Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iasi Facultatea de Filosofie si Stiinte Social-Politice Specializarea Relatii Internationale si Studii Europene

Transformri la nivelul democratiilor nationale. Influenta modelelor cosmopolite

Studiu de caz: SUA

Studenti: Beldianu Amalia Ioana Muraru Ioana Alexandra Grupa 3, RISE

A. Introducere

Cuvntul ,,democraie provine din limba elin, n care , textual, nseamn puterea poporului. Democraia reprezinta apanajul colectivitii; spunem c o anumit colectivitate este guvernat n mod democratic. De obicei este vorba aici de o colectivitate statal, aadar de modalitile de a guverna n stat. Dar putem s vorbim i despre democraie n cadrul unui partid politic, al asociaiilor fr caracter politic, al sindicatelor, al ntreprinderilor. Cnd vorbim despre democraie, ne intereseaz deciziile referitoare la o anumit colectivitate (colectivitate statal, altfel spus, o colectivitate organizat teritorial). Ne intereseaz dac i n ce msur colectivitatea are influen asupra deciziilor care o privesc. Dac se ntmpl astfel, atunci vorbim despre democraie. Un guvernmnt democratic nseamn un guvernmnt ntr-un stat ai crui ceteni au influen asupra deciziilor legate de guvernare. Aa s-ar putea defini democraia. Asa cum o exprim numele ( domos=popor, kratos=putere, n limba greac) este modul de guvernare n care poporul este acela care exercit suveranitatea . Este un sistem politic, un mod de organizare social n vederea atingerii unui maxim de prosperitate material i moral a ntregului popor i n cadrul cruia conduc reprezentanii majoritii, minoritatea supunndu-se majoritii; cetenii sunt liberi s-i aleag reprezentanii i sunt egali n drepturi i obligaii. Ca peste tot, comunismul a nsemnat la noi un regim politic distructiv, n care alegerile reprezentanilor poporului erau silite, drepturile ceteanului desfiinate, libertatea individual nbuit. Ca i naional- socialismul hitlerist, comunismul a reprezentat un regim totalitar cu o ideologie unic , un singur partid care se suprapune statului, o poliie secret atotputernic, bine pltit, i un monopol al statului asupra structurilor economice , culturale i informaionale ale societii. n regimurile totalitare , conducerea se exercit de sus n jos, ceteanul neavnd nici o putere de a-i cere drepturile. La prima vedere este greu de neles cum a ajuns ideologia comunist, pornind de la ,, idealuri de dreptate social , s realizeze o nfricotoare teroare de stat. Bazat pe ur i violen, ideologia comunist ateist, propagat de la nceput sub denumirea de socialism, a mpins la instaurarea de regimuri de teroare n multe ri de pe suprafaa globului, unde au fost

exterminai zeci de milioane de oameni. n statul comunist, exist trei categorii - cli, profitori i victime, fiecare om este supravegheat, supravegheaz i se supravegheaz. Comunismul contravenind naturii umane, nu a putut rezista nici economic, nici spiritual. Din aceast cauz societatea trebuie reconstruit, astfel ca s fie promovate structurile democratice. Sistemul democratic ofer posibilitatea evitrii abuzului de putere, prin pluralismul democratic , adic prin existena mai multor partide, care-i pot alege reprezentani n parlament. Partidele sunt asocieri voluntare de ceteni, unii prin scopuri politice comune i sunt bazate pe idei de conducere a societii care reprezint o orientare politic proprie. Partidele sunt mijlocitori ntre stat i societate. Ele au o doctrin , adic un ansamblu de principii specifice unui sistem politic, o ideologie, adic un sistem de idei care constituie corpul doctrinar i care condiioneaz comportamentul individual sau colectiv, i o strategie, care este arta de a manevra abil pentru a atinge un scop. n sistemul pluralist partidele trimit n parlament, un numr de reprezentani proporional cu voturile obinute. Partidul care a obinut cele mai multe voturi ale cetenilor primete sarcina de a forma guvernul. Libertatea individului de a alege i de a fi ales nu este o favoare fcut de stat , ci un drept care trebuie asigurat de stat. dac instituia politic este aceea care se ocup de organizarea puterii n stat i de exercitarea acestei puteri, ceteanul poate i trebuie s participe la exercitarea puterii, folosindu-i drepturile politice ( votul ). Modul de structurare al instituiilor influeneaz comportamentul tuturor, att al politicienilor, ct i al oamenilor obinuii. Din vremea vechilor greci, tema celei mai bun forme de guvernare preocup att teoreticienii, ct i practicienii politici. Platon i Aristotel, la nceputurile refleciei sistematice asupra politicii, au dezvoltat o perspectiv analitic ce a rezistat timpului, ncercnd s identifice ce instituii politice conduc la cea mai bun organizare social. Direcia lor de cercetare a determinat orientarea gndirii politice pn n secolul al XIX-lea, cnd, odat cu emergena noilor tiine sociale, mai ales a sociologiei i mai apoi a economiei politice, analiza instituiilor s-a diversificat, fr ns a reui s dea un rspuns clar. Normativismul marilor filozofi antici, obsesia lor pentru cea mai bun guvernare posibil, a deschis calea ideologiilor moderne. Ca reacie, s-a dezvoltat o linie pozitiv de

abordare a instituiilor care s-a diversificat, urmnd fie direcia analizei de tip economic, caracteristic teoriei alegerilor raionale care consider indivizii ca fiine raionale care construiesc instituii rezonabile, fie n variantele sistematice sau istorice, ce caracterizeaz neoinstituionalismul ultimilor decenii.

Tranzitie si consolidare democratica

In domeniul stiintelor politice, si nu numai in lexicul acestora, semnificatiile termenului de "tranzitie democratica" sunt numeroase. O astfel de polivalenta implica necesitatea unei definitii cat mai precise. Exista doua abordari ale conceptului: orientarea functionalista si cea genetica, cunoscuta si sub denumirea de orientarea micro- si macro. Prima acorda atentie realitatilor structurale si conjuncturale,in special, economice, sociale si politice.1 Daca aceasta orientare omologheaza prea multe realitati, cea de-a doua orientare delimiteaza si defineste variabilele conjuncturale, in special, parametrii schimbarilor de regim, importanta optiunii si strategiei actorilor politici in procesul de tranzitie2. Cu toate acestea, tranzitiile postcomuniste au dat nastere unui nou model de abordare a discursului academic si anume abordarea "tranzitologista". Utilizarea termenului "tranzitie" dobandeste astfel un camp de referinta destul de vast. In acest sens, Domenico Fisichella remarca ca, in contextul provocat de prabusirea regimului comunist, "conceptul de tranzitie nu este altceva decat transpunerea vechii notiuni de epoca critica"3. Deducem de aici ca, intr-o astfel de coexistenta conflictuala intre vechiul si noul regim, sub aspect strict politic, tranzitia vizeaza situatia particulara in care se contrapun doua sau mai multe grupari care nu sunt capabile intr-o anumita perioada sa se impuna in mod hotarat si deplin. In general, caracteristicile tranzitiei configureaza antagonismul dintre regimul precedent si noul regim. Alvin Stepan considera ca din punct de vedere comportamental, un regim democratic este consolidat in masura in care nici un actor semnificativ in plan national, social, economic, politic sau institutional nu isi foloseste resursele in incercarea de a-si atinge scopurile prin crearea unui regim nedemocratic, apelul la violenta ori prin secesiunea de statul din care face parte urmare a unei interventii straine. Din punct de vedere atitudinal, putem vorbi de consolidarea democratica atunci cand marea parte a opiniei publice trebuie sa se fundamenteze pe proceduri si institutii democratice ca argumente de garantare a vietii
1

Geoffrey Pridham, Tatu Vanhanen, Democratization in Eastern Europe: Domestic and International Perspectives,

Londra, Routledge, 1994, p. 16.

