Sunteți pe pagina 1din 5

Varianta 18 A. 1. B Podisul Brladului; G Grupa Muntilor Fgras: 2. 2 Constanta; 3 Trgoviste. B. I Bucegi; 2 Muntii Banatului; 3 oceanice. C.

ice. C. I d; 2b; 3b; 4c; 5d. D. Exemplu de deosebiri: in unitatea de relief cu litera A predomin activitatile miniere si forestiere pe cand in unitatea de relief cu litera E predomina activitile industriale si agricole; In unitatea de relief cu litera A este dezvoltata cresterea animalelor datorit pasunilor intinse pe cnd In unitatea de relief cu litera E se pune accent pe cultura plantelor datorit terenurilor agricole cu soluri fertile; in unitatea de relief cu litera A este dezvoltat turismul montan si al sporturilor de iarn, pe cnd in unitatea de relief cu litera E este mai putin dezvoltat turismul; In unitatea de relief marcat, pe hartA, cu litera A cile de comunicare sunt slab reprezentate datorit reliefului accidentat, pe cnd In unitatea de relief cu litera E sistemul de ci de comunicatii este complex: sosele europene, cai ferate electrificate, transporturi fluviale, aeriene. E. energia electricA este un indicator important ce se ia in calcul pentru a stabili nivelul de dezvoltare al unei tari; ramurA economicA importanta, constituind o dominantA a economiei moderne; energia electricA este importantA pentru modul de viata al societatii contemporane. Varianta 19 A. 1. 1 CrisuI Repede; 2 Bega; 2. 11 Craiova; 12 Brasov. B. 17; 2 Sulina; 3-Podisul Getic. C. I -d; 2-a; 3-d; 4-d; 5-b. D. Exemplu de deosebiri: In unitatea de relief cu litera E sunt altitudini mai mari (2544 m) pe cnd In unitatea de relief cu litera C sunt altitudini mai reduse (1374 m); unitatea de relief marcatA, pe hartA, cu litera E are masivitate remarcabilA si fragmentare redusA. pe cnd unitatea de relief cu litera C are masivitate redusA si fragmentare mare; Exemplu de asemAnAri: att unitatea de relief cu litera E cat si unitatea de relief cu litera C, s-au format prin cutarea stratelor; ambele unitati de relief sunt alctuite predominant din sisturiIe cristaline. E. Exemplu de raspuns: in alcatuirea geologica a unitalii G existA argile, precipittii abundente si panta accentuatA, conditii ce favonizeaza producerea alunecarilor de teren; defrisarile masive si lucrrile agricole gresit efectuate, determina frecvente alunecari de teren. Varianta 20 A. 1 4 Bega; 6 Arges 2. 9 Sibiu; 12 Focsani. B. 1 C; 2 3; 3 Somesul Mic. C. I-a; 2-a; 3-c; 4-b; 5-d. D. Exemplu de asemnri: att in unitatea de relief cu litera D cat si unitatea de relief cu litera G exist relief petrografic pe nisip (dune) si relief fluviatil (terase, lunci); ambele uniti de relief s-au format prin depunerea sedimentelor intr-un lac; ambele unitati de relief sunt alctuite din roci sedimentare moi:nisipuri, pietrisuri si loess. E. Exemplu de raspuns: Cantitatea de precipitaii este mai abundent In unitatea A (peste 1000 mm/an), pe cnd in unitatea B sunt mai reduse (400-500 mm/an) datorit: pozitiei geografice: unitatea B se afl sub influente climatice de ariditate (est-europene) Ce determin precipitatii reduse, secete frecvente, iar unitatea A sub influenta circulatiei generale vestice (oceanice) ce determin precipitatii abundente; altitudinii reliefului:unitatea A are altitudini ce depsesc 2500 m iar unitatea B altitudini sub 500 m, iar precipitatiile cresc cu cresterea altitudinii; nebulozittii: care este mai accentuat In regiunile muntoase (unitatea A). pe cnd in unitatea B nebulozitatea este redus datorit

