Sisteme de Management III

Managementul Securitii i Sntii n Munc
Legea 31/1990 modificata cu privire la societatile comerciale

TITLUL I .Dispozitii generale TITLUL II. Constituirea societatilor comerciale Capitolul I Actul constitutiv al societatii Capitolul II. Formalitati specifice pentru constituirea societatii pe actiuni prin subscriptie publica Capitolul III Inmatricularea societatii Capitolul IV Efectele incalcarii cerintelor legale de constituire a societatii CapitoluL V Unele dispozitii procedurale TITLUL III Functionarea societatilor comercial Capitolul I. Dispozitii comune Capitolul II Societatile in nume colectiv Capitolul III Societatile in comandita simpla

CAPITOLUL IV. Societatile pe actiuni CAPITOLUL V Societatile in comandita pe actiuni CAPITOLUL VI Societatile cu raspundere limitata TITLUL IV. Modificarea actului constitutiv CAPITOLUL I. Dispozitii generale CAPITOLUL II. Reducerea sau majorarea capitalului social TITLUL V. Excluderea si retragerea asociatilor TITLUL VI. Dizolvarea, fuziunea si divizarea societatilor comerciale CAPITOLUL I.Dizolvarea societatilor CAPITOLUL II Fuziunea si divizarea societatilor TITLUL VII. Lichidarea societatilor comerciale CAPITOLUL I Dispozitii generale CAPITOLUL II Lichidarea societatilor in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata CAPITOLUL III . Lichidarea societatilor pe actiuni si in comandita pe actiuni TITLUL VIII. Contraventii si infractiuni TITLUL IX. Dispozitii finale si tranzitorii

Dispozitii generale In vederea efectuarii de acte de comert, persoanele fizice si persoanele juridice se pot asocia si pot constitui societati comerciale, cu respectarea dispozitiilor prezentei legi. Societatile comerciale cu sediul in Romania sunt persoane juridice romane. Societatile comerciale se vor constitui in una dintre urmatoarele forme: a) societate in nume colectiv; b) societate in comandita simpla; c) societate pe actiuni; d) societate in comandita pe actiuni si e) societate cu raspundere limitata. Obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social. Asociatii in societatea in nume colectiv si asociatii comanditati in societatea in comandita simpla sau in comandita pe actiuni raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile sociale. Creditorii societatii se vor indrepta mai intai impotriva acesteia pentru obligatiile ei si, numai daca societatea nu le plateste in termen de cel mult 15 zile de la data punerii in intarziere, se vor putea indrepta impotriva acestor asociati. Actionarii, asociatii comanditari, precum si asociatii in societatea cu raspundere limitata raspund numai pana la concurenta capitalului social subscris. Societatea comerciala va avea cel putin doi asociati, in afara de cazul cand legea prevede altfel.
TITLUL II. Constituirea societatilor comerciale
CAPITOLUL I Actul constitutiv al societatii
(1) Societatea in nume colectiv sau in comandita simpla se constituie prin contract de societate, iar societatea pe actiuni, in comandita pe actiuni sau cu raspundere limitata se constituie prin contract de societate si statut. (2) Societatea cu raspundere limitata se poate constitui si prin actul de vointa al unei singure persoane. In acest caz se intocmeste numai statutul. (3) Contractul de societate si statutul pot fi incheiate sub forma unui inscris unic, denumit act constitutiv. (4) Cand se incheie numai contract de societate sau numai statut, acestea pot fi denumite, de asemenea, act constitutiv. In cuprinsul prezentei legi, denumirea act constitutiv desemneaza atat inscrisul unic, cat si contractul de societate si/sau statutul societatii. (5) In cazurile in care contractul de societate si statutul constituie acte distincte, acesta din urma va cuprinde datele de identificare a asociatilor si clauze reglementand organizarea, functionarea si desfasurarea activitatii societatii. (6) Actul constitutiv se incheie sub semnatura privata, se semneaza de toti asociatii sau, in caz de subscriptie publica, de fondatori. Forma autentica a actului constitutiv este obligatorie atunci cand: a) printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afla un teren; b) se constituie o societate in nume colectiv sau in comandita simpla; c) societatea pe actiuni se constituie prin subscriptie publica. (7) Actul constitutiv dobandeste data certa si prin depunerea la oficiul registrului comertului. Art. 6. - (1) Semnatarii actului constitutiv, precum si persoanele care au un rol determinant in constituirea societatii sunt considerati fondatori.
TITLUL II. Constituirea societatilor comerciale

CAPITOLUL III . Inmatricularea societatii
Inmatricularea societatii In termen de 15 zile de la data incheierii actului constitutiv, fondatorii, primii administratori sau, daca este cazul, primii membri ai directoratului si ai consiliului de supraveghere ori un imputernicit al acestora vor cere inmatricularea societatii in registrul comertului in a carui raza teritoriala isi va avea sediul societatea. Ei raspund in mod solidar pentru orice prejudiciu pe care il cauzeaza prin neindeplinirea acestei obligatii. Cererea va fi insotita de: a) actul constitutiv al societatii; b) dovada efectuarii varsamintelor in conditiile actului constitutiv; c) dovada sediului declarat si a disponibilitatii firmei; d) in cazul aporturilor in natura subscrise si varsate la constituire, actele privind proprietatea, iar in cazul in care printre ele figureaza si imobile, certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate;* e) actele constatatoare ale operatiunilor incheiate in contul societatii si aprobate de asociati; f) declaratia pe propria raspundere a fondatorilor, a primilor administratori, respectiv a primilor membri ai directoratului si ai consiliului de supraveghere, si, daca este cazul, a cenzorilor, ca indeplinesc conditiile prevazute de prezenta lege;* g) alte acte sau avize prevazute de legi speciale in vederea constituirii.*
TITLUL III Functionarea societatilor comerciale
CAPITOLUL I Dispozitii comune
In lipsa de stipulatie contrara, bunurile constituite ca aport in societate devin proprietatea acesteia din momentul inmatricularii ei in registrul comertului. Asociatul care intarzie sa depuna aportul social este raspunzator de daunele pricinuite, iar daca aportul a fost stipulat in numerar este obligat si la plata dobanzilor legale din ziua in care trebuia sa faca varsamantul. Pe durata societatii, creditorii asociatului pot sa-si exercite drepturile lor numai asupra partii din beneficiile cuvenite asociatului dupa bilantul contabil, iar dupa dizolvarea societatii, asupra partii ce i s-ar cuveni prin lichidare. Creditorii prevazuti la alin. (1) pot totusi popri, in timpul duratei societatii, partile ce s-ar cuveni asociatilor prin lichidare sau pot sechestra si vinde actiunile debitorului lor. Cota-parte din profit ce se plateste fiecarui asociat constituie dividend. Dividendele se distribuie asociatilor proportional cu cota de participare la capitalul social varsat, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Acestea se platesc in termenul stabilit de adunarea generala a asociatilor sau, dupa caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data aprobarii situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar incheiat. In caz contrar, societatea comerciala va plati daune-interese pentru perioada de intarziere, la nivelul dobanzii legale, daca prin actul constitutiv sau prin hotararea adunarii generale a actionarilor care a aprobat situatia financiara aferenta exercitiului financiar incheiat nu s-a stabilit o dobanda mai mare Nu se vor putea distribui dividende decat din profituri determinate potrivit legii. __________
TITLUL III Functionarea societatilor comerciale
Dividendele platite contrar dispozitiilor anterioare se restituie, daca societatea dovedeste ca asociatii au cunoscut neregularitatea distribuirii sau, in imprejurarile existente, trebuiau sa o cunoasca. Dreptul la actiunea de restituire a dividendelor, platite contrar prevederilor anterioare se prescrie in termen de 3 ani de la data distribuirii lor Dividendele care se cuvin dupa data transmiterii actiunilor apartin cesionarului, in afara de cazul in care partile au convenit altfel.
TITLUL IV .Modificarea actului constitutiv

CAPITOLUL I Dispozitii generale Actul constitutiv poate fi modificat prin hotararea adunarii generale, adoptata in conditiile legii, sau prin hotararea instantei judecatoresti Forma autentica a actului modificator adoptat de asociati este obligatorie atunci cand are ca obiect: a) majorarea capitalului social prin subscrierea ca aport in natura a unui teren; b) modificarea formei juridice a societatii intr-o societate in nume colectiv sau in comandita simpla; c) majorarea capitalului social prin subscriptie publica Dispozitiile alin. (1) se aplica si in cazul schimbarii denumirii ori in cel al continuarii societatii cu raspundere limitata cu asociat unic.* Dupa fiecare modificare a actului constitutiv, administratorii, respectiv directoratul, va depune la registrul comertului, in termen de 15 zile, actul modificator si textul complet al actului constitutiv, actualizat cu toate modificarile, care vor fi inregistrate in temeiul hotararii judecatorului-delegat, cu exceptia situatiilor cand inregistrarea va fi efectuata pe baza hotararii irevocabile de excludere sau de retragere
Oficiul registrului comertului va inainta din oficiu actul modificator astfel inregistrat si o notificare asupra depunerii textului actualizat al actului constitutiv catre Regia Autonoma Monitorul Oficial, spre a fi publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, pe cheltuiala societatii.* Actul modificator al actului constitutiv al unei societati in nume colectiv sau in comandita simpla, in forma autentica, se depune la oficiul registrului comertului, si se mentioneaza in acest registru, fara a fi obligatorie publicarea lui in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.* In forma actualizata se pot omite numele sau denumirea si celelalte date de identificare a fondatorilor si a primilor membri ai organelor societatii.* Omisiunea este permisa numai daca au trecut cel putin 5 ani de la data inmatricularii societatii si numai daca actul constitutiv nu prevede altfel.
Schimbarea formei societatii, prelungirea duratei ei sau alte modificari ale actului constitutiv al societatii nu atrag crearea unei persoane juridice noi. Creditorii particulari ai asociatilor dintr-o societate in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata pot face opozitie, impotriva hotararii adunarii asociatilor de prelungire a duratei societatii peste termenul fixat initial, daca au drepturi stabilite printr-un titlu executoriu anterior hotararii. Cand opozitia a fost admisa, asociatii trebuie sa decida, in termen de o luna de la data la care hotararea a devenit irevocabila, daca inteleg sa renunte la prelungire sau sa excluda din societate pe asociatul debitor al oponentului. In acest din urma caz, drepturile cuvenite asociatului debitor vor fi calculate pe baza ultimului bilant contabil aprobat.
TITLUL VI. Dizolvarea, fuziunea si divizarea societatilor comerciale

CAPITOLUL I. Dizolvarea societatilor Societatea se dizolva prin:
a) trecerea timpului stabilit pentru durata societatii; b) imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau realizarea acestuia; c) declararea nulitatii societatii; d) hotararea adunarii generale; e) hotararea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea societatii; f) falimentul societatii; g) alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii.
TITLUL VI. Dizolvarea, fuziunea si divizarea societatilor comerciale
CAPITOLUL II Fuziunea si divizarea societatilor
Fuziunea este operatiunea prin care: a) una sau mai multe societati sunt dizolvate fara a intra in lichidare si transfera totalitatea patrimoniului lor unei alte societati, in schimbul repartizarii de actiuni la societatile beneficiare si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate; sau b) mai multe societati sunt dizolvate fara a intra in lichidare si transfera totalitatea patrimoniului lor unei societati pe care o constituie, in schimbul repartizarii de actiuni la societatile beneficiare si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate catre actionarii societatii divizate.
Divizarea este operatiunea prin care: a) o societate, dupa ce este dizolvata fara a intra in lichidare, transfera mai multor societati totalitatea patrimoniului sau, in schimbul repartizarii de actiuni la societatile beneficiare si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate catre actionarii societatii divizate; b) o societate, dupa ce este dizolvata fara a intra in lichidare, transfera toate activele si pasivele sale mai multor societati nou-constituite, in schimbul repartizarii de actiuni la societatile beneficiare si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate catre actionarii societatii divizate. Fuziunea sau divizarea se poate face si intre societati de forme diferite.
TITLUL VII.Lichidarea societatilor comerciale
CAPITOLUL I Dispozitii generale

Pentru lichidarea si repartizarea patrimoniului social, chiar daca in actul constitutiv se prevad norme in acest scop, sunt obligatorii urmatoarele reguli: a) pana la preluarea functiei de catre lichidatori, administratorii si directorii, respectiv membrii directoratului, continua sa-si exercite atributiile, cu exceptia celor prevazute la art. 233;* b) actul de numire a lichidatorilor, mentionand puterile conferite acestora sau sentinta care ii tine locul, precum si orice act ulterior care ar aduce schimbari cu privire la persoana lor sau la puterile conferite trebuie depuse, prin grija lichidatorilor, la oficiul registrului comertului, pentru a fi inscrise de indata si publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.*
Legea securitii i sntii n munc, nr. 319/14.07.2006
Cerinele prevzute de Legea securitii i sntii n munc, nr. 319/14.07.2006
LEGEA SECURITII I SNTII N MUNC (Nr. 319 / 2006)

ELEMENT GENERATOR: CONSTITUIA
ROMNIEI
Art.22(1) DREPTUL LA VIA, PRECUM I DREPTUL LA INTEGRITATEA FIZIC I PSIHIC ALE PERSOANELOR SUNT GARANTATE Art.41(2) SALARIAII AU DREPTUL LA MSURI DE PROTECIE SOCIAL. ACESTEA PRIVESC SECURITATEA I SNTATEA SALARIAILOR, REGIMUL DE MUNC AL FEMEILOR I AL TINERILOR, INSTITUIREA UNUI SALARIU MINIM BRUT PE AR, REPAUSUL SPTMNAL, CONCEDIUL DE ODIHN PLTIT, PRESTAREA MUNCII N CONDIII DEOSEBITE SAU SPECIALE, FORMAREA PROFESIONAL, PRECUM I ALTE SITUAII SPECIFICE, STABILITE PRIN LEGE
LEGEA SECURITII I SNTII N MUNC (Nr. 319 / 2006)