2 3

Ibidem Domenico Fisichella, Stiinta politica: probleme, concepte, teorii, Iasi, POLIROM, 2007, pp. 132-135.

colective si cand sustinerea pentru alternative nondemocratice este extrem de redusa sau izolata de catre fortele prodemocratice. Din punct de vedere constitutional, un regim democratic este consolidat atunci cand fortele guvernamentale sau neguvernamentale, prin intermediul teritoriului de stat, devin subiective si obisnuite cu rezolvarea conflictului cu legi specifice, proceduri si institutii sanctionate de catre noul proces democratic4. In legatura cu notiunea de democratica implinita trebuie sa precizam ca in literatura de specialitate a ultimilor ani notiunea de democratie consolidata se conjuga cu conceptul de tranzitie democratica implinita. In acest sens, contributia lui Linz si Stepan a stimulat dezbaterile ulterioare cu privire la necesitatea sistemului politic de a fi depasit etapa tranzitiei democratice. Autorii avertizeaza ca notiunile de democratie consolidata si tranzitie democratica implinita trebuie privite sub aspect interdependent: succesul unei democratii consolidate este garantat de o tranzitie democratica prealabila5. In contextul problematicii referitoare la distinctia dintre democratia implinita si democratia consolidata, trebuie sa avem in vedere urmatoarea observatie: "o tranzitie democratica este considerata implinita atunci cand a atins un suficient grad de consens asupra procedurilor politice necesare instaurarii unei guvernari alese, cand o astfel de guvernare accede la putere ca rezultat al alegerilor libere si transparente, cand guvernarea aleasa detine de facto autoritatea asupra deciziilor referitoare la politici noi si cand puterile executiva, legislativa si judiciara, aprobate de noua democratie, nu trebuie sa imparta de iure atributiile proprii cu alte institutii"6. Pentru completarea paradigmei tranzitiei si consolidarii democratice, prezinta interes si urmatoarele trei aspecte: 1. Necesitatea delimitarii conceptuale intre notiunea de democratie incipienta si democratie consolidata. In acest context, faza incipienta a democratiei reflecta aspectele procedurale pe care democratia le presupune (alegeri regulate bazate pe secretul votului si
4

Juan Jose Linz, Alfred C. Stepan, Problems of Democratic Transition and Consolidation: Southern Europe, South Larry Jay Diamond, Marc F. Plattner, The Global Divergence of Democracies, Baltimore, JHUPress, 2001, pp. 94-95;

America, and Postcommunist Europe, Baltimore, Johns Hopkins University Press, 1996, p. 5
5

William Lockley Miller, Ase B. Grodeland, Tatyana Y. Koshechkina, A Culture of Corruption?: Coping with Government in Post-communist Europe, New York, Central European University Press, 2001, pp. 4-5
6

Larry Jay Diamond, Marc F. Plattner, The Global Divergence of Democracies, Baltimore, JHU Press, 2001, pp. 94-95;

William Lockley Miller, Ase B. Grodeland, Tatyana Y. Koshechkina, A Culture of Corruption?: Coping with Government in Post-communist Europe, New York, Central European University Press, 2001, pp. 4-5

legimitatea alesilor). Unii autori remarca totusi ca, daca adoptam notiunea de democratie incipienta, trebuie sa vorbim si despre democratie consolidata. In acest sens, Burton apreciaza ca "un regim care indeplineste toate criteriile procedurale ale unei democratii si in care toate gruparile politice semnificative accepta institutiile politice stabilite adera la regulile jocului democratic7. 2. Oricat de controversate ar fi fundamentele teoretice ale democratiei, observatiile lui Linz si Stepan pot fi usor adaptate contextului est-european. Cu toate acestea, merita atentie si alte observatii. De notat ca Bretton adauga un atribut complementar democratiei consolidate si anume importanta credibilitatii. Daca incercam sa dezvoltam in continuare teza propusa de Bretton, ne vom da seama, pe de o parte ca democratia consolidata integreaza si asociaza, iar pe de alta parte izoleaza si exclude. Cu alte cuvinte, oprindu-ne asupra celei de-a doua observatii, conceptul de democratie consolidata accentueaza regulile unui acord unanim prin care cetatenii sunt dispusi sa sanctioneze elitele ce politizeaza institutiile si procedurile democratice8. O formulare ultimativa a acestor observatii in zilele noastre apartine cercetatorului Jonathan Schlefer care, mai intai, subliniind importanta implicarii elitelor, ajunge la concluzia ca, sub aspect teoretic, investigatia asupra conceptului de democratie consolidata trebuie sa tina cont de doua criterii minimale: output-urile (daca sa acceptam ipoteza ce confera democratiei atributul unei judecati externe)9 si normativitatea. In opinia lui Richard Sakwa, cel de-al doilea criteriu reflecta o ipoteza ce tinde sa acopere intrega istorie a procesului de consolidare democratica: democratia consolidata reprezinta un proces in care practicile guvernamentale sunt conforme prevederilor legal-normative ale cadrului constitutional. In practica, cele doua orientari sunt dificil sau aproape imposibil de analizat. In consecinta, observatiile asupra conceptului de democratie consolidata trebuie analizate si receptate in limitele distiinctiilor formulate mai sus.

Apud Barry R. Weingast, Democratic stability as a self-enforcing equilibrium in Albert Breton, Gianluigi Galeotti,

Pierre Salmon et al., Understanding Democracy: Economic and Political Perspectives, Cambridge, Cambridge University Press, 1997, pp. 32-33.
8 9

Ibidem, pag 32. Jonathan Schlefer, Palace Politics: How the Ruling Party Brought Crisis to Mexico, Austin, University of Texas Press,

2008, p. 225

Democratia cosmopolita
Proiectul democratiei cosmopolitane reprezinta o abordare diferita a cosmopolitismului fata de precursorul sau in scoala anglo-americana care este fara indoiala David Held. Fundamental logic al teoriei politice a lui David Held este intelegerea sa si justificarea democratiei. Democratia pentru Held, deriva din notiuea de autonomie individuala. Autonomia se refera la capacitatea unui individ de a-si exersa capacitatea de alegere si de a participa pe deplin in procesul luarii deciziilor in societate. Acest stil de a teoretiza este bineinteles reminescent al perspectivei kantiene despre cum ar trebui sa percepem libertatea individuala. Este important de metionat ca singura relatie dintre Held si Kant este stabilita de impartasirea unei intelegeri comune a valorilor liberale, despre cum se concepe si se umareste scopul libertatii individuale. In perspectivele lui Held, democratia a operat la inceput la nivel national, insa cum aceasta imagine idealista a democratiei la nivel national nu mai este viabila, datorita globalizari, deoaree democratia ca si derivat a autonomiei individuale, a fost anterioara globalizarii. Pentru Held, globalizarea determina deocratia nationala in doua moduri specifice: prima determina puterea statelor ceea ce inseamna ca liderii nationali, reprezentantii principali ai poporului, nu mai au abiliatea de a determina democratic dorintele natiuni. In al doilea rand,a problematizat notiunea insasi de natiune, ca un grup de indivizi demarcat teritorial, cultural si politic. In aceste conditii comunitatile politice nu mai functioneaza in accord cu ideile traditionale ale democratiei liberale. Pentru ca mecanismele democratice sa se coreleze cu natura acutala a organizatiilor sociale si economice, ele trebuie implemntate la nivel supranational s in cele din urma global. Viziunea lui Held pentru globalizarea democratiei este bineinteles foarte nuantata. El declara ca nivelul global nu este singurul nivel unde puterea politia trebuie sa fie transpusa. Pentru Held, globalizarea este o contopire de nenumarate fenomene transnationale, care alaturi de aspectele si implicatiile globale nu se manifesta exclusiv la nivel global. De aceea idivizii ar trebui sa-si exercite puterea prin mecanismele democratice la nivelul cel mai apropiat de problema in cauza.

