Obiectivele si metodologia cercetrii Sub aspect metodologic, teza trebuie s respecte structura unei lucrri stiinifice, asa cum

a fost ea prezentat n cadrul disciplinelor studiate. Precizrile de mai jos se refer la tezele ale cror teme presupun efectuarea unor cercetri. Generic, aceast structur este urmtoarea: a. Formularea explicit, coerent a obiectivelor sau ntrebrilor cercetrii. Greseli frecvente: absena unor obiective clare sau a unor ntrebri explicite, crora cercetarea trebuie s le gseasc un rspuns. b. Formularea explicit a ipotezelor cercetrii Greseli frecvente: ipoteze improprii, care nu au legtur cu obiectivele sau ntrebrile cercetrii (practic, ipotezele unei cercetri nu trebuie s fie altceva dect rspunsurile pe care le avanseaz cercettorul la aceste ntrebri, pe baza literaturii de specialitate si a propriilor estimri); ipoteze generale, care nu fac referire la variabile msurabile, care s poat fi testate statistic; ipoteze care sugereaz relaia cauzal ntre variabile (determin, influeneaz, etc.), atunci cnd acestea nu sunt msurate n context experimental; ipoteze prea complexe, care fac referire la mai mult de dou variabile, n timp ce procedura de testare statistic include numai dou variabile; formularea ipotezelor de nul, alturi de ipotezele statistice, ceea ce ncarc n mod inutil textul (este subneles faptul c ipotezele de nul sunt negaiile ipotezelor cercetrii); ipoteze crora nu le corespunde o testare statistic adecvat; 6 enunarea unor ipoteze care nu preced, ci urmeaz unei proceduri de testare statistic. c. Prezentarea modelului cercetrii. Aceasta presupune descrierea variabilelor cercetrii; descrierea esantionului (mod de constituire, criterii de includere sau de excludere, mrime, populaie de referin). Greseli frecvente: omiterea prezentrii variabilelor; prezentare confuz a variabilelor, fr identificarea explicit a variabilelor dependente si a celor independente; omiterea prezentrii modului de constituire a esantionului. d. Descrierea metodelor de investigaie. Instrumentele utilizate n recoltarea datelor vor fi descrise n mod adecvat. Dac este vorba de teste clasice, bine cunoscute, se va face trimitere la referinele care le susin din punct de vedere teoretic si practic-aplicativ. Dac este vorba de instrumente realizate de autorul tezei, se va dedica

un spaiu corespunztor descrierii procesului de construcie si testare a calitilor psihometrice ale acestuia (analiz de itemi, consisten intern, validitate de construct). Greseli frecvente: utilizarea unor instrumente de investigare ale cror caracteristici psihometrice nu sunt cunoscute; omiterea analizei caracteristicilor psihometrice ale instrumentelor create de autorul tezei. e. Descrierea procedurilor de recoltare a datelor. Rezultatele unei cercetri sunt puternic influenate nu doar de caracteristicile instrumentelor utilizate, ci si de modul n care se desfsoar aplicarea lor. O prezentare succint a procedurii de investigare (modul de relaionare cu subiecii, aspecte de organizare a investigaiei, etc.), are darul de a ntri ncrederea n calitatea datelor recoltate. Greseli frecvente: ignorarea importanei si, implicit, a prezentrii aspectelor procedurale. Rezultatele cercetrii Partea dedicat prezentrii rezultatelor va trebui s valorifice n mod sistematic, clar si inteligibil datele obinute, n sprijinul testrii ipotezelor cercetrii. Din acest punct de vedere, se vor avea n vedere: a. Prezentarea si analiza datelor. Datele statistice vor fi supuse unei analize pe dou niveluri: analiza statistic descriptiv (prin indicatori adecvai scalei de msurare a variabilelor) si testarea ipotezelor (prin proceduri adecvate fiecrei ipoteze, naturii si caracteristicilor variabilelor). n principiu, rezultatele trebuie s acopere cerinele modelului cercetrii si s vizeze n mod direct si 7 explicit ipotezele acesteia. Tabelele si figurile vor fi incluse n acest capitol numai n msura n care sunt cu adevrat justificate. Greseli frecvente: abuzul de grafice (este recomandabil s se apeleze la grafice pentru ilustrarea unor relaii ntre variabile si nu pentru reprezentarea unor variabile individuale; grafice sau tabele incluse la anexe, ceea ce face dificil nelegerea lucrrii; tabele excesiv ncrcate cu cifre, care fac dificil nelegerea acestora; abuzul de statistic, prin utilizarea unor prelucrri nejustificate sau prin testarea aceleiasi ipoteze cu mai multe teste statistice; teste statistice inadecvate ipotezei sau naturii relaiei dintre variabile; plasarea rezultatelor la testele statistice n seciunea Anexe (rezultatele se introduc n text, acolo unde se si discut

semnificaia lor); prezentarea incorect a rezultatelor la testele statistice, de ex., se scrie numai valoarea lui p, fr valoarea testului (se vor respecta recomandrile specifice pentru prezentarea rezultatelor fiecrui test statistic n parte, asa cum sunt prezentate n cursul de specialitate); exces de zecimale (n mod obisnuit, dou zecimale sunt suficiente pentru majoritatea indicatorilor statistici); exces de valori numerice, prin preluarea nejustificat a tuturor datelor afisate de programele statistice, desi cele mai multe nu prezint un interes direct si nici nu sunt nelese de student; absena unor etichetri adecvate a valorilor, fapt care face dificil nelegerea rezultatelor; adesea, datele sunt preluate mpreun cu texte n limba englez, emise de programele de prelucrare; b. Interpretarea pedagogic si/sau psihologic a rezultatelor, care nseamn traducerea rezultatelor statistice n concluzii cu semnificaie psihopedagogic. Se vor sublinia relaiile dintre rezultatele proprii si cele raportate n literatura de specialitate. Greseli frecvente: prezentarea doar a rezultatelor numerice si a semnificaiei statistice, fr a se discuta sensul psihopedagogic al acestora; prejudecata dup care neconfirmarea unei ipoteze de cercetare, prin admiterea ipotezei de nul, reprezint un punct negativ al lucrrii (n realitate, dac modelul de cercetare a fost bine realizat si corect aplicat, o infirmare statistic a 8 ipotezei poate fi foarte semnificativ din punct de vedere psihologic, iar autorul trebuie s fie pregtit pentru a surprinde sensul acestui rezultat); Concluzii (consideraii finale) Partea de concluzii va cuprinde o sumar reluare a obiectivelor si motivaiei cercetrii, urmate de sinteza rezultatelor obinute si a semnificaiei acestora n contextul literaturii dedicate temei analizate. Se pot face aprecieri cu privire la dificulti ntmpinate pe parcursul cercetrii, eventualele puncte slabe ale acesteia, care vor trebui evitate n viitor, precum si deschideri ctre alte direcii de cercetare legate de subiectul respectiv. Capitolul va conine un paragraf distinct dedicat contribuiei personale, n care vor fi menionate cele mai relevante aspecte care au constituit contribuia individual la realizarea temei. Dac este cazul, se va include si un paragraf n care se va meniona contribuii originale, acele aspecte care reprezint o noutate n raport cu tema studiat. Observaii: o Precizrile de mai sus se refer la tezele cu subiect de cercetare

care sunt, de regul, cele mai frecvente. o n funcie de natura temei tratate, capitolele pot fi mai multe sau mai puine. o Titlul capitolelor poate fi formulat liber de autor, dar acesta va reflecta coninutul menionat anterior.