circulatiei locale a aerului. Varianta 22 A. l.A Podisul Brladului; B Subcarpatii Moldovei. 2. 7 Botosani; 11 Cluj-Napoca B. 1. Baia Mare; 2. C (Grupa Central a Carpatilor Orientali); 3. H Carpatii Meridionali Ia vest de Olt C. lb; 2b; 3d; 4d; 5c D. exemplu: Grupa Central a Carpailor Orientali se CaraCterizeaz prin fragmentare accentuat iar Carpatii Meridionali prin masivitate; Grupa Centrala a Carpatilor Orientali este alctuita din roci vulcanice, sisturi cristaline si flis, dispuse pe siruri paralele, orientate NVSE, iar Carpatii Meridionali Ia vest de Olt sunt alctuiti din sisturi cristaline cu calcare pe margini; in Grupa Centrala a Carpatilor Orientali este reprezentativ relieful vulcanic iar in Carpatii Meridionali Ia vest de Olt reprezentativ este relieful glaciar; altitudinea maximA din Grupa Central a Carpatilor Orientali este de 2100 m In Vf. Pietrosul din Masivul Calimani, iar in Carpatii Meridionali Ia vest de Olt altitudinea maxima este de 2544 m In Vf. Moldoveanu din Masivul Fagaras. E. De exemplu: schimbarile politice si economice inregistrate in Romnia dupa anul 1990 au determinat mutatii importante in structura populatiei ocupate pe sectoare de activitate; a crescut ponderea populatiei ocupate In sectorul primar, efect al retrocedrilor terenurilor agricole si a padurilor; s-a redus ponderea popuIatiei ocupata In sectorul secundar; a crescut usor ponderea populatiei ocupate in servicii. Varianta 23 A. 1. A Cmpia Moldovei (Jijiei); B Dealurile Silvaniei 2.2 Trotus; 6Jiu B. 1. D (Carpatii Meridionali Ia vest de Olt); 2. F (Delta Dunarii); 3. 9 (Galati) C. l.c; 2a; 3b; 4b; 5c D. Dc exemplu: Cmpia de Vest Ia sud de Mures se afl sub influente climatice submediteraneene si oceanice iar Cmpia Baraganului se afl sub influente climatice continentale; amplitudinile termice anuale sunt mai mici In Campia de vest Ia sud de Mures fata de Cmpia Baraganului unde amplitudinile termice sunt mai man; In Cmpia de Vest Ia sud de Mures precipitatiile medii sunt In jur de 500-600 mm/an, pe cnd in Cmpia Baraganului precipitatiile medii anuale sunt intre 400-500 mm/an; in Cmpia de Vest la sud de Mure bat vnturile de vest iar in Cmpia Baraganului bat Crivatul si Austrul; In ambele unitti de relief temperatura medie anuala este de 10-11 C; In ambele unitti de relief etajul climatic este de cmpie. E. De exemplu: lipsa curentilor verticali care nu favonizeaz amestecul apei; prezenta a dou straturi de ap cu temperatur si salinitate diferita; maree reduse datorit pozitiei continentale si suprafetei reduse; curenti cu caracter compensator datorit diferentelor de salinitate Intre apele Mrii Negre si Mrii Mediterane. Varianta 24 A. 1. F Cmpia Transilvaniei; G Muntii Poiana Rusc 2.3 Prut; 4 Olt; B. 1. influente climatice scandinavo-baltice; 2. 9; 3. Trotus C. 1.a; 2c; 3d; 4b; 5d D. De exemplu: In Podisul Sucevei sunt caracteristice influentele climatice scandinavobaltice, iar in Podisul Mehedinti influente climatice submediteraneene. Temperatura media anual din Podisul Sucevei este de 8-9C iar in Podisul Mehedinti ternperatura medie anual este de 9-10C. Ambele uniti de relief se afl In etajul climatic de deal-podis. E. De exemplu: navigatie; comert; exploatarea petrolului de pe platforma continental;