Held spunea despre cosmopolitism ca este spatiul etic si politic care regleaza termenii de referinta pentru recunoasterea valorilor morale egale a persoanelor, activitatea lor in stat si ce este nevoie pentru dezvoltarea si autonomia lor. Held apartine traditiei cosmopolite, el nu abandoneaza ideea ca problemele etice universale conteaza pentru binele tuturor, si ofera un set de principii ca baza a cosmopolitismului: 1. valoare si demnitate egala 2. Responsabilitate personala 3. Consimtamant 4. Luarea deciziilor legate de problemele publice in mod colectiv prin vot 5. Incluziune, subsidialitate 6. Evitarea inrautatirii lucrurilor 7. Sustenabilitate Lasand deoparte problemele legate de terminologie, aceste principii reprezinta o forma de liberalism. Presupunand ca justitia sociala poate fi derivata din aceste principii, ele reprezinta o forma foarte generalizata de liberalism. Multi liberali pot alege statul natiune ca si locul unde aceste principii sa fie puse in practica , intrucat Held pune bazele credintei in globalizare, allege nivelele supra si sub-nationale. Mai mult, aceste principii par sa contina o clauza care cere o evaluare empirica. Held clasifica acele principii declarand ca: cei afectati semnificativ de deciziile publice, probleme sau procese, ar trebui sa aibe o sansa egala, directa sau indirecta, prin reprezentantii alesi, sa le influenteze sau sa le modeleze. Prin afectati semnificativ vreau sa spun ca oamenii sunt implicati in decizii si forte care au impact asupra capacitatii lor de a-si indeplini nevoile vitale. In conformitate cu princpiul cinci, luarea deciziilor in mod colectiv este cel mai bine localizata cand ii implica pe cei a caror asteptari si schimbari de viata sunt determinate de procese si forte sociale semnificative. Desigur, globalizarea inseamna ca cea mai potrivita si apropiata locatie pentru guvernare si democratie este in general nivelul regional si global. Democratia devine globala numai atunci cand viata sociala si economica devine globala. Se pare ca este posibil ca un asemenea principiu poate opera intr-o schema globala a democratiei, atat timp cat schema globala este supusa la multimple nivele si centre de autoritate.

Diferiti cosmopolisti pot avea relatii diferite cu mostenirea lui Kant si sa fim atenti san u presupunem ca globalizarea , sau credinta in globalizare transforma traditia cosmopolita intr-o moda atotcuprinzatoare. Kant a promovat chiar un sistem de schimb pe care liberalii l-ar considera astazi ca fiind probabil globalizarea, o modalitate de a adapta sentimentele cosmopolitiste. Dar propriile sentimente cosmopolitiste nu erau dependente de ele. Cosmopolitistii contemporani pareau mai dependenti de invocarea globalizarii, iar teoria lor nu este doar liberalism pentru o varsta globala aceasta este o perspective bazata in mare pe nevoia teoreticienilor liberali de a raspunde masivelor schimbari socio-economice. Held a incercat sa rescrie teoria cosmopolita in accord cu o citire particulara a contextului ai a transformat rationalul pentru a face cosmopolitism. Modelul cosmopolit de democraie urmreste aplicarea legii democartice cosmopolite pentru a asigura o anumit form i anumite limite procesului de decizie politic. Pentru a funciona trebuie aprobat n constituiile naionale i la nivel internaional, iar influena tribunalelor internaionale trebuie extins, ca instrument eficient al indivizilor de a urmri in judecat autoritile publice.

Evolutia democratiei cosmopolite

1. 2. Democraia cosmopolit i are originea n diversele reele suprapuse de Se presupune c toate grupurile i asociatiile au capacitatea de putere (OI, ONG, etc) care formeaz interconexiunile dintre diferite popoare i naiuni autodeterminare caracterizata de loialitatea fata de principiul autonomiei i grupele specifice de drepturi i obligatii.(categorii : sanatate, cultural, social, civic, economic,

pacific i politic. mpreun sunt fundamentul unui sistem legal puternic legea democratic cosmopolit) 3. Sunt adoptate principii legale care determin forma i domeniul aciunii individuale i colective n interiorul organizatiilor i asociatiilor de stat, economiei i societii civile. Sunt instituite standarde pentru tratamentul tuturor,obligatorii pentru toate regimurile 4. ntocmirea i ntrirea legilor se poate face n aceste cadre ntr-o varietate de locaii i niveluri; o largire a sferei de influenta a tribunalelor regionale i internationale ce monitorizeaza autoritatea politica i sociala. 5. Prioritati : - apararea autodeterminarii - crearea unor structuri comune de actiune politica - protejarea binelui democratic 6. Asa numitul modus operandi al productiei, distribuirea i exploatarea resurselor trebuie sa fie compatibil i sa faca parte din procesul democratic i o structura comuna de actiune politica 7. Rezolvarea conflictelor prin mijloace non-coercitive, dar uzul fortei ramane o optiune n cazul n care toate celelalte mijloace au esuat n fata incercarilor clare de eradicare a legii democratice cosmopolite. 8. Oamenii pot fi membri n diverse comuniti care i afecteaz semnificativ i pot avea acces la o varietate de forme de participare politic. Modelul cosmopolit urmarete crearea unui cadru legislativ si executiv transnational eficient la nivel regional si global, care s opereze in cadrele legii democratice fundamentale. De exemplu, parlamente regionale sau ntrirea celor existente , referendumuri general dincolo de granitele statelor natiuni, in cazul neintelegerilor O democraie cosmopolit trebuie s fie un ansamblu de organizaii, societi si agenii care i urmaresc propriile obiective (economice, sociale sau culturale), dar obiectivele trebuie s se supun constrngerilor proceselor democratice si unei structuri comune de actiune politica.

B. Metode de cercetare

1. Obiectivele cercetarii La nivelul teoretico-normativ al analizei, cercetarea de fata isi propune sa analizeze: O 1: corelaia dintre participarea la vot a alegatorilor si marimea populatiei O2: relatia dintre economia democratiei cosmopolite si cea a regimurilor totalitate. O3 : relatia dintre gradul democratizarii si rata coruptiei.

2. Intrebarile cercetarii I 1: Influenteaza numarul populatiei gradul de participare la vot? I 2 : in care din cele doua cazuri (democratie cosmopolita si regim totalitar) economia este mai dezvoltata? I 3: Influenteaza gradul democratizarii dintr-un stat rata coruptiei? 3. Ipotezele tiinifice A. Relaia dintre gradul de participare la vot si populatie Ho: Nu exist nicio legatur ntre participarea la vot a alegatorilor si marimea populatiei. H1: Cu cat poulatia este mai numeroasa, cu att participarea populatiri la vot va fi mai crescuta. H2: Cu cat populatia este mai mica, cu atat participarea la vot va fi mai scazuta

B. Relaia dintre economia regimului democratic cosmopolit si cel totalitar Ho: Nu exista nicio legatura intre economia tarilor si regimul de guvernare H1: Cu cat regimul este mai democratic, cu atat nivelul economiei este mai crescut. H2: Cu cat regimul tinde spre totalitarism, cu atat nivelul economiei este mai scazut.

