P. 1
63909841 Topografie Inginereasca Ioan Stangu

63909841 Topografie Inginereasca Ioan Stangu

|Views: 76|Likes:
Published by Alina-Elena Simion

More info:

Published by: Alina-Elena Simion on Jun 27, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/05/2013

pdf

text

original

·

................

loan

. /.

EDITURA FUNDATIEI UNIVERSITARE "Dunarea de Jos", GALATI, 2001

INTRODUCERE

Referent ,tiintifie: Conf. dr. Dorina Toma

Topografi« f(lgiMrt(lsdf (aplicaflt) en« Q Iffi"I" de dmc'f relnri" rtcenfc'f, care s-a rfeprin~ din topograjia gentrala ea 0 dJsctplillil j'undanuntallJ, ell obitctive proprl~ ca urmare a dtzyoltdrii pt cart au luas-o eonstrucJiilt de fOaIt tipurilt tn rdlimlljlllll4lalt dt secol.

legate de tntocmirea planurUor topogrr.(tce pen1n4 con#11lcfil ctvUe II ~#rlale, sistemattzi1rl. citi de cOI7IIUlica(ii, construc{ii. hidrotehnice, minim', ,foremere, cadtrstrak etc. ACfa$1Qasigurd apifmrf'1'l PI' tere« a acestor proiecte ti rmm'frt§ff' ('omportarf'a lort« rimplIl e.w'oatr'(rii. Proitctarea eonstrucJUlor de orice fe~ apikarea protect,,",r tlllocmile tn mkre.l e..tecupei, controlul geometric at constnlqiilor executate Ii urmiirina comportiJrit IUCl'iJri/or TopogTr1,fi4 ~ se upllell Ii este spedftc4 ortcilnU domeniu de activitalt inginereasci1.: tmbunJit4(iri /U1ICtan, constnICfU hidrotcMice, con.#rllCfii en'lle # industria/e, org(milaml teritorirll,lIi, silviru/trm'l, mine. ftC. indijerelll de domenlul de aplicare, topogfl1/i4 inginereasc4 are tmpUcafii En toau erapele de proiectare, ueeupe Ii aplDatare pUldntilNt distinge urmiltoarelt direqil de acavitate: v" ReaU ..area ck 1tlldii rehnlro·tofJ('grajiee pentrn realizarro dQCumentolfei topograjfce 1I«esare dlferllelor etope a1e prot«tilrtL ., Trasarea pe teren a constrllqillor proKClate p fir acelDp limp {{«tuarea milsulYftorlfor topograjice tk rontrot pe parc'unul eunqiei. v" Observarea compon4rii lucriJrilqr execll14le. III /W4 explDal4rii ptIWU cunoaperea modului cum acestta, In ansambhlllDr. !aU p4rp din tie, "menpn la nivell.l paran~tril{lr proimap, sail milt necesar« lller4ri de remedier, prin mlJsuri1tori periodice sau accidentak. Specl4Jistul En codtutru (domtJniu inJerdisr:iplinar de 11IIlrt aauaJitate fI ptrspectiwll est« lnteresat tn cunoasterea 111tregwlli comple» de aplicatil al« terpergmfif'i - cadastru, rnnstm('{il. organi:area ~'iameruJjarea teritoriului, etc. - ast/tl rncdt aprojundDrea ace5tor probleme este detenuinant4 'Enformarea lui, indiferenr de faptul c4 urmeaziJ sd «ttveu In cafitate de liber profesionist ii/sari tn cadru; ;nmmJiiwrdf' spt('ialitate. Pefllru asigurarea IUUll minim de ilteratur4 de speclolitate. fn lipsa evasigeneral4 a lucrarilor din acest do"",";u, lucrarea ck ,[upl ~rtW1t4 0 euk,f(ere a t!w"",n,rlor de bazd dill Iru'r(frllt de tQPogl'(ljie ingineffllSC'(J tAistente, In acest sens; s-au folD~t 0 sen« de exempk practice, upUca/U. desent, grajice, etc. men[ionate In lucrare Ii la biblio,rqfie prill osteri".
realuate, repre:;inii'f optraJii care
$I'

TopognifiD aplicqti

est« (I ramlll"lt

(I

m/1mr/ltorf/(Jr terest"

('{Iff'

5mdfmc'f merQdf~pfrijire

efrctllea~lI prin mllSllri1tori terestr«.

Tehnoredactare computerizata: Ing. Mugurel Ciprian ENACHE

©Editura Fundatiei Universitare

....

~..

1
I

CUPRINS
lntroducere 3

fAP.1.

