EFECTUL PATINEI ASUPRA TRANSMISIEI

Pozitia relative a masinii de lucru si a masinii motoare trebuie sa fie astfel aleasa incat ramura conducatoare trebuie sa fie sus, asa cum se vede in figura 1.1. Daca din motive exceptionale nu pot fi respectate pozitiile relative corecte corespunzatoare unei functionari favorabile, atunci este absolute obligatoriu utilizarea unui dispozitiv de reglare.

Fig. 1.1 Ramura conducatoare a masinii motoare In cazul unui montaj corect se impune asigurarea paralelismului axelor arborilor transmisiilor si a coplaneitatii rotilor de lant. Distanta dintre axe are in vedere realizarea unei sageti corespunzatoare, data de greutatea lantului si care trebuie sa se incadreze in anumite limite. Dispozitivele de reglare au rolul de a intinde ramura condusa, de a egala marimea unghiurilor de infasurare a lantului, de a limita amplitudinile vibratiilor, care pot aparea in timpul functionarii, ca urmare a infasurarii poligonale a lantului pe rotile de lant.

Plasarea dispozitivelor de reglare si formele lor constructive sunt indicate in figurile 1.2. si 1.3. In figura 1.2 intinderea lantului se realizeaza prin intermediul unei benzi de intindere sau saboti de intindere.

Fig.1.2. Dispozitive de intidere prin saboti si benzi

Forta de apasare a acestora poate fi obtinuta printr-un element elastic sau printr-un sistem hidraulic. In figura 1.3 intinderea lantului este realizat cu ajutorul rolelor presoare, care antreneaza la randul lor lantul.

Fig. 1.3. Dispozitive de reglare prin role presoare Protectia transmisiilor cu lanturi se realizeaza cu ajutorul unei carcase simple sub forma de U in cazul unor incarcari si turatii reduse si cu ajutorul unor carcase complet inchise, pentru incarcari si turatii ridicate. Elementele principale ale transmisiei prin lant sunt, precum si componentele carcasei sunt prezentate in figura 1.4.

Fig. 1.4 Elementele principale ale transmisiei prin lant

1. Orificiul de observatie 2. Orificiul de alimentare cu ulei 3. Deschideri laterale pentru reglarea distantei dintre axe 4. Bazin de ulei 5. Indicator de nivel al uleiului 6. Dop de golire 7. Sistem de etansare 8. 8 Arbori 9. Streasina de dirijare ulei si de izolare fonica 10. Flanse de asamblare 11. Elemente de asamblare a carcasei

Atunci cand transmiterea miscarii de la arborele cotit la arboreal cu came se face prin lant este intotdeuna necesar un intinzator reglabil pentru aceste elemente, care se dispune pe ramura pasiva. De asemenea este necesara o calare foarte precisa a tuturor pinioanelor distributiei, pentru a putea respecta intrutotul fazele de distributie ale motorului. De aceea calarea se face prin intermediul unor repere marcate pe rotile dintate sau pe rotile de lant, repere care pentru o anumita pozitie a pistonului 1 trebuie sa fie intr-o corelatie bine determinata, numai de fabrica. De exemplu pentru motorul din figura 1.5 se reda pozitia de calare a celor doua pinioane. Reperele marcate pe aceste pinioane trebuie sa fie coliniare cu axele celor doua roti.

Fig. 1.5 Intinderea lantului, calarea distributiei. Actionarea arborelui cu came Arborele cu came este pus in miscare de la arborle cotit printr-o transmisie adecvata in raport 2:1 pentru motoarele in patru timpi. Arborii cu came amplasati pe chiulasa sunt antrenati prin transmisii cu lant sau transmisii cu, curea dintata (figura 1.6).

Fig.1.6 Diferite scheme de actionare a arborelui cu came amplasat pe chiulasa

Transmisia cu lant este avantajoasa prin faptul ca distant intre axe poate fi adoptata arbitrar, este silentioasa, compacta si simpla. Totusi conditiile de lucru ale lantului sunt grele din cauza sarcinii variabile brusc, care provoaca vibratiile acestora. Pentru a miscsora uzura se utilizeaza lanturi duble sau triple. In scopul asigurarii intinderii constant a lantului se folosesc dispozitive de intindere prezentat in figura 1.8 si 1.9 iar pentru atenuarea vibratiilor lantului se monteaza sabotii de ghidare 4, 5. Acestia constau dintr-o patina de otel captusit cu cauciuc, care se sprijina pe lant la distante potrivite.

