Of Building Sciences
Risk Management Solutions,Inc. (RMS)
Study Region :
LA-2174
N
RES-Severity 4
0.00 - 0.29
0.29 - 0.57
0.57 - 0.86
0.86 - 1.15
1.15 - 1.44
1.44 - 1.72
Distributia

numarului

de persoane

decedate, pentru

scenariul

seismic utilizat
45
ROSERIS: Platforma

software pentru

evaluarea

riscului

seismic in Romania,
bazata

pe

utilizarea

tehnologiilor

GIS
Programul National

CEEX

-

Cercetare de Excelenta
Participanti


Conducator

de proiect


INCERC

-

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii
si Economia Constructiilor


Parteneri


UTCB

-

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti


ITC S.A.

-

Institutul pentru Tehnica de Calcul
Durata

proiectului: 2006-2008
46
Componentele

platformei


Baza

de date geospatiale

ROSERISdb


tabele

pentru

zona

de studiu


date geospatiale


caracteristici

fond construit


date hazard seismic


Module software specializate


achizitia

si

gestiunea

datelor

(M.A.G.DA)


evaluarea

riscului

seismic (EVARISX)


reprezentarea

datelor

si

rezultatelor: harti, rapoarte,
grafice

(GIS ROSERIS)
47
Contributia

UTCB
-Definirea

fiselor

de investigare

a cladirilor

in amplasament
-Definirea

tipologiilor

structurale
-Definirea

inputului

seismic
-Definirea

functiilor

de fragilitate
-Metodologia

de analiza

a riscului
48
Cod tip structura Nr. etaje

(niveluri) Inaltime

(m) Cod regim

de inaltime
M1.1 1 -

2
3 -

5
H

6
6 <H15
LR
MR
M1.2, M1.3,
M3.1, M3.2,
M3.3, M3.4, M4,
M5
1 -

2
3 -

5
6+
H

6
6 <H15
H>15
LR
MR
HR
M2 1 -

2 H

6 LR
RC1, RC2, RC3.1,
RC3.2, RC4, RC5,
RC6
1

3
4

7
8+
H

9
9 <H21
H>21
LR
MR
HR
S1, S2, S3, S4, S5 1

3
4

7
8+
H

10
10 <H25
H>25
LR
MR
HR
W 1

2
3+
H 5.5
H>5.5
LR
MR
Tipologii

structurale

conform RISK-UE
49
Baza

de date geospatiale

ROSERISdb
B. Date necesare

definirii

hazardului

seismic


Analiza

bazata

pe

deplasari

spectrale


Input cf. P100-1/2006: a
g
, T
C
, |
0
, q,
I

(IMR = 100 ani)


[Input cf. P100-92: a
g
, T
C
, ,
I
]


Input utilizator: a
g
, spectru

normalizat
50
In conformitate cu prevederile P100-1/2006, pentru zona de studiu pilot selectata in
Bucuresti, se vor utiliza urmatoarele valori care definesc scenariul seismic:
PGA-2006 = 2.35m/s2
|max

-2006 =2.75
T
B

-

2006 = 0.16s
T
C

-

2006 = 1.6s
T
D

-

2006 = 2.0s
Acceleratia spectrala SA(T),

pentru un comportament elastic al structurii, se calculeaza
introducand valoarea perioadei fundamentale de vibratie T

si valoarea factorului de
importanta
I

in urmatoarea ecuatie:
unde

conform

P100-1-2006:
0sTs TB
TB<Ts TC

| (T) = |max
TC<Ts TD
T> TD
( ) ( ) T PGA T SA
I
| =
( )
T
T
1
1 (T)
B
max

+ =
|
|
T
T
C
max
(T) | | =
2
max
(T)
T
T T
D C
| | =
51
0
0.5
1
1.5
2
2.5
3
3.5
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4
Period T , s
|
(
T
)
T
D
=2s
8.8/T
2
4.4/T
|
0
=2.75
T
B
=0.16s
T
C
=1.6s