GENERALITATI
prolectarea, executla II exploatarea lucrirllor la proiectare Is execujie la exploatare

5 5 5 6
7 9

1.1. Rolullopografiella lnglnere!jti

1. L I. Lucr§rj topografice I. I .2. Lucrari topografice I. I .3. LucrAri topografice 1.2. Documentatla

necesars in topografla Inglnereascl
§i cerinjele documenratiet Precizia reprezentirii Precizia reprezentarii Fidelitatea
§i detalierea

1.2.1. Conjinutul

9
10

planimetriei reliefului planului

11 12 11 13

1.2.2. Scirile planurilor de situape
1.2.3. Echidistanl8 curbelor de nivel

CAP. 2. LUCRARI DE TOPOGRAF1E INGINEREAScA 2.1. Lucril.rl topograflce la proiectare 51 executle 2. 1.1. Continutul lucrari lor la proiectare 2.1.2. Studii preliminare 2.1.3. Studii definitive 2.1.4. Conpnutul 2.2. Pregitlrea lucrarilor Is execujie

15
Hi

15
16
17

17

lopograncil. a prolectulul pentru trasare becesare

18

2.2.1. Elemente topograflce

2.2.2. Continutul prcgatirii topcgrafrce
1.2.3. Dererminarea elementelor topografice

19

i

i~l

1
1
2 2 ... 4 Proiectul de. trnsare 2.2.5.
R

lucrarilor topogrnfi ... .e de trasare

21 22 23

C(,I.P.3 LUCR.\RI TOPOGRAF[CE PENTRU CAl DE
3.1. Lucriri topografice Ia proiect.are

coxn .. 'NICATlE

39 39 39 4S

lntocmirea

schemelor

2.3. Tnsarea elementelor topognlfil'\' din protect 2.3.1. Trasarea direcpilor 2.3.2. Trasarea lungurulor 2.3.3, Tra.sarea cotelor din proiect 2.3.4. TtasMea llniilor de pmt! dllt1l
• • • prin nivelmea; geometric prin nivelment mgonometric cu setul de teuri

3.1.1 L\lrnlri prelimmnre 3.1.2. Lllctiri definitive 3.1. Z. J Traseren ~
iii)

23
24 16

pc'

reren

II exei

drumului

TI'lISareIl vlzfurilor de triunghi

45

Drumuirea mire vArfuri Pichetarea traseului
49

28
30 30

Oil

3.1.2.2. Nivelmentul traseului
«'Ol

62 63

ProfiJ ulloDptudinal Raoordarea declh'itllplor

ZA. Metode de tra~re to phm
2.4.1. M~todacoordonatelor polare 2.4.2. Metoda eoordonatelor rectnngulsre 2.4.3. ~ intersectiei unghiurilor1llaillte

30
31 3.2, Lutriri 33

!i!>

iAl

Profile transversale topognfitc lit e)l;ecufie

67 69 69

3.2.1. Genera!itlp 3.2.2. TrnS!lre'-lI profihuui IOngltlrdimll

2.4.4. Metoda triunghiuriJor 2.4.5. Metoda intersectiei inapoi 2.4.6. MetOOlI in~.ctiei !ininre

33 34 34 3S 36 J6 37

69

3.2.3. Trasarea profilelor transversale tip 3.2..4. MTU'CIII'eII repernjlll puncrelor fi CAP.4. LUCRARI TOPOGRAFICE trasate III rerasemenro HIDROTEHNICE

70
'-I

2.4.7. Motoda intt:rsectici reperate l.5. Trasarea allolameoteJor
2.S.1. T~ cu proeedee clasice

PENTaU CONSTRUCfII

77
77

4,1. Lucriri t<'JIOCrwrieepent"' proif'ctlln'
4. 1. I. Ridicarea topografic4 a vtii unui riu

77
79

2.5.2.

t'i4sacea cu dlspozltlve laser

4. 1.2. Profilll [ longiturlinalill rIIullii

t

,

82 4, 1.4. Trawre~ contul ului unui lac de acumuJare 4.2. Lucl'iri topovatice peatru ex«:upe 93

l'
.1 ~ L TraSRreA 1I:1:e1Qt' principru~ .t.!.2.

94 'J7 99

M1!urltOri ropogrsfice pc axa ttua1l pe teren
ptmctelor Melor principale

I

6.3.2.

