Sunteți pe pagina 1din 8

Germania este asezata n Europa Centrala, cu deschidere la Marea Nordului i Marea Baltica.

Limite: Marea Nordului, Danemarca, Marea Baltica (N), Polonia, Cehia (E), Austria (S i SE), Elvetia (S), Franta, Luxemburgul, Belgia, Olanda (V).

Mediul natural RELIEFUL Pe teritoriul Germaniei se succed, de la nord la sud, trei mari unitati naturale: Campia Germaniei de Nord, masivele hercinice ale Germaniei de mijloc si Alpii Bavariei cu platourile care ii preced. Campia Germaniei de Nord, sector al Marii Campii Nord-Europene, este neteda la vest de Berlin si strabatuta de douasiruri de dealuri morenaice, mai mult sau mai putin paralele. Treptat aceasta campie trece intr-o zona muntoasa de

inaltime medie. Astfel in vest se afla Masivul Harz, erodat, cu aspect de platou cu altitudini de 300-900 m (cu alt. maxima de 1142 m in varful Broken), iar in sud Muntii Padurea Thuringiei (altitudine maxima in vf. Grosser Beerberg-982 m), Muntii Vogtaland si Muntii Metalici, caracterizati prin culmi netede cu aspect de podisuri, ultimii culminand la 1214 m in varful Fichtelberg. Tarmul Marii Baltice este cea mai mare parte jos, doar in unele locuri fiind mai inalt si abrupt-de exemplu langa orasul Sassnitz. Masivele hercinice se afla in zona centrala a Germaniei. Aceste masive sunt erodate cu aspect de podisuri si despartite de depresiuni largi, mai cunoscute fiind : Masivul Sistos Rhenan (podis valurit cu alt. de 500-700 m si taiat de vai adancite in chei), Muntii Padurea Thurungiei, Jura Suaba (care culmineaza la 1015 m in vf. Lemberg), Jura Franconiana, Padurea Boemiei, Harz (podis cu alt. de 300-900 m), Muntii Metalici, in sud-vest se afla un masiv vechi erodat, cu aspect de podis in nord si mai inalt fragmentat in sud, Muntii Padurea Neagra care ating care ating 1493 m in vf. Feldberg. In sudul Germaniei se desfasoara Alpii Bavariei (cei mai inalti munti de pe teritoriul tarii 2963 m in varful Zugspitze), constituiti din lanturi orientate de la vest la est, in mare parte calcaroase. La poalele acestora se intinde platoul Dunarii. Alpii Bavariei sunt formati din trei masive: Allgau, la vest de Lech (care culmineaza la 2589 m in vf. Hochvogel), Prealpii Bavariei (2963 m in vf. Zugspitze, alt. maxima din tara) si Alpii Berchtesgaden (Watzman 2700 m). CLIMA Clima este temperat oceanica si de tranzitie in nord de-a lungul tarmului Marii Baltice. Pe coasta iernile sunt mai blande (-10C in ianuarie) si verile relativ racoroase (220C in iulie), dar spre vest verile sunt mai calduroase si iernile mai reci. Precipitatiile medii anuale insumeaza 585 mm/an, fiind mai scazute (cca 500 mm/an) in campie ti mai ridicate in zona montana unde depasesc 1000 mm/an. REEAUA HIDROGRAFIC Reteaua hidrografica se dirijeaza spre nord, catre Marea Baltica principalele rauri fiind Elba i Order. Elba izvorastedin Muntii Sudei (1165 km lungime totala), fiind navigabila n ntregime i este legata prin canale cu alte sisteme hidrografice ale Europei Centrale i Occidentale. Principalul sau afluent este raul Saale (care dreneaza sudul arii i are o lungime de 427 km, navigabil fiind doar pe 157 km).