potentialul heliomarin; pescuit. Varianta 25 A. 1. C PodisuI Brladului; E Muntii Poiana Rusc; 2. 7 Resita; 10Alexandria B. 1. Sibiu; 2 Arges; 3. H (PodisuI Mehedinti) C. 1.b; 2b; 3d; 4c; 5a D. De exemplu: in Grupa Bucegi altitudinile maxime depsesc 2000 m (2505 m Vf. Otnu. Muntii Bucegi). fata de altitudinea maxima de 1374 rn Vf Pades din Muntii Poiana Rusc; Grupa Bucegi este alctuita din conglomerate, sisturi cristaline si calcare, iar Muntii Poiana Rusc sunt alctuiti din sisturi cristaline cu intruziuni de calcare; Grupa Bucegi este alctuit din trei culmi diferite din punct de vedere al alcatuirii petrografice, pe cand Muntii Poiana Rusc reprezinta un masiv muntos izolat, inconjurat de zone depresionare mai joase. E. De exemplu: altitudinea Muntilor Carpati determina etajarea climatica; depresiunile intramontane si culoarele de vale largi determin modificri ale directiei de deplasare a aerului, stagnarea maselor de aer rece si inversiuni de ternperatur; prin dispunerea cvasicircular, Muntii Carpati reprezint o barier climatic care slbeste spre est actiunea mase lor de aer vestice, modific directia celor estice si nordice. Ie opreste pe cele sudice. Varianta 26 A. 1. C Podisul Brladului; E Muntii Poiana Rusc 2.1 Siret;3lalomita B. I. Tulcea; 2.Crisul Repede; 3 A (Muntii Bucegi) C. 1.d; 2d; 3b; 4a; 5c D. De exemplu: media anual a temperaturii aerului este de 10-11C In ambele uniti de relief; att Crnpia Olteniei cat si Podisul Dobrogei de Sud au un climat de cimpie; o deosebire cu litera F si cu litera G De exemplu: In Cmpia Olteniei se resimt influente climatice submediteraneene, iar in Podisul Dobrogei de Sud Se resimt influente clirnatice de ariditate (est-europene) si pontice In est. E. De exemplu: reteaua feroviar are o dispunere radiar fiind influentata de pozitia capitalei reteaua feroviar are o dispunere convergenta impus de configuratia reliefului carpatic. Varianta 27 A. 1. A Cmpia Transilvaniei; F Subcarpatii Moldovei 2. 8 Cluj-Napoca; 9 Craiova B. I. Ploiesti; 2Mures; 3.G (Campia Moldovei) C. 1.a; 2a; 3b; 4a; 5b D. De exemplu: In Munti Apuseni altitudinile maxime abia depasesc 800 m (1849 m In Vf. Bihor/Cucurbta din Masivul Bihor), fat de altitudinea maxima de peste 2000 m din Grupa Nordic a Carpatilor Orientali (2303 m In Vf. Pietrosu din Masivul Rodnei); Muntii Apuseni sunt alctuiti dintr-un mozaic petrografic (sisturi cristaline, calcare, conglomerate, gresii, roci eruptive dispuse neuniform), iar Grupa Nordic a Carpatilor Orientali este alctuita din roci vulcanice sisturi cristaline si flis dispuse in trei siruri paralele orientate NV-SE. In Muntii Apuseni este reprezentativ relieful carstic iar in Grupa Nordic a Carpatilor Onentali reprezentativ este relieful vulcanic si glaciar. b) o asemnare cu litera D si cu litera H exemplu: Att Muntii Apuseni cat si Grupa Nordic a CarpatiIor Orientali s-au format prin incretirea scoartei in timpul orogenezei alpine si prin eruptii vulcanice. Ambele umitti de relief sunt fragmentate de vai si depresiuni. E. De exemplu: scderea ratei natalitatii; scderea accentuat a sporului natural (Cu valori negative din anul 1992); sporul migratoriu negativ.