(\1

compasul

C1.1

fir de plumb

12,:\

6.4. Trasaru IUcrllrilorde tmbunltltiri fundare
6.4.1. Tht~~ lucr!lri.lor de mg8!ii

123 124 124

.I'.l Repm!jul _ ..... .,tltll
I •

ARI TOPOGItAFICE

PENTIlU CONS1RUCTII EDILITARE

101
101
101

6.4.2 Trasare. Iucriri.lor de desecare 6.4.3. Trasarea lucririlor 6.4.4. Gabaritarea de combaterea ero.tiunii solu1ui

"

'ttl'rllri t.opopfke pentnl proIemtJ1!
, 1.1. Coupnutullucrlirilor

IlS
125 12$

pentm proiectare ~lmice edilitsre

rambleului

Ii a dembleului

~ I. 2. Ridi~1I

~lelor

102
:zEI

Gabaritaree rambleului Gaberitarea debleului

, 1..t Metode de rldicere , • t Ilfrll" tOJ'Otf'ftftce 1ft :,.2.1. Alegerea ~ ~2. T~
tnlptrt

103

.:

107
107 6.S.1. 1'Tasarea unui drum de panta datA

128

retdei de t:rIIS8:I'e
tn plRn ~ tn tniUpme

1(19
110 111

13<1
131

6.5.2. Trasarea pl~ntfltiilor pornicole
6.S.3. ~aplantatiilorde 6.5.4. Nlvelarea terenurilor • Nivelares in plan orizontal
Nivelarea tereuului 111 plun tncliuat viti-de vie

". :!... l 'l'tuarU rete1e1or telmi~JjtMe

132 134 135 138 148 148 149
~ in pant!

~J S. ~ ..

fSIlturilor retelelor
~RITORIULUI

112 115

~'". ~ ~~'\'R,\.ru TOPOGRAFICE PEI\;'TRUO~~!
).. \nsarea allniame~or
(I.

~ a unghinrllor
de
trasare

llS
115

6.5.5. Modelarea terenurilor
• Modelsrea terenurilor irigabile Modelerea terenurilor cu exces de umiditate Modelarea terenurilor s1lrl!.nU'llte,nisipoase

1.1. Detc:rminarea elementelor

e 1.2. Metode. plMimettice ,,!. l'rtiarea pantel. nnel axe

pentr\t tmsttre

117 119 119 120

• •

l!=O 153 153

to.2.1 Prin nivelment ge(ltIletric
6.2.2. Prin nive~t trigonometric

CAP. 7. LUCR..4.RI TOPOGRAFICE 7.1. Mlsurarea taslrll
7.2. Mlsun.no:a tndinlrii

LA EXPLOATAREA

CONSTRUC'fIILOR

~.2.3. Cu IIjutol'1.11teurilor

111
121
122

156
1~

Joo-'

1'ruarH.

pe term

1\

rurbel de nhoft

Bihiiografw

..........-..

CAPITOLUL 1

GENERALITA

1.1

1.1. ROLUL TOPOGRAFIEI LA PROlECTAREA, EXECUTlA ~I EXPLOATAREA LUCRARlLOR lNGINERE-5TI
Topografia particip§ in diferite etape de reahzare §i iolosirc a lucrjrilor ingineresti, V<:: .rnu., diferll metoceie ~i

~i felul lucril.rilor de mllsur~tOri sunt diferite de Ia 0 etapll [a alta. De asemenea

cantitatea calculelor, mai ales in raport cu precizia eerut! de fiecare categorie de lucrlri. Conpnutul ~iimportanta lucrllrilor topografice in procesul proiectllrii, execupei
lucrarilor inginere$ti sunt determinate de
0 ~j

explo.ll1rii

serie de factori, prin care:

» »
»

intinderea ~igradul de accidentare ale terenului; dimensiunile elementelor components ale construcjiilcr proiectate;

... precizia proiectlll'ii; natura §i vohimul lucrarilor de construcjii,

t.t.t. WCRARI TOPOGRAFICE NECESARE U PROIECTARE
Proiectarea lucrarilor ~i construcjiilor ingineresti se face in rnai multe faze, tn rapor; cu arnploarea [ucrarilor care se proiecreaza. Lucrarile care ur leazA a se amplasa pe supra fete rnari se proiectead
);>

in trei faze:

s(~diul preliminar sau de amplasarnent,
studiu tehnico-econornic (STE);

pentru lucrari de mare complexitate;

»

»

proiecte de execupe (PE)', aceasta se face lntr-o singurll etapll (PFU) sau fazl

i

fn cazul unui velum redus de prorectare,

I
'I

mixt! (STE + PE), Proiectele in falA unicli prezintli fn prima parte variantele, iar in a doua parte varianta alca.>li ~i datele de execujie.

"

,'''RTICIPARF.A

rn uccastlI fuzA de proiectare
tehnlc
~j

TOPOGRAFlF:IIA

S.T.F.