CAPITOLUL CAPITOLUL CAPITOLUL CAPITOLUL CAPITOLUL CAPITOLUL I II III IV V VI : : : : : DISPOZIII GENERALE DOMENII DE APLICARE OBLIGAIILE ANGAJATORILOR OBLIGAIILE LUCRTORILOR SUPRAVEGHEREA SNTII : COMUNICAREA, CERCETAREA, NREGISTRAREA I RAPORTAREA EVENIMENTELOR GRUPURI SENSIBILE LA RISC INFRACIUNI CONTRAVENII : AUTORITI COMPETENTE I INSTITUII CU ATRIBUII N DOMENIU DISPOZIII FINALE
CAPITOLUL CAPITOLUL CAPITOLUL CAPITOLUL
VII : VIII : IX : X
:
CAPITOLUL XI
LEGEA SECURITII I SNTII N MUNC (Nr. 319 / 2006) CAPITOLUL I
SCOP
INSTITUIREA DE MSURI PRIVIND PROMOVAREA MBUNTIRII SECURITII I SNTII N MUNC A LUCRTORILOR
FUNCII
LEGEA STABILETE PRINCIPII GENERALE REFERITOARE LA PREVENIREA RISCURILOR PROFESIONALE, PROTECIA SNTII I SECURITATEA LUCRTORILOR, ELIMINAREA FACTORILOR DE RISC I ACCIDENTARE, INFORMAREA, CONSULTAREA, PARTICIPAREA ECHILIBRAT POTRIVIT LEGII, INSTRUIREA LUCRTORILOR I A REPREZENTANILOR LOR, PRECUM I DIRECIILE GENERALE PENTRU IMPLEMENTAREA ACESTOR PRINCIPII
LEGEA SECURITII I SNTII N MUNC (Nr. 319 / 2006) CAPITOLUL II
DOMENIU DE APLICARE
1. 2. N TOATE SECTOARELE DE ACTIVITATE, ATT PUBLICE CT I PRIVATE ANGAJATORILOR, LUCRTORILOR, REPREZENTANILOR LUCRTORILOR
EXCEPII
CAZURILE N CARE PARTICULARITILE INERENTE ALE ANUMITOR ACTIVITI SPECIFICE DIN SERVICIILE PUBLICE, CUM AR FI FORELE ARMATE SAU POLIIA, PRECUM I CAZURILE DE DEZASTRE, INUNDAII I PENTRU REALIZAREA MSURILOR DE PROTECIE CIVIL, VIN N CONTRADICIE CU PREZENTA LEGE. N TOATE ACESTE CAZURI, TREBUIE S SE ASIGURE SECURITATEA I SNTATEA LUCRTORILOR, INND SEAMA DE PRINCIPIILE STABILITE PRIN PREZENTA LEGE.

DEFINIII
a) SECURITATEA I SNTATEA N MUNC
ANSAMBLUL DE ACTIVITI INSTITUIONALIZATE AVND CA SCOP ASIGURAREA CELOR MAI BUNE CONDIII N DESFURAREA PROCESULUI DE MUNC, APRAREA VIEII, INTEGRITII FIZICE I PSIHICE, SNTII LUCRTORILOR I ALE ALTOR PERSOANE PARTICIPANTE LA PROCESUL DE MUNC

DEFINIII
b) ANGAJATOR
PERSOAN FIZIC SAU JURIDIC CE SE AFL N RAPORTURI DE MUNC SAU DE SERVICIU CU UN LUCRTOR I CARE ARE RESPONSABILITATEA NTREPRINDERII I/SAU UNITII
c)
LUCRTOR
PERSOAN ANGAJAT DE CTRE UN ANGAJATOR, POTRIVIT LEGII, INCLUSIV STUDENII, ELEVII N PERIOADA EFECTURII STAGIULUI DE PRACTIC, PRECUM I UCENICII I ALI PARTICIPANI LA PROCESUL DE MUNC, CU EXCEPIA PERSOANELOR CARE PRESTEAZ ACTIVITI CASNICE

DEFINIII
d) ALI PARTICIPANI LA PROCESUL DE MUNC
PERSOANE AFLATE N NTREPRINDERE I/SAU UNITATE, CU PERMISIUNEA ANGAJATORULUI, N PERIOADA DE VERIFICARE PREALABIL A APTITUDINILOR PROFESIONALE N VEDEREA ANGAJRII, PERSOANE CARE PRESTEAZ ACTIVITI N FOLOSUL COMUNITII SAU ACTIVITI N REGIM DE VOLUNTARIAT, PRECUM I OMERI PE DURATA PARTICIPRII LA O FORM DE PREGTIRE PROFESIONAL I PERSOANE CARE NU AU CONTRACT INDIVIDUAL DE MUNC NCHEIAT N FORM SCRIS I PENTRU CARE SE POATE FACE DOVADA PREVEDERILOR CONTRACTUALE I A PRESTAIILOR EFECTUATE PRIN ORICE ALT MIJLOC DE PROB

DEFINIII
e) REPREZENTANT AL LUCRTORILOR CU RSPUNDERI SPECIFICE N DOMENIUL SECURITII I SNTII LUCRTORILOR
PERSOAN ALEAS, SELECTAT SAU DESEMNAT DE LUCRTORI, N CONFORMITATE CU PREVEDERILE LEGALE, S-I REPREZINTE PE ACETIA N CEEA CE PRIVETE PROBLEMELE REFERITOARE LA PROTECIA SECURITII I SNTII LUCRTORILOR N MUNC
f)
LOC DE MUNC
LOCUL DESTINAT S CUPRIND POSTURI DE LUCRU, SITUAT N CLDIRILE NTREPRINDERII I/SAU UNITII, INCLUSIV ORICE ALT LOC DIN ARIA NTREPRINDERII I/SAU UNITII LA CARE LUCRTORUL ARE ACCES N CADRUL DESFURRII ACTIVITII

DEFINIII
o) ECHIPAMENT DE MUNC
ORICE MAIN, APARAT, UNEALT SAU INSTALAIE FOLOSIT N MUNC
p)
ECHIPAMENT INDIVIDUAL DE PROTECIE

ORICE ECHIPAMENT DESTINAT A FI PURTAT SAU MNUIT DE UN LUCRTOR PENTRU A-L PROTEJA MPOTRIVA UNUIA SAU MAI MULTOR RISCURI CARE AR PUTEA S-I PUN N PERICOL SECURITATEA I SNTATEA LA LOCUL DE MUNC, PRECUM I ORICE SUPLIMENT SAU ACCESORIU PROIECTAT PENTRU A NDEPLINI ACEST OBIECTIV

DEFINIII
q) SERVICII EXTERNE
PERSOANE JURIDICE SAU FIZICE DIN AFARA NTREPRINDERII/UNITII, ABILITATE S PRESTEZE SERVICII DE PROTECIE I PREVENIRE N DOMENIUL SECURITII I SNTII N MUNC, CONFORM LEGII
r)
STAGIU DE PRACTIC
INSTRUIREA CU CARACTER APLICATIV, SPECIFIC MESERIEI SAU SPECIALITII N CARE SE PREGTESC ELEVII, STUDENII, UCENICII, PRECUM I OMERII N PERIOADA DE RECONVERSIE PROFESIONAL
LEGEA SECURITII I SNTII N MUNC (Nr. 319 / 2006) CAPITOLUL III

SECIUNEA 1-a : OBLIGAII GENERALE ALE ANGAJATORILOR SECIUNEA 2-a : SERVICII DE PREVENIRE I PROTECIE SECIUNEA 3-a : PRIMUL-AJUTOR, STINGEREA INCENDIILOR, EVACUAREA LUCRTORILOR, PERICOL GRAV I IMINENT SECIUNEA 4-a : ALTE OBLIGAII ALE ANGAJATORILOR SECIUNEA 5-a : INFORMAREA LUCRTORILOR SECIUNEA 6-a : CONSULTAREA I PARTICIPAREA LUCRTORILOR SECIUNEA 7-a : INSTRUIREA LUCRTORILOR
LEGEA SECURITII I SNTII N MUNC (Nr. 319 / 2006) CAPITOLUL III - SECIUNEA 1-a
OBLIGAIILE GENERALE ALE ANGAJATORULUI

ANGAJATORUL ARE OBLIGAIA DE A ASIGURA SECURITATEA I SNTATEA LUCRTORILOR N TOATE ASPECTELE LEGATE DE MUNC. N CAZUL N CARE UN ANGAJATOR APELEAZ LA SERVICII EXTERNE, ACESTA NU ESTE EXONERAT DE RESPONSABILITILE SALE N DOMENIU. OBLIGAIILE LUCRTORILOR N DOMENIUL SECURITII I SNTII N MUNC NU ADUC ATINGERE PRINCIPIULUI RESPONSABILITII ANGAJATORULUI. N CADRUL RESPONSABILITILOR SALE, ANGAJATORUL ARE OBLIGAIA S IA MSURILE NECESARE PENTRU: a) ASIGURAREA SECURITII I PROTECIA SNTII LUCRTORILOR; b) PREVENIREA RISCURILOR PROFESIONALE; c) INFORMAREA I INSTRUIREA LUCRTORILOR; d) ASIGURAREA CADRULUI ORGANIZATORIC I A MIJLOACELOR NECESARE SECURITII I SNTII N MUNC. ANGAJATORUL ARE OBLIGAIA S URMREASC ADAPTAREA ACESTOR MSURI PENTRU MBUNTIREA SITUAIILOR EXISTENTE. MSURILE PRIVIND SECURITATEA, SNTATEA I IGIENA N MUNC NU TREBUIE S COMPORTE, N NICI O SITUAIE, OBLIGAII FINANCIARE PENTRU LUCRTORI.
PRINCIPII GENERALE DE PREVENIRE

a) b) c) d) EVITAREA RISCURILOR; EVALUAREA RISCURILOR CARE NU POT FI EVITATE; COMBATEREA RISCURILOR LA SURS ADAPTAREA MUNCII LA OM, N SPECIAL N CEEA CE PRIVETE PROIECTAREA POSTURILOR DE MUNC, ALEGEREA ECHIPAMENTELOR DE MUNC, A METODELOR DE MUNC I DE PRODUCIE, N VEDEREA REDUCERII MONOTONIEI MUNCII, A MUNCII CU RITM PREDETERMINAT I A DIMINURII EFECTELOR ACESTORA ASUPRA SNTII; ADAPTAREA LA PROGRESUL TEHNIC; NLOCUIREA A CEEA CE ESTE PERICULOS CU CEEA CE NU ESTE PERICULOS SAU CU CEEA CE ESTE MAI PUIN PERICULOS; DEZVOLTAREA UNEI POLITICI DE PREVENIRE COERENTE CARE S CUPRIND TEHNOLOGIILE, ORGANIZAREA MUNCII, CONDIIILE DE MUNC, RELAIILE SOCIALE I INFLUENA FACTORILOR DIN MEDIUL DE MUNC; ADOPTAREA, N MOD PRIORITAR, A MSURILOR DE PROTECIE COLECTIV FA DE MSURILE DE PROTECIE INDIVIDUAL; FURNIZAREA DE INSTRUCIUNI CORESPUNZTOARE LUCRTORILOR.
e) f) g)
h) i)
OBLIGAIILE ANGAJATORULUI
INND SEAMA DE NATURA ACTIVITILOR DIN NTREPRINDERE I/SAU UNITATE, ANGAJATORUL ARE OBLIGAIA: a) S EVALUEZE RISCURILE PENTRU SECURITATEA I SNTATEA LUCRTORILOR, INCLUSIV LA ALEGEREA ECHIPAMENTELOR DE MUNC, A SUBSTANELOR SAU PREPARATELOR CHIMICE UTILIZATE I LA AMENAJAREA LOCURILOR DE MUNC; b) CA MSURILE DE PREVENIRE, PRECUM I METODELE DE LUCRU I DE PRODUCIE APLICATE DE CTRE ANGAJATOR S ASIGURE MBUNTIREA NIVELULUI SECURITII I AL PROTECIEI SNTII LUCRTORILOR I S FIE INTEGRATE N ANSAMBLUL ACTIVITILOR NTREPRINDERII I/SAU UNITII RESPECTIVE I LA TOATE NIVELURILE IERARHICE; c) S IA N CONSIDERARE CAPACITILE LUCRTORULUI N CEEA CE PRIVETE SECURITATEA I SNTATEA N MUNC, ATUNCI CND I NCREDINEAZ SARCINI; d) S ASIGURE CA PLANIFICAREA I INTRODUCEREA DE NOI TEHNOLOGII S FAC OBIECTUL CONSULTRILOR CU LUCRTORII I/SAU REPREZENTANII ACESTORA N CEEA CE PRIVETE CONSECINELE ASUPRA SECURITII I SNTII LUCRTORILOR, DETERMINATE DE ALEGEREA ECHIPAMENTELOR, DE CONDIIILE I MEDIUL DE MUNC; e) S IA MSURILE CORESPUNZTOARE PENTRU CA, N ZONELE CU RISC RIDICAT I SPECIFIC, ACCESUL S FIE PERMIS NUMAI LUCRTORILOR CARE AU PRIMIT I IAU NSUIT INSTRUCIUNILE ADECVATE
SERVICII DE PREVENIRE I PROTECIE

