Sunteți pe pagina 1din 11

MSURAREA UNGHIURILOR sI A DISTANELOR CU TEODOLITUL

Pentru determinarea pozitiei n spatiu a punctelor de pe suprafata topografica, pe teren este necesara masurarea unghiurilor orizontale si verticale ca si distantele dintre puncte. Astfel unghiurilor si distantele orizontale servesc la determinarea pozitieie n plan a punctelor, iar unghiurile verticale se folosesc la reducerea distantelor masurate, nclinat, la orizont si la determinarea pozitiei pe verticala a punctelor.

A. TEMA LUCRRII
Pentru ridicarea n plan a unei suprafete de teren, este necesara cunoasterea modului de l 15315r1721p ucru cu teodolitul.

C. LUCRAREA VA CUPRINDE:
1. Asezarea teodolitului in punctual de statie, n pozitie corecta de lucru. 2. Vizarea semnelor topografice. 3. Masurarea unghiului orizontal dintre directiile SA si SB, prin procedeul diferentei citirilor si a unghiurilor zenitale, ale directiilor cu ambele pozitii ale lunetei. 4. Masurarea unghiului orizontal dintre directiile SA si SB, prin procedeul cu zerouri n coincidenta si aunghiurilor zenitale ale directiilor, cu ambele pozitii ale lunetei.

D. REZOLVAREA TEMEI:
Pastrarea si transportul teodolitelor se face n cutii de lemn, nu de metal, care le protejeaza de lovituri, praf sau umezeala. n aceste cutii se mai afla si cteva accesorii, si anume: firul de plumb, busola sau declinatorul, o surubelnita, cteva chei.

Pe teren, pentru masurarea cu teodolitul se executa urmatoarele operatii: 1. Asezarea teodolitului n punctual de statie, n pozitia corecta de lucru. Pentru efectuarea masuratorilor, teodolitul trebuie asezat n punctul topografic, marcat la sol prin tarus, buron sau borna, denumit punct de statie, n pozitie corecta de lucru. a. se slabesc suruburile si se scot picioarele telescopice ale trepiedului functie de naltimea operatorului, dupa care se fixeaza pozitia lor n sol, apoi se scoate teodolitul din cutie, se prinde pe masuta trepiedului, cu ajutorul surubului pompa, se agata firul cu plumb sau bastonul de centrare si se adduce deasupra punctului topografic. b. Centrarea teodolitului se face urmarindu-se din ochi ca masuta trepiedului sa fie aproximativ orizontala, dupa care, prin nfingerea n sol a picioarelor trepiedului, se realizeaza att stabilitatea acestuia, cat si aducerea firului cu plumb pe punctual topographic, reprezentat de centrul tarusului sau a bulonului sau de reperul metalic al bornei (fig 1.1) c. Calarea teodolitului este operatia de verticalizare a axei principale, folosindu-se nivele torica, fixata pe alidada si cele trei suruburi de Calare. Se roteste alidade, aducndu-se nivela torica n pozitie paralela cu directia definita de suruburile de Calare i si z (fig 1.2) si se actioneaza simultan si n sens invers la cele doua suruburi pna cnd bula nivelei este adusa ntre cele doua repere. Apoi se roteste alidade cu circa 100g, aducndu-se nivele torica n pozitia II, perpendicular pe prima pozitie si actionndu-se numai la surubul de Calare 3 se adduce bula ntre repere. Se repeta cele doua operatii de 2-3 ori.

Fig 1.2 Calarea teodolitului

2. Vizarea semnalelor topografice. Vizarea este operatia de aducere a intersectiei firelor reticulare peste imaginea semnalului topographic al punctului. Aceasta este precedata de punerea la punct a lunetei, prin care se realizeaza claritatea firelor reticulare functie de dioptriile ochiului operatorului. n continuare, vizarea semnalelor topografice se face n doua faze. - n prima faza: se ndreapta luneta n directia punctului vizat si cu ajutorul dispozitivului de cautare fixat pe luneta, se adduce luneta n directia semnului. Apoi, privind prin ocularul lunetei si actionndu-se de mansonul sau surubul de focare, se relizeaza claritatea imaginii semnalului. n urma vizarii aproximative, folosind catarea, se aduce imaginea semnalului n cmpul lunetei. ( fig 1.3 a) - n faza a doua: (faza de punctare) se adduce intersectiua firelor reticulare peste imaginea semnalului topografic, folosindu-se surubul de miscare fina a lunetei n plan vertical (fig 1.3 b)