>

tctocmlree unui piau general de trasare, precum ti a schemelor de detaliu peutru trasarea punctelor, tn care

se rezolvs problemele de ansamblu §i se fuudamenteazJ din punct

sa

fie precizate ordinea de trasare, eparetura necesara,
teren,

de

V~"'jll

economic lucri1rik Ea cuprinde ansamblul lucrl1riloi",solutlile consuucuve pe

metodele Je lucru pc teren, fOlmatia echlpelor §l tennenele de predare. Operatia de trasare pe construqillor proiectate.
terea

obiectl1. IIChema de organizare a §llDtierului, precum ~i calC\lle economice din care JUUltli eficienja
iDvelil iliilllf,

se rcali.zeazli Tn doul erape, In prima etap4 se traaspun pe
de executle,

ajutorW elementelor extrase diD proiecele topograficl

axele principale

,1

cu ale
~j

secundare

""llvitatea
proiL;4'III11IUlui

:n aceastl fazl are
de

til vedere,

tn primul

rInc1, sl puuJ la dispozitia

In continuare,

SO trece

la

trasarea

de detallu. care

oste 5pCdfic!

fieclru:i sen

planuri topografice cu curbc

nivel. Sclrile plauurUor sunt: 1:2000 + 1:10000. tn detalillor topografice
§i de

de lucrsrl prolectate, avllldu·se tllsA ill vedere axele prlnclpale ~ secundare ale IXIllstrocl8or prevederile proiecteJor de uecgpe referitoare 1& p8I'lIIlKItrii de execIqie. Pe
referiIa: };, verfflcarea
tot

fuDclic

de mIrimea

suprafetei ridicate, de complexitatea

cerintele

specill~'\' proiectlrii. ~1:2S000.
".1HTIC1P4RF.'"

tn

cazul suprafejelor mai marl de 10 000 ba, se folosesc

hirti topogrefice la

parcursul executsrii lucrlrilor, topogrWia intervine prin m4.surltori de CQnuol care se \'CltJcalltlt1i zldurilCl( sau 8 altor elemente
SUIlt

pref8brj,~ate sau turnate di.:. betou

TOPOGRAFllif

fA P.E

care trebuie sll respecte aceastI COlIdipe; dupl aprobaJea proiectu1ui din (aU de S,T,E.
);>

A,,-eastI Proi~,dc
de ten\1cne.

(aU de

proiectare

se realizeazl

ori;z;ollta1itateaunor suprafete, cwn
1rIISee &au

eele destinate oreWillor.

de executie se elaboreazi pe obieete, pe mAsura necesitipi execupei pe baza Ullui pc fazll sunt necesare planuri la sc4ri marl ji foarte marl (1:1 000; 1:500; 1:200) pe de amplasare

)- inclinarca unor

suptafet.c con.fonn datelor de ~;

:> verificarea cottlor

de fuudape ale d.iferitelor coustroclll. etc.

tIl ~astl
zone
I\'~

Aceste mAsuri au rolul 51 asiJUre pe de 0 pane realizarea con.stnJqtilor proie<:tap ti in aceilloiitimp sA UfUICU realizarea tclmologiei de lucru.
La tenninarea

tn Jimjtele parameuiJor
urmeazI sl le pwl! in

ti ell curbe de nivel

corespunzAtoare

scopului proiectarii. Peutru aceste

plaow i~ utilize.aU puncteJe de: sprijill stabilite pentru S.T.E. Metodele de ridicare §i aparatuIA sunt
diforitt In fwlCSic de genullu.cr1rilor §i caracteristicile aeestora, 1.1,1. U1CRARI TOPOGRAFICli '1"rasIIrea NF..CF.SARB IA F.XF.CUTIB

execupei, luQ'Irile trebuie predate beneficiarului

QIIe

cxploalal"e. Pentru auasta este Ilecesarl efectuarea rldlclrll de ~e, ridicllrile topografice care trebu.ie cfectuate pentIU ~~a ansamblul el &aupc obiectc. in vcderea rec.eppei
1,]..1. WCRARJ TOPOGRAFICE Dupl cum
&e

Pr1.n ace&$ta se 1L~le¥
&au

tmDiDIt4

parpal tennin.ui.

in

fi pentIU tntocmirea pbmulw

general inveutar.