= 0.05
Deplasarea spectrala SD(T), pentru un comportament inelastic al structurii, se calculeaza in functie
de valoarea SA(T)

si utilizand prevederile P100-1/2006 cu urmatoarea relatie:
SD(T) = c SA(T) (T/2t)
2
unde SA(T) este acceleratia spectrala (elastica) calculata conform celor de

mai sus, T

este
perioada cladirii, iar c este un coeficient de amplificare al deplasrilor, care ine seama c pentru
T<Tc deplasrile seismice calculate in domeniul inelastic sunt mai mari dect cele corespunztoare
rspunsului seismic elastic. Valorile

lui

c

sunt

obtinute

astfel:
Valoarea obtinuta a deplasarii spectrale este in metri si ea trebuie convertita in centimetri.
52
Perioada fundamentala de vibratie T
se calculeaza in functie de intaltimea structurii si de tipul structurii cu urmatoarea relatie
simplificata din P100-1-2006

(Anexa B), relatie aplicabila cladirilor de pana la 40m
inaltime, conditie satisfacuta pentru cladirile din zona test aleasa in proiect
T = Ct

H
C

3/4
unde

H
C

este inaltimea constructiei, iar
Ct este un coeficient ale crui valori sunt funcie de tipul structurii, astfel:
Ct = 0.085

pentru cadre spatiale din otel (tipologia S1)
Ct = 0.075

pentru cadre spatiale din beton armat (tipologia RC1) sau din otel cu
contravantuiri excentrice (tipologia S2)
Ct = 0.05

pentru celelalte tipologii structurale
Inaltimea constructiei H
C
se calculeaza in functie de numarul de etaje cu urmatoarea relatie aproximativa:
Hc = N

2,85m
53
Metodologia

de determinare

a riscului

seismic
Analiza

bazata pe deplasari

spectrale
Evaluarea

probabilistica

a vulnerabilitatii

seismice

structurale
Niveluri

de avariere

considerate:


SD

-

avariere

usoara


MD

-

avariere

moderata


ED

-

avariere

extinsa


CD

-

avariere

completa
Aditional: nivelul

ND

-

fara

avarieri.
54
Funciile de fragilitate descriu probabilitatea condiionat de a fi n sau de a depi o
anumit stare de avariere, ds, pentru deplasarea spectral SD(T), i sunt definite astfel
(HAZUS, FEMA-NIBS, 1999)
| |
(
(

|
|
|
.
|

\
|
u =

ds d
ds
S
T SD
T SD ds P
,
) (
ln
1
) (
|
unde:
Sd,ds este valoarea median a deplasrii spectrale la care cldirea atinge pragul strii
de avariere ds;
|ds este abaterea standard a logaritmului natural al deplasrii spectrale pentru starea
de avariere ds;


este funcia de repartiie Gauss redusa:
}

x
x
e
2
2
2
1
t
Starea de avariere
Usoara Moderata Extinsa Completa Tip structura
S
d,ds
|
ds
S
d,ds
|
ds
S
d,ds
|
ds
S
d,ds
|
ds

RC2H-MC 1,41 0,65 3,03 0,75 4,65 0,85 11,15 0,95
RC3.1L-NC 0,14 0,65 0,29 0,75 0,44 0,85 1,03 0,95
RC3.1L-MC 0,50 0,65 1,11 0,75 1,72 0,85 4,15 0,95
RC3.1L-AC 0,63 0,65 1,32 0,75 2,01 0,85 4,78 0,95
M3.1L-NC 1,03 1,15 2,05 1,19 5,13 1,20 11,97 1,18
M5L-AC 1,71 0,91 2,95 0,96 7,99 1,02 22,44 0,93
RC3.2M-LC 1,41 0,70 2,27 0,74 5,69 0,86 14,24 0,98

55
Metodologia

de determinare

a riscului

seismic
Rezultatele

analizei:
Probabilitatile de depasire

a starilor

de avariere

P
SD
, P
MD
,
P
ED
, P
CD,
Probabilitatile

starilor

de avariere
Gradul

mediu

de avariere, GMA:
SD ND
P F =1
MD SD SD
P P F =
ED MD MD
P P F =
CD ED ED
P P F =
CD CD
P F =
CD ED MD SD ND
F F F F F GMA + + + + = 4 3 2 1 0
56
Metodologia

de determinare

a riscului

seismic

Anul
construirii
Tipul de cod seismic:
NC, LC, MC, AC
TIPOLOGIE
STRUCTURAL
Numrul de
niveluri
nlimea
cldirii
Tipul de
structur
Perioada fundamental
de vibraie, T1
Date privind construcia