C. Relaia dintre gradul democratizarii si rata coruptiei Ho: Nu exista nicio legatura intre gradul de democratizare si rata coruptiei. H1: Cu cat gradul de democratizare este mai ridicat, cu atat rata coruptiei este mai mare. H2: Cu cat gradul de democratizare este mai scazut, cu atat rata coruptiei este mai mica. 4. Concepte si operationalizarea conceptelor Concepte cheie : Concept Definitie reala Variabile participare politic populatia dezvoltare economic coruptie democratie Participare politica Implicarea directa a cetatenilor in actiuni menite sa influenteze activitatile si deciziile actorilor politici Prezenta la vot Apartenenta la un partid Definitie operationala Instrumente/masuri Concept Definitie reala Variabile Definitie operationala Participarea la campanii electorale Prezenta la vot, apartenenta la un partid, participarea la campanii electorale formeaza conceptul de participare politica Surse BEC, statistici, sondaje Populatia Totalitatea persoanelor, indivizilor care locuiesc pe acelasi teritoriu Locuitorii unei regiuni Totalitatea oamenilor ocupati in procesul muncii sociale Totalitatea persoanelor care locuiesc pe acelasi teritoriu si sunt ocupati in procesul muncii sociale, definesc populatia

Instrumente/masuri Concept Definitie reala

Analize mass/media, rapoarte, sondaje, statistici Dezvoltare economic Procesul de sporire a rezultatelor economice, determinate n conditiile combinarii rationale a factorilor de productie, care se concretizeaza n cresterea PNB si VN pe ansamblu si pe locuitor. Creterea PNB i a VN Creterea PIB-ului Progresul tehnic sau tehnologic Rata investiiilor Cheltuielile de cercetare-dezvoltare Politica financiar, bugetar, monetar Creterea PNB i a VN,creterea PIB-ului, progresul tehnic sau tehnologic, rata investiiilor, cheltuielile de cercetare-dezvoltare, ct i politica financiar, bugetar, monetar definesc conceptul de dezvoltare economic. Rapoarte pe tara, statistici, sondaje Coruptie Conceptul de coruptie desemneaza folosirea abuziva a puterii in avantajul personal din interiorul sau exteriorul institutiei/ organizatiei respective. Fraudarea alegerilor Influenta grupurilor de interese politice si economice Mita Nepotismul Abuzurile patronatului Criminalitate economica Santaj asupra functionarilor publici Fraudarea alegerilor, influenta grupurilor de interese politice si economice, darea de mita, nepotismul, abuzurile patronatului, criminalitatea economica, santajul asupra functionarilor publici definesc conceptul de coruptie.

Variabile

Definitie operationala

Instrumente/masuri Concept Definitie reala

Variabile

Definitie operationala

Instrumente/masuri Concept Definitie reala Variabile

Sondaje, statistici, rapoarte pe tara Democratie Form de organizare i de conducere a unei societi, n care poporul i exercit (direct sau indirect) puterea. Suveranitatea poporului Separatia puterilor Votul universal Forma de organizare politica a societatii care se bazeaza pe principiul suveranitatii poporului, separatia puterilor in stat si dreptul la vot, se numeste democratie. Sondaje, statistici, rapoarte pe tara

Definitie operationala

Instrumente/masuri

C. Culegerea, prezentarea si reprezentarea datelor cercetarii

1. Tehnici de culegere a datelor si de informare stiintifica -statistici, sondaje, rapoarte de specialitate Analizarea ratei de participare la vot in functie de dimensiunea populatiei statelor prin intermdiul exit-pollurilor, statisticilor Analizarea relatiei dintre economia democratiei cosmopolite si cea a regimurilor totalitare- statistici, sondaje, rapoarte de specialitate Analizarea relatiei dintre gradul democratizarii si rata coruptiei- sondaje, statistici

2. Tipologia datelor culese A.Resurse numerice: Dimensiunea populatiei

Procente votanti Procente privind situaia economic a rilor Procente privind gradul de coruptie al statelor

B. Resurse nonnumerice: Analiza democratiei cosmopolite si a sistemelor totalitare Analiza comportamentului cetatenilor privind procesul politic

3. Modele de reprezentare a datelor Tara Afghanistan Albania Algeria Andorra Angola Antigua and Barbuda Argentina Armenia Australia Austria Azerbaijan Bahamas, The Bahrain Bangladesh Barbados Belarus Belgium Belize Benin Bhutan Bolivia Bosnia and Herzegovina Botswana Brazil Brunei Nivelul democratizarii 141 60 101 115 61 109 9 13 128 Drepturi Libertati Libertatea politice 6 3 6 1 6 2 6 1 1 6 1 6 3 1 7 1 1 2 4 3 4 3 2 6 civile 6 3 5 1 5 2 4 1 1 5 1 5 4 1 6 1 2 2 5 3 3 2 2 5 presei 122 68 102 100 66 107 22 19 128 70 80 17 143 5 22 42 83 54 63 48 54 74 Coruptie 147 70 83 140 83 98 8 12 108

95 143 12 39 71 58 77 40 51

108 101 17 88 29 88 74 27 54

Bulgaria Burkina Faso Burundi Cambodia Cameroon Canada Cape Verde Central

46 74 128 109 118 8 African 109 136 20 120 87 140 23 118 37 132 24 97 1

2 5 4 6 6 1 1 5 7 1 7 3 3 6 1 6 1 7 1 1 6 1 5 1 2 3 6 2 7 1 5 6 1 1

2 3 5 5 6 1 1 5 6 1 6 4 4 6 1 5 2 6 1 1 5 1 5 1 2 3 5 3 7 1 5 4 1 1

45 52 118 95 107 16 30 95 124 39 137 91 45 130 16 107 51 145 18 14 73 4 67 17 48 61 91 54 146 12 125 29 1 23

57 74 141 127 119 6 127 142 16 61 61 136 32 119 48 54 39 136 1

Republic Chad Chile China Colombia Comoros Congo, Republic of the Cook Islands Costa Rica Cote d'Ivoire Croatia Cuba Cyprus Czech Republic Dem. Rep. of the Congo Denmark Djibouti Dominica Dominican Republic East Timor Ecuador Egypt El Salvador Equatorial Guinea Eritrea Estonia Ethiopia Falkland Islands Fiji Finland France French Guiana French Polynesia Gabon

54 62 91 53 145 16 125

81 101 79 57 101 21 92

1 17

4 20

115

113

88

Gambia, The Gaza Strip Georgia Germany Ghana Gibraltar Greece Greenland Grenada Guadeloupe Guam Guatemala Guernsey Guinea Guinea-Bissau Guyana Haiti Holy See (Vatican City) Honduras Hong Kong Hungary Iceland India Indonesia Iran Iraq Ireland Isle of Man Israel Italy Jamaica Japan Jersey Jordan Kazakhstan Kenya Kiribati Korea, North Korea, South Kuwait Kyrgyzstan Laos

120 81 11 33 35

5 4 1 1 1 1

5 4 1 2 2 2

130 87 12 32 37 16

74 53 12 52 53

89 125 97 88 101 26 47 63 143 123 9 30 34 41 29 77 120 104 70 32 75 127 142

4 7 4 2 4 4 1 1 2 2 6 5 1 1 1 2 1 6 6 4 1 7 1 4 6 7

4 6 4 3 5 4 1 1 3 3 6 6 1 2 2 3 2 5 5 4 1 7 2 4 5 6

91 113 73 20 66 87 20 8 45 71 142 105 9 42 44 9 20 101 125 83 27 150 39 77 118 137