ANGAJATORUL DESEMNEAZ UNUL SAU MAI MULI LUCRTORI PENTRU A SE OCUPA DE ACTIVITILE DE PROTECIE I DE ACTIVITILE DE PREVENIRE A RISCURILOR PROFESIONALE DIN NTREPRINDERE I/SAU UNITATE, DENUMII N CONTINUARE LUCRTORI DESEMNAI. LUCRTORII DESEMNAI NU TREBUIE S FIE PREJUDICIAI CA URMARE A ACTIVITII LOR DE PROTECIE I A CELEI DE PREVENIRE A RISCURILOR PROFESIONALE. LUCRTORII DESEMNAI TREBUIE S DISPUN DE TIMPUL NECESAR PENTRU A-I PUTEA NDEPLINI OBLIGAIILE CE LE REVIN PRIN PREZENTA LEGE. DAC N NTREPRINDERE I/SAU UNITATE NU SE POT ORGANIZA ACTIVITILE DE PREVENIRE I CELE DE PROTECIE DIN LIPSA PERSONALULUI COMPETENT, ANGAJATORUL TREBUIE S RECURG LA SERVICII EXTERNE. N CAZUL N CARE ANGAJATORUL APELEAZ LA SERVICIILE EXTERNE, ACESTEA TREBUIE S FIE INFORMATE DE CTRE ANGAJATOR ASUPRA FACTORILOR CUNOSCUI C AU EFECTE SAU SUNT SUSCEPTIBILI DE A AVEA EFECTE ASUPRA SECURITII I SNTII LUCRTORILOR. LUCRTORII DESEMNAI TREBUIE S AIB, N PRINCIPAL, ATRIBUII PRIVIND SECURITATEA I SNTATEA N MUNC I, CEL MULT, ATRIBUII COMPLEMENTARE.
SERVICII DE PREVENIRE I PROTECIE

N TOATE CAZURILE, PENTRU A SE OCUPA DE ORGANIZAREA ACTIVITILOR DE PREVENIRE I A CELOR DE PROTECIE, INND SEAMA DE MRIMEA NTREPRINDERII I/SAU UNITII I/SAU DE RISCURILE LA CARE SUNT EXPUI LUCRTORII, PRECUM I DE DISTRIBUIA ACESTORA N CADRUL NTREPRINDERII I/SAU UNITII SE IMPUNE CA: a) LUCRTORII DESEMNAI S AIB CAPACITATEA NECESAR I S DISPUN DE MIJLOACELE ADECVATE; b) SERVICIILE EXTERNE S AIB APTITUDINILE NECESARE I S DISPUN DE MIJLOACE PERSONALE I PROFESIONALE ADECVATE; c) LUCRTORII DESEMNAI I SERVICIILE EXTERNE S FIE N NUMR SUFICIENT. PREVENIREA RISCURILOR, PRECUM I PROTECIA SNTII I SECURITATEA LUCRTORILOR, TREBUIE S FIE ASIGURATE DE UNUL SAU MAI MULI LUCRTORI, DE UN SERVICIU SAU DE SERVICII DISTINCTE, DIN INTERIORUL SAU DIN EXTERIORUL NTREPRINDERII I/SAU UNITII. LUCRTORUL / LUCRTORII I/SAU SERVICIUL / SERVICIILE PREVZUTE LA ALINEATUL DE MAI SUS TREBUIE S COLABOREZE NTRE EI ORI DE CTE ORI ESTE NECESAR. N CAZUL MICRO-NTREPRINDERILOR I AL NTREPRINDERILOR MICI, N CARE SE DESFOAR ACTIVITI FR RISCURI DEOSEBITE, ANGAJATORUL I POATE ASUMA ATRIBUIILE DIN DOMENIUL SECURITII I SNTII N MUNC PENTRU REALIZAREA MSURILOR PREVZUTE DE PREZENTA LEGE, DAC ARE CAPACITATEA NECESAR N DOMENIU MINISTERUL MUNCII, SOLIDARITII SOCIALE I FAMILIEI STABILETE PRIN NORME METODOLOGICE DE APLICARE A PREVEDERILOR PREZENTEI LEGI, CAPACITILE I APTITUDINILE NECESARE, PRECUM I NUMRUL DE LUCRTORI DESEMNAI CONSIDERAT SUFICIENT.
PENTRU PREVENIREA ACCIDENTELOR DE MUNC I A BOLILOR PROFESIONALE

N VEDEREA ASIGURRII CONDIIILOR DE SECURITATE I SNTATE N MUNC I PENTRU PREVENIREA ACCIDENTELOR DE MUNC I A BOLILOR PROFESIONALE, ANGAJATORII AU URMTOARELE OBLIGAII: a) S ADOPTE, DIN FAZA DE CERCETARE, PROIECTARE I EXECUIE A CONSTRUCIILOR, A ECHIPAMENTELOR DE MUNC, PRECUM I DE ELABORARE A TEHNOLOGIILOR DE FABRICAIE, SOLUII CONFORME PREVEDERILOR LEGALE N VIGOARE PRIVIND SECURITATEA I SNTATEA N MUNC, PRIN A CROR APLICARE S FIE ELIMINATE SAU DIMINUATE RISCURILE DE ACCIDENTARE I DE MBOLNVIRE PROFESIONAL A LUCRTORILOR; b) S NTOCMEASC UN PLAN DE PREVENIRE I PROTECIE COMPUS DIN MSURI TEHNICE, SANITARE, ORGANIZATORICE I DE ALT NATUR, BAZAT PE EVALUAREA RISCURILOR, PE CARE S L APLICE CORESPUNZTOR CONDIIILOR DE MUNC SPECIFICE UNITII; c) S OBIN AUTORIZAIA DE FUNCIONARE DIN PUNCT DE VEDERE AL SECURITII I SNTII N MUNC, NAINTE DE NCEPEREA ORICREI ACTIVITI, CONFORM PREVEDERILOR LEGALE; d) S STABILEASC PENTRU LUCRTORI, PRIN FIA POSTULUI, ATRIBUIILE I RSPUNDERILE CE LE REVIN N DOMENIUL SECURITII I SNTII N MUNC, CORESPUNZTOR FUNCIILOR EXERCITATE;

e) S ELABOREZE INSTRUCIUNI PROPRII, N SPIRITUL PREZENTEI LEGI, PENTRU COMPLETAREA I/SAU APLICAREA REGLEMENTRILOR DE SECURITATE I SNTATE N MUNC, INND SEAMA DE PARTICULARITILE ACTIVITILOR I ALE LOCURILOR DE MUNC AFLATE N RESPONSABILITATEA LOR; S ASIGURE I S CONTROLEZE CUNOATEREA I APLICAREA, DE CTRE TOI LUCRTORII, A MSURILOR PREVZUTE N PLANUL DE PREVENIRE I DE PROTECIE STABILIT, PRECUM I A PREVEDERILOR LEGALE N DOMENIUL SECURITII I SNTII N MUNC, PRIN LUCRTORII DESEMNAI, PRIN PROPRIA COMPETEN SAU PRIN SERVICII EXTERNE; S IA MSURI PENTRU ASIGURAREA DE MATERIALE NECESARE INFORMRII I INSTRUIRII LUCRTORILOR, CUM AR FI AFIE, PLIANTE, FILME I DIAFILME CU PRIVIRE LA SECURITATEA I SNTATEA N MUNC; S ASIGURE INFORMAREA FIECREI PERSOANE, ANTERIOR ANGAJRII N MUNC, ASUPRA RISCURILOR LA CARE ACEASTA ESTE EXPUS LA LOCUL DE MUNC, PRECUM I ASUPRA MSURILOR DE PREVENIRE I DE PROTECIE NECESARE;
f)
g)
h)

i) j) S IA MSURI PENTRU AUTORIZAREA EXERCITRII MESERIILOR I A PROFESIILOR PREVZUTE DE LEGISLAIA SPECIFIC; S ANGAJEZE NUMAI PERSOANE CARE, N URMA EXAMENULUI MEDICAL I, DUP CAZ, A TESTRII PSIHOLOGICE A APTITUDINILOR, CORESPUND SARCINII DE MUNC PE CARE URMEAZ S O EXECUTE I S ASIGURE CONTROLUL MEDICAL PERIODIC I, DUP CAZ, CONTROL PSIHOLOGIC PERIODIC, ULTERIOR ANGAJRII; S IN EVIDENA ZONELOR CU RISC RIDICAT I SPECIFIC; S ASIGURE FUNCIONAREA PERMANENT I CORECT A SISTEMELOR I DISPOZITIVELOR DE PROTECIE, A APARATURII DE MSUR I CONTROL, PRECUM I A INSTALAIILOR DE CAPTARE, REINERE I NEUTRALIZARE A SUBSTANELOR NOCIVE DEGAJATE N DESFURAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE; S PREZINTE DOCUMENTELE I S DEA RELAIILE SOLICITATE DE INSPECTORII DE MUNC N TIMPUL CONTROLULUI SAU AL EFECTURII CERCETRII EVENIMENTELOR; S DESEMNEZE, LA SOLICITAREA INSPECTORULUI DE MUNC, LUCRTORII CARE S PARTICIPE LA EFECTUAREA CONTROLULUI SAU LA CERCETAREA EVENIMENTELOR;
k) l)
m)
n)

o) S NU MODIFICE STAREA DE FAPT REZULTAT DIN PRODUCEREA UNUI ACCIDENT MORTAL SAU COLECTIV, N AFAR DE CAZURILE N CARE MENINEREA ACESTEI STRI AR GENERA ALTE ACCIDENTE ORI AR PERICLITA VIAA ACCIDENTAILOR I A ALTOR PERSOANE; S ASIGURE ECHIPAMENTE DE MUNC FR PERICOL PENTRU SECURITATEA I SNTATEA LUCRTORILOR; S ASIGURE ECHIPAMENTE INDIVIDUALE DE PROTECIE; S ACORDE OBLIGATORIU ECHIPAMENT INDIVIDUAL DE PROTECIE NOU, N CAZUL DEGRADRII SAU AL PIERDERII CALITILOR DE PROTECIE.
o)
o) o)
LEGEA SECURITII I SNTII N MUNC (Nr. 319 / 2006) CAPITOLUL IV
OBLIGAIILE LUCRTORILOR
FIECARE LUCRTOR TREBUIE S I DESFOARE ACTIVITATEA, N CONFORMITATE CU PREGTIREA I INSTRUIREA SA, PRECUM I CU INSTRUCIUNILE PRIMITE DIN PARTEA ANGAJATORULUI, ASTFEL NCT S NU EXPUN LA PERICOL DE ACCIDENTARE SAU MBOLNVIRE PROFESIONAL ATT PROPRIA PERSOAN, CT I ALTE PERSOANE CARE POT FI AFECTATE DE ACIUNILE SAU OMISIUNILE SALE N TIMPUL PROCESULUI DE MUNC. N MOD DEOSEBIT LUCRTORII AU URMTOARELE OBLIGAII: a) S UTILIZEZE CORECT MAINILE, APARATURA, UNELTELE, SUBSTANELE PERICULOASE, ECHIPAMENTELE DE TRANSPORT I ALTE MIJLOACE DE PRODUCIE; b) S UTILIZEZE CORECT ECHIPAMENTUL INDIVIDUAL DE PROTECIE ACORDAT I, DUP UTILIZARE, S L NAPOIEZE SAU S L PUN LA LOCUL DESTINAT PENTRU PSTRARE; c) S NU PROCEDEZE LA SCOATEREA DIN FUNCIUNE, LA MODIFICAREA, SCHIMBAREA SAU NLTURAREA ARBITRAR A DISPOZITIVELOR DE SECURITATE PROPRII, N SPECIAL ALE MAINILOR, APARATURII, UNELTELOR, INSTALAIILOR TEHNICE I CLDIRILOR, I S UTILIZEZE CORECT ACESTE DISPOZITIVE; d) S COMUNICE IMEDIAT ANGAJATORULUI I/SAU LUCRTORILOR DESEMNAI ORICE SITUAIE DE MUNC DESPRE CARE AU MOTIVE NTEMEIATE S O CONSIDERE UN PERICOL PENTRU SECURITATEA I SNTATEA LUCRTORILOR, PRECUM I ORICE DEFICIEN A SISTEMELOR DE PROTECIE;
LEGEA SECURITII I SNTII N MUNC (Nr. 319 / 2006) CAPITOLUL IV
OBLIGAIILE LUCRTORILOR
e) f) S ADUC LA CUNOTIN CONDUCTORULUI LOCULUI DE MUNC I/SAU ANGAJATORULUI ACCIDENTELE SUFERITE DE PROPRIA PERSOAN; S COOPEREZE CU ANGAJATORUL I/SAU CU LUCRTORII DESEMNAI, ATT TIMP CT ESTE NECESAR, PENTRU A FACE POSIBIL REALIZAREA ORICROR MSURI SAU CERINE DISPUSE DE CTRE INSPECTORII DE MUNC I INSPECTORII SANITARI, PENTRU PROTECIA SNTII I SECURITII LUCRTORILOR; S COOPEREZE, ATT TIMP CT ESTE NECESAR, CU ANGAJATORUL I/SAU CU LUCRTORII DESEMNAI, PENTRU A PERMITE ANGAJATORULUI S SE ASIGURE C MEDIUL DE MUNC I CONDIIILE DE LUCRU SUNT SIGURE I FR RISCURI PENTRU SECURITATE I SNTATE, N DOMENIUL SU DE ACTIVITATE; S I NSUEASC I S RESPECTE PREVEDERILE LEGISLAIEI DIN DOMENIUL SECURITII I SNTII N MUNC I MSURILE DE APLICARE A ACESTORA; S DEA RELAIILE SOLICITATE DE CTRE INSPECTORII DE MUNC I INSPECTORII SANITARI.
g)
h) i)
SISTEME DE MANAGEMENT AL SECURITII I SNTII N MUNC
OBLIGATIVITATEA IMPLEMENTRII
SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL SECURITII I SNTII N MUNC DERIV DIN art. 6 si art.7 CUPRINSE N LEGEA 319/2006 Angajatorul are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor in toate aspectele legate de munca. Angajatorul are obligatia sa implementeze masurile de prevenire si protectie pe baza principiioor generale de prevenire.

