Salvai natura!

Plante pe cale de dispariie

Partea a III- a Animale pe cale de dispariie

Prof. Coordonator: Scurtu Mihaela Elevi: Pavelescu Razvan Tauer Andrei

Natura ne druiete cu bucurie

i simplitate, din plin, necondiionat, toate bunurile sale. Dar, de cele mai multe ori, omul n-a tiut sau a uitat s protejeze aceste daruri pentru el i pentru generaiile urmtoare.

n condiiile epocii contemporane, caracterizate prin cretere

demografic, industrializare i prin aciunea deseori necontrolat a omului asupra mediului, se pune tot mai acut problema proteciei mediului nconjurtor. n aceast problem latura educativ are un rol determinant. Educaia pentru mediu ne privete n egal msur pe toi, aduli sau copii, iar problema dei nu e nou, se pune tot mai acut, devenind obiect de studiu la unele clase, sau obiectiv n cadrul unor discipline ca tiine, chimie, biologie, geografie, etc.

Salvati Natura

Elevii trebuie s devin prieteni ai naturii, cu

condiia s respecte natura. Aceasta nseamn azi, mai mult ca oricnd, s-o priveti ca un adevrat ecolog-cetean ce dorete nu o natur strivit, cu gndul refacerii ei, ci contient c apr i conserv una dintre bogiile cu care noi, romnii ne mndrim. Ce ne ofer natura n schimbul prieteniei noastre? Pe lng bucuria clorofilei, fonetul arborilor, cntecul psrilor, susurul apei, att de poetice i fr de care n-am putea tri, ne d cel mai prozaic, dar de nelipsit bun, hrana cea de toate zilele. Credei c acest lucru ar fi posibil dac ar disprea Soarele, circuitul apei n natura.

Trebuie s nelegem i s acceptm c, orict

matematic, fizic, chimie ar ti un absolvent, orice talent economic i spirit de iniiativ ar avea, toate devin inoperabile i inutile dac trim o via precar ntr-un mediu alterat, sau dac ne sufocm progresiv ntr-un mediu cruia nu mai avem ce-i face.

Salvati Natura

Civilizatia umana distruge speciile de vietuitoare ale

Pamantului intr-un ritm fara precedent in intreaga istorie a planetei. Specialistii sustin ca rata aparitiei noilor specii de plante si animale a ajuns mai mica decat rata extinctiei, pentru prima data de la disparitia dinozaurilor, acum 65 de milioane de ani.

Tisa Floare de colt Angelica Papucul Doamnei Crucea voinicului Naricsa Deditel Garofita pietrei craiului Stanjetel Daria Migdal pitic

Iarba dragostei Bulbuci de munte Deditel galbeni Roua cerului Trifastea Ochii broastei Nufar alb Lalea pestrita Ciubotica cucului Clopotei Sangele voinicului

Plante pe cale de disparitie

Angelica
Angelica (Angelica Archangelica) este o
plant erbacee din familia Umbelliferae/Apiaceae. Alte denumiri: Angelica Officinalis, arch angelica Officinalis Denumiri populare: aglic, anghelic, angelin, antonic, bucini, cucut mare

Plant erbacee cu rizom gros, napiform, din

care pornesc rdcini adventive lungi. Tulpina robust, cilindric, striat fin (pn la 300 cm). Frunze mari, lungi (6090 cm), cu teac mare, umflat i striat. Flori alb verzui, grupate n umbele mari, globuloase. Fructe diachene elipsoidale. Rspndire: spontan n etajul montan i subalpin. Prefer locuri umede i stncoase

Plante pe cale de disparitie

Bulbuci de munte
Plant deosebit ca aspect, elegant, rar i
ocrotit la noi, bulbucul de munte este o specie care aparine familiei Ranunculaceae. Bulbucii sunt nali de 10-60 cm, au frunzele palmat sectate i prezint tulpini dreapte care poart flori solitare, galbene, cu 5-15 tepale care se acoper una pe cealalt. Fructul este o folicul. Crete prin poieni, pante nierbate i la marginea pdurilor din zona subalpin i alpin.

Plante pe cale de disparitie

Ciuboica cucului
Ciubotica cucului este o planta mica, inalta
de 10-30 cm, vivace. In pamant are un rizom foarte scurt din care pornesc numeroase radacini dese si subtiri. Frunzele sunt ovale, ingustate brusc intr-o codita aripata de culoare verde pe fata superioara, mai alburii pe cea inferioara. Florile sunt regulate avand 5 sepale unite intr-un tub care formeaza caliciul. Petalele sunt de asemeni in numar de 5, unite intre ele in forma de palnie, formand corola. Infloreste in lunile apriliemai. Ciubotica cucului creste prin poiene si pasuni din regiunea dealurilor si a muntilor.

Atat radacinile cat si florile se folosesc ca

expectorant in tuse si bronsita, datorita continutului in saponine. Intern: emolient, expectorant.