pe teren prez;intl

0 (carte

mare varietate de

situatli. deoarece fi gama luallrilor
LA BXPWATARE Sl.Ult de 0

.iugim'w~t.ieste fOllite VII$~ coastrucjll civile, Industrlale, hidrotehnice, edllltare, ell de comualcatll,
tmbWl~

fwlciare, lIDIImlIjarea terltoriului, etc. vedere topografic, prin )
~_
aceasta

cUDOqte JUQirUe iJI&inere¢

mare vllrietalc datoritl coDditillor nawrale

~'L4;lIte de a se trece la trasarea efectivl1 pe tereu proiectele de executie trebuie preg6tite diu
punc1 Jc

ill care se realizea.zA Ii fWlCpei fie care 0 llldepliDesc, Aceastl diverUtatt este IUllpliflcatl de i3prul ell in coDstrucpa lor se lltilizeul

urmand &11 fie realiute unnAtoarele obiective:

materiaJe foane diverse, care se CODIpOltl diferit, atAt daroriti

studlul II11WlUllllt at proif"Ctelol" de execuue
~ asigure precizia de ttasare;

ti stabillree ruetodelor

§i Instrumentelor,

Clifactel"isticilor proprii, cit Ii .;ond.itillor componArii

to care funC~ODeazll.
se urmIresc
pentlU

in perioada exploatirii. Jucrlri1e ~
II

a se CUDOafte modificarea

.. detenninarea, cu ajutorul prolectelor, a puuctelor care trebuie tresste precum §i elt:mentelor de obPnere a lor pe ttren: distanse tncliDate ,I orizontale. orizoD.tale §i. verticale, cote, diferente de myel etc;
unghiuri

!W\tenatelor tntrtbWntate ~i, fu .:eta§i timp, pentrn a se dflterrcin8 defonn.<qiiJe

lucr!rilor considerate to ansambluJ lor.
Ce:'cctAl'ilc;o

exploatlrii, c4pVIl mi. Of'formapjJor se redue.

paul

caud lucrare.a caflltl un lI11umlt ecbilibru, 50 itabilized

iar variaPlle

--11

Datarit! complexitlpi divetsitJtil nWurItorilor

lucrl1rilor inginere¢, a materialelor utilizate tn constructla scestora ~i a
0

ObservatiiJe din &cea5tl categorie sunt importants

~i din punet de vedere topografic propriu-zi~

care trebuie efectuate pentru cunoll§terea compoctArii lucrlrilor. exist!

deoarece permit conclu.z:ii co privire la limitele de folosire a metodelor de obwvare.

a dpurilor de

mare varietate de metode de cercetare, DupA scopul lor, observatlile necesare pentru cunoagerea comportIrii luc:rlrilor se fmpart In doul grupe marl: •
~j

repere. asupra preciziei asigurale de diferite metude planimetrice sau nivelitice

de ridicare 1D plan.

obsenatll

ftzico-dilinlee. Se referi, I'll functie de natura

unor mIrimi ancteristice cantitatea •

Ji tipul lucrlrilor, le masurarea Ii fC1lOJDt;De fiz.ic:o-cllimice cum 1UIlt: temperatura constructillor. debitul ti care
urmeatA si1 fie redat!

1.1. DOCUMENTATIA NECESARA ~ TOPOGRAFIA
1.1.1. C0N'['INUTUL

INGINERESCA·

presiunea apei til conducte, canale sau lacurI, dilata~a jI conl!ac~a matertelelor de coustrucpi,

fl c:ompozipa

chimic! a apei de infiltrapi. a eelei poluate

$1 CBRIlVTELE
topografice

DOCUMB,\7ATIEI

circultului natural sau intrebuintatl pentru irigapi. proprietltile fizico-chlmice ale solurilor etc: obsen'atll de aaturl pometrlel. Prin ele se mAsoaril deplasarea constructiilor

fatA

de

Confinutul documentapei urmuoerele.

necesare la elaborarea proiectelor de coMItUCJH include

datele prniectate ii de executie. Dupl modul cum se instaleaz! aparatele de mAsurA, observatiile de
naturl geometric! sunt de JouA feluri:

./ hIrP tDpogmfice co

teritoriul

tn csre se a.fIl1 zona destinat! construc;iilor

la M:ara

1:to.000 .... 1:100.000:
ajutorul

:> obaervapi care se efectueaz.A cu

unor aparate sau lnstrumente de mIsurlI
11§8

introduse aau aplicate direct pe constructii. ~elor.
observa~e
(I'eCUD1

cum se procedeazl en reperele de

./ planuri topografice la sclri rnIII'i §i foarte 1:100); ./ profile 10ngitudinaIe §i transversale
hidtografice

man (1:5.000,1:2.000,1:1.000.