LOC: Sstemul de management al securitii i sntii n munc este parte component a sistemului general de management CONINUT: Sistemul de management al securitii i sntii n munc trebuie s conin: a) ci i modaliti de comunicare strict reglementate i eficiente; b) instrumente pentru control i evaluare: - analiza iniial; - evaluarea i controlul riscului; - auditul; - analiza efectuat de conducere; c) principiul mbuntirii continue a performanei; d) abordarea problematicii specifice cu instrumente similare (compatibile) cu cele ale managementului general. TERMEN: Implementarea sistemului de management al securitii i sntii n munc trebuie finalizat n termen de an structur compartiment de protecie a muncii.
(ADECVATE SPECIFICULUI LEGISLAIEI DIN RILE RESPECTIVE)
REFERENIALE INTERNAIONALE
OHSAS 18001:2008 - "Sisteme de management al securitii i sntii n munc. Specificaie" (Marea Britanie); OHSAS 18002:2009 - "Sisteme de management al securitii i sntii n munc Ghid de implementarea OHSAS 18001"(Marea Britanie); AS/NZS - 4801 - 2001 - "Sisteme de management al securitii i sntii n Munc - Specificaii cu ghid de implementare" (Australia Noua Zeeland);
Seria UNE 81900: Prevenirea riscurilor profesionale. Direcii generale pentru implementarea unui sistem de management al securitii i sntii n munc (OSHMS - Spania);
OHRIS 1998 - "Sistem de management al riscurilor i sntii n munc (Landul Bavaria, Germania) etc.
ROMNIA MEMBR ILO

(semnatar a conveniei nr.155/1981 "Occupational Safety and Health Convention", respectiv nr. 161/1985 "Occupational Health Services Convention")
Ghidul ILO OSH pentru elaborarea i implementarea sistemelor de management al securitii i sntii n munc (decembrie 2001) Suedia (APS 2001:1), Polonia (PN-N-18001), Marea Britanie (Amendament 1 la OHSAS18001)
Refereniale naionale derivate:
Promovarea referenialelor
asigur:
coordonarea unitar a implementrii sistemelor de management al securitii i sntii n munc la nivelul agenilor economici (atribuie stipulata in statutul CNPAS); evaluarea performanei sistemelor de management al securitii i sntii n munc pe baza unor indicatori cantitativi unitari, utilizai n Romnia; posibilitatea comparrii performanelor n domeniul securitii i sntii n munc a agenilor economici pe toate categoriile de obligaii legale impuse de legislaia naional; existena unui instrument pentru formarea de auditori i evaluatori ai sistemelor de management al securitii i sntii n munc.
Scop:
formalizarea activitii de organizare i conducere a securitii i sntii n munc la nivelul agenilor economici n acord cu legislaia n vigoare, dup un model naional unic.
Instrument de lucru n sprijinul angajatorului n vederea ndeplinirii obligaiilor care i revin privind implementarea sistemului de management al securitii i sntii n munc, n conformitate cu prevederile art. 7 10 din Normele Generale de Protecie a Muncii
Referenialul este destinat spre a fi utilizat de ctre toi angajatorii care au mai mult de 50 de angajai, indiferent de domeniul de activitate al acestora.
Referine i compatibilitate
ILO OSH 2001 Principii directoare privind sistemele de management al securitii i sntii n munc (ghid elaborat de Organizaia Internaional a Muncii); OHSAS 18001:2008 Sisteme de management al securitii i sntii n munc. Specificaie; OHSAS 18002:2009 Sisteme de management al securitii i sntii n munc Ghid de implementare a OHSAS 18001; OHSAS 18002:2000 Amendament 1:2002 Ghid de implementare a OHSAS 18001; AS/NZS 4801 2001 Sisteme de management al securitii i sntii n munc. Specificaii cu ghid de implementare. compatibil i cu standardele ISO privind managementul calitii (SR EN ISO 9001 2001) i al mediului (SR EN ISO 14001 1997),
CELE MAI UTILIZATE REFERENIALE SUNT: OHSAS 18001 I 18002 I
ILO-OSH 2001
SISTEME INTEGRATE: TPM (Total Productive Maintenance )
ELEMENTELE de BAZ ale SISTEMELOR DE MANAGEMENT AL SECURITII I SNTII N MUNC
Sistemul de management al securitii i sntii n munc la nivelul agenilor economici trebuie s cuprind urmtoarele elemente:
POLITICA SECURITII I SNTII N MUNC; ORGANIZAREA; PLANIFICAREA I IMPLEMENTAREA SISTEMULUI; EVALUAREA PERFORMANEI SISTEMULUI;
ANALIZA I REVIZUIREA MANAGEMENTULUI.
ILO-OSH 2001
OHSAS 18001 I 18002
POLITICA SSM
Elementele sistemului de management al securitii i sntii n munc.

ORGANIZARE
ANALIZA I REVIZUIREA MANAGEMENTULUI EVALUAREA PERFORMANEI SISTEMULLUI
PLANIFICARE I IMPLEMENTARE
CONCEPTUL DE MANAGEMENT
Conceptul de management Managementul reprezinta un proces constient de conducere si coordonare a actiunilor si activitatilor individuale si de grup, precum si de mobi;izare si alocare a resurselor organizatiei in vederea indeplinirii obiectivelor acesteia in concordanta cu misiunea, finalitatile si resposabilitatile sale economice si socoal. Caracteristicile principale ale managementului: - este un proces de conducere a unui sau unor grupuri organizat(e) de persoane, dar termenul a conduce nu trebuie confundat cu a avea personae in subordine - priveste si se concentreaza asupra indeplinirii obiectivelor organizatiei, prin concentrarea eforturilor intregului colectiv. Rolul managerilor: -atingerea obiectivelor organizatiei lucrand cu si prin intermediul oamenilor precum si prin utilizarea altor resurse ale organizatiei (bani, materii prime, utilaje si echipamente, resurse informationale) care prin procesul de productie se transforma in produse finite (bunuri si servicii); - managementul nu riveste doar intreprinderile ci este un proces care se deruleaza in toate tipurile de organizatii.
Prin conceptul de organizatie intelegem un ansamblu constituit din 2 sau mai multe persoane care desfasoara activitati in comun in vederea realizarii unui sau unor obiectiv. Prin management ca stiinta se intelege studierea procesului de management si a relatiilor de management care iau nastere in cadrul sau, in vederea descoperirii, sistematizarii si generalizarii unor concepte, principii, legi si reguli care le guverneaza, precum si a conceperii de noi sisteme, metode, tehnici si modalitati de conducere de natura sa contribuie la cresterea eficientei activitatilor desfasurate in scopul realizarii oiectivelor. Principalele caracteristici ale stiintei managementului: - situeaza in centrul investigatiilor sale omul, in toata complexitatea sa, ca subiect si obiect al managementului - este o disciplina economica de sinteza deoarece pe de o parte menirea sa este cresterea eficientei economice si pe de alta parteaceasta stiinta preia o serie de categorii economice si metode de la alte discipline din domeniul economic are un caracter multidisciplinar, care este conferit de integrarea in cadrul sau a unor concepte, categorii, metode si tehnici apartinand altor discipline.
Prin tip de manager desemnam ansamblul de caracteristici principale referitoare la calitatile, cunostintele si aptitudinile proprii ale uneiu categorii de cadre de conducere, ce le confera, in esenta, aceeasi abordare in ce priveste aspectele de baza ale proceselor si relatiilor manageriale, ale comportamentului managerial, deosebite de ale altor manageri. Principalii factori care determina tipul de manager sunt urmatorii: - tipul sistemulului managerial al firmei; - personalitatea managerilor; - amploarea competentelor acordate acestora; - potentialul si personalitatea aubalternilor; - cultura firmei; - intensitatea si continutul influentei organizatiei sindicale.
Pornind de la abordarea scolii sociologice de management si de la celebrele teorii x, y, z, evidentiam cateva portrete robot in care se poate incadra orice tip de manager: 1. Manager populist care se caracterizeaza prin: - lipsa unui management strategic; - prioritate acordata rezolvarii unor pretentii salariale; - tergiverasarea disponibilizarii de personal, chiar daca situatia concreta a firmei o impune; - apelarea unor imprumuturi mari pentru salarii care conduce la incalcarea corelatiilor fundamentale dintre indicatorii economici (productivitate, salariu mediu). 2. Manager autoritar care se caracterizeaza prin: - acorda o atentie deosebita problemelor restructurarii; - are o bogata experienta autoritara si o personalitate solida; - da dovada de corectitudine, severitate, exigenta, seriozitate fata de salariati; - dezinteres pentru problemele sociale; - urmareste maximizarea profitului; - este dispus sa-si dea demisia daca nu poate sa-si exercite stilul managerial.
3. Manager incompetent se caracterizeaza prin: - nemultumeste pe toata lumea; - absenta unui strategii realiste; - lipsa de initiativa, curaj in asumarea unor riscuri; - neadaptarea la schimbarile de mediu ambient; - usor coruptibil. 4. Manager participativ-reformist se caracterizeaza prin: - considera ca poate fi facuta restructurarea sin mers cu asigurarea unui parteneriat al salariatilor, acestia diind convinsi ca ce se intreprinde este in interesul lor; - spirit inovator, creator, - curaj in asumarea riscurilor; - capacitatea sidicata de antrenare; - disponibilitate prin comunicare; - flexibilitate in situatii de criza sau conflict de munca; - strategii clare; - masuri preventive de evitare a crizelor. 5. Managerul conciliator se caracterizeaza prin: - compromis intre cele doua tendinte considerate comentarii; - realizeaza performante medii in ambele situatii; - strategii de supravietuire si o conducere abila, de pe o zi pe alta, - abilitate in situatii conflictuale.
In societatile comerciale din tara noastra si religiile autonome deosebim in perioada actuala trei tipuri de manageri:
- manageri de tip participativ, se caracterizeaza printr-o solida pregatire atat in domeniul managementului, cat si in domeniul in care se inscrie activitatea grupului condus, de unde si lipsa de reticiente pentru abordarea in comun cu subordonatii, sefii si colegii a problemelor aparute in general managerii de acest tip au usurinta contactelor umane, impunandu-se prin cunostinte, tact si atasament. Pun un accent deosebit pe asigurarea unui climat de munca destins, favorabil dezvoltarii personalitatii subordonatilor. - manager de tip autoritar se caracterizeaza prin situarea pe primul plan a relatiilor ierarhice de subordonare, utilizand pe scara redusa delegarea si consultarea subordonatilor, uneori si pentru a masca unele lacune in pregatire. Placerea de a exercita competentele acordate, de a comanda, combinate cu o anumita nepricepere in abordarea la modul amical a subordonatilor ce le diminueaza initiativa si creativitatea. - manager de tip participativ-autoritar se formeaza prin combinarea celorlalte doua tipuri de manageri. Din cercetarile facute a rezultat ca in perioada de tranzitie la economia de piata, in societatile comerciale si regiile de stat, acest tip de conducator este cel mai frecvent.
Managementul calitatii totale
Managementul calitatii totale este o strategie organizationala fundamentata pe ideea ca performanta in atingerea unei calitati superioare este realizata doar prin implicarea cu perseverenta a intregii organizatii in procese de imbunatatire permanenta. Obiectivul este cresterea eficientei si eficacitatii in satisfacerea clientilor.

Conceptul de management al calitatii totale (Total Quality Management - TQM) a fost propus de Dr. Edwards Deming in 1940 dar utilizarea lui a inceput in 1985 odata cu preluarea de catre americani a unor principii de lucru din industria japoneza: Concentrarea pe procesele de imbunatatire permanenta, astfel incat procesele sa fie vizibile, repetabile si masurabile (Kaizen) Concentrarea pe analizarea si eliminarea efectelor nedorite ale proceselor de productie (Atarimae Hinshitsu) Examinarea modului prin care utilizatorii folosesc produsele in scopul imbunatatirii produsului (Kansei) Extinderea preocuparilor manageriale dincolo de produs (Miryokuteki Hinshisu)
Elementele definitorii din Managementul Calitatii Totale sunt: imbunatatire permanenta si la nivelul intregii organizatii
De exemplu: sunt firme in care angajatii sunt remunerati suplimentar doar pe baza numarului de imbunatatiri aduse sau altele in care angajatii trebuie sa aduca cel putin o idee de imbunatatire pe saptamana. Exista si programe in care managerii sunt obligati sa felicite angajatii pentru abilitatea cu care au identificat o problema si beau impreuna o cana de ceai in timp ce problema este analizata in detaliu.
FUNCTIILE MANAGEMENTULUI
Ansamblu de actiuni relativ independente care se succed ntr-o anumita ordine n timp si care sunt efectuate de orice subiect conducator care exercita o influenta rationala asupra obiectului condus, n vederea stabilirii obiectivelor si a realizarii lor.