Plante pe cale de disparitie

Clopoei
Campanula latifolia, originara din Europa,
cu talie inalta de peste 1 m, cu frunze oval lanceolate si neegal crenelate. Florile care apar in iunie-iulie sunt dispuse in ciorchini. E o planta glabra cu radacini pivotante carnoase, tulpini putin ramificate, frunzele oval-oblonge, petiolate. Florile ce apar din iulie pana in septembrie, sunt dispuse in ciorchini spiciformi, care infloresc, treptat, de la baza spre varf. Corola este lat campanulata, iar caliciul are 5 diviziuni lanceolat ascutite. Inmultirea se face prin divizarea tufelor si prin seminte (puterea de greminatie a semintelor este de 3 ani). Semanatul se face primavara (martie-mai) in rasadnite reci, intr-un pamant usor (nisipos). Dupa un repicat cand rasadul este destul de viguros, se planteaza la loc definitiv, la distanta de 30-60 cm. Le priesc locurile mai adapostite, argilo-calcaroase.

Plante pe cale de disparitie

Crucea voinicului
Crucea voinicului este o plant ranuculaceae
rar, care crete doar n Munii Carpai ca specie endemic. Din acest motiv, planta denumit popular crucea voinicului este declarat monument al naturii fiind ocrotit de lege.

Planta prezint un rizom lung, orizontal sau

oblic, de la extremitaea caruia se grupeaz, n fiecare an, frunzele i florile. Frunzele sunt dublu trilobate, lung peiolate i pubescente. Florile care apar n n aprilie-mai, sunt de 3-4 cm. diametru, actinomorfe, albastre, cu petale numeroase (deobicei 10) i cu pedunculul pros. Fructele sunt achene pubescente. Acest specie prezint o valoare ecologic i estetic deosebit, fiind, prin frumuseea ei, o adevrat ncntare pentru amatorii de drumeii montane, atunci cnd acetia o ntlnesc n calea lor. Crucea voinicului crete la munte, n zone umbroase prin pduri i tufriuri.

Plante pe cale de disparitie

Dediei galbeni
Este una dintre primele plante care nfloresc
primvara prin puni i fnee uscate, nsorite. Plant erbacee, perenal, are n pmnt un rizom ramificat. Tulpina este bogat n frunze, care sunt de mai multe ori penta-sectate. Florile sunt mari, galbene, cu petalele, Staminele i pistilele numeroase. Fructele sunt nucule. Se utilizeaz n tratarea bolilor de inim, datorit coninutului de glucosizi: adonin i adonidin.

Plante pe cale de disparitie

Garofia Pietrei Craiului

Garofita Pietrei Craiului a produs prin
raritatea ei o vie nedumerire in randul oamenilor de stiinta; planta nu este intalnita in nici unul din masivele muntoase invecinate si nici nu se aseamana cu vreuna din garofitele din Europa, intrunind caracterele a doua grupe sistematice ale genului: Alpini si Glauci. Originea ei insa nu a fost pe deplin lamurita.

Planta apartine familiei Caryophyllaceae,

care la randul ei apartine ordinului Caryophyllale. Este o famile foarte numeroasa, cosmopolita, care numara 88 de genuri si peste 2000 de specii din zonele temperate.

Tulpina scund, de 5-10 cm nlime, poart la vrf o

singur floare cu corola de 3 cm n diametru, format din cinci petale, la vrf dinate, de culoare roie-carmin, la baz cu o pat purpurie, mpestriat cu alb i cu peri albi, mtsoi, strlucitori.Crete numai pe brnele i coastele abrupte din Piatra Craiului.

Plante pe cale de disparitie

Animale pe cale de dispariie

Europa ii recunoaste Romaniei atuul biodiversitatii: aici
traiesc jumatate din salbaticiunile vechiului continent. Suprafata Carpatilor din Romania constituie habitatul a 35% dintre lupii europeni, 50% dintre ursi si 30% dintre risi. Ne putem chiar mindri cu aspretele, o specie de peste care dateaza de acum 30 de milioane de ani si care e de negasit in vreo alta tara din lume. Fauna Romaniei cuprinde 62 de specii amenintate: 15 de mamifere, 13 de pasari, doua de reptile, 10 de pesti si 22 de nevertebrate. Detinem, deci, 62 de specii amenintate in diverse stadii, de la critic la moderat. De la sturioni sau foca sihastru la linx si testoase, la racul european ori vipera de stepa. Exista si proiecte de repopulare, ca acela, de succes, prin care a fost resuscitata capra neagra .