n est curge Oderul (848 km lungime totala), care izvoraste din zona de contact a muntilor Sudei i Carpai i se vars n Marea Baltica (Golful Szczecin), fiind legat prin canale cu Vistua i Elba. Cel mai lung canal este Order-Havel. Reeaua hidrografica a Germaniei mai este alcatuita i din alte doua bazine: Marea Nordului (Elba, Weser, Ems, Rhein) i Marea Neagra (Dunarea). Rinul (este una dintre principalele artere fluviale, navigabil pe 700 km) dreneaza mpreuna cu afluentii sai (Main, Necktar, Ruhr, Moselle) partea de vest i centrala, Elba, Weserul (805 km lungime) i Emsul (387 km) campia nordica iar Dunarea partea de sud, izvorand din Muntii Padurea Neagra i strabatand teritoriul Germaniei pe o distanta de 650 km (navigabila pe 387 km). Toate aceste fluvii i rauri sunt legate ntre ele printr-un vast sistem de canale ce nsumeaza 2414 km. n sud Germania mparte cu Austria i Elveia lacul de origine glaciara Boden See cu o suprafata de 537 km2 i o adancime maxima de 252 m. VEGETAIA Vegetatia naturala este cea de lande cu paduri de conifere (peste din suprafata este acoperita de paduri de pin, fag, stejar, n Masivul Harz predomina padurea de foioase n timp ce n Padurea Thuringiei i n Muntii Metalici cea de conifere). FAUNA este destul de variata i cuprinde elemente caracteristice atat Europei nordice, cat i estice i sud-estice: caprioara, jderul, pisica salbatica, bizonul, hrciogul, sturzul, privighetoarea, bufnia pitic, ciocanitoarea neagra, etc. SOLURILE fac parte din clasa argiluvisolurilor (argilo-iluviale cenusii si brun roscate) in zona padurilor de foioase; cambisolurilor sub padurile de conifere, spodosolurilor in zona alpina; aluviale in luncile raurilor; embrisoluri si molisoluri in zonele mai joase din N.

Potentialul uman POPULATIA Populatia Germaniei inregistra in anul 2002 cifra de 82.700.000 locuitori, ceea ce reprezinta o densitate medie de 229,1 loc/km.Concentrarea maxima a

populatiei se inregistreaza in lungul marilor fluvii (ex: valea Rhinului, unde se formeaza megalopolisul ce cuprinde Koln si Dortmund, densitatea populatiei depasind 6000 loc./km in valea Dunarii, dar si in jurul ,marilor orase ( Hamburg, Berlin, Munchen). Cele mai mici valori (sub 50 loc./km) se intalnesc in zonele montane inalte din Alpii Bavariei. Natalitatea este de 9,5%0, mortalitatea de 10,%0, rezultand un spor natural de 0,9%0, populatia urbana este de 86,4%. Germania este un stat national unitar intrucat etnia germana detine 95% din totalul populatiei, iar alaturi de acestia mai convietuiesc: turci 2,4%, italieni 0,6%,greci, polonezi,romani,sarbi etc. Structura confesionala a populatiei este reprezentata de protestanti 45%, romano-catolici 37,1%, islami,ortodocsi etc.

Oraele principale BERLIN , capitala Germaniei din 1991, este un puternic centru industrial , comercial si financiar al tarii, nod de comunicatii, centru cultural si admministrativ. Are functii complexe ( industriale, comerciale, culturale) polarizand activitatea intregii regiuni in care se afla situat.Numeroase obiective culturale, stiintiice, arhitectonice constituie atractia pentru milioane de turisti (palatele Charlottenburg, Poarta Brandenburg, Universitatea Humboldt, Reichstgul etc.)] MUNCHEN, capitala Bavariei, situat pe raul Isar. Fondat in 1158. Importanta metropola comerciala, culturala si industriala a sudului detine multe momumente ale stilului baroc,muzee. HAMBURG, oras situat in landul cu acelasi cu nume, este principalul port maritim al Germaniei, avand si o functie industriala foarte dezvoltata ( metalurgie, chimie, agroalimentara). A obtinut statutul de port liber in 1881. FRANKFURT, capitala comerciala a Germaniei, centru bancar si bursier, influentand intr-o mare masura pulsul economic atat al Europei cat si a restului lumii. Aeroportul din Frankfurt este cel mai aglomerat de pe continent, deasemenea aici se gaseste si cea mai activa gara a Europei, utilizand 1500 de trenuri in fiecare zi.