Planificare Organizare Coordonare Antrenare Control-evaluare-reglare
Planificare
Consta n stabilirea obiectivelor firmei, identificarea modalitatilor concrete de ndeplinire a acestora si fundamentarea necesarului de resurse pe care le presupune realizarea lor. Exercitarea functiei de previziune la nivelul firmei se concretizeaza n prognoze, planuri, programe, strategii, tactici si politici, diferentiate n functie de orizontul de timp la care se refera, gradul de detaliere si obligativitatea ndeplinirii. Prognozele sunt rezultatul unui management previzional, se refera la un orizont de timp de minim 10 ani, au caracter aproximativ, nefiind obligatorii. Strategia vizeaza un orizont temporal mediu si lung, avnd un grad de detaliere mai pronuntat, pna la nivel de actiuni concrete, resurse, termene si responsabili. Planurile se refera la perioade cuprinse ntre 5 ani si 1 luna, gradul de detaliere este foarte mare si au caracter obligatoriu. Programele se caracterizeaza printr-un orizont temporal redus (o decada, o zi, un schimb, o ora), detaliind n timp si spatiu obiectivele planificate.
2. Organizarea Organizarea presupune gruparea resurselor si activitatilor pentru ndeplinirea eficienta a obiectivelor previzionate. Se realizeaza pe doua paliere: organizarea de ansamblu a firmei (SM) si organizarea functiunilor firmei (domenii de activitate). Organizarea de ansamblu se concretizeaza n definirea sistemului organizatoric si informational, n timp ce organizarea functiunilor se refera la C&D, productie, HRM, comerciala, financiar-contabila, respectiv, delimitarea proceselor de munca fizica si intelectuala, componentele acestora, gruparea pe posturi, formatii de munca, departamente si atribuirea lor personalului corespunzator anumitor criterii manageriale, tehnice, economice si sociale. Se stabilesc si delimiteaza actiunile prin care se constituie structura managementului si sistemul informational al acestuia.
Se recomanda organizarea n viziune supla si flexibila, pe fondul accentuarii profesionalismului si specializarii echipelor manageriale. Eficienta organizarii se evalueaza folosind un set de indicatori, de tipul: numarul cadrelor de conducere, al compartimentelor, ponderea ierarhica, numarul nivelelor ierahice, volumul informatiilor care se vehiculeaza n cadrul SM, modernitatea mijloacelor de tratare a informatiilor, indicatori cantitativi (valoarea productiei nete, productia fizica, volumul investitiilor), indicatori calitativi (productivitatea muncii, rentabilitatea, costurile de productie, costul calitatii), indicatori sociali (salariul mediu, mobilitatea personalului), indicatori psihologici (stres organizational, cultura organizationala, climatul de munca, relatiile interpersonale).
Organizarea Comitetului de securitate i sntate n munc
Ce este CSSM-ul?
organ paritar, constituit la nivelul angajatorului, n vederea participrii i consultrii periodice n domeniul securitii i sntii n munc
Cum se constituie CSSM-ul n cazul n care activitatea se desfoar n uniti dispersate teritorial?
se pot nfiina mai multe comitete de securitate i sntate n munc
numrul acestora se stabilete prin contractul colectiv de munc, regulamentul intern sau regulamentul de organizare i funcionare
65
Cnd se constituie CSSM-ul?

n unitile care au un numr de cel puin 50 de lucrtori, inclusiv cu capital strin, care desfoar activiti pe teritoriul Romniei n unitile cu un numr mai mic de 50 de lucrtori, inspectorul de munc poate impune constituirea comitetului de securitate i sntate n munc n funcie de natura activitii i de riscurile identificate n unitile care desfoar temporar activiti, cu o durat mai mare de 3 luni
n ce scop se constituie?
pentru asigurarea participrii i consultrii periodice a reprezentanilor lucrtorilor cu rspunderi specifice n domeniul securitii i sntii n munc
66
PREEDINTE angajator (reprezentant legal al angajatorului)
SECRETAR lucrtor desemnat (reprezentant al serviciului intern de prevenire i protecie)
reprezentani ai lucrtorilor, cu rspunderi specifice n domeniul securitii i sntii n munc
reprezentani ai angajatorului
medic de medicina muncii
67
Comitetul de securitate i sntate n munc
Care este modalitatea de desemnare a reprezentanilor lucrtorilor n CSSM ?

se stabilete n contractul colectiv de munc, regulamentul intern sau regulamentul de organizare i funcionare se desemneaz de ctre i dintre reprezentanii lucrtorilor cu rspunderi specifice n domeniul securitii i sntii lucrtorilor
Ci reprezentani ai lucrtorilor fac parte din CSSM ?

50 - 100 101 - 500 501 - 1.000 1.001 - 2.000 2.001 - 3.000 3.001 - 4.000 peste 4.000 lucrtori - 2 reprezentani lucrtori - 3 reprezentani lucrtori - 4 reprezentani lucrtori - 5 reprezentani lucrtori - 6 reprezentani lucrtori - 7 reprezentani lucrtori - 8 reprezentani
68
Cum se nominalizeaz membrii CSSM-ului ?

Preedintele CSSM nominalizeaz membrii acestuia prin decizie scris
Cum funcioneaz CSSM-ul?

n baza regulamentului propriu de funcionare
Cnd se ntrunete CSSM-ul?

Cel puin o dat pe trimestru i ori de cte ori este necesar
Cine poate participa la ntruniri?

lucrtorii desemnai reprezentanii serviciului intern de prevenire i protecie reprezentanii serviciilor externe de prevenire i protecie inspectorii de munc
69

Cum se stabilete ordinea de zi a ntrunirilor CSSM-ului? preedintele i secretarul stabilesc ordinea de zi, cu consultarea reprezentanilor lucrtorilor ordinea de zi se transmite cu cel puin 5 zile naintea datei stabilite pentru ntrunirea comitetului : membrilor comitetului de securitate i sntate n munc inspectoratului teritorial de munc serviciului extern de prevenire i protecie
Care sunt atribuiile secretarului CSSM-ului ?
convoac n scris membrii comitetului, cu cel puin 5 zile nainte de data ntrunirii, indicnd locul, data i ora stabilite ncheie, la fiecare ntrunire, un proces-verbal care va fi semnat de ctre toi membrii comitetului afieaz la loc vizibil copii ale procesului-verbal transmite inspectoratului teritorial de munc, n termen de 10 zile de la data ntrunirii, o copie a procesului-verbal
70
Care sunt obligaiile angajatorului referitoare la CSSM ?
s furnizeze toate informaiile necesare, pentru ca membrii CSSM s i poat da avizul n cunotin de cauz s prezinte, cel puin o dat pe an, un raport scris care va cuprinde situaia securitii i sntii n munc, aciunile care au fost ntreprinse i eficiena acestora n anul ncheiat, precum i propunerile pentru planul de prevenire i protecie ce se vor realiza n anul urmtor s transmit inspectoratului teritorial de munc, raportul avizat de membrii CSSM, n termen de 10 zile s supun analizei documentaia referitoare la caracteristicile echipamentelor de munc, ale echipamentelor de protecie colectiv i individual, n vederea selecionrii echipamentelor optime
71

Cum se stabilete ordinea de zi a ntrunirilor CSSM-ului? preedintele i secretarul stabilesc ordinea de zi, cu consultarea reprezentanilor lucrtorilor ordinea de zi se transmite cu cel puin 5 zile naintea datei stabilite pentru ntrunirea comitetului : membrilor comitetului de securitate i sntate n munc inspectoratului teritorial de munc serviciului extern de prevenire i protecie
Care sunt atribuiile secretarului CSSM-ului ?
convoac n scris membrii comitetului, cu cel puin 5 zile nainte de data ntrunirii, indicnd locul, data i ora stabilite ncheie, la fiecare ntrunire, un proces-verbal care va fi semnat de ctre toi membrii comitetului afieaz la loc vizibil copii ale procesului-verbal transmite inspectoratului teritorial de munc, n termen de 10 zile de la data ntrunirii, o copie a procesului-verbal
72
Care sunt obligaiile angajatorului referitoare la CSSM ?
s furnizeze toate informaiile necesare, pentru ca membrii CSSM s i poat da avizul n cunotin de cauz s prezinte, cel puin o dat pe an, un raport scris care va cuprinde situaia securitii i sntii n munc, aciunile care au fost ntreprinse i eficiena acestora n anul ncheiat, precum i propunerile pentru planul de prevenire i protecie ce se vor realiza n anul urmtor s transmit inspectoratului teritorial de munc, raportul avizat de membrii CSSM, n termen de 10 zile s supun analizei documentaia referitoare la caracteristicile echipamentelor de munc, ale echipamentelor de protecie colectiv i individual, n vederea selecionrii echipamentelor optime
73
Care sunt obligaiile angajatorului referitoare la CSSM ? s informeze cu privire la evaluarea riscurilor, msurile de prevenire i protecie att la nivel de unitate, ct i la nivel de loc de munc i tipuri de posturi de lucru, msurile de prim ajutor, de prevenire i stingere a incendiilor i evacuare a lucrtorilor s comunice punctul su de vedere sau, dac este cazul, al medicului de medicina muncii, serviciului intern sau extern de prevenire i protecie, asupra plngerilor lucrtorilor privind condiiile de munc i modul n care serviciul intern sau extern de prevenire i protecie i ndeplinete atribuiile s motiveze decizia sa n faa comitetului n cazul n care nu ia n considerare propunerile CSSM-ului; motivaia va fi consemnat n procesul-verbal
74
Coordonarea
Coordonarea reprezinta ansamblul actiunilor prin care un manager creaza si mentine armonia ntre activitatile si oamenii pe care i conduce, ntr-un mediu care se afla ntr-o continua schimbare. Corelata cu functia de organizare, coordonarea confera operationalitate structurii organizatorice proiectate.
Forme: bilaterala si multilaterala Gradul de formalizare al functiei de coordonare este redus, exercitarea acesteia fiind fundamental influentata de latura umana a managerilor, drept urmare este dificil de comensurat. Managerii trebuie sa urmareasca echilibrarea sarcinilor, cresterea nivelului de competenta, utilizarea unor metode de conducere si procedee de lucru adaptate diferitelor categorii de personal, aplicarea delegarii de autoritate, valorificarea capacitatii compartimentelor de stat major, s.a. ntr-un climat favorabil de munca, exercitarea functiei de coordonare prin stimularea initiativei si spiritului de echipa, poate asigura implicarea efectiva a salariatilor la realizarea obiectivelor previzionate si ndeplinirea criteriilor de performanta.
Antrenarea
Antrenarea reprezinta ansamblul actiunilor prin care un manager influenteaza activitatile colaboratorilor sai n vederea atingerii obiectivelor stabilite prin satisfacerea nevoilor care i motiveaza. Fundamentul functiei de antrenare l reprezinta motivarea, ce rezida practic n corelarea satisfacerii necesitatilor si intereselor personalului cu realizarea obiectivelor si sarcinilor atribuite. Caracteristicile procesului de motivare: Complex, n sensul utilizarii combinate a stimulentelor materiale si moralspirituale, n functie de contextul concret managerial; Diferentiat, n sensul ca motivarea trebuie sa tina cont de caracteristicile fiecarei persoane si ale echipei din care face parte, astfel nct rezultatul sa fie maximum de implicare n stabilirea si ndeplinirea obiectivelor firmei; Gradual, adica sa satisfaca succesiv nevoile personalului, n strnsa corelatie cu aportul acestora, lund n considerare interdependentele dintre diferite categorii de necesitati.
4. Antrenarea
Antrenarea reprezinta ansamblul actiunilor prin care un manager influenteaza activitatile colaboratorilor sai n vederea atingerii obiectivelor stabilite prin satisfacerea nevoilor care i motiveaza. Fundamentul functiei de antrenare l reprezinta motivarea, ce rezida practic n corelarea satisfacerii necesitatilor si intereselor personalului cu realizarea obiectivelor si sarcinilor atribuite. Caracteristicile procesului de motivare: Complex, n sensul utilizarii combinate a stimulentelor materiale si moralspirituale, n functie de contextul concret managerial; Diferentiat, n sensul ca motivarea trebuie sa tina cont de caracteristicile fiecarei persoane si ale echipei din care face parte, astfel nct rezultatul sa fie maximum de implicare n stabilirea si ndeplinirea obiectivelor firmei; Gradual, adica sa satisfaca succesiv nevoile personalului, n strnsa corelatie cu aportul acestora, lund n considerare interdependentele dintre diferite categorii de necesitati.
5. Control-evaluarea
Reprezinta ansamblul actiunilor de evaluare a rezultatelor firmei, a verigilor ei organizatorice si a fiecarui salariat, de identificare a abaterilor care apar de la obiectivele, normele, standardele, termenele stabilite initial, a cauzelor care le-au generat, precum si de adoptare de masuri care sa asigure eliminarea abaterilor, mentinndu-se prin aceasta echilibrul dinamic al firmei. Etape specifice exercitarii functiei de control-evaluare: Stabilirea obiectivelor controlului, determinarea nivelelor de performanta cunatificabile, proiectarea sistemului de control Evaluarea rezultatelor si comensurarea acestora Analiza comparativa rezultate obtinute obiective stabilite Identificarea abaterilor, a cauzelor care le-au generat si stabilirea unui set de masuri corective Recompensarea si/sau sanctionarea personalului Evaluarea controlului si luarea deciziei de operationalizare a masurilor corective
PLAN DE ACTIUNE
*Ce trebuie sa facem ? (Scopul)

*Cum trebuie sa actionam ? (Demersul)
*Cine raspunde ?
*Cand se finalizeaza ? (termene) *Cu ce se lucreaza ?(resurse materiale si umane)
Plan de prevenire si protectie

Nr crt Loc de munca Risc identif/eval t Masura stabilita Termen realizare Eficienta Actiuni in scopul realizarii Cost estimat realizare Persona responsa -bila de realizare
I. Masuri tehnice
1. 2
II. Masuri organizatorice

