Chestionan"ul lui F*.

ofter (1966}

G-,ecLis GF c$NT'R"ffiH,) Vd rugdm sd citigi cu atenlie urmltoarele propozigii. incercuiti varianta pe

care o considerati adevdratd.

1.

a. Copiii au necazuri pentru

c[ perinlii lor ii

pedepsesc prea des.

b. Necazuiile celor mai mu$i eopii, in ziua de aA, provin din faphrl cA
paringii ?i lasd prea liberi.

2. a. Multe din evenimentele nefericite din viatl se datoreazd. in

ghinionuiui.
b. Eqecurils samenilcr rezultd din greqeiile pe care chiar ei le fac.

parte

3.

a. Unul din rnotivele majore penbu care exist[ rlzboaie este insufi"cienta
imptricare in politicd a cetdfenilor.

b. Vor exista i:ntotdeauna rdzboaie, indiferent ctt arn iacerca s[ le prevenim.

4.

a.

in

crrrsul viegii orjce individ poate cdgtiga stima qi respectul pe care le

meritd. b. Din pdcate, valoarea unui om este adesea nerecunoscutd, oricfit de mult sar strddui el.

5.

a. ideea

ci profesorii

sunt nedrepli cu studenS.i este un nonsens' sunt

b. Majoritatea studenfilor nu rca)izeazd in ce m5surd notele lor

int6mplitoare.

6.

a. Fir6,,o portie sdndtoasd' de noroc nu polr

fi

un lider efi-cientde

b. Oamenii capabili care nu reu$esc s[ se impun[ n-au gtiut sd profite

ocaziiie care 1i s-au oferit.

7. a. Unora, pur $i simplu

nu le placi, cricf,t te-ai stridui.

se facd

b. Oamenii care nu pot s[

pllcug de ceilalli nu qtiu si

se

poarte.

8.

a. Ereditatea are rolui principal in determinarea personalitdFi.

b. Experien{a viefii deterrnind ceea ce este un individ-

'

a. Nu o datd. mi-am dat seama cd ceea ce foebuia sd se intarnple s-a $i

intdmplat.

b' Ldsafe la voia ?ntdmpidrii problemele nu mi s-au rezolv-at niciodaf5 la fei de sigur, ca atunci cdnd m6 hotdram sd. aclionez eu insumi pentru a le
rezolva.
10.

a,,

in cazul unui stud.ent foarte bine pregdfit

nedreapta".

poate

fi

rar vorba de

exa m in31'e

b' De multe ori inrebdrile de examen trnd sd fie atdt de departe

predat iracdt shrdiul este intr-adev[r fHrE folos.
11'

d.e cursul

a' Ob{nerea unui succes este o chesfiune

prea pulin de-a face cu asta.

de

munci sedoasi. norocul av6nd

b. obfinerea unu loc de rnrurcd.

momenh:I potrivit.
12. a-

depinde de

fi la locul potrivit gi 1a
.

omui de r6nd poate infiuenla deciziile gu\rernairnentale.

b' Lumea esfe condusd de c6Fva cameni pufemici, iar omul de r6nd are prea pu$ne importan!5".
13'

a' C6nd imi fac planuri sunt aproape ?ntotd.eauna sigur

indeplinesc.

c6.

voi putea

sd

1e

b. Nu este intotdeautra inlelept s[

ifi faci planuri

pe termen lung, pentru

cd.

oncum multe intdmpldri Fn de qansd sau negansfi. 14- a- Existd *nii oameni care pur si simpru nu surrt buni. b. in orice om existd ceva bun.
15-a-

in cazull1leu, a obfine ce vreau are pufin

de-a face cu norocul sau chiar

de1oc.

b- De multe ori putem foarte bine s[ decidem ce e

16'

d.e

f[cut d6nd cu banui.

1a

a' A deveni qef depinde de cdt de norocos este cineva penrru a se g[si locul poeivit iaaintea celcrlalfi.

b'

Reuqita oamenilor ?n a face cea ce trebuie depinde de abilitatea lor, norocu.l av6nd pufind importantd sau d"eloc.

17.a. Atdta timp cflt problemele mondiale srurt i:rgrijordtoale, cei mai-mt$l dintre noi sgntem victime ale unor fo4e pe care nici nu le iirfelegem, nici nu

le control4m.

b. Lu5nd Farte in mod activ la problemele sociale gi politice, oamenii pot

contola evenimentele mondiale.
i8.

a- Majoritatea oamenilor nu rcalrzeazd, in ce m5.sur5. 't iata lor

econtrolati de evenjrnente intfimplitoare.
b. Nu existd,,norcc".

est

19. a.

Omul ar trebui

sd

admit[ intotdeauna posibilitatea de a greqi.

b. De obicei este de preferat si acoperi grepelile'

20.a. Este dificil de gtiut dacl o persoand te place sau nu.

b, Cafi prieteni ai" depinde de cfit de pl[cut eqti.

21.a. tn cursul viefii intfirnpidrile negative sunt echilibrate de cele pozitive.

b" Cele mai multe eqecuri se d.atoreazd fie lipsei abilita$i, fie ignoranfei, fie lenei sau fufuror la un loc'
22. a. Cu puqin

efort putem invinge corup{ia politicd'

a

b. Este difi.cil peotru cetS{eanui de r6nd sh controleze activitatea de culise

oamenilor poliuci.
23 . a.

Uneori nu pot inlelege cum ajung profesorii si

d-ea

notele pe care le d'au'

b. Existd o rela6ie directd ?na'e nivelul pregdfirii gi notele pe care le obgin

eleviilstudenlii.
24.a. Un liderbun agteaptd ca oamenii si decidd pentru ei ingigi. b. Un Lider bun traseazS fiecdruia ce are de f[cut'

25.a. Adesea simt cf, aln pfea pufinA in{luen!fl asupla lucrurilor care
tntdmpl5..

mi

se

in b. imi este imposibil si cred c[ $aflsa sau norocui joacd un rol important

ia[a

mea.

26.a. Oamenii srint singuri pentru cd nu incear-cd sd fie prietenoEi'

b. Nu kebuie sd te stri.duiegti prea mult penma a fi pe placul oamenilor"

dacd te plac, atunci te plac Ai gata.
27 . a. Se pane prea

multprtf pe sporf in Iiceu.

de echipE este un excelert mod d.e a conskui caracterul tinerilor. 28. a. Ce se petrece cu viala mea d.epinde de minel

b' Sportui

b. simt

cd.

)9.a. cel mai

comportd_

nu conkolez sufi.cient sensul in care evorueazr. vialamea.

adesea

nu inleieg de ce politicienii se comporid aqa cum

se

b' ln cursul vielii lor oamenji sunt responsabili

njvel naltonaT c6t gi al mvel local.

de proasta guvemare at6t la