Fig 1.3 Vizarea semnalelor geografice Vizarea semnalelor este functie de felul unghiurilor masurate. Astfel nct se masoara unghiuri orizontale, se adduce intersectia firelor reticulare pe baza jalonului, a mizei, a fluturelui balizei sau a cutiei negre a piramidei, firul reticular vertical, suprapunndu-se pe mijlocul semnalului (fig 1.4). cnd se masoara unghiurile verticale, vizarea se face cu firul reticular orizontal la o naltime pe jalon sau mira, corespunzatoare naltimii operatorului din punctele de statie, pentru a masura unghiurile de panta, sau la o naltime oarecare, n cazul unghiurilor verticale care nu sunt unghiuri de panta. (fig 1.5).

Fig 1.4 Vizarea pentru unghiurile orizontale

Fig 1.5 Vizarea pentru unghiuri verticale a-pe jalon b-pe turla bisericii c-pe piramida Vizarea unui semnal topografic se face cu o singura pozitie a lunetei sau cu ambele pozitii. n pozitia I a lunetei, pozitia normala a lunetei, echimetrul se face n partea stnga a ocularului iar n pozitia a doua, se afla n partea dreapta. Pozitia II se obtine din pozitia I, rotindu-se luneta cu 200g n plan vertical si 200g n plan orizontal. 3. Masurarea unghiului orizontal dintre directiile SA si SB, prin procedeul diferentei citirilor si a unghiurilor verticale (zenitale) ale directiilor, cu ambele pozitii ale lunetei. Metoda simpla consta n masurarea unghiurilor orizontale o singura data cu o pozitie sau cu ambele pozitii ale lunetei. n cadrul acestei metode, procedeul prin diferenta citirilor reperzinta cazul general de masurare a unui unghi obtinndu-se din diferenta citirilor efectuate pe limb, fata de cele doua directii. Masurarea unghiului orizontal dintre directiile SA si SB prin procedeul diferentei citirilor si aunghiurilor zenitale ale directiilor, cu ambele pozitii ale lunetei, se desfasoara astfel: - se aseaza teodolitul n punctual de statie, se centreaza, se caleaza se aduce luneta n pozitia II

- cu miscarea nregistratoare, cu care se vor lucra tot timpul, se vizeaza, semnalul din punctual A si se executa citirile pe limb, si pe echimetru care se
Pct start Pct vizat Poz I CiI S A B Poz II Ci CiII 330g86c5cc 100g29c5cc Citire pe limb Media citirilor orizontal 230g57c Unghi Citiri pe echimetru Poz I Si 77g78c Poz II zi Di 322g08c 77g85c 102g55c5cc Unghiul zenital

330g82c 130g91c 100g26c 300g33c

102g49c 297g38c

trec n table pe linia punctului vizat A n coloanele 3 si 7. Tabelul 1.1Masurarea unghiului orizontal prin procedeul diferentei citirilor si aunghiurilor zenitale Lucrnd cu miscarea nregistratoare, limbul ramne fix, iar citirea CAI = 330g82c reprezinta valoarea unghiulara masurata pe limb, de la diviziunea zero pna la directia SA. Diviziunea zero a echimetrului fiind pe directia zenitului, iar punctul A este deasupra liniei orizontului, fata de directia nclinata a lunetei, care se misca odata cu echimetrul, se masoara forta de indice valoarea unghiulara SA= 77g78c. (fig 1.6 a)

a.

b.

Fig 1.6 Masurarea unghiului zenital a-cu pozitia I b-cu pozitia II

Se deblocheaza miscarea nregistratoare si se roteste alidade n sens invers acelor de ceasornic, vizndu-se semnalul din punctul B. Se efectueaza citirea pe limb CBI = 100g26c si citirea pe echimetru SB = 102g49c, care se trec n tabel. Se deblocheaza miscarea nregistratoare si se vizeaza semnalul B, facndu-se citirea pe limb, CBII = 300g33c si citirea pe echimetru DB = 297g38c, ale caror marimi se trec n tabel. Se deblocheaza miscarea nregistratoare si se roteste alidade n sens invers acelor de ceasornic, vizndu-se napoi la semnalul A. Se citeste pe limb: CAII = 130g91c si pe echimetru DA= 322g08c (fig 1.6 b), citirile se trec n tabel. Cu acestea masurarea valorilor unghiulare ale directiilor orizontale si verticale, cu ambele pozitii s-a terminat.