Fig. 1.7 Antrenarea cu lant a arborelui cu came plasat pe chiulasa

1. Filtru de ulei 2. Buson 3. Dispozitiv de intindere a lantului 4. Sabot de ghidare

5. Sabot de ghidare 6. Excentricul pompei de benzina 7. Pinionul distribuitorului 8. Pompa de benzina 9. Pompa de ulei 10. Supapa de siguranta

Dispozitivul de intindere poate fi cu arc (figura 1.8) sau cu actionare hidraulica (figura 1.9)

Fig. 1.8 Dispozitiv cu arc pentru intinderea lantului

Fig. 1.9 Dispozitiv cu actionare hidraulica pentru intinderea lantului In cazul al doilea, intinderea lantului are loc sub actiunea patinei 3, solidare cu pistonul 4, care gliseaza in cilindrul 2, fixat de carterul motorului prin suruburile 1. Deplasarea pistonului se obtine atat prin efectul de destindere a arcului 5, cat si al presiunii de ulei din instalatia de ungere. Uleiul este introdus in cilindru prin orificiul 6, iar o parte iese prin orificiul 7 din patina, pentru ungerea lantului de distributie. Opritorul 8 limiteaza pozitia corecta a pistonului in cilindru.

Actionarea arborelui de distributie

Actionarea arborelui de distributie depinde de amplasarea acestuia. Arboreal de distributie amplasat pe blocul motorului este actionat direct direct de la roata dintata fixate pe arboreal cotit figura 2.0 a. in cazul distantei mai mari a

arborelui de distributie se introduce o roata dintata intermediara figura 2.0 b sau transmisie cu lant figura 2.0 c.

Fig. 2.0 Actionarea arborelui de distributie amplasat in bloc Arborii de distributie montati pe chiulasa sunt actionati prin transmisi

Fig. 2.1 Actionarea arborelui de distributie amplasat pe chiulasa, prin lant

Elemente tribologice in cazul transmisiilor Tribologia este stiinta si tehnica interactiunii reciproce a unor suprafete aflate in miscare relative. Aceasta cuprinde intregul domeniu al frecarii si uzarii, incluzand ungerea si efectele de interactiune ale suprafetelor limita, atat intre suprafetele solidelor cat si intre acestea si fluide, lichide sau gaze. Fenomenele care apar in cazul contactului real intre doua component se pot reduce la sistemul tribologic prezentat in figura 2.2. Pentru corpul de baza si cel opus trebuie sa se clarifice, materialele, ce perchi de material pot fi utilizate, cerintele ce se impugn suprafetelor, adica rugozitate, duritate, protective anticoroziva, apoi felul miscarii care poate fi de alunecare sau de rostogolire, de asemenea solicitarile ce apar la contact forte, presiuni si ce mecanisme de deteriorare sunt posibil sa apara. In privinta materialului intermediar trebuie tinut cont de lubrifiantul care poate fi utilizat mod de aplicare, coefficient de frecare, evacuarea caldurii apoi daca particulele de abraziune pot influienta solicitarile componentelor. Iar ca o ultima conditie este factorul de mediu umiditate si temperature.

Fig 2.2 Structura de baza a unui sistem tribologic

Frecare si tipuri de frecare In zona de contact a doua component apar forte de frecare si conform legii lui Coulomb, in starea de frecare de alunecare intre forta normal FN , forta de frecare FR si coeficientul de frecare apare relatia: FR = FN (1.1) In starea de frecare cu aderenta, forta de frecare FR0 creste daca la forta normal FN constanta sarcina tangential Ft intre component creste. Pentru situatii limita de atingere a maximului, forta de frecare cu aderenta FR0max va rezulta Ft > FR0max determinand alunecarea. FR0max = 0 FN (1.2) Coeficientii de frecare si 0 vor depinde de:
1. perechea de material, 2. de lubrifiant, 3. de starea de frecare, 4. de felul frecarii.

La considerarea relatiilor de frecare se deosebesc in functie de felul miscarii relative intre component figura 2.3:

Fig. 2.3 Tipuri de frecari a- frecarea de alunecare b- frecarea de rulare c- frecarea de pivotare d- frecarea de rostogolire

1. Frecarea de rulare apare intre corpuri daca vitezele acestora in zona de contact sunt egale

atat ca marime cat si ca sens si directive si daca cel putin unul din corpuri executa o miscare de rotatie in jurul unei axe de rotatie momentane aflata pe suprafata de contact.
2. Frecarea de alunecare daca in domeniul de contact exista o miscare relativa de translatie a

corpurilor
3. Frecarea de rostogolire exista o suprapunere intre frecarea de alunecare sic ea de rulare 4. Frecarea de pivotare apare la contact daca cel putin unul din corpuri executa o miscare de

rotatie in jurul unei axe perpendicular pe zona de contact. Stari de frecare Component de frecare si uzare din zona de contact este influientata decisive de starea de frecare existent, distingandu-se:
1. Frecare uscata starea in care in domeniul de contactal componentelor sunt active