74 136 127 119 108 33 64 88 119 146 11 24 46 78 14 36 83 127

29 40 136 127

Latvia Lebanon Lesotho Liberia Libya Liechtenstein Lithuania Luxembourg Macau Macedonia Madagascar Malawi Malaysia Maldives Mali Malta Marshall Islands Mauritania Mauritius Mexico Micronesia Moldova Monaco Mongolia Morocco Mozambique Myanmar Namibia Nauru Nepal Netherlands New Zealand Nicaragua Niger Nigeria Norway Oman Pakistan Palau Panama Papua New Guinea Paraguay

38 93 57 89 146 24

2 5 3 3 7 1 1

1 3 3 4 7 1 1 1 3 4 4 4 4 3 1 1 5 2 3 1 4 1 2 4 3 7 2 1 4 1 1 4 4 4 1 5 5 1 2 3 3

25 77 63 95 146 14 14 12 63 95 80 102 64 32 15 12 80 32 91 20 105 13 48 107 53 148 39 27 87 7 7 61 111 73 1 113 95 57 39 87

40 101 61 70 119 37

55 101 82 80 45

97 31 65 104 56 95 76 150 41 107 6 4 82 113 93 5 79 108 36 53 68

3 6 3 4 3 2 1 1 6 1 2 1 3 2 2 5 4 7 2 1 4 1 1 4 5 5 1 6 4 1 1 3 3

53 98 68 42 89

117 31 79 83 92 68 92 147 40 119 7 1 101 98 108 10 32 117 64 91 119

Peru 54 Philippines 86 Poland 27 Portugal 18 Puerto Rico Qatar Reunion Romania 51 Russia 136 Rwanda 115 Samoa San Marino Sao Tome and Principe Saudi Arabia 104 Senegal 64 Seychelles Sierra Leone 67 Singapore 69 Slovakia 28 Slovenia 21 Solomon Islands Somalia 147 South Africa 40 Spain 22 Sri Lanka 109 St Kitts and Nevis St Lucia St Vincent and the Grenadines Sudan Suriname Swaziland Sweden Switzerland Syria Taiwan Tajikistan Tanzania Thailand Togo Tonga Trinidad and Tobago 136

2 4 1 1 6 2 6 6 1 2 7 3 3 3 5 1 1 4 7 2 1 4 1 1

3 3 1 1 5 2 5 5 1 2 6 3 3 3 4 1 1 3 7 2 1 4 1 1

58 63 29 10 61 57 130 134

61 108 34 26

53 127 51

19 134 83 52 77 111 25 31 137 39 27 117 21 21

36 83 108 1 40 22 149 39 24 74

1 6 134 37 133 84 84 123 43

7 2 7 1 1 7 1 6 4 5 5 5 2

7 2 5 1 1 6 2 5 3 4 4 3 2

122 18 77 3 6 134 25 125 68 86 120 44 25

143

4 8 101 27 127 92 61 108 60

Tunisia Turkey Turkmenistan Tuvalu Uganda Ukraine United Arab Emirates United Kingdom United States Uruguay Uzbekistan Vanuatu Venezuela Vietnam West Bank Western Sahara Yemen Yugoslavia Zambia Zimbabwe

113 59 149 91 65 73 14 15 18 148 128 128

7 3 7 1 5 3 6 1 1 1 7 2 5 7

5 3 7 1 4 2 5 1 1 1 7 2 4 5

141 70 148 73 72 113 16 14 31 143 21 121 133

45 42 143 101 108 23 15 17 19 143 136 92

134 49 100 136

6 2 3 6

5 2 4 6

129 49 102 137

119 63 81 108

D. Analiza datelor cercetarii

1. Variabilele Cercetarii A. Marimea populatiei- Variabila independenta Participarea la vot - variabila dependenta B. Regim democratic cosmopolit V.I. Regim totalitar - V.D.

C. Gradul democratizarii -VI Rata coruptiei VD 2. Masurarea datelor cercetarii Dimensiunea populatiei / Prezenta la vot / Dezvoltarea democratiei / Rata coruptiei S1: Absent S2: Foarte scazut S3: Scazut S4: Mediu S5: Ridicat S6: Foarte ridicat S1<S2<<S6- Nivel Ordinal

3. Corelaia i analiza variabilelor Graficul Corelatiei: A. Relaia dintre gradul de participare la vot si populatie Anul 1990 1992 Participare la Populatie vot 36,5 m 55,1 M (mil) 248 m 256 m

1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008

38,8 m 49,1 M 36,4 m 51,3 M 37 m 55,3 M 37,1 m 56,8 M

263 m 269 m 275 m 281 M 287 M 293 M 300 M 305 M

Matricea de corelatie SUA Participarea Marimea populatiei la vot M M M 3 2 M 2 3

Corelatie nula r= 0,190

SUA

400 300 200 100 0 P o p u la t ie 36 ,5 5 5 ,1 3 8 ,8 4 9 ,1 3 6 ,4 5 1 ,3 3 7 5 5 ,3 3 7 ,1 5 6 ,8 1 9 9 01 9 9 21 9 9 41 9 9 61 9 9 82 0 0 02 0 0 22 0 0 42 0 0 62 0 0 8 P o p u la t ie P re z e n t a la vo t

B. Relatia dintre economia regimului democratic cosmopolit si cel totalitar An 1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 GDP SUA 5,8 m 6,3 m 7,0 m 7,8 m 8,7 m 9,8 M 10,4 M 11,6 M 13,1 M 14,2 M GDP China 3,8 m 14,2 M 12,6 M 9,6 m 8,7 m 8,0 m 9,1 m 10,1 M 11,1 M 9,6 m

Matricea de corelatie SUA vs China GDP SUA m M GDP China m 3 2 M 3 2

Corelatie negativa r= 0,283

C. Relaia dintre gradul democratizarii si rata coruptiei

An

Gradul democratizarii

Rata coruptiei

1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008

(%) 80.3 M 73.2 m 75.4 m 77.6 m 75.2 m 80.3 M 81.9 M 82.4 M 87.3 M 88.5 M

7.3 m 7.6 M 7.5 M 7.3 m 7.3 m 7.2 m 7.4 M 7,5 M 7,3 m 7,3 m

Matricea de corelatie SUA Rata coruptiei M M Gradul democratizarii m M 2 4 2 2

Corelatie nula r= 0,214 4. INTERPRETAREA CALITATIV I CORELAREA REZULTATELOR CU IPOTEZELE CERCETRII n cazul primei variabile discutate (gradul de participare la vot si dimensiunea populatiei), nu se verific prima ipotez, nu exista nicio legatura intre dimensiunea statului si numarul populatiei care participa la vot. Astfel, att graficele, ct i coeficientul de corelaie ne-au indicat o corelaie nula.

Cea de-a doua variabil, privind regimul democratic cosmopolit sau cel totalitar si dezvoltarea economica in acestea, ipoteza conform careia cu cat regimul este mai democratic, cu atat nivelul ecomomic este mai dezvoltat. Cea de-a treia variabil care studiaza relatia dintre gradul de democratizare si rata coruptiei s-a dovedit a fi nula, deci nu exista nicio legatura intre acestea doua.