1. 2
III. Masuri igenico-sanitare

1. 2
Autorizarea funcionrii din punct de vedere al securitii i sntii n munc
nainte de nceperea oricrei activiti angajatorii au obligaia s obin autorizaia de funcionare din punct de vedere al securitii i sntii n munc
81
Nu se autorizeaz
persoanele fizice asociaiile familiale persoanele juridice care se autorizeaz, inclusiv din punct de vedere al securitii i sntii n munc, n temeiul
Legii nr. 359/2004 privind simplificarea formalitilor la nregistrarea n registrul comerului a persoanelor fizice, asociaiilor familiale i persoanelor juridice, nregistrarea fiscal a acestora, precum i la autorizarea funcionrii persoanelor juridice, cu modificrile i completrile ulterioare
82
Asumarea de ctre angajator a responsabilitii privind legalitatea desfurrii activitii din punct de vedere al securitii i sntii n munc se face pentru activitile care se desfoar la sediul social, la sediile secundare sau n afara acestora
n vederea autorizrii din punct de vedere al securitii i sntii n munc, angajatorul are obligaia s depun o cerere la inspectoratul teritorial de munc pe raza cruia i desfoar 83 activitatea
Certificatul constatator, emis n baza declaraiei pe propria rspundere, d dreptul angajatorilor s desfoare activitile pentru care au obinut certificatul
n cazul n care n cadrul controalelor se constat abateri de la respectarea prevederilor legale din domeniul securitii i sntii n munc, inspectorul de munc sisteaz activitatea i propune inspectoratului teritorial de munc nscrierea meniunii n certificatul constatator
84
Instrumente specifice de pentru asigurarea managementului securitatii si sanatatii in munca FISE DE POST
Fisa postului este un document operational important ce prezinta n detaliu elementele cerute unui salariat pentru ca acesta sa-si poata exercita n conditii normale activitatea Fisa postului cuprinde: - denumirea si obiectivele postului - compartimentul din care face parte - competentele si responsabil - cerinte referitoare la studii, vechime si aptitudini. Fisa postului serveste ca document organizatoric indispensabil fiecarui salariat si ca suport pentru evaliarea muncii acestuia.
Denumirea postului de munca este luata din nomenomenclatorul national al profesiilor, pozitia postului de munca este preluata sub forma unei cifre din Clasificarea ocupatiilor din Romania (COR). De asemenea se pot trece si obiectivele principale ale postului de munca, insa acestea se trec punctual fara prea multe detalieri. Integrarea in structura organizatorica se refera la prezentarea ierarhiilor in cadrul organizatiei, pozitiile de subordonarea coorodonare pe care le detine angajatul in relatie cu ceilalti angajati ai firmei. In cadrul responsabilitatilor sunt specificate obligatiile, indatoririle ce revin angajatului fata de oameni, materiale, bani, unelte, echipamente etc. Responsabilitatile trebuie sa fie redactate clar, pe puncte, pentru ca angajatul sa le inteleaga cat mai bine. Spre exemplu, in fisa postului de manager, la sectiunea responsabilitatilor se vor regasi verbe precum: planifica, dirijeaza, decide, implementeaza, realizeaza, asigura, stabileste.
Competentele de munca sunt de fapt partea cea mai importanta din fisa postului. ele sunt de fapt performantele solicitate detinatorului postului de munca. Spre exemplu, pentru postul de secretar, competentele ar fi: sa stie sa lucreze cu un anumit soft la un anumit nivel de performanta, sa vorbeasca o limba straina sau mai multe etc. Contextul muncii poate influenta activitatea fiecarui angajat. Se refera, in mare, la conditiile de mediu si conditiile fizice ale muncii care pot influenta sanatatea si starea de confort a angajatilor. Tot in contextul muncii sunt integrate si realatiile interpersonale din cadrul organizatiei. Daca angajatul trebuie sa lucreze in echipa sau are de-a face cu diferite alte persoane, se va specifica natura acestor relatii. Pregatirea necesara postului de munca este o preconditie a angajarii. Insa aici ar trebui sa existe sugestii despre cursurile pe care angajatul ar trebuie sa le urmeze pentru perfectionare. In fisa postului ar trebui sa existe referiri la salariul minim si cel maxim pe care angajatul il poate primi pentru postul pe care il ocupa. Deasemenea, trebuie prezentata si o schema de promovare.
Instrumente specifice de pentru asigurarea managementului securitatii si sanatatii in munca INSTRUCTIUNI
Accidentele de munc pun n pericol viaa persoanelor i aduc grave prejudicii umane, sociale i economice
Pentru a evita accidentele de munc i bolile profesionale este necesar
Prevenirea
Ce este prevenirea?
ansamblul de dispoziii sau msuri luate ori prevzute n toate etapele procesului de munc, n scopul evitrii sau diminurii riscurilor profesionale
Prevenire
furnizarea de instruciuni corespunztoare lucrtorilor
90

1. INSTRUCTIUNI PROPRII LA NIVEL UNITATE -descrierea activitatilor desfasurate de intreprindere/unitate -modul de organizare a activitatii de securitate si sanatate -modul de efectuare a instructajului de securitate si sanatate in munca -instructiuni generale 2. INSRUCTIUNI PROPRII LA NIVEL LOC DE MUNCA -descrierea locului de munca si a ctivitatilor defasurate -instructiuni proprii specifice pentru locul de munca 3. INSTRUCTIUNI PROPRII PENTRU POSTURILE DE LUCRU -descrierea postului de lucru, a echipamentului de munca si a ctivitatilor defasurate - instructiuni proprii specifice pentru postul de munca
Se aproba de catre angajator Se realizeaza functie de identificarea si evaluarea riscurilor Sunt utilizate ca material pentru instuirea lucratorilor Se pastreaza la serciciul intern/ extern SSM sau persona desemnata cu atributii Un exemplar (nivel loc de munca si nivel post de lucru se
pastreaza la conducatorii locurilor de munca
Instrumente specifice de pentru asigurarea managementului securitatii si sanatatii in munca
Materiale si programe de instruire
1.Formarea i perfecionarea angajailor are drept scop
identificarea, aprecierea, i prin instruire planificat facilitarea dezvoltrii competentelor cheie care permit indivizilor s performeze sarcini aferente unor posturi prezente sau viitoare.
Obiectivele formrii i perfecionrii angajailor sunt:

ajutarea acestora n atingerea unui maxim de performan n realizarea muncii lor; pregtirea lor pentru evoluia viitoare a locurilor de munc.
Formarea i perfecionarea personalului se poate realiza att la locul de munc, ct i n afara firmei
Metode i tehnici utilizate in formarea profesionala:

Rezolvarea de probleme Studiile de caz Prezentrile Demonstraia Filmele i tehnica video Discuia n cadrul grupului Exerciii de lucru cu documente Interpretarea de roluri Jocurile Incidentele critice Simulrile nvarea experienial out-door
Cnd se realizeaz instruirea ?

la angajare la schimbarea locului de munc sau la transfer la introducerea unui nou echipament de munc sau a unor modificri ale echipamentului existent la introducerea oricrei noi tehnologii sau proceduri de lucru la executarea unor lucrri speciale
Prin ce se caracterizeaz instruirea ?

trebuie s fie adaptat evoluiei riscurilor sau apariiei unor noi riscuri se realizeaz periodic i ori de cte ori este necesar nu poate fi realizat pe cheltuiala lucrtorilor i/sau a reprezentanilor acestora se realizeaz n timpul programului de lucru
95
Instruirea lucrtorilor n domeniul securitii i sntii n munc
Care este scopul instruirii n domeniul securitii i sntii n munc ?

nsuirea cunotinelor i formarea deprinderilor de securitate i sntate n munc
Ce metode i tehnici de instruire se utilizeaz la instruirea n domeniul securitii i sntii n munc ?

expunerea, demonstraia, studiul de caz, vizionri de filme, diapozitive, proiecii, instruirea asistat de calculator, etc.
Care sunt fazele instruirii lucrtorilor n domeniul securitii i sntii n munc ?

instruirea introductiv-general instruirea la locul de munc instruirea periodic instruirea suplimentar
96
Instruirea introductiv general Care este scopul instruirii introductiv-generale ?

informarea despre activitile specifice ntreprinderii respective, riscurile pentru securitate i sntate n munc, precum i msurile i activitile de prevenire i protecie la nivelul ntreprinderii, n general
Cnd se face instruire introductiv-general ?

la angajarea lucrtorilor lucrtorilor detaai de la o ntreprindere la alta lucrtorilor delegai de la o ntreprindere la alta lucrtorului pus la dispoziie de ctre un agent de munc temporar
Cine poate face instruirea introductiv-general ?

angajatorul care i-a asumat atribuiile din domeniul securitii i sntii n munc lucrtorul desemnat un lucrtor al serviciului intern de prevenire i protecie serviciul extern de prevenire i protecie
Cum se face ?
individual sau n grupuri de cel mult 20 de persoane
97
Instruirea introductiv general

Care este durata instruirii introductiv - generale ? angajatorul stabilete prin instruciuni proprii durata instruirii introductiv-generale n funcie de specificul activitii i de riscurile pentru securitate i sntate n munc, precum i de msurile i activitile de prevenire i protecie la nivelul ntreprinderii durata nu va fi mai mic de 8 ore
Care este coninutul instruirii introductiv - generale ? trebuie s fie n conformitate cu tematica aprobat de ctre angajator i se vor expune, n principal, urmtoarele: legislaia de securitate i sntate n munc consecinele posibile ale necunoaterii i nerespectrii legislaiei de securitate i sntate n munc riscurile de accidentare i mbolnvire profesional specifice ntreprinderii msuri la nivelul ntreprinderii privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor i evacuarea lucrtorilor Cum se face verificarea ? prin teste rezultatul se consemneaz n fia de instruire
98
Instruirea la locul de munc
Care este scopul instruirii la locul de munc ?

prezentarea riscurilor pentru securitate i sntate n munc, precum i msurile i activitile de prevenire i protecie la nivelul fiecrui loc de munc, post de lucru i/sau fiecrei funcii exercitate
Cnd se face instruire la locul de munc ?

la angajarea lucrtorilor lucrtorilor detaai de la o ntreprindere la alta lucrtorilor delegai de la o ntreprindere la alta lucrtorului pus la dispoziie de ctre un agent de munc temporar la schimbarea locului de munc n cadrul ntreprinderii
Cine poate face instruirea la locul de munc ?

conductorul direct al locului de munc
Cum se face ?
n grupe de maximum 20 de persoane
99
Instruirea la locul de munc Care este durata instruirii la locul de munc? durata nu va fi mai mic de 8 ore se stabilete prin instruciuni proprii n funcie de riscurile pentru securitate i sntate n munc, precum i de msurile i activitile de prevenire i protecie la nivelul fiecrui loc de munc, post de lucru i/sau fiecrei funcii exercitate se stabilete de ctre conductorul locului de munc respectiv, mpreun cu:
Cum se face verificarea cunotinelor ? eful ierarhic superior celui care a fcut instruirea rezultatul verificrii se consemneaz n fia instruire individual
100
Instruirea la locul de munc Care este coninutul instruirii la locul de munc?

n conformitate cu tematicile aprobate de ctre angajator i ntocmite de ctre:
angajatorul care i-a asumat atribuiile din domeniul securitii i sntii n munc lucrtorul desemnat serviciul intern de prevenire i protecie serviciul extern de prevenire i protecie
Va cuprinde: informaii privind riscurile de accidentare i mbolnvire profesional specifice locului de munc / postului de lucru prevederile instruciunilor proprii elaborate pentru locul de munc / postul de lucru msurile la nivelul locului de munc / postului de lucru de acordare a primului ajutor, stingerea incendiilor i evacuarea lucrtorilor prevederi ale reglementrilor de securitate i sntate n munc privind activitile specifice locului de munc / postului de lucru demonstraii practice privind activitatea pe care lucrtorul o va desfura exerciii practice privind utilizarea echipamentului individual de protecie, a mijloacelor de alarmare, intervenie, evacuare i de prim ajutor
101
Instruirea periodic Care este scopul instruirii periodice ?

remprosptarea i actualizarea cunotinelor n domeniul securitii i sntii n munc
Cine poate face instruirea periodic ?

conductorul direct al locului de munc
Care este intervalul dintre dou instruiri periodice ?

se stabilete prin instruciuni proprii, n funcie de condiiile locului de munc / postului de lucru nu va fi mai mare de: 6 luni - pentru lucrtori 12 luni - pentru personalul tehnico-administrativ
Cine face verificarea instruirii periodice ?

eful ierarhic al celui care efectueaz instruirea i prin sondaj de ctre: angajator lucrtorul desemnat serviciul intern de prevenire i protecie serviciile externe de prevenire i protecie care vor semna fiele de instruire ale lucrtorilor, confirmnd astfel c instruirea a fost fcut corespunztor 102
Instruirea periodic
Care este durata instruirii periodice ? se stabilete prin instruciuni proprii n funcie de riscurile pentru securitate i sntate n munc, precum i de msurile i activitile de prevenire i protecie la nivelul fiecrui loc de munc, post de lucru i/sau fiecrei funcii exercitate se stabilete de ctre conductorul locului de munc respectiv, mpreun cu:
103
Instruirea periodic
Care este coninutul instruirii periodice ?

n conformitate cu tematicile aprobate de ctre angajator i ntocmite de ctre: angajatorul care i-a asumat atribuiile din domeniul securitii i sntii n munc lucrtorul desemnat serviciul intern de prevenire i protecie serviciul extern de prevenire i protecie
Va cuprinde obligatoriu demonstraii practice
Cum se face verificarea cunotinelor ?

eful ierarhic superior celui care a fcut instruirea se consemneaz n fia instruire individual
104
Instruirea suplimentar Cnd se face instruire suplimentar ? cnd un lucrtor a lipsit peste 30 de zile lucrtoare
cnd au aprut modificri ale prevederilor de securitate i sntate n munc privind activiti specifice ale locului de munc / postului de lucru sau ale instruciunilor proprii
datorit evoluiei riscurilor sau la apariia de noi riscuri la reluarea activitii dup accident de munc la executarea unor lucrri speciale la introducerea unui echipament de munc sau la modificarea echipamentului existent la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru la introducerea oricrei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru 105
Instruirea suplimentar
Care este coninutul instruirii suplimentare ?

n conformitate cu tematicile aprobate de ctre angajator i ntocmite de ctre: angajatorul care i-a asumat atribuiile din domeniul securitii i sntii n munc lucrtorul desemnat serviciul intern de prevenire i protecie serviciul extern de prevenire i protecie
Care este durata instruirii periodice ?

se stabilete n instruciuni proprii de ctre conductorul locului de munc respectiv, mpreun cu: angajatorul care i-a asumat atribuiile din domeniul securitii i sntii n munc lucrtorul desemnat un lucrtor al serviciului intern de protecie i prevenire serviciul extern de protecie i prevenire nu va fi mai mic de 8 ore
106
Sistemul de munca Elementele sistemului de munca:
mediul de munc-totalitatea condiiilor fizice, chimice, bilogice i psiho-sociale n care executantul isi desfasoara activitatea;
mijloace de producie-totalitatea mijloacelor de munc (unelte, utilaje, cldiri, etc) i a obiectelor de munc (materii prime) folosite de executant in procesul de producie; executant-omul implicat direct in realizarea sarcinii de munc (poteniala victim) sarcina de munc-totalitatea aciunilor care trebuie sa le efectueze executantul prin intermediul mijloacelor de producie pentru realizarea scopului sisitemului de munca
IDENTIFICARE EVALUARE RISCURI