Economia INDUSTRIA Germania a devenit, in ultimii ani locomotiva economiei mondiale. Economia Germaniei este una dintre cele mai dezvoltate si solide din lume, bazata pe industria prelucratoare (locul I pe glob la mai multe produse) si comertul exterior (cel mai mare exportator mondial de marfuri). Dispune in principal de unele resurse energetice (in deosebi carbuni: inferiori in bazinul Saxono-Thuringian si superiori in Ruhr, doua dintre cele mai mari de pe glob; cca. 500 000 000 de tone exploatate anual) si de sare (al-III-lea producator mondial), sulf, etc. Industria prelucratoare este axata pe chimie (primele trei grupuri industriale mondiale in domeniu sunt germane: BASF; HOECHST; BAYER) si constructia de masini (in deosebi masini unelte, utilaje industriale, autovehicule, mecanica de precizie, aparatura optica, aparate electrice si electrotehnice ocupand unul din primele locuri pe glob. industri de automobile este cel mai important sector din economia Germaniei, fiid a treia tara in ceea ce priveste constuctia de automobile dupa SUA si Japonia. Din 4,7 milioane de automiobile fabricate in 2001, 56% au fost exportate. AGRICULTURA n cadrul agriculturii predomina zootehnia (70% din producia totala), ndeosebi cresterea porcinelor (locul IV pe glob) si bovinelor. Producia vegetala, limitata de conditiile, naturale nefavorabile, se bazeaza pe cereale (cca din suprafaa cultivat) : gru, secar ,orz , ovz , sfecl de zahr , semine de in , fibre de in , cartofi , ceap , tomate , mazre , varz , fasole, mere, pere, prune i ciree . TRANSPORTURILE Germania dispune de o retea de transport care permite tranzitul european care const n : Transport fluvial i maritim, cele mai importante porturi pentru mrfuri sunt: Hamburg, Bremen, Emden, Lubeck, Nordeham Transportul aerian. Cele mai importante aeroporturi sunt: Frankfurt am Main, Dusseldorf, Hamburg, Hannover.

Transportul feroviar Transportul rutier Peisajelor naturale li se adauga un imens tezaur cultural din marile metropole sau burguri medievale mici, ce atrag numerosi turisti. TURISMUL Turistic, Germania este o tara culturala, cu numeroase castele , manastiri, centre importante in Dresden, Leipzig si Weimar. Este una dintre cele mai populare destinatii turistice, desi in cea mai mare parte reconstruita in urma razboiului, ofera un peisaj parca neschimbat de secole, iar renumitele castele isi pastreaza aerul medieval.

Atractii turistice Berlin Capitala verde, cu palate, parcuri nconjurate de paduri si canale, cu renumita Poarta Brandenburg, cu a sa coroana Quadriga, cu peste 170 muzee si galerii de arta, teatre, opere, peste 7000 de puburi si restaurante, o viata de noapte activa, renumitul bulevard Ku'damm cu magazine nsirate pe 3 km. Festivalul International de Film de la Berlin aduna n fiecare an cei mai renumiti actori, veniti pentru a castiga Ursul de Aur. Bavaria Cea mai mare si renumita regiune din Germania ofera o mare o provocare: peisaje si drumuri alpine de o frumusete care iti taie respiratia, statiuni termale renumite, orase istorice, medievale in care timpul parca a ramas pe loc, atractii naturale precum Zugspitze, Passau, locul in care Dunarea, Inn si Ilz se intalnesc in acelasi punct, festivaluri si sarbatori traditionale. Iar preparatele bavareze insotite de una dintre cele mai bune beri din lume, sunt suficiente pentru a alege o vacanta in Germania. Mnchen Este capitala Bundeslandului Bavaria (Bayern) din Germania i al treilea ora ca mrime din Germania, dup Berlin i Hamburg, cu o populaie de cca. 1,26 milioane (2001). Se afl pe rul Isar. n Mnchen se afl sediile centrale a

companiilor germane Allianz AG, a productorului de maini BMW i a firmei de nalt tehnologie Siemens AG. Alte atractii: Karlsplatz , fantana Richard Strauss, Marienplatz , turnul Alter Peter , Parlamentul Bavarez, Teatrul National , celebrul parc din Munchen, Chiemsee - cel mai mare lac din Bavaria. Rolul in Europa La data de 9 mai 1950, Franta , prin ministrul Afacerilor Externe, Robert Schuman, propunea crearea unei Comunitati Europene a Carbunelui si Otelului(CECO), care avea sa fie piatra fundamentala a constructiei europene. La 3 iunie 1950,Belgia,Franta,Germania ,Luxemburg,Italia si Olanda au semnat Declaratia Schuman , care a fost aprobata de Aduea Consiliului Europei la 26-28 august 1950. Drapelul : Stema :

Moneda : Euro

Bibliografie: http://www.geografialumii.ro http://www.referat.clopotel.ro


Erdeli, George; erban, Ctlina; Ilinca, Nicolae; Burcea, Nela, Geografie Europa-Romnia-Uniunea European. Probleme fundamentale, manual pentru clasa a XII-a, Ed. CD Press, Bucureti, 2008. Statele Lumii de la A la Z Horia C. Matei; Silviu Negut; Ion NicolaeEditura Stiintifica si Enciclopedica Statele Lumii-Nicolae Steflea; Nicolae Gheorghiu; Victor DumitrescuEditura didactica si pedagogica Manual clasa a VII-a-Constantin Furtuna- Editura didactica si pedagogica