Varianta 29 A. I. B-Cmpia de Vest; D-Subcarpatii Moldovei; 2. 1-Somes; 3-Moldova. B. 1. Maramures 2. Mures 3. Botosani. C. 1. b; 2. d; 3. a; 4. b; 5. a. D. 3 deosebiri : Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei s-au format prin procese de cutare si Inltare scoarei terestre si prin vulcanism iar Podisul Brladului prin sedimentare; altitudini diferite (peste 2000 m In Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei si putin peste 500m In Podisul Brladului); alcatuire litologica varietate petrografic in Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei (roci vulcanice, sisturi cristaline, flis), roci sedimentare In Podisul Brladului; prezenta reliefului glaciar si vulcanic Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei, relief structural (cueste) In Podisul Brladului. E. 2 premise naturale: reliefull plan, orizontal, favorabil desfasurrii lucrrilor agricole; existenta resurselor de sol cu grad ridicat de fertilitate; conditii climatice optime dezvoltrii culturilor agricole. Varianta 30 A. C - Cmpia Moldovei (a Jijiei) E- Delta Dunrii; 2. 7-Pitesti; 9-Constanta. B. I. Piatra-Neamt; 2. Ialomita; 3. Muntii Banatului. C. I. a; 2. b; 3. a; 4. b; 5. b. D. 3 deosebiri climatice - temperatura medie anual depaseste 11C in Delta Dunrii si cuprins intre 6-10C in Muntii Banatului; precipitaiile medii anuale nu depasesc 400 mm/an in Delta Dunrii si depesc 1000-1200 mm/an in Muntii Banatului; vnturile dominante sunt brizele marine si crivtul in Delta Dunrii si austrul in Muntii Banatului; influentele climatice predominante sunt cele de ariditate In Delta Dunrii si mediteraneene Muntii Banatului; Delta Dunrii se incadreaz etajului climatic de lunca si delta si de litoral, iar Munii Banatului celui de munte. E. Dou cauze: varietatea treptelor si formelor de relief; varietatea conditiilor climatice; vegetatia ca factor al pedogenezei. Varianta 31 A. D-Podisul Dobrogei de Sud; G-Subcarpatii Curburii; 2. 2-Brasov; 5-Satu-Mare. B. 1. Bistrita; 2. Scandinavo-baltice; 3. C. C. 1.b; 2.d; 3.d; 4.c; 5.a. D. Asemnri: modul de formare in orogeneza alpina; Deosebiri:- alctuire litologic diferit (diversitate petrografica in Carpatii Moldo-Transilvani roci vulcanice, sisturi cristaline, flis si predominana rocilor dure In Muntii Fagaras sisturi cristaline, granite); relief glaciar In Muntii Fagras si relief vulcanic in Carpatii Moldo-Transilvani; grad de fragmentare diferit (prezenta depresiunilor si vilor in Carpatii MoldoTransilvani si lipsa acestora in Muntii Fagaras). E. 2 argumente: scurteaz distanta Dunre Marea Neagra (aproximativ 400 km); faciliteaz Iegatura fluvial cu centrul si nordul Europei (sistemul navigabil Main-Rhin); resurs de ap In Podisul Dobrogei de Sud (ap industrial, irigatii). Varianta 32 A. A-Subcarpatii Curburii; H-Podisul Barladului; 2. 8-Trnava Mare; 10-Somesul Mare. B. 1. F; 2. 5; 3. Bistrita. C. 1.b; 2.a; 3.c; 4.b; 5.c. D. 3 deosebiri: alctuire petrografica diferit (,,mozaic petrgrafic in Muntii Apuseni sisturi cristaline, roci vulcanice, calcar, roci sedimentare si predorninanta rocilor dure In Muntii Parng sisturi cristaline, calcare); altitudini maxime si medii diferite; fragmentare