5. Lanturi cauzale

Regim politic democratic

Libertate politic

Alegeri libere Prezen mare la vot

Stabilitate sistemica

Libertate economic

Echilibr u economi c

Nivel ridicat de trai

PIB in crestere

Cresterea productivitat ii

6. Metoda optima de cercetare

- Ancheta de teren

-Observatia directa -Studiul de caz - Rapoarte pe tara

7. Instrumente de cercetare
-Sondaj de opinie -Chestionar standardizat

F. Studiu de caz : SUA

Redarea in limba engleza a termenilor "de stat" "statal" suscita anumite dificultati, mai ales in America. Daca am folosi, ca atribut, termenul "state", americanii pot intelege ca ne referim la ceva legat de unul dintre statele care intra in componenta Americii. In traducere libera, in America, "statal, de stat" se reda prin "federal" sau "national". Dar termenul "statal" nu inseamna nici "federal" nici "national" in limba romana. Acolo unde in Europa, mai ales in cea central rasariteana, se foloseste termenul de "national", americanii vor folosi frecvent termenul "etnic" ("ethnic"). Americanii considera ca formeaza un singur "popor", desi apartin mai multor "grupuri etnice". Aceste particularitati lingvistice sunt determinate de coexistenta mai multor componente "nationale" (sau "etnice") in Statele Unite, precum si de faptul ca tara este o federatie. Noul stat, infiintat spre sfarsitul secolului al XVIII-lea, in pofida opozitiei stapanirii britanice, este alcatuita din treisprezece state situate pe tarmul Atlanticului. In urmatoarele secole s-au adaugat altele noi, ajungandu-se in prezent la cincizeci. Problemele care in Europa sunt numite probleme "de stat", asa cum ar fi, de pilda, problema formarii

dreptului, tin, in mare masura de competenta fiecarui stat; legislatia se deosebeste, de la un stat la altul, in mod esential (de exemplu, in domeniul dreptului penal). Fiecare stat are constitutia sa si propriile puteri executive si legislative. Pe teritoriul statului puterea executiva este exercitata de un guvern ales, in majoritatea statelor, pe patru ani prin vot universal (in trei dintre state guvernatorul e ales pe doi ani). In unele state guvernatorul poate fi ales o singura data, in altele cel mult de doua ori, iar in altele numarul mandatelor nu este limitat. In majoritatea statelor se aleg parlamente bicamerale pe 4 ani (in unele state, pe doi ani). Guvernul federal nu are reprezentanti permanenti numiti in fiecare stat (de genul prefectilor francezi). Spre deosebire de multe tari europene, in Statele Unite constitutia intregii tari a fost adoptata o singura data (in schimb constitutia unora dintre state au fost schimbate in intregime de mai multe ori). Constitutia Statelor Unite a fost adoptata in anul 1978, adaugandui-se ulterior doar completari avand fiecare numarul sau - amendamente. Primele 10 amendamente, din anul 1791, trateaza despre drepturile cetatenilor. Ultimul, numarul 26 din 1971, a scazut varsta alegatorilor la 18 ani. Completarea constitutiei nu este un lucru usor. Se cere ca amenadamentul sa fie acceptat cu o majoritate de doua treimi in fiecare camera a Congresului si apoi sa fie adoptat de trei patrimi din parlamentele tuturor statelor (procedura de aprobare a unui amendament de catre parlamentele statelor poate dura si cativa ani si, deseori, se incheie neacceptarea lui). Amendamentul 12, din 1865, a stabilit ca sclavia este ilegala. Un experiment social si juridic care a durat peste 10 ani l-a constituit amendamentul 18, din anul 1919, interzicand productia, vanzarea, importul si exportul de bauturi spirtoase. Legislatorii doreau sa schimbe moravurile, in pofida obiceiului. In anul 1933, prin amendamentul 21, aceasta interdictie a fost abrogata. Constitutia Statelor Unite separa puterea legislativa de cea executiva si judiciara. Puterea executiva este exercitata de un presedinte ales din patru in patru ani prin vot universal. Pentru alegerea presedintelui se aleg, din fiecare stat, electori, al caror numar este egal cu numarultotal al deputatilor si senatorilor statului respectiv; in districtul federal, in care se alfaWashington-ul, numarul electorilor este egal cu cel al electorilor din cel mai mic stat. In total se desemneaza 538 de electori. In cazul in care un candidat la presedentie

a obtinut intr-un stat majoritatea voturilor, toti electorii din acel stat ii vor acorda voturile. Regulile de desemnare a candidatilor la presedentie difera de la stat la stat, neexistand o lista generala la nivel national a candidatilor, dar, de obicei, cativa candidati sunt pe listele electorale din toate statele. In Statele Unite mai multe partide si grupuri propun candidati la presedentie, dar dintre ele doua sunt impostante: Partidul Democrat si Partidul Rapublican, care organizeaza congrese in anul alegerilor, traditional in iulie sau in august. Congresul fiecarui partid hotaraste cine naume va fi candidatul. Alegerile au loc in noiembrie ("martea, dupa prima zi de luni a lui noiembrie", in spiritul legii din 1895), campania electorala desfasurandu-se in septmbrie si octombrie. Presedintele nou ales, timp de peste doua luni nu isi ocupa postul, ceea ce ii fera ragazul necesar pregatirii numirilor in institutiile puterii executive. Cel de-al douazecilea amendament la Constitutie, formulat in 1933, prevede ca mandatul prezidential sa se incheie la 20 ianuarie la pranz, cand incepe noul mandat. Incepand cu anul 1951 presedintele poate fi reales o singura data (potrivit amendamentului 22). Inainte de 1951 doar Franklin Roosevelta fost reales in mai multe randuri (de patru ori) Candidatii la vicepresedentie se prezinta in alegeri pe aceeasi lista cu candidatii la presedentie. In cazul eliberarii funtiei de presedinte (de exemplu in urma demisiei sau a decesului) vicepresedintele devine presedinte; este reglementata si ordinea celorlalte persoane care pot succede presedintelui: presedintele Camerei Reprezentantilor, presedintele provizoriu al Senatului (presedintele Senatului este, din oficiu, vicepresedintele Statelor Unite), secretarul de stat si ceilalti membrii ai guvernului. Pana in prezent vicepresedintele a preluat postul de presedinte de noua ori (in patru randuri acest lucru s-a intamplat dupa asasinarea presedintelui). In cazul eliberarii functiei de vicepresedinte, presedintele va numi un nou vicepresedinte. Numirea trebuie sa fie confirmata prin vot majoritar in ambele camere ale Congresului. Constitutia aminteste de departamente executive (fara insa a le enumera) si ii da posibilitatea presedintelui sa ceara, in scris, opiniile sefilor acestor departamente. aceasta are baza constitutionala a existentei cabinetului - in SUA guvernul este o institutie bazata pe cutuma, un consiliu convocat de presedinte. Din componenta cabinetului fac parte

vicepresedintele, o serie de sefi de departament (ministrii, care in America sunt numiti secretari) si alte persoane numite de catre presedinte. Nu exista functia de premier, in fruntea cabinetului aflandu-se presedintele. Nu exista nici ministru de interne in acceptiunea europeana a termenului. Ministrul-secretar pentru afacerile interne se ocupa de parcurile nationale si de bogatiile naturale. Presedintele numeste nu numai ministrii, ci si zeci de mii de functionari in posturile din cadrul administratiei. Senatul examineaza si aproba (sau dezaproba) numirile prezidentiale, rareori respingandu-le. Ministrii nu raspund in fata parlamentului. Ei nu raspund la interpelari in camerele Congresului, asa cum se intampla in parlamentul britanic si in alte parlamente europene (desi sunt audiati in comisii parlamentare). Sarcina ambelor camere ale Congresului in ansamblu nu consta in a aprecia activitatea guvernului, ci in a adopta legile si bugetul, modalitate prin care se exercita influenta asupra posibilitatilor de actiune a guvernului. In Statele Unite, parlamentul nu acorda vot de incredere guvernului, iar guvernul nu dizolva parlamentul. Puterea executiva si cea legislativa se inflenteaza una pe cealalta, dar (spre deosebire de Europa) nici una dintre ele nu o poate rasturna pe cealalta. Presedintele este comandantul fortelor armate, dar dreptul de a declara razboi (de a introduce starea de razboi) revine Congresului. In calitate de sef al fortelor armate, presedintele pregateste apararea tarii si poate coordona actiunile militare, ceea ce s-a intamplat in mai multe randuri, fara a fi declara stare de razboi. In anul 1973, Congresul a adoptat legea prin care se limiteaza posibilitatile presedintelui de utilizare a fortelor militare in strainatate stipulandu-se obligatia de a consulta Congresul si de a prezenta rapoarte. Operatiunile armate ce dureaza mai mult de 60 de zile necesita acordul Congresului sau declararea razboiului. Presedintele poate fi eliberat din functie atunci cand Camera Reprezentantilor constata (cu majoritate simpla de voturi) ca a comis o infractiune grava sau a incalcat Constitutia. In acest caz presedintele este judecat de Senat sub conducerea primului judecator al Curtii Supreme. Presedintele este suspendat din functie daca Senatul accepta, cu o majoritate de doua treimi din voturi, acuzatiile Camerei Reprezentantilor. In secolul trecut aceasta procedura a esuat de doua ori in Camera Reprezentantilor si o data a condus la achitare de catre Senat. In anul 1974, presedintele Nixon si-a dat demisia intrucat era amenintat cu aducerea in fata instantei Senatului.