Parametri
hazard
seismic:
ag, 0, TC, I, q
Date privind hazardul seismic
Acceleraia
spectral, SA(T1)
Cod regim nlime:
LR, MR, HR
Deplasarea
spectral, SD(T1)
Identificator
unic
Referine geospaiale
ROSERISdb
Curbe de fragilitate, pe
niveluri de avariere i
tipologii de construcii,
n funcie de
deplasarea spectral
Date privind vulnerabilitatea seismic
PROBABILITI
CUMULATIVE /
DISCRETE PT.
NIVELURILE DE
AVARIERE
SD, MD, ED, CD
Rezultate analiz de
risc seismic:
HARTI
RAPOARTE
GRAFI CE
57
Implementare

informatica: schema generala

a
platformei
Fise

cu date

din teritoriu

Fise

cu date

din teritoriu
Fise

cu date

din teritoriu

Fise

cu date

din teritoriu
Fise

cu date

din teritoriu

Fise

cu date

din teritoriu
Colectare
date
Baza

de date

centrala

ROSERISdb
Baza

de date

centrala
ROSERISdb
Aplicatia

GIS

ROSERIS

Aplicatia

GIS

ROSERIS
Cunostinte

minimale

operare pe calculator
M.A.G.DA
M.A.G.DA
EVARISX
EVARISX
M.A.G.DA
M.A.G.DA
Editare,

vizualizare
date
Analiza

risc

seismic
Centralizare,
verificare
date


Cunostinte

operare

GIS-ROSERIS

(niv. minimal)


Optional, cunostinte

operare

ArcView
58
TESTAREA PLATFORMEI PE O ZONA-PILOT


Zona-pilot este

cuprinsa

intre

Soseaua

Stefan

cel

Mare, strada

Ghiocei, strada

Vasile Lascar

si
strada

Bratului
Piata

Dorobanti
Str. Lizeanu
Sos. Stefan cel

Mare
Zona-pilot
Criterii

de selectie

a
zonei-pilot: diversitate

si

reprezentativitate

fond construit
59
TESTAREA PLATFORMEI PE O ZONA-PILOT


Colectarea

datelor

din teren: echipa

UTCB

78 cladiri


Au fost

intocmite

fisele

cladirilor, continand

atributele

din baza

de date
ROSERISdb


Datele

au fost

introduse

in baza

de date, utilizand

aplicatia

M.A.G.DA


A fost

testata

functionalitatea

platformei

in conditii

reale

de exploatare
Fisa

cladirii
60
GIS

ROSERIS
Destinat

realizarii:


interfetei

grafice

cu
utilizatorul

a aplicatiei

centrale


reprezentarii

la nivel

teritorial

(harti) a
datelor

de intrare

si

a
rezultatelor

analizei

de
risc

seismic


generarii

rapoartelor


tiparirii

rezultatelor
61
Rezultate:

Harti

cu caracteristicile

fondului

construit


15 tipuri

de harti

cu atribute

ale
fondului

construit
62


9 tipuri

de rapoarte

pentru

analiza

datelor

de intrare
9 tipuri

de rapoarte

pentru

analiza

datelor

intermediare
5 tipuri

de
rapoarte

pentru

analiza

rezultatelor
posibilitatea

configurarii

de
rapoarte

de catre

utilizator
Rezultate:

Rapoarte
63
Rezultate:

Harti

de risc

seismic


9 tipuri

de harti

cu parametri

de
risc

seismic
(probabilitati

pe

stadii

de avariere

si

gradul

mediu

de avariere)
64
Durata

proiectului: 2007-2010
PNCDI-II
Participanti


Conducator

de proiect


UB

-

Universitatea Bucuresti


Parteneri


UTCB


Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti


ASE


Academia de studii economice


INCDFP


Institutul National pentru Fizica Pamantului


SNSPA

Scoala Nationala de Studii Polilitice si Administrative
Multihazard i vulnerabilitate n contextul seismic al
Municipiului Bucureti
65
Clase de vulnerabilitate
Tipologia structurala
A B C D E F
M1.1


M1.2


M1.3


M2


M3.1
M3.2
M3.3
M3.4
M4
Z
I
D
A
R
I
E

M5
RC1
RC2
RC3.1
RC3.2
RC4
RC5
B
E
T
O
N

A
R
M
A
T

RC6
S1

S2

S3

S4



O
T
E
L

S5



LEMN W




66
EMS-98 damage degree
0
0.1
0.2
0.3
0.4
0.5
0.6
0.7
0.8
0.9
1
5 6 7 8 9 10 11 12
EMS Intensity
A
v
e
r
a
g
e

d
a
m
a
g
e
Class A Class B Class C Class D Class E Class F
67
68
69
70
71
72

Avariere usoara (Grad 1 EMS-98)
(fara avarii structurale, usoare avarii a
elementelor nestructurale)
- In foarte putini pereti apar fisuri fine.
- Desprinderea unor bucati mici de
tencuiala.
- Caderea pietrelor neprinse din partea
superioara a cladirilor in foarte putine
cazuri.


Avariere moderata (Grad 2 EMS-98)
(avarii structurale usoare, avarii moderate a
elementelor nestructurle)
- Multi pereti fisurati.
- Desprinderea unor bucati mari de
tencuiala.
- Colaps partial al cosurilor de fum.

Avariere puternica (Grad 3 EMS-98)
(avariere structurala moderata, avarii
puternice a elementelor structurale)
- Fisuri largi si extinse in majoritatea
peretilor.
- Desprinderea tiglelor.
- Ruperea cosurilor de fum la limita
acoperisului
- Cedarea elementelor nestructurale
individuale (pereti despartitori, pereti
fronton)

Avariere totala (Grad 4 EMS-98)
(avarii structurale serioase, avarii ale
elementelor nestructurale foarte serioase)
- Cedari serioase a peretilor
- Cedari structurale partiale a
acoperisurilor si planseelor


Colaps (Grad 5 EMS-98)
(avarii structurale foarte serioase)
- Colaps total sau aproape total


Avariere usoara (Grad 1 EMS-98)
(fara avarii structurale, usoare avarii a
elementelor nestructurale)
- Fisuri fine in tencuiala elementelor
cadrelor sau a peretilor strucuturali la
baza.
- Fisuri fine in peretii de umplutura si
partitionare.

Avariere moderata (Grad 2 EMS-98)
(avarii structurale usoare, avarii moderate a
elementelor nestructurle)
- Fisuri in stalpi si grinzi sau pereti
structurali
- Fisuri in peretii de compartimentare;
caderi ale placarilor si tencuielii;
- Caderi a mortarului din imbinarile
peretilor

Avariere puternica (Grad 3 EMS-98)
(avariere structurala moderata, avarii
puternice a elementelor structurale)
- Fisuri a stalpilor si nodurilor de cadre
la baza si la imbinarea peretilor
- Desprinderea betonului de acoperire de
pe armatura, flambajul armaturilor
- Fisuri largi a peretilor de
compartimentare, cedarea panourilor de
umplere individuale.

Avariere totala (Grad 4 EMS-98)
(avarii structurale serioase, avarii ale
elementelor nestructurale foarte serioase)
- Fisuri mari in elementele structurale cu
cedare betonului comprimat si ruperea
armaturilor; ruperea etrierilor din
grinzi ; inclinarea stalpilor
- Cedarea catorva stalpi sau a unui singur
etaj superior.