straturile marginale (straturile de protective). Aceste straturi apar in mod natural prin oxidare, adsortie sau prin reactii chimice a unor aditivi ai lubrifiantului, la temperature si presiuni ridicate.
2. Frecare limita se produce separarea complete a celor doi parteneri de contact, prin

intermediul unei pericule de lubrifiant. Nu mai exista contact al unor rugozitati individuale, iar sarcina este transmisa integral prin intermediul presiunii formate in lubrifiant si frecarea care apare in pelicula de lubrifiant este determinate de structura chimica a lubrifiantului.
3. Frecare mixta deschide domeniul dintre frecarea limita si frecarea fluida. Componentele

nu sunt complet separate de catre o pelicula de lubrifiant, pe anumite portiuni suprafetele acestora se afla in contact direct. O parte a sarcinii este transmisa prin contact intre solide iar cealalta parte prin pelicula de lubrifiant. Presiunea din lubrifiant necesara separarii complete a componentelor in cazul frecarii fluide se poate obtine in diferite moduri:
a. Ungere hidrostatica atunci cand se foloseste o pompa, obtinandu-se ungerea din

exteriorul contactului

b. Ungerea hidrodinamica si elastohidrodinamica presiunea de ungere se obtine prin

miscarea componentelor iar lubrifiantul fiind transportat intr-un interstitiu de ungere care se ingusteaza. Inca un aspect de care se va tine cont este ca la ungerea elastohidrodinamica , evaluarea relatiilor de frecare si ungere trebuie sa se tina cont de deformatiile din domeniul de contact, fiind presiuni ridicate (roti dintate). La ungerea hidrodinamica solicitarile sunt mici deci deformarea partenerilor de contact poate fi neglijata (lagare de alunecare)
4. Frecare lichida si gazoasa este compatibila cu frecarea lichida, separarea complete a

partenerilor de contact producandu-se printr-o pelicula de gaz. In figura 2.4 se redau influentele diferitelor stari de exploatare asupra comportamentului la frecare a unui lagar de alunecare radial cu ungere hidrodinamica. Prin urmare domeniul de contact parcurge starile de frecare limita, mixta si fluida, odata cu accelerarea arborelui din starea de repaus pana la turatia de expoatare. La aceasta se evidentiaza si o dependent variabila intre frecare si uzura.

Fig 2.4 Stari de frecare a unui lagar de alunecare radial cu ungere hidradinamica Starea de frecare Frecare uscata Felul frecarii Frecare de alunecare Coeficientul de frecare 0,3 . 1

Frecare limita

Frecare de alunecare Frecare de rulare

0,1 . 0,2 < 0,005 0,01 . 0,1

Frecare mixta

Frecare de alunecare

Frecare de rostogolire roti 0,02 . 0,08 dintate Frecare de rostogolire roti de frictiune Frecare de rulare 0,001 . 0,01 Frecare fluida Frecare de alunecare 0,001 . 0,01 0,06 . 0,12

Frecare gazoasa

Frecare de alunecare

0,0001

Figura 2.5 Valorile orientative pentru coeficientii de frecare in funtie de starile de frecare Contactul dintre corpuri poate fi caracterizat n funcie de grosimea peliculei de lubrifiant. n figura 2.6 sunt date principalele condiii de contact.

Fig. 2.6 Condiii de contact ntre triboelemente: 1 - contact direct, cu deformare plastic; 2 - contact elastic; 3 - contact cu pelicul de lubrifiant, caracteristic ungerii elastohidrodinamice (EHD); 4 - contact cu pelicul de lubrifiant, caracteristic ungerii hidrodinamice (HD).

In aceste conditii nu apare uzura. Pentru caracterizarea starii de frecare se poate utilize si grosimea specifica a peliculei de lubrifiant = hmin / Ra (1.3) unde: hmin grosimea minima a peliculei de lubrifiant in contact Ra rugozitatea medie a suprafetelor ambilor parteneri de contact

Ra = 0,3(Ra1 + Ra2) (1.4) Pentru grosimea specifica a peliculei de lubrifiant se pot distinge urmatoarele domenii
1. Frecarea limita < 0,2 2. Frecarea mixta 0,2 < < 3 3. Frecarea fluida > 3

Lubrifianti Uleiuri de ungere Uleiurile sunt lubrifiantii cel mai des utilizati, deorece permit o alimentare usoara in zona frecarii si prin aceasta o optimizare a exploatarii, in ceea ce priveste frecarea si uzarea, precum si o buna evacuare a caldurii si a particulelor desprinse prin frecare in zona de

contact. Ca dezavantaje mentionam, necesitatea etansarii, ce implica un effort tehnologic si functional ridicat si partial cantitati relative mari de ulei necesar.
1. Proprietatile uleiurilor