1:500, 1:200.

adinclme tn diguri sau barajc ~ en aparate sensibile fixate tn rosturile de dilatare ale

ale terenului §i cursurlIor de apl. planuri proftle geologjce getografice;

»

ti alte iDstaIafii

asemIInItoare:
din puactele de sprijin stabilite in afara deformaPi

ale rAW'ilor, lacurllor

~j lilO1'aluluiruarltim,

care se fae en apatate de nlhwi

./ profile §i scheme ale sistematizftrii ven:icaIe
caaallzere,

p

,i

ale tetele10r tebnico-edilitare(ap!.

perimetru1ui

constnJCti:ila'. un.de pot apare

P compararea rezu1tatelor
pentru determinarea

energie electricl, telecomunicajl],

gaze, termoficare etc.),

obtinUte prill mhurll.tori perlodice,

Planurile 18 searl mai mare de 1:2 000 se tnvechesc foarte repede. deoarece continutul lor nu

In aceastII.
altimetrice.

categorle de metode intrA triangulapa, interseqia

P drumuirea

maii:orespulldeeurealitateadinlere11.Deaceea.pelluu

a obtine aSCll1CIlCll. lanuri. sunt necesare p

pozip.ei planimetrice

ale punctelor §i nivelmentul geometric pentru cunoasterea pozitiei lor

ridiellri speeifice dC t lpografie inginereascA; tn anumite pentru prolectare, numai dupA actualizarea lor.
proiectelor de clli de ccmunicajle se fae studille ~i cousuucjll hidrotehnlce,

situatil plll1lurile cldstente

pot fi

uti1iwe a

Observarea topograficA a pozitiel punctelor prezint! avantajul c! nu se limiteazll numai la constructia propriu-zisA, ci se extin.de
din tn~a

HIrtile topografice la scAri mici se folosesc pentru fundamentarea

tehnico-economicA la s.::A.ri medi,

fi &supra

%.01lei tnvecinate, detemlin!ndu-se astfel deformatiile

iar pe hlIl'lile topogreflce

regiune unde sun! posibile modiflcsri.
prezintA

p proiectarea

prealabiiA a acestora.

Observatille topografioe. executate pe parcursul exploat1rilluctlrilor, optimA a lucririlor reaIizate, ci
timp. se
I

important! nu

Planurlle la scllri mari reprezinta baza topograflca pe11UU elsbcrerea proleetelor de construqil
In loca1itAp,a tntreprlnderilor industriale. nodurilor hidrotehnice, podurilor, tunelelor etc.

uumsl pentru mentinerea parametrilor de proiectare Ia nlvelul conceptiei, care asigw-! folosirea

Ii pcntru tm.bunltI.tirea proiectlrii, deoarece se scumuleeza mai

Prolectarea In detaliu necesitA planurl de situatie la scAri marl $i foarte mari, de un anumit
spc:cifie. Aceste planuri se obpn prin ridiclri topograflce efectuate special pentru acest Planurile
$COp.

multe CUIl('I$tlnte reCeritoare la comporrarea materlalelor 1ll coJjdi~i vaJiate de folosire, ln acel8§i

pot

trage concluzi.i Importante tn legllturl co telmologia de executie observAnc! modul cum
s-un nmpJIISat

de situatlc servesc ca baza topograflca pu exp
1.

Duma)

in perioadele de proleetara

p

de
Sot

s-a pnut seams de roeficientu! de tasare II plbnlnt.llui, a tipurilor de soluri pe care lucriri1e.

exec~lie a constrll~pei. spre deo~bire de planutJe cad.esttale §i planurlle de e)tl!Ctltie. care
-----

I

i

~

I

r!
Plaaurile de execujle (ell constructiile terminate) se obpn prin noi ridielri topografice,
deoarece la t.e:nninarea

a· este un coeflclent ce cllJ'aI,':lerizeaz!eroaree
datorit! prwiziei niveJm:.ntului;

de pozille pe plan a curbel de nivel

coo.st:ructiei elementele

de planimetrie
§i

dlspar tn mare nWurl sau se prin slstemadzarea

trausforu1l,

aplr!ud

noi C:Ollstrucpii se transforma mult

relieful tereaulul

b - este UIl coeficient ce caracteri.zeazli eroarea de potitie pe plan a curbet de nivel datoritl preciziei intetpOllrii curbelor de nivel ; a - UIlghiw mediu de bM:linue a terenuluL • Fidelitatea

vertlcall a supnfetei terenulul, Cerltl/ele reprewifltru plallitnelriti fi allimetrUi pe plaaurde topograiice Ia searl mare se referlla. prtdda. flddltalea sc:1rii planului •
(1:

i1 detaliena

planulul. Prin fidelitate detalillor plauimetrice
§i

it

tn~leie

ifadul de esemanere "

Ii detalierea pl4mduJ. care sunt Ii factori care influenlCUl alegerea
plaDImetrlel. Aceastl precizle, numitl

preteJltlrii

pe pllll a tuturor liJ1uw.itiplor coutururilor plaDfmctrici IiJdiefului. Dd fidelitatea cste
a rellefullli cite generaliLat!. 0 .. cdt

n) §i echidistantei curbelor de nivel (1]).

redusl1 se collsiderl cl repru.entarea

Predzia repraeutirU

ii preciz.ia planului de

scara p111lului este mal ("gcomeu-Lzlrlle" nu Jepl!~11

mare.