Animale pe cale de disparitie

In timp datorita influentei omului in natura si datorita

schimbarilor climaterice multe animale au disparut sau sunt pe cale de disparitie. Printre animalele disparute sau pe cale de disparitie din fauna noastra se numara: rata sulitara, vulturul negru, broasca testoasa dobrogeana, soimul dunarean, ursul brun, cega si toti sturionii, nurca, rasul, lupul si alte animale. Lostrita, peste legendar dispare si ea. Din familia pastravilor, dar de dimensiuni cu totul respectabile, lostrita abia daca mai este intalnita in raurile si lacurile de munte. Crapul roamnesc sau autohton era in perioada interbelica cel mai raspandit si apreciat peste din Romania. O data cu lansarea Luncii Dunarii, in perioada de reproducere a fost distrus.Acum mai este prezent in numar ingrijorator de mic in stare de libertate, mai mult in Dunare.

Animale pe cale de disparitie

Raa suliar
Face parte din clasa aves (pasari), ordinul
anseriformes, familia anatidae, genul anas acuta (rata sulitar). Rata sulitar are 56 de centimetri lungime. Anas acuta este mai mult de peisaj pentru tara noastra , trecand , trecand toamna , tarziu in carduri foarte numeroase din tinuturile nordice de cuibarit in drumul spre locurile de iernare din sudul Europei si nordul Africii. In iernile blande multe exemplare raman la noi. Se cunosc unele cuibariri izolate in Carpatii Rasariteni si n Dobrogea. Penajul predominant la masculi este gri, cu capul brun, iar gatul si partea inferioara albe; femela este cafenie. Ciocul este cenusiualbastrui. Silueta de zbor este caracteristica, gatul si coada fiind alungite. Masculul are n mijlocul cozii 2 pene mult prelungite. Dupa un recensamant facut in perioada 1020 ianoarie 2005 pe teritoriul tarii noastre erau 515 exemplare de rate sulitar.

Animale pe cale de disparitie

Lupul
Inteligent, inventiv si adaptabil, lupul este
probabil specia cea mai raspandita dintre mamiferele care traiesc in prezent. Pe vremuri, lupul era prezent in intreaga emisfera nordica, adaptandu-se cu succes la cele mai diferite conditii de trai. Pentru a se descurca in aceste conditii divese, lupul a fost nevoit sa invete sa vaneze cele mai diferite vietati, fie insecte, sau animale mai mari, cum este elanul sau bizonul. Este un vanator foarte talentat, insa modul lui de trai are un impediment major: este concurent direct al omului, si pe majoritatea zonei lui de raspandire a pierdut in aceasta lupta inegala.

Lupul rosu, care pe vremuri popula regiunea

sud-estica a Statelor Unite, azi este foarte rar; exemplarele care traiau in salbaticie poate chiar au disparut complet. Lupul este raspandit in Canada, Alaska, Europa de Est, Peninsula Scandinava, Rusia, Orientul Apropiat, Asia Centrala si Siberia, dar densitatea lor este in general redusa pe aceste arii.

Animale pe cale de disparitie

Lostria
Lostrita este reprezentantul de talia cea mai
mare de la noi din tara al familiei salmonidelor. Ea traieste numai in bazinul Dunarii, din pacate, insa, numarul de lostrite din acest bazin hidrografic este in descrestere in ultimul timp. La ora actuala mai poate fi intalnita pe cursul superior al Tisei, iar in Cehia traieste in numar apreciabil in raurile Vah, Hron si Turoc, care sunt afluenti ai Dunarii. Mai apare si pe teritoriul fostei Iugoslavii, in raurile Mura, Drava si Sava, in care ajunge venind din Dunare. In tara noastra, in trecut, lostrita putea fi des intalnita in Mures, Olt, Jiu, Lotru, Arges, Timis si Cerna. Astazi nu mai este prezenta decat in Tisa, Bistrita Aurie, Viseu, precum si in afluentii acestuia din urma, adica in Borsa, Vaser si Novat. Exista unele date potrivit carora sa prins lostrita si in Suceava, Moldova si Siret prezenta sa in acesta locuri fiind totusi destul de sporadica.

Animale pe cale de disparitie

Ursul Brun
Ursus arctos, dei rspndit n toat regiunea
holarctic, pentru romni ursul brun este un animal prin excelen romnesc.Animal deosebit de puternic, aparinnd familiei Urside, ursul brun romnesc - privit de muli biologi ca sub-specie nc nenregistrat - are un corp de pn la 2,5 m lungime, o nlime la greabn de pn spre 1,5 m i o greutate maxim de 600 kg. Este un animal plantigrad, iar ghiarele nu sunt retractile, imprimndu-se n mers odat cu talpa i degetele.n Romnia, ursul brun se gsete din cele mai vechi timpuri. Pn n prima jumtate a sec. XIX se gsea n ntreaga ar, din Delta Dunrii pn n Carpai. Din pcate, a fost exterminat din zonele de cmpie, pentru a nu mpiedica agricultura extensiv i creterea extensiv a vitelor, pescuitul extensiv i alte practici similare din secolul XIX.Cu toate c este retras n Carpai, ursul i gsete n Romnia cel mai prielnic adpost din Europa.

Animale pe cale de disparitie