Colaps (Grad 5 EMS-98)
(avarii structurale foarte serioase)
- Colapsul parterului sau partial al
cladirii (ex. corp de cladire)
73
Durata

proiectului: 2007-2010
PNCDI-II
Participanti


Conducator

de proiect


UTCB

-

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti


Parteneri


CNRRS

-

Centrul National pentru Reducerea Riscului Seismic


UTI

-

Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi Iasi


DI

-

Data Invest SRL Iasi
CERCETARI PRIVIND EVALUAREA RISCULUI SEISMIC
SI ELABORAREA UNUI MODEL CONCEPTUAL SI FUNCTIONAL PENTRU
ESTIMAREA PIERDERILOR UTILIZAND SISTEMELE INFORMATIONALE
74
0
100
200
300
400
500
600
0 5 10 15 20 25 30
S
A
,

c
m
/
s
2
SD, cm
IMR=100 ani
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50
S
A
,

c
m
/
s
2
SD, cm
IMR=475 ani
0
200
400
600
800
1000
1200
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65
S
A
,

c
m
/
s
2
SD, cm
IMR=975 ani
P100-2006
PSHA
PSHA
75

Sa
Sd
Dy Du Dd
Au
Ay
Ad
Ultimate
Capacity
Yield
Capacity
Design
Capacity
Tip de
cladire
Capacitate la
curgere
Capacitatea

ultima
D
y
(cm)
A
y
(g)
D
u
(cm)
A
u
(g)
C1L 0.3 0.078 2.3 0.195
C1M 0.8 0.048 5.7 0.120
C1H 0.9 0.035 6.6 0.088
C2L 0.2 0.106 1.4 0.212
C2M 0.6 0.096 3.6 0.192
C2H 1.0 0.061 5.8 0.121
76
0
0.1
0.2
0.3
0.4
0.5
0.6
0.7
0.8
0.9
1
0 20 40 60 80 100
P
[
d
s
=
C
o
m
p
l
e
t
a
|
S
d
]
Sd, cm
Functii de f ragilitate pentru starea de avariere Completa
1941-1962
1963-1969
1970-1977
1978-1990
1991-2006
>2007
Cadre de beton

armat
Regim

mare de inaltime
77
0
0.2
0.4
0.6
0.8
1
1.2
0 10 20 30 40 50 60
Sa,'g
Sd,cm
Capacitate
Cerintaelastica
Cerintainelastica
. Aplicarea

metodei

spectrului

de capacitate pentru

cladiri

de tip C1H (1990-2006)
78
0.0
0.1
0.2
0.3
0.4
0.5
0.6
0.7
0.8
0.9
1.0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
Sd,cm
P[>ds|Sd]
Usoara
Moderata
Extinsa
Completa
Deplasareasteptata
Functii

de fragilitate

pentru

cladiri

de tip C1H (1990-2006)
79
Zona

de studiu

Copou


Codrescu
80
Zona

de studiu

Podu

Ros

-

Tudor Vladimirescu
81
82
83
daca

gradul

mediu

de avariere

< 0,5, atunci

starea

este

neavariata;
daca

0,5

gradul

mediu

de avariere

< 1,5, atunci

starea

de avariere

este

usoara;
daca

1,5

gradul

mediu

de avariere

< 2,5, atunci

starea

de avariere

este

moderata;
daca

2,5

gradul

mediu

de avariere

< 3,5, atunci

starea

de avariere

este

extinsa;
daca

gradul

mediu

de avariere


3,5, atunci

starea

de avariere

este

completa.
84
85
Bibliografie:
Aldea, A., 2002. Evaluarea

hazardului

seismic din sursa

Vrancea

in conditiile

de teren

specifice

teritoriului

Romaniei. Teza

de doctorat, Universitatea

Tehnica

de Constructii

Bucuresti, 256 p.
Davidson, R., Shah, 1997. An Urban Earthquake Disaster Risk Index, Stanford Univ., John Blume

Earthquake
Enginerring

Center, report no.121, 305p.
Craifaleanu, I. G., Vcreanu, R., Aldea, A., Arion, C., Anici, O., 2009. Platform

software pentru

evaluarea

riscului

seismic n

Romnia, bazat

pe

utilizarea

tehnologiilor

GIS; a 4-a Conferina Naionala

de Inginerie

Seismic, 18 Dec. 2009; p.77-86, Editura

Conspress, ISBN 978-973-100-096-1.