Incepand cu anul 1913 din componenta Camerei Reprezentantilor fac parte 435 de deputati. ALegerile au loc o data la doi ani in circumscriptii uninominale. Numarul deputatilor dein fiecare stat se stabileste dein zece in zece ani pe baza recensamantului populatiei, efectuat la fiecare zece ani. Populatia Statelor Unite ale Americii se deplaseaza spre vest si spre sud si, in ultima vreme, la fiecare zece ani, in Camera Reprezentantilor creste numarul deputatilor din statele mari din partea de vest si de sud, in primul rand din California, Texas si Florida, scazand numarul deputatilor din statele estice, mai ales din NewYork, Pennsylvania, Illinois. Dupa fiecare recensamant al populatiei se redelimiteaza circumscriptiile electorale, de catre guvernatori si de parlamentele statelor. Trasarea intr-un anume fel a granitelorcircumscriptiilor poate spori considerabil sansele unui partid, deoarece minoritatile concentrate teritorial, in primul rand afro-americanii si populatia de limba spaniola, voteaza cu precadere pentru democrati. Este in interesul democratilor ca populatia circumscriptiilor sa fie amestecata, astfel incat minoritatile sa contracareze electoratul republican. Dar daca minoritatile doresc sa fie sigure de alegerea reprezentantilor lor, in interesul lor sunt centrele cu preponderenta clara a minritatii, fara prea mare amestec de populatie, ceea ce convine si republicanilor. Dupa recensamantul din 1990, una dintre temele principale ale politicii americane o constituie redelimitarea circumscriptiilor; democratii spera sa le creasca sansele, in alegerile din anii '90, datorita influentei pe care o au asupra felului in care seretraseaza granitele circumscriptiiilor electorale. Aceste probleme specifice Americii se leaga de diferentierea geografica a societatii si de sistemul de vot in circumscriptii uninominale, dupa principiul "invingatorul ia totul". Delimitarea circumscriptiilor ar fi nesemnificativa in sistemul electoral proportional. Se considera ca cvorumul in Camera Reprezentantilor este egal cu majoritatea deputatilor (218). Lucrarile se pot desfasura fara cvorum, dar la fiecare votare fiecare deputat poate cere prezenta numarului necesar al membrilor cu drept de vot. Daca presedintele constata ca, in cazul unui asemenea cereri, cvorumul necesar nu este intrunit suna clopotelul pentru a chema deputatii in sala (deputatii au birourile in cladiri apropiate de cladirea Congresului si pot ajunge in sediul acestuia prin coridoare subterane). In Senat se aleg cate doi senatori din fiecare stat pe o perioada de sase ani. In prezent

Senatul numara o suta de senatori. Din doi in doi ani se alege o treime din Senat. Inainte de 1913 senatorii erau alesi de parlamentele din fiecare stat. Din anul 1913, in baza amendamentului 17, senatorii se aleg nemijlocit in fiecare stat prin vot universal. In Senat vicepresedintele isi indeplineste rareori functia sa de presedinte al Senatului (de obicei il inlocuieste un presedinte provizoriu). Vicepresedintele voteaza in Senat numai atunci cand numarul voturilor "pentru" si "impotriva" este egal. Se cere ca senatorii sa aiba varsta de 30 de ani impliniti, deputatii - 25 de ani (presedintele trebuie sa implineasca 35 de ani). Deputat sau senator poate fi aleasa o persoana care locuieste in statul din partea caruia candideaza. Acest principiu favorizeaza interesul congressmanilor pentru problemele locale. Nu este limitata posibilitatea realegerii in Congres; marea majoritatea a cazurilor, dupa incheierea mandatului, congressmanii se prezinta din nou in alegeri si sunt realesi. De exeplu, in anul 1990 au fost alesi 35 de senatori, 32 candidand din nou, numai unul dintre ei nefiind reales. In anii 1969-1977 presedintii au fost republicani (Richard Nixon si Gerald Ford); la fel au stat lucrurile intre 1981-1992 (Ronald Reagan si George H. W. Bush), 2001-2009 (George Bush); in schimb, in Camera Reprezentantilor, din anii '30, in general majoritatea o detin democratii (Franklin D. Roosevelt, Harry S. Truman.....Barack Obama). Politicienii din afara celor doua partide principale aproape ca nu exista in cele mai importante institutii. In anul 1990 au aparut trei: in Camera Reprezentantilor au intrat un socialist si au fost alesi doi guvernatori fara partid. Presedintii republicani au guvarnat in ultima perioada in pofida opozitiei democrate din Congres, ceea ce a determinat necesitatea de a-i cconvinge pe congressmani sa accepte planurile presedintelui. Pe de alta parte, acest lucru aste posibil datorita faptului ca, deci exista orientari de partid tipice, disciplina de partid in Congres nu este intotdeauna respectata. Conceptiile (si voturile) nu coincid cu granitele dintre partide. Americanii nu participa masiv la alegeri. Dupa razboi la alegerile prezidentiale au participat intre 50% si putin peste 60% din persoanele cu drept de vot (in anul 1960 recordul frecventeia fost de 62,8%). Dupa razboi, participarea in alegeri pentru Camera Reprezentantilor a oscilat intre 37,1% in anul 1946 si 58,5% ina nul 1960. Alegerile pentru organele locale, de stat si federale se desfasoara in aceeasi zi si, la fiecare patru ani, alegerile prezidentiale maresc numarul votantilor care participa concomitent si in celelalte