C\i

aW aqte fidelitatea reprezeDtIrii liniilor din rereo.

P !levin mal micl ienera1i:!rile

situatie.. precizia bazel topografice pentru prolectare sau precwa ridicllrii topografice, este datil de eroarea totall de pocipe pe plan a contururilor §i obiect.elor sciri marl (1;10 000

§i "neglijirile")

fatA de punctele de sprijln din apropiere.
]8

Tn cuul ridiclrilor la dri. marl se acceptI ea erorIlc
0,5 mm la scara planului. In
aceste

datoritl genmlizIrii <:OIlwrurilor clare sl

Ml.>imea erorii medii p!ttati.:e totale este apro..imati v ac:eia.5ipeutru diferite metode de ridicare

limite se admite negUjarea intrlndurilor cl4dlrilor

p 1:5000)

fund egall cu ;t(),3 ... 0,4 mm la scara planuJui.

Tn caz;1Ilplanurilor Is

seu tnlocuinla Uniei sinuoase prin linie frtnl1. Pew detallerea (sau "volumul") planulul se tnIC1egc grllduJ de saturape a pl&llului cu obiectele existcote In terell, a clror pn:zentarc pe plan estc DCCCS&Ii

scli'i foane marl (1:2 000 .... 1:100), marlrnea erorli llledH patratlce totale variaz.ii In llmlte ow largl, Tn t\mqie de metoda de ri<!icme. Pentru proiectare plaDimetri.e.. care
tiC

Ii po$ibUila

ICIn

ti echidiSUUlta

dati.

este important!

precizia poziliei reciproc:e in plan a elementelor
m.

de

Detalierea se eltpriml prin dimenslunlle mi.nime ale obiecte1or sau ale diilllnlCior diotre eoustrucplle ce 1.ll1rleUl a fi reprezenta1e pe plan. ampluate la Diveluri diferite

admite apro~v

de aceeII§i valoare (±O,3 .... 0.4 mm) pe plan, de exemplu.

Cerinta de detallcre se determI.DI In &ODele cu construqii. odatl
CODSll'\Iqll

reutru seara 1:500

IICCII.qta

corespunde 1a0,15 ... 0,20

cu alegerea semi ridicllrii De exemplu, til caz;ul unei retele dese de trasee edilitare §i alte

Cu cAt scara planului me mai mare, cu atlt va fi mai micl eroarea de planului
reprezeIltat

tntoanire a planului
0.

Ii de di.mcDsiuoi w.ici (S; 0,50
VII

m), ~.pe

plan a ace5tei rete1e

(adlcl cre§te precizia plauului). Pomlud de la aceastl constatare, se poate detemilila scaro. necesarll

cu dislllllSlltnue axele ei de cate 1 wm.

iOlicita ca scara planulul sl fie:

sau ridicirii (1
IIld §i

;0)

dacl so cunoqte
Q

ercsrea IIdmisl In diroensiunile
Il1pi :

obiectului de

eroarea de tntocmire

plenului n

l:::: mfl
De exemplu, pentru ~

m4

= ±O,35

IIUll

si

Ill,) ::::

±Q,3 Ill, scara ridicliJ.ii este 1 : 1 000.

pe plan a reUduluL Areas-.! pncizie.. numit! p ~a bazei 'di .. . 1 . n ei1rii mve idee, so carQC~rizeazi1 pnn eroarea totall! de detetmiDare a cotei UDUi pu!lCt dupl curbele de mvel truate pc plan. • Predzia reprezentIrU
.. .. topogr aft ce altime1nce. sau pn:cwa

I I

lllfonnalia

cea mal e.nJ.i1nWlPtl. completl §i fidelll despre teren se asigurl 111prezeu: ?fiLl de

fotoplanuri Iionofotoplaouri. Precizia, fidelitatea ti dtltalierea reprezeotl!ril pe plan a reliefuJw depind, In principal, mIrimea

ccbidistantei IIIhn15e totm curbele de mvel

Divel veclne il

trasale

pe plsn,

este datl\ de

relapa;

reprezeu.tarea pe plan va fi mal fidell ,I c!ctaIiatl, iar mIIrimile ertrilor
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~--va crt§te costal lucrtrilor ii timpul
DeCeW'

ale coordooate!or ¥ cotelor pUllCtelor VOl fi mal mid. lIdid! prccWll pJanuJui va fi mai rid.k:aW;dar. In ~i mL-ura. pentru efoctual'U rIdidrii 1QpOgJ'IItke. De aco:oea.