Vascozitatea dinamica daca doua placi paralele, intre care se afla ulei de ungere, se misca cu o viteza variabila, in ulei apare o solicitare de forfecare prezentata in fugura 2.6. tensiunea tangentiala se determina: = dvdh= S (1.5)

Unde: vascozitatea dinamica S gradientul vitezei Vascozitatea cinematic v daca vascozitatea depinde numai de temperature si presiune atunci fluidul este denumit lichid Newtonian, iar daca vascozitatea scade odata cu cresterea gradientului de viteza S = dvdh, aven un lichid cu vascozitate structural. Dependent vascozitatii de temperature se poate exprima: p= 0ep (1.6)

Unde: p vascozitatea la presiunea p 0 vascozitatea la presiunea atmosferica p presiunea coeficientul de presiune vascozitate

Clasificarea uleiurilor de ungere in functie de modalitatea de realizare se disting: uleiuri minerale si uleiuri sintetice Tipuri de ungere Alegerea lubrifiantului depinde de felul aductiunuii, daca se alimenteaza un singur loc de gresare, alegerea lubrifiantului se poate face, in functie de conditiile de exploatare existente la locul de gresare. Daca trebuie sa se greseze o grupa functionala transmisii mecanice lubrifiantul trebuie sa faca fata unor cerinte foarte diferite. Deteriorarea organelor de masini Sistematizarea practica a deteriorarii se face din diferite puncte de vedere. Exista doua clasificari, partial normate, in functie de mecanismul de uzare, respective imaginea deteriorarii. Uzarea Uzura este un proces de distrugere a stratului superficial al unui corp solid la interaciunea mecanic cu un alt corp solid, cu un fluid sau cu un fluid cu particule solide n suspensie. Dac interaciunea mecanic se produce sub aciunea unei sarcini exterioare i din cauza micrii relative a corpurilor, implicit a frecrii, atunci se definete uzura prin frecare . Procesul de distrugere implic i modificri structurale, chimice i fizice n straturile superficiale, deformri, detari de material. Uzura se analizeaz funcie de sarcinile aplicate, de vitez i de mediu. Astfel, exist distrugeri n condiii statice (deformaii, coroziune) i n condiii dinamice (exist sarcin i micare relativ), acestea fiind numite i tribodistrugeri. Caracteristicile mediului (temperatur, compoziie, presiune etc.) pot influena semnificativ evoluia distrugerilor din stratul superficial. N FUNCIE DE COMPONENTA PREDOMINANT A UNUI PROCES DE

DISTRUGERE, SPE-CIALITII ADMIT PATRU TIPURI FUNDAMENTALE DE UZUR: ADEZIUNEA, ABRAZIUNEA, OBOSEALA, COROZIUNEA (FIGURA 2.7)

Tipuri fundament ale de uzur Adeziune (fig. 2.20a)

Procese specifice

Natura proceselor predominante

- transfer de material - adeziune moderat - adeziune sever: -gripare incipient - gripare total procese mecanice, schimbri de faz n stare solid, modificri de concentraii i de structur ale straturilor superficiale, procese termice

Abraziune (fig. 2.20b)

- microachiere - rizare prin deformare - eroziune abraziv - brzdare - zgriere

Oboseal (fig. 2.20c)

- oboseal mecanic - pitting incipient - pitting distructiv (avansat) - exfoliere de oboseal (spalling) - oboseal termo-mecanic - cavitaie

procese mecanice

procese mecano-termice

Coroziune (fig. 2.20d)

- coroziune chimic (inclusiv oxidare) - coroziune galvanic - coroziune biochimic - tribocoroziune i coroziune fretting - coroziune de impact

procese chimice procese electrochimice procese mecanice, chimice, termice

FIG. 2.7 TIPURI DE UZURI

a) adeziune

b) abraziune

c) oboseal

d) coroziune (v=0, i FN=0); tribocoroziune (v0, i FN0); a - mrimea contactului, b - grosimea straturilor superficiale cu modificri cauzate de coroziune sau tribocoroziune.

Fig. 2.8. Tipuri fundamerntale de uzur.

Bibliografie Organe de masini - vol II, ing. Dieter Muhs, Editura Matrix Rom, Bucuresti 2008 Motoare pentru automobile D. Abaitancei, Gh. Bobescu, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1978 Motoare pentru automobile si tractoare, constructive si tehnologie vol I, D. Abaitancei, C. Hasegan, Editura Tehnica Bucuresti, 1978 Constructia motoarelor pentru automobile Radu Racota, Univ. din Pitesti, 1995