Controlul masurarilor se face direct pe teren astfel: - Controlul valorilor unghiulare ale unei directii orizontale se face cu ajutorul diferentei masurate n cele doua pozitii. Teoretic diferenta dintre el ear trebui sa fie de 200g, dar din cauza erorilor aparatului (eroare de colimatie) ca si erorile de masurare, vor rezulta si o eroare de cteva minute CiI = CiII (200g ei) Pentru cazul de fata rezulta: CAI = CAII ( 200g eA ) 330g82c = 130g91c + (200g + 0c) i = A, B,.

CBI = CBII ( 200g eB ) 100g26c = 300g33c - (200g + 7c) - Controlul valorilor unghiulare ale directiilor verticale - relatia: Si + Di = 400g ei i = A, B,.

ei = eroarea cuprinznd att valoarea aparatului (eroare de indice) ct si eroarea de masurare: Pentru cazul de fata rezulta: SA + DA = 77g78c + 322g08c = 399g86c = 400g - 14c SB + DB = 102g49c + 297g38c = 399g87c = 400g - 13c Aceste verificari, facute n timpul masurarilor, asigura certitudinea rezultatelor ce se vor obtine pentru unghiurile cerute.

Calcularea unghiului orizontal dintre directiile SA si SB:

Ci = CA = CB = Unghiul orizontal facndu-se diferanta dintre citirile medii ale directiilor. = CA -CB = 330g86c5cc - 100g29c5cc = 230g57c Calcularea unghiului zenital

Marimile unghiurilor zenitale se obtin ca valori medii ale unghiurilor rezultate din masurarile ntre cele doua pozitii ale lunetei. ziII = Si - 0g ziII = 400g - Di , i = A, B,.

Unghiul zenital mediu va fi exprimat de relatia:

zi = zA = zB = 4. Masurarea unghiului orizontal dintre directiile SA si

SB prin procedeul cu zerourile n coincidenta, si a unghiurilor verticale (zenitale) ale directiilor, cu ambele pozitii ale lunetei. Acest tip de masurare are urmatoarele etape: - se aseaza teodolitul (tahimetrul) n punctual de statie S si se calculeaza si se aduce luneta n pozitia I. - cu miscarea nregistratoare, se aduce diviziunea zero a limbului cu coincidenta cu indicele zero al dispozitivului de citire. Coincidenta se face n mare cu surubul de blocare si riguros cu surubul de miscare fina. - cu miscarea generala (zerourile ramn n coincidenta) se vizeaza semnalul din punctul A, si se efectueaza citirea pe limb, CAI = 0g00c, si citirea pe echimetru SA= 77g78c, care se trec n tabel (fig 1.7 a) - se deblocheaza miscarea nregistratoare (zero al limbului ramne pe directia SA) cu care se va lucra pna la sfrsitul masurarii si se roteste alidade n sens direct acelor de ceasornic vizndu-se

semnalul din punctual B, efectuandu-se citirile pe limb, CBI = 169g45c si pe echimetru, SB = 102g49c. Pentru controlul masuratorilor si pentru obtinerea unor rezultate ct mai precise, se executa masurarile si cu pozitia a doua a lunetei. - cu luneta n pozitia II, se vizeaza mai nti semnalul din punctul B, si se efectuaeza citirile pe limb, CBI = 369g52c si pe echimetru, DB = 297g38c (fig 1.8 b)

Fig 1.7 Masurarea unghiului orizontal prin procedeul zerourilor n concidenta - se roteste alidade n sens invers si se vizeaza semnalul din punctual A. Se citesc valorile unghiulare pe limb CAII = 200g10c si pe ecimetru DA = 322g09c Controlul masurarilor se face direct pe teren, n timpul masurarilor, ca si n cazul precedent.
Pct start Pct vizat Poz I CiI S A B 0g00c Poz II Ci CiII 200g10c 0g05c 169g48c5cc Citire pe limb Media citirilor orizontal 169g43c5cc Unghi Citiri pe echimetru Poz I Si 77g78c Poz II zi Di 322g09c 77g84c5cc 102g55c5cc Unghiul zenital

169g45c 369g52c

102g49c 297g38c

Table 1.2 Masurarea unghiului orizontal prin procedeul cu zerourile n coincidenta si a unghiurilor zenitale Marimea unghiului orizontal dintre directiile SA si SB. - calcularea valorilor medii ale directiilor CA = CB = - calcularea marimii unghiului - diferenta citirilor medii = CB -CA = 169g48c5cc - 0g05c = 169g43c5cc Marimea unghiului zenital: - calcularea marimii unghiurilor zenitale medii ale celor 2 directii

zi = zA = zB =