IDENTIFICARE RISCURILOR se face: -intreprindere/unitate -locuri de munca -posturi de lucru
I-Riscuri generale de intrepridere/unitate II-Riscuri specifice locului de munca
III- Riscuri specifice postului de lucru
PERICOL
proprietatea intrinsec a -materialelor, a -surselor de energie sau capacitatea -echipamentelor Tehnice -metodelor de lucru sau -practicilor de lucru, de a cauza daune la (vtmri/ pagube materiale)
FACTOR de RISC
factori (nsuiri, stri, procese, fenomene, comportamente) proprii elementelor sistemului de munc, care pot provoca, n anumite condiii, -accidente de munc sau -boli profesionale
RISC
probabilitatea ca dauna (vtmarea sau paguba material) s se realizeze in condiiile expunerii la pericol n anumite condiii de gravitate
SECURITATE
SECURITATEA MUNCII - presupune absena pericolelor de accidentare i mbolnvire profesional n procesul de munc
MSUR DE SECURITATE - mijloc prin care se elimin un pericol sau se reduce un risc
stare fr PERICOL
R=CxP
GRAVITATEA PROBABILITATEA APARITIEI acestei daune innd cont de i -frecvena i durata expunerii -probabilitatea apariiei evenimentului periculos -posibilitatea de a evita sau limita dauna
RISC
referitor la pericolul considerat o funcie de daunei posibile care poate rezulta din pericolul considerat
IDENTIFICARE EVALUARE RISCURI RISC = P x C
Probabilitatea de manifestare a unui factor de risc de accidentare si/sau imbolnavire asociata cu gravitatea unei posibile leziuni sau afectari a sanatatii, intr-o situatie periculoasa concreta si actuala. Identificarea riscurilor se realizeaza prin stabilirea posibilelor situatii periculoase in care se pot manifesta foctorii de risc, manifestare care duce la vatamarea organismului sau distrugeri materiale. Aprecierea riscurilor consta in stabilirea gravitatii consecintelor in urma manifestarii ricurilor, prin analiza statistica a probabilitatii manifestarii riscurilor asociata cu urmarile produse in cazul manifestarii.
Moduri de identificare a surselor de risc

Evidente
Moduri de apreciere i evaluare a surselor de risc

Evidente
Observare pentru a nelege ce se intmpl
Experiena
Checklist Tehnici speciale pentru identificarea sistematic a surselor de risc
SURSE DE RISC
Comparai cu legi i alte reglementri
Tehnici speciale pentru estimare i evaluare
Pentru stabilirea claselor de gravitate (C) si de probabilitate (P) se utilizeaza datele statistice inregistrate (de unitate si sau de ramura de activitate), referitoare la consecintele datorate manifesterii factorilor de risc si cit de des s-au manifestat.

Clasele de gravitate (C)
1 Accepta bile sub 3 zile
2 Mici
3 Medii
4 Mari
5 Foarte mari Gr II
6 Grave
7 Foarte grave M
3-45
45-180
grIII
grI

Clasele de probabilitate (P)
1 extrem de rar Mai mult de zece ani
2 foarte rar De la cinci ani la zece ani
3 rar De la doi ani la cinci ani
4 des Unu la doi ani
5 frecvent De la o lunala un an
6 foarte frecvent lunar
70 60 50 40 30 20 10 00
71 61 51 41 31 21 11 01
72 62 52 42 32 22 12 02
73 63 53 43 33 23 13 03
74 64 54 44 34 24 14 04
75 65 55 45 35 25 15 05
76 66 56 46 36 26 16 06
7 Risc maxim: se sisteaza activitatea: calamitati naturale, stare de razboi etc. 66 - Risc foarte mare: se opreste activitatea, se iau masuri de prevenire, prioritate avind masurile tehnice.(deces, inv. Gr I) 55 Risc mare: se opreste lucrul, se iau masuri de prevenire imediat.(inv. Gr I sau II) 44 Risc mediu: trebuie sa se ia masuri de prevenire.(inv. Gr III) 33 Risc mic: se recomanda sa se ia masuri de prevenire.(itm 45-180 zile) 22 Risc foatre mic: se vor respecta instructiunile de securitate si sanatate in munca specifice locului de munca. (itm 3-45 zile) 11 Risc minim (acceptabil) : este sficint sa se execute instruirea lucratorilor.(itm mai putin de3 zile 00 Risc inexistent

Nivel de risc pentru factorul de risc (Ri) 1 minim pentru cuplul CxP = (1,1), (1,2), (1,3),(1,4),(1,5),(1,6),(2,1), 2 foatre mic pentru cuplul CxP = (2,2),(2,3),(2,4),(3,1),(3,2),(4,1), 3 mic pentru cuplul CxP = (2,5),(2,6),(3,3),(3,4),(4,2),(5,1),(6,1), (7,1), 4 mediu pentru cuplul CxP = (3,5),(3,6),(4,3),(4,4),(5,2),(5,3),(6,2),(7,2), 5 mare pentru cuplul CxP = (4,5),(4,6),(5,4),(5,5),(6,3),(7,3), 6 foarte mare pentru cuplul CxP = (5,6),(6,4),(6,5),(7,4), 7 maxim pentru cuplul CxP = (6,6),(7,5),(7,6),
Rangul factorului de risc (ri ) = 1 pentru risc minim 2 pentru risc foarte mic 3 pentru risc mic 4 pentru risc mediu 5 pentru risc mare 6 pentru risc foarte mare
Nivelul de risc global pe post de lucru ,,Nr
(ri x Ri) Nr = -------- ri

1 n) , unde ,,n,, este numarul factorilor de risc identificati (i=

Scala de incadrare a nivelurilor de risc/ securitate
Nivel risc
1 minim 2 foatre mic 3 mic 4 mediu 5 mare 6 foarte mare 7 maxim
Cuplul gravitate-probabilitate
(1,1),(1,2),(1,3),(1,4),(1,5),(1,6),(2,1), (2,2),(2,3),(2,4),(3,1),(3,2),(4,1) (2,5),(2,6),(3,3),(3,4),(4,2),(5,1),(6,1),(7,1) (3,5),(3,6),(4,3),(4,4),(5,2),(5,3),(6,2),(7,2) (4,5),(4,6),(5,4),(5,5),(6,3),(7,3) (5,6),(6,4),(6,5),(7,4) (6,6),(7,5),(7,6),
Nivel de securitate
7 maxim 6 foarte mare 5 mare 4 mediu 3 mic 2 foatre mic 1 minim
ETAPELE EVALUARII RISCURILOR 1.Stabilirea echipei de evaluare 2.Descrierea sistemului analizat (elementele sistemului) 3.Identificarea factorilor de risc pe posturi de lucru (fisa genrala a factorilor de risc) 4.Evaluarea riscurilor (fisa de evaluare a risurilor identificate pe elementele sisitemului, pentru fiecare post de lucru) 5.Stabilirea masurilor de prevenirea manifestarii factorilor de risc (fisa de masuri penru prevenirea riscurilor identificate) 6.Ierarhizarea factorilor de risc identificati-evaluati (functie de nivelul de risc pe postul de lucru) 7.Stabilirea prioritatilor si a conditiilor de alicare a masurilor necesare (factori de risc care prezinta ce mai ridicat nivel de risc) 8.Interpretarea rezultatelor 9.Intocmirea planului de prevenire si protectie 10.Intocmirea necesarului de EIP
PLAN DE ACTIUNE
*Ce trebuie sa facem ? (Scopul)

*Cum trebuie sa actionam ? (Demersul)
*Cine raspunde ?
*Cand se finalizeaza ? (termene) *Cu ce se lucreaza ?(resurse materiale si umane)
Plan de prevenire si protectie

Nr crt Loc de munca Risc identif/eval t Masura stabilita Termen realizare Eficienta Actiuni in scopul realizarii Cost estimat realizare Persona responsa -bila de realizare
I. Masuri tehnice
1.
2
II. Masuri organizatorice

1. 2
III. Masuri igenico-sanitare

1. 2
INSTRUCTIUNI PROPRII 1. INSTRUCTIUNI PROPRII LA NIVEL UNITATE -descrierea activitatilor desfasurate de intreprindere/unitate -modul de organizare a activitatii de securitate si sanatate -modul de efectuare a instructajului de securitate si sanatate in munca -instructiuni generale 2. INSRUCTIUNI PROPRII LA NIVEL LOC DE MUNCA -descrierea locului de munca si a ctivitatilor defasurate -instructiuni proprii specifice pentru locul de munca 3. INSTRUCTIUNI PROPRII PENTRU POSTURILE DE LUCRU -descrierea postului de lucru, a echipamentului de munca si a ctivitatilor defasurate - instructiuni proprii specifice pentru postul de munca
INSTRUCTIUNI PROPRII Se aproba de catre angajator Se realizeaza functie de identificarea si evaluarea riscurilor Sunt utilizate ca material pentru instuirea lucratorilor
Se pastreaza la serciciul intern/ extern SSM sau persona desemnata cu atributii

Un exemplar (nivel loc de munca si nivel post de lucru se
pastreaza la conducatorii locurilor de munca
ECHIPAMENTUL INDIVIDUAL DE PROTECTIE
DIRECTIVA 89/686/CEE - EIP HG 115/2004
DIRECTIVA 89/686/CEE - EIP

a fost modificata prin: Directiva 93/68/CEE din 22.07.93; Directiva 93/95/CEE din 29.10.93; Directiva 96/58/CE din 03.09.96.
DIRECTIVA 89/686/CEE EIP HG 115/2004
SCOP
Art.1 - stabilete condiiile care reglementeaz introducerea pe pia a echipamentului individual de protecie -stabilete condiiile care reglementeaz libera circulaie a echipamentului individual de protecie -stabilete cerinele eseniale de securitate pe care trebuie s le satisfac EIP pentru a asigura protecia sntii i securitatea utilizatorilor.
Art.2 EIP
mai inseamna
reprezint orice dispozitiv sau articol destinat purtrii sau utilizrii de ctre un individ ca mijloc de protecie mpotriva unuia sau mai multor riscuri pentru sntate i securitate.
un ansamblu din mai multe dispozitive sau articole cu scopul de a proteja impotriva unuia sau mai multor riscuri simultane;
dispozitive sau articole de protectie, combinate cu echipamente individuale care nu au rol de protectie purtate sau utilizate de un individ pentru executarea unei activiti specifice; componente interschimbabile ale EIP, eseniale pentru o funcionare satisfctoare i utilizate exclusiv pentru astfel de echipamente. DIRECTIVA 89/686/CEE - EIP HG 115/2004
Hotararea EIP nu se aplica:
Anexa nr. 1
1. EIP proiectat i fabricat special pentru utilizarea de ctre forele armate sau n meninerea legii i ordinii (cti de protecie, scuturi, etc.). 2. EIP pentru auto-aprare (recipieni cu aerosoli, arme individuale de descurajare, etc.). 3. EIP proiectat i fabricat n scop privat mpotriva: - condiiilor atmosferice adverse (plrie, mbrcminte de sezon, nclminte, umbrele, etc.), - umiditii i apei (mnui de splat vase, etc.), - cldurii (mnui, etc.). 4. EIP destinat proteciei sau salvrii persoanelor de pe nave i aeronave, care nu sunt purtate n permanen.
CLASIFICAREA EIP urilor art.15 alin (1) I. EIP de conceptie simpla
II. EIP ce nu sunt incluse in categoria I si III III. EIP de conceptie complexa
I. EIP de conceptie simpla (1) Art. 15 alin(2)

Utilizatorul poate evalua singur nivelul de protectie impotriva riscurilor, ale caror efecte pot fi identificate in timp si se manifesta treptat.
Aceast categorie cuprinde exclusiv EIP destinate protejrii utilizatorilor mpotriva: - aciunilor mecanice cu efecte superficiale (mnui de grdinrit, degetare, etc.), - produselor de curare cu aciune slab i cu efecte uor reversibile (mnui de protecie mpotriva soluiilor detergente diluate, etc.), - riscurilor care decurg din manipularea unor piese fierbini care nu expun utilizatorul la temperaturi de peste 50 C sau la impacturi periculoase (mnui, oruri de uz profesional, etc.),
I. EIP de conceptie simpla (2)

- agenilor atmosferici care nu sunt nici excepionali i nici extremi (plrie, mbrcminte de sezon, nclminte, etc.), - impacturi i vibraii minore care nu afecteaz zonele vitale ale corpului i ale cror efecte nu provoac leziuni ireversibile (cti de protecie uoare, mnui, nclminte uoar, etc.), - luminii solare (ochelari de soare).
DIRECTIVA 89/686/CEE - EIP (Proiect de Hotarare a Guvernului)
III. EIP de conceptie complexa (1) Art.15 alin(3)

Destinate protectiei impotriva pericolelor mortale sau care pot afecta grav si ireversibil sanatatea.
Utilizatorul nu poate identifica la timp efectele imediate. Aceast categorie include exclusiv: - dispozitivele de protecie respiratorie cu filtrare destinate proteciei mpotriva aerosolilor solizi i lichizi sau gazelor iritante, periculoase, toxice sau radiotoxice, - dispozitivele de protecie respiratorie complet izolate fa de atmosfer, inclusiv cele utilizate pentru scufundri, - EIP care nu ofer dect o protecie limitat mpotriva atacurilor chimice sau mpotriva radiaiilor ionizante,
DIRECTIVA 89/686/CEE - EIP (Proiect de Hotarare a
Guvernului)
III. EIP de conceptie complexa (2)

- echipamentele de intervenie n medii cu temperaturi nalte, ale cror efecte sunt comparabile cu cele ale unei temperaturi atmosferice de cel puin 100 C, cu sau fr radiaii infraroii, flame sau proiecii de cantiti mari de materiale n fuziune, - echipamentele de intervenie n medii cu temperaturi sczute, ale cror efecte sunt comparabile cu cele ale unei temperaturi atmosferice de cel puin 50 C, - EIP pentru protecia mpotriva cderilor de la nlime, - EIP mpotriva riscurilor electrice i tensiunilor periculoase sau celor utilizate ca izolant mpotriva tensiunilor nalte, - ctile de protecie i vizierele destinate motociclitilor; DIRECTIVA 89/686/CEE - EIP (Proiect de Hotarare a Guvernului)
Schema de certificare a echipamentului individual de protectie conform Directivei 89/686/CEE

Declaratia CE de conformitate cu cerintele esentiale (art. 16). Modulul A
Conceptie simpla PPE (Art. 15 ali(2) Alte echipamente
Declaratia CE de conformitate cu tipul (art. 16). Modulul C
PRODUCATOR
Dosar tehnic Anexa III
Tipul produsului
Tipul produsului
Conceptie complexa (art. 15 alin (3) Alte echipamente Libera alegere a producatorului
Declaratia CE de conformitate (sistemul de control al calitatii CE produsului finit) Organismul notificat verifica produsul finit. Modulul Cbis2 Art 24 Declaratia CE de conformitate (sistemul de asigurare a calitatii CE a productiei) (art. 30) Organismul notificat evalueaza si monitorizeaza sistemul calitatii productiei. Modulul D
Examinare CE de tip (art. 17) Modulul B
PROCEDURI DE EVALUARE A CONFORMITATII

Declaratia CE de conformitate (Art. 16), Modulul A
Producatorul: 1.elaboreaza documentatia tehnica mentionata in Anexa III; 2. elaboreaz o declaraie dup modelul prezentat n anexa VI, care atest conformitatea EIP introduse pe pia cu dispoziiile prezentei directive, n vederea prezentrii acesteia autoritilor competente; 3. aplic pe fiecare EIP marca de conformitate CE prevzut n art. 35.
DIRECTIVA 89/686/CEE - EIP Hg 115/2004

Examinarea CE de tip (Art. 17), Modulul B
Producatorul:
1. inainteaza cererea de examinare la un organism notificat; 2. inainteaza dosarul tehnic (Anexa III) la organismul notificat; 3. pune la dispozitia organismului corespunzator de exemplare din EIP. notificat un numar

Examinarea CE de tip (Art. 17), Modulul B
Organismul notificat:
1. examineaza dosarul tehnic al producatorului pentru a determina conformitatea cu standardele armonizate;
2. examineaza modelul de EIP;

3. elibereaza cerificatul de conformitate CE de tip.