mare in Muntii Apuseni si masivitate in Muntii Parng, prezenta reliefului vulcanic in Muntii Apuseni si a celui glaciar in Muntii Parng; Muntii Apuseni s-au format si prin eruptii vulcanice. E. 2 cauze: exodul rural in perioada comunist; declararea localitatilor rurale ca centre urbane; subordonarea administrativa a unor localitti rurale situate in vecintatea centrelor urbane. Varianta 33 A. 1. C-Subcarpatii Moldovei; D-Podisul Trnavelor;2. 9-Timis; 11-Arges. B. 1. mediteraneene: 2. Crisul AIb: 3. Vlcea. C. 1. d; 2. a; 3. b; 4. d; 5. a. D. 3 desebiri climatice: temperatura medie anual cuprins intre 8-10C in Podisul SomesuIui si cuprins Intre 10-11C in Cmpia Baraganului; precipitatiile medii anuale cuprinse intre 500-700 mm/an in Podisul Somesului si intre 400-500 mm/an In Cmpia Baraganului; vnturile dominante sunt vnturile de vest in Podisul Somesului si crivtul in Cmpia Baraganului; influentele climatice predominante sunt cele oceanice In Podisul Somesului si de ariditate Cmpia Baraganului; Podisul Somesului se incadreaza etajului climatic de dealuri, iar Cimpia Baraganului celui de cmpie. E. 2 argumente: suprafata ocupata de terenurile arabile cu soluri cu fertilitate ridicat si moderat (Circa 40%); sunt pretabile tuturor grupelor de plante de cultur specifice zonei temperate; productia agricol constituie baza hranei populatiei si a cresterii animalelor. Varianta 34 A. l.A-Muntii Apuseni. B-Podisul Dobrogei; 2. 8 Dmbovita, 11 Siretul. B. 1. F, 2. Suceava, 3. H. C. 1.b; 2.b; 3.a; 4.c; 5.a. D. Asemnri: ambele uniti de relief fac parte din etajul climatic montan; in unitile C si E sunt temperaturi medii anuale cuprinse intre 6C si 2C; in cele dou unitti de relief se inregistreaza precipitaii medii cuprinse Intre 800 si 1200 mm; Vnturile de vest si brizele montane bat att in unitatea C cat si in E. Deosebiri: in unitatea C sunt influente baltice, iar in E submediteraneene. E. Unitatea de relief cu litera F este o cmpie in formare pt ca: altitudinea medie este de 0,5 m, iar cea maxima de 12.4 m pe grindul Letea, aceste valori altimetrice corespunznd unei cmpii joase; relieful pozitiv ocupa pondere redus (uscat predeltaic. grinduri. ostroave), iar cel negativ are o pondere mai mare (depresiuni in care sunt lacuri, brate, grle, mlastini); procesul de aluvionare si inaltare continua si in prezent, Dunrea aducnd o cantitate mare de aluviuni. Varianta 35 A. I. E-Grupa Muntilor Retezat-Godeanu; F-Delta Dunrii; 2. 2-Galati; 3-Sibiu. B. I. A; 2. Mures 3. Crivatul. C. l.b; 2.d; 3.a; 4.c; 5.b. D. Deosebiri: Clima In unitatea C este temperat-continental cu intluente baltice, iar in unitatea H este tot temperat-continentala dar cu influente mediteraneene. In unitatea C este prezent vntul de vest iar In unitatea H este intlnit austrul. Temperatura medie anuala In unitatea C este cuprinsa intre 2 si 6C, iar In unitatea H temperatura medie anual este cuprins Intre 0 si 8C. E. Fragmentarea accentuat de natur tectonica si adncirea rurilor, pasurilor, trecatorilor, depresiunilor. culoarelor de vale. Alctuirea petrografica diferit. Modul diferit de formare. Alternanta climatelor glaciare - periglaciare si inerglaciare

S-ar putea să vă placă și