alegeri. In Congres unele probleme se rezolva pe baza consimtamantului unanim (de exemplu, este nevoie de acordul unanim pentru ca in Camera Reprezentantilor un deputat sa vobeasca mai mult de o ora). Cea mai simpla metoda de a vota este exprimarea verbala a deputatilor. Presedintele anunta:"cine ste pentru, sa spuna *da*" si, dupa aceea "cine este impotriva, sa spuna*nu*", anuntand rezultatul votului pe baza compararii intensitatii celor doua strigate. In caz de incertitudine, presedintele ii roaga, mai intai pe cei care sunt pentru, sa se ridice, urmand cei care sunt impotriva. La cererea unuia dintre deputati, cerere sustinuta de o cincime din cei prezenti, presedintele poate desemna din partea ambelor partide persoane care sa numere voturile sau poate dispune votul prin apel nominal. De obicei, deputatii au la dispozitie un sfert de ora pentru exprimarea votului nominal, dar acest interval poate fi redus la cinci minute (deputatii sunt invitati la vot cu ajutorul clopotelului). Incepand din 1973, deputatii voteaza prin intermediul unui sistem electronic, cu ajutorul unor cartele personale. Inregistrarea modului de a vota in diferite probleme este esentiala pentru imaginea deputatilor si a senatorilor in ochii alegatorior si pentru grupurile de interese si de presiune, care informeaza riguros despre felul in care au votata congressmanii in problemele care-i intereseaza. O mare parte din activitatea parlamentului se desfasoara in comisii. Exista 22 de comisii permanente in Camera Reprezentantilor si 16 comisii permanente in Senat; in afara de acestea se institutie comisii temporare si exista comisii comune ale Camerei Reprezentantilor si ale Senatului (cea mai veche comisie mixta existand din 1800, este comisia pentru problemele Bibliotecii Congresului). O comisie speciala a Camerei Reprezentantilor este Comisia Plenara convocata de obicei cand se pregateste o lege, Din aceasta comisie fac parte toti deputatii. Poate parea o institutie inutila, insa sensul acesteia provine din faptul ca in Comisia Plenara lucrarile se desfasoara dupa alte reguli decat in Camera Reprezentantilor: cvorumul este de 100 de persoane, luarile de cuvant nu pot depasi cinci minute, iar pana in anul 1970 in Comisia Plenara nu se vota nominal. Camera Reprezentantilor (asadar, acelasi colectiv, dar sub alta denumire si cu alte reguli de desfasurare a lucrarilor) nu discuta concluziile Comisiei Plenare, ci dor le accepta sau le respinge. In ultimele legislaturi ale Congresului deputatii si senatorii au inaintat peste zece mii de

proiecte de legi in timpul unei singure legislaturi. Dintre aceste proiecte numai cateva sute (sub 10%) sunt adoptate si devin legi. Proiectul unei legi dupa elaborarea (prezentarea si votarea amendamentelor) in comisii si in comisia plenara trebuie sa fie adoptat de ambele camere care, in activitatea legislativa, sunt egale in drepturi si stabilesc de comun acord textul. Daca apar divergente incearca sa le armonizeze o comisie mixta a ambelor camere. Textul convenit si adoptat de ambele camere este trimis spre semnare presedintelui. In cele zece zile lucratoare de la primirea textului presedintele il poate returna, prezentandu-si rezervele (aceasta inseamna exprimarea dreptului de veto). Daca in decurs de zece zile presedintele nu-si va exprima vetoul si nici nu va semna legea, textul ei devine lege chiar daca lipseste semnatura presedintelui (acest lucru ii permite presedintelui sa nu sustina legea, fara a impiedica in acelasi timp adoptarea ei). Vetoul prezidential poate fi anulat in baza hotararii a doua treimi din membrii ambelor camere a Congresului. In timpul unui mandat, presedintii apeleaza de obicei la dreptul de veto de cateva zeci de ori. Cazurile de anulare a vetoului sunt, in general, putine la numar (de exemplu, presedintele Reagan si-a exprimat vetoul de 78 de ori, iar Congresul l-a anulat de 9 ori). Hotararile judiciare definitive le ia Curtea Suprema, in componenta careia intra in prezent noua judecatori numiti pe viata de presedinte (cu acordul Senatului). Curtea Suprema se pronunta, de asemenea, in problema constitutionalitatii legilor si a deciziilor presedintelui, interpreteaza Constitutia si alte legi. Deciziile Curtii Supreme sunt obligatorii pentru celelalte instante judecatoresti si pentru legiuitorii care abordeaza probleme similare. Atributiile organelor de baza a puterii in Statele Unite sunt destul de bine definite si delimitate. Sistemul politic din aceasta tara este un sistem de echilibru intre principalele organe ale puterii, care se contrabalanseaza reciproc.

Concluziile studiului
Victoria statelor liberale vestice care a incheiat Razboiul Rece a insuflat speranta ca relatile internationale ot fi ghidate de idealurile democratiei si statului de drept. La inceputul anilor 1990 un grup de ganditori au dezvoltat proiectul politic al proiectul politic al democratiei cosmopolite, cu scopul de a furniza argumente intelectuale n favoarea unei extinderi a democratiei, atat n interiorul statelor cat si la nivel global. \In timp ce unele succese semnificative au fost realizate n termeni de democratizare n interiorul statelor, mult mai puine au fost atins n democratizarea sistemului global. |In diferite forme, necesitatea de a extinde procedurile democratice dincolo de statului-naiune a fost susinut de ctre filosoful politic Jrgen Habermas, i sociologul Ulrich Beck. Criticile democraiei cosmopolite au venit din perspective realiste, marxiste, comumitare si multiculturale.Teoreticianul democrat Robert Dahl si-a manifestat ndoieli sale legate de posibilitatea de a extinde n mod semnificativ democraia n cadrul organizaiilor internaionale. Oponenii punctului de vedere al lui Dahl sustin faptul ca rile mai mari nu sunt neaprat mai puin democratice De exemplu, nu exist nici o corelaie ntre participarea la vot a alegtorilor "i mrimea populaiei, n fapt, prezena la vot este mai mic n rile cu mai puin de 100.000 de ceteni. Democraia cosmopolitana este o teorie politic care exploreaza aplicarea normelor i valorilor democraiei la diferite niveluri, de la nivel global la nivel local. Este vorba despre ceea ce poate insemna guvernarea global a poporului, de ctre popor, pentru popor. Printer sustinatorii democratiei cosmopolite se numara alaturi de David Held si , Daniele Archibugi, Richard Falk, i Mary Kaldor n modelul democraie cosmopolitane, deciziile sunt luate de ctre aceli ceteni care sunt afectati de acestea, evitnd o singura formular de autoritate ierarhic. n funcie de natura problemelor aflate n joc, practici ledemocratice ar

trebui s fie reinventate pentru a ine seama de voina prilor interesate. Acest lucru poate fi realizat fie prin participarea direct, fie prin intermediul reprezentanilor alei Modelul propus de democraia cosmopolita este descentralizat - guvernarea global fr guvern mondial , spre deosebire de acele modele de guvernare la nivel mondial sprijinite de clasicii ganditori ai federalismului mondial, precum Albert Einstein .

Bibliografie

Geoffrey Pridham, Tatu Vanhanen, Democratization in Eastern Europe: Domestic and International Perspectives, Londra, Routledge, 1994 Domenico Fisichella, Stiinta politica: probleme, concepte, teorii, Iasi, POLIROM, 2007 Juan Jose Linz, Alfred C. Stepan, Problems of Democratic Transition and Consolidation: Southern Europe, South America, and Postcommunist Europe, Baltimore, Johns Hopkins University Press, 1996

Larry Jay Diamond, Marc F. Plattner, The Global Divergence of Democracies, Baltimore, JHUPress, 2001 William Lockley Miller, Ase B. Grodeland, Tatyana Y. Koshechkina, A Culture of Corruption?: Coping with Government in Post-communist Europe, New York, Central European University Press, 2001

Barry R. Weingast, Democratic stability as a self-enforcing equilibrium in Albert Breton, Gianluigi Galeotti, Pierre Salmon et al., Understanding Democracy: Economic and Political Perspectives, Cambridge, Cambridge University Press, 1997

Jonathan Schlefer, Palace Politics: How the Ruling Party Brought Crisis to Mexico, Austin, University of Texas Press, 2008

Surse web
http://www.census.gov/popest/archives/EST90INTERCENSAL/US-EST90INT01.html http://portalseven.com/employment/unemployment_rate.jsp? fromYear=1970&toYear=2010 http://2bts.rita.dot.gov/publications/freight_transportation/html/table_05.html