Sistemul de control al calitatii CE a produsului finit (Art. 23)
Producatorul ia toate masurile necesare pentru ca procesul de fabricaie, inclusiv verificarea final a EIP i ncercrile, s asigure omogenitatea produciei i conformitatea EIP cu tipul descris n certificatul de aprobare CE a tipului i cu cerinele esentiale relevante din prezenta directiv.
DIRECTIVA 89/686/CEE - EIP HG115/2004

Sistemul de control al calitatii CE a produsului finit (Art. 24)
Organismul notificat: - efectueaz verificrile necesare. Aceste verificri se efectueaz la ntmplare, n mod normal la interval de cel puin un an; - poate fi acelasi organism care a acordat cerificatul CE de tip sau poate fi un alt organism notificat privind sistemul de calitate; - trimite un raport de expertiza producatorului. DIRECTIVA 89/686/CEE - EIP HG 115/2004

Sistemul de asigurare a calitatii CE a productiei prin supraveghere (Art. 27)
Producatorul:
- inainteaza cerere de aprobare a sistemului sau de control al calitatii la un organism notificat;
- inainteaza documentatia privind sistemul sau de control al calitatii.


Sistemul de asigurare a calitatii CE a productiei prin supraveghere (Art. 30)
Organismul notificat:
- evalueaza sistemul de control al calitatii; - supravegheaza daca producatorul isi indeplineste corect obligatiile care decurg din sistemul de control al calitatii aprobate.

Documentatia tehnica:
- planuri generale i detaliate ale EIP nsoite, acolo unde este cazul, de note de calcul i de rezultatele testelor prototip n msura n care este necesar pentru a verifica respectarea cerinelor esentiale; - o list detaliat a cerinelor esentiale de securitate i a standardelor armonizate sau a altor specificaii tehnice menionate n art. 3 i 5, innd seama de proiectarea modelului;
- o descriere a mijloacelor de control i de testare care urmeaz s fie utilizate n unitatea productorului pentru a verifica EIP produse cu standardele armonizate sau cu alte specificaii tehnice i pentru a menine nivelul calitii; - informatiile furnizate de producator.
MODEL DE DECLARAIE DE CONFORMITATE CE Productorul sau reprezentantul su autorizat stabilit n Comunitate : declar c noul EIP descris n continuare este n conformitate cu dispoziiile Directivei Consiliului 89/686/CEE i, dac este cazul, cu standardul naional care transpune standardul armonizat nr. ............. [pentru EIP menionate n art. 8 alin. (3)] este identic cu EIP care face obiectul certificatului de conformitate CE nr. ......... eliberat de ... face obiectul procedurii menionate n art. 11 pct. A sau B din Directiva 89/686/CEE sub supravegherea organismului notificat . Adoptat la ..............................., ..........................................
..
Anexa II Cerinte esentiale de sanatate si securitate - Cerinte generale aplicabile tuturor EIP urilor; - Cerinte suplimentare comune mai multor tipuri sau categorii de EIP; - Cerinte speciale; suplimentare specifice unor riscuri
Procese si relatii de comunicare
Comunicarea reprezint unul dintre cele mai dificile aspecte ale muncii unui manager. Sursa majoritii problemelor de comunicare o constituie diferena dintre coninutul mesajului sau impactul pe care managerul intenioneaz s-l transmit i modul n care ceilali membri ai organizaiei recepioneaz mesajul. Acest capitol prezint cteva dintre modalitile prin care managerii pot reduce diferena dintre mesajul transmis de ei i mesajul receptat de angajai.

OBIECTIVUL COMUNICRII : Comunicarea i propune s conduc la ndeplinirea inteniilor unui individ prin interaciune cu alii. n general, se consider c un manager este un comunicator de succes dac: 1. oamenii simt c au primit suficiente informaii de la el. Acest lucru nseamn de obicei c subalternii neleg ce se ntmpl n organizaie i n echipa/unitatea n care lucreaz, mai ales aspectele legate de locurile lor de munc; 2. oamenii simt c mesajele i informaiile pe care le primesc sunt clare i precise; 3. oamenii simt c managerul i ascult i nelege ce vor s spun.
Comunicarea poate urma o serie de direcii de sus n jos, de jos n sus i din/pe lateral. Comunicarea de sus n jos este folosit pentru transmiterea mesajului superiorilor i poate mbrca o varietate de forme, precum ar fi memo -urile, manualele de politici ale organizaiei, buletine, ordinele directe i declaraiile cu privire la misiune. Acest tip de comunicare este esenial pentru buna funcionare a unei organizaii, putnd fi duntor pentru supravieuirea acesteia n situaia n care devin singurul mod acceptabil de transmitere a informaiilor. Acest tip de comunicare unilateral poate ngrdi inovaia i poate determina creterea insatisfaciei salariailor n cadrul organizaiei.
Comunicarea oblic reprezint cea mai puin folosit modalitate de comunicare, datorit faptului c traverseaz liniile ierarhice tradiionale de autoritate. Angajaii situai pe poziii ierarhice inegale n diferite departamente pot simi totui nevoia de a comunica direct ntre ei mai ales atunci cnd acest lucru permite evitarea pierderii de timp. Comunicarea oblic, datorit faptului c i pune n legtur direct pe emitor i pe receptor, se poate dovedi mai eficient i mai precis, n unele situaii, dect modalitile tradiionale de comunicare.
COMUNICAREA ORGANIZAIONAL La nivelul organizaiilor, comunicarea este mai ampl, de obicei mai formal i mai structurat.
Pe lng canalele formale de obinere a informaiilor (n sus, n jos i pe/din lateral), n organizaii exist i o reea informal.
n elaborarea unei strategii pentru comunicarea eficient la nivel organizaional trebuie avute n vedere urmtoarele aspecte:
A. Comunicarea ntr-un sens versus comunicarea n ambele sensuri Nu de puine ori, managerii omit, ca parte a strategiei lor comunicaionale, s dea oamenilor posibilitatea de a pune ntrebri i de a clarifica informaiile formale. Este de la sine neles c un manager ocupat, n dorina de a transmite instruciuni/informaii unui mare numr de oameni, poate trimite un memo fr a se gndi c acesta ar putea fi neles sau interpretat greit i c oamenii nu ar ti cum s-i clarifice nelmuririle. De exemplu, iat un memo greit neles, adresat de ctre un manager tuturor membrilor unei organizaii, i care a fost primit cu o reacie imediat de furie- oamenii au nceput s se mbulzeasc n birouri i la cantin i s dea fru sentimentelor

b) Falsitatea politicii ua deschis O strategie aleas uneori ca mijloc de deschidere de canale de comunicare o reprezint aa-numita politic a uii deschise.
O politic a uii deschise trebuie s se ocupe de detalii, deoarece
simpla sa implementare nu va rezolva problemele comunicaionale, mai ales n urmtoarele condiii: lipsa de ncredere. Inaccesibilitatea
subminarea lanului de comand c) Comunicarea verbal versus comunicarea scris Aspect al strategiei comunicaionale l reprezint adoptarea deciziei de a comunica oral, n scris sau n ambele moduri
d) Utilizarea reelei informale

FEEDBACK-UL: METOD DE MBUNTIRE A COMUNICRII Feedback-ul este un instrument folosit permanent, indiferent domeniu, atat in viata personala cat si in viata profesionala.
Feedback-ul este o reactie cu scopul mentinerii echilibrului n procesul mbuntirii performanele legate de comunicare, probabil c nici o abilitate nu este mai important dect aceea de a primi feedback precis i corect n ceea ce privete impactul propriului mesaj asupra celorlali
SFRIT

Sisteme de Management III

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sisteme de Management III

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Managementul Securitii i Sntii n Munc

Legea 31/1990 modificata cu privire la societatile comerciale

Legea 31/1990 modificata cu privire la societatile comerciale

Legea 31/1990 modificata cu privire la societatile comerciale

TITLUL II. Constituirea societatilor comerciale

CAPITOLUL I Actul constitutiv al societatii

TITLUL II. Constituirea societatilor comerciale

TITLUL III Functionarea societatilor comerciale

CAPITOLUL I Dispozitii comune

TITLUL III Functionarea societatilor comerciale

TITLUL IV .Modificarea actului constitutiv

TITLUL IV .Modificarea actului constitutiv

TITLUL IV .Modificarea actului constitutiv

TITLUL VI. Dizolvarea, fuziunea si divizarea societatilor comerciale

TITLUL VI. Dizolvarea, fuziunea si divizarea societatilor comerciale

CAPITOLUL II Fuziunea si divizarea societatilor

TITLUL VII.Lichidarea societatilor comerciale

CAPITOLUL I Dispozitii generale

Legea securitii i sntii n munc, nr. 319/14.07.2006

Cerinele prevzute de Legea securitii i sntii n munc, nr. 319/14.07.2006

LEGEA SECURITII I SNTII N MUNC (Nr. 319 / 2006)

LEGEA SECURITII I SNTII N MUNC (Nr. 319 / 2006)

CAPITOLUL CAPITOLUL CAPITOLUL CAPITOLUL

LEGEA SECURITII I SNTII N MUNC (Nr. 319 / 2006) CAPITOLUL I

LEGEA SECURITII I SNTII N MUNC (Nr. 319 / 2006) CAPITOLUL II

LEGEA SECURITII I SNTII N MUNC (Nr. 319 / 2006) CAPITOLUL II

LEGEA SECURITII I SNTII N MUNC (Nr. 319 / 2006) CAPITOLUL II

LEGEA SECURITII I SNTII N MUNC (Nr. 319 / 2006) CAPITOLUL II

LEGEA SECURITII I SNTII N MUNC (Nr. 319 / 2006) CAPITOLUL II

LEGEA SECURITII I SNTII N MUNC (Nr. 319 / 2006) CAPITOLUL II

ECHIPAMENT INDIVIDUAL DE PROTECIE

LEGEA SECURITII I SNTII N MUNC (Nr. 319 / 2006) CAPITOLUL II

LEGEA SECURITII I SNTII N MUNC (Nr. 319 / 2006) CAPITOLUL III

OBLIGAIILE GENERALE ALE ANGAJATORULUI

PRINCIPII GENERALE DE PREVENIRE

SERVICII DE PREVENIRE I PROTECIE

SERVICII DE PREVENIRE I PROTECIE

PENTRU PREVENIREA ACCIDENTELOR DE MUNC I A BOLILOR PROFESIONALE

PENTRU PREVENIREA ACCIDENTELOR DE MUNC I A BOLILOR PROFESIONALE

PENTRU PREVENIREA ACCIDENTELOR DE MUNC I A BOLILOR PROFESIONALE

PENTRU PREVENIREA ACCIDENTELOR DE MUNC I A BOLILOR PROFESIONALE

LEGEA SECURITII I SNTII N MUNC (Nr. 319 / 2006) CAPITOLUL IV

LEGEA SECURITII I SNTII N MUNC (Nr. 319 / 2006) CAPITOLUL IV

SISTEME DE MANAGEMENT AL SECURITII I SNTII N MUNC

SISTEME DE MANAGEMENT AL SECURITII I SNTII N MUNC

SISTEME DE MANAGEMENT AL SECURITII I SNTII N MUNC

SISTEME DE MANAGEMENT AL SECURITII I SNTII N MUNC

(ADECVATE SPECIFICULUI LEGISLAIEI DIN RILE RESPECTIVE)

SISTEME DE MANAGEMENT AL SECURITII I SNTII N MUNC

ROMNIA MEMBR ILO

SISTEME DE MANAGEMENT AL SECURITII I SNTII N MUNC

SISTEME DE MANAGEMENT AL SECURITII I SNTII N MUNC

SISTEME DE MANAGEMENT AL SECURITII I SNTII N MUNC

CELE MAI UTILIZATE REFERENIALE SUNT: OHSAS 18001 I 18002 I

SISTEME INTEGRATE: TPM (Total Productive Maintenance )

ELEMENTELE de BAZ ale SISTEMELOR DE MANAGEMENT AL SECURITII I SNTII N MUNC

ANALIZA I REVIZUIREA MANAGEMENTULUI.

OHSAS 18001 I 18002

Elementele sistemului de management al securitii i sntii n munc.

ANALIZA I REVIZUIREA MANAGEMENTULUI EVALUAREA PERFORMANEI SISTEMULLUI

Managementul calitatii totale

Managementul calitatii totale

Managementul calitatii totale

Planificare Organizare Coordonare Antrenare Control-evaluare-reglare