_hue

uw~-------------------ffi-.I-l:-~--U-+-b-.-!g-«~)-'---------------UIiile:

II E

'I

.. ......
-.....

-.

alegerea sclrii planului fi echidistautei curbelor de nivel necesitll
motivatl.

0

tretare tehnico-economica

bine

tI plaaul [a scara 1:500 (cea nlili mare searl!

II

unei ridiclri pe suprafC)e tn~)

cu la

echidistanta B .. 0,50 m (sau E industriale §I cu

= 0,25
II

min teren plan eu pante mici) se utili:.eazi consuucjiilor

1.2.2. ScA.R1LE PLANURIUJR DE SlTUAT/B Factorii care influentcul rnItimea drii. planului necesar proiectlrii sunt
}o

Intccmlrea deseuelor de execujie
0

princlpale din tutreprUlJeril(

~tea

densi de comunicapi la suprafatl

Ii subteran

(retea edilitarl),

II

Natura .problemewr ce urmeatll a se rezo1va ff felul cOlutrucpei ce se proiecteazd;

podurilor, barlljelor mati etc.

astfel. planul de situape poate seni 1a elaborarea planului general al constructiei (reprezentarea in Huii nllU'ia oblectelor prwcipale

cand

claritatea reprezendrii

deta1iiIor este mai important! declt-preciz:la p1am11ui, se
II

pot

Ii a axelor acesiora) sau pentru lntocollrea planurilor Ii schemelor

executa ridic4ri la seleile 1:500,1:1.000 §i 1:2.000 ill acest caz'precizlll'de dezvoltare

ctte!e:o( de

de executie de detaliu: tot odatI, planu1 de situatie este baza topognfic! pentru proiectarea unei tntreprinderi industriale, a unui nod hidrotehnic, a unor ansambluri social-culmrale dintr-o Iocalitate, sau a une:I mqis1rale de drum, ca1e feratll etc.
,

sprijin corespunzItor scIri10r 1:1.000. 1:2.000 respoctiv 1:5.000.
Detenninarea semlar planurilor pentru prolectare se face fie prln verificarea mlIrimii .so::W alest fie prin calculul scIrii, pornind de la factorii cunosculi (preCfzia, fidelitatea

Ii de1alierea

i,
I

,

). Complexl:auo siluofiei influe.o.teazl claritatea ~tiri.I
demoleazl etc.).

Ii

11

rt'liejUlul (obstacole, teren fr!mlntat, cmulrucjiilor
~j

ape etc.', care

repru.entlrii) sau de la cerinjele proiect4rii.
1.2.3. ECH1DISTAhTA CURBELOR DE NIVEL

pe plan a acestQf1I.
Q

). Cmulijiill! ulilb.i1rii In prolec:

traseelor ui.(ll!nle (dacll'imau sau se

La tntocmirea planurilor la scar4 mare pentru proiectarea constnJCtIilor 0 deosebitl attnpe se de studii·proiectare,

in practica lucr!rllol'
8CCii:
tI planulla
scata tl!ren

planurile de situap.e se fntocmesc la unnAtoarele

ooordA reprezeutl1l'ii pe plan

II

reliefulul, deoarece aceasta detemlinl

de multe

on alegeree

amplasamentuJui COI1JttUctiei(suprat'ata sau uaseuI), traaeele reteJclor de transport de laze. petroL 1:10.000 cu echidistauta E", 1..... 2 m (fn teten ~s) §.i echidistanta E =
Ie utiliz.eazl

energie electrlca, alimemare cu epA fi CIIl1alizirl in extravilan etc. De, asemeuea, fa{! de relieful terenului reprezentat JK plan, se calculeazll cotele proiectate ale constr'Ilqiilor, pantele dtumurilor iraseelor de alimentare cu apl fl cenallzare, se elabol'eaz! prolectul de slstematlzare suprafetei terenului etc. Pentru repreaeaterea cit mal preci$l §i amAnunlitl alege valoarea minimll a echidistantei nonnale echidistantei trebuie
$I
II corbelor II

5 m (1n

munlOs)

pentN alegerea traseelor magisttalelor

(drum. eale

§I

ferat!, Canal, 1ln1e de traosport al energiei electrlce etc.) marilor constrUClif, 1a det.ermin4rea suprafetelor

ii arnplilsalllentelor

vertica1A a

combiD.Irelor IndUSlrlale §I ale nodurilor hidrotehnice ete., 14 tx'Oiectare preliminari a

Ii volumelor lacurilor de acumulare; '" planulla scara 1:5.000 cu ecbidistanta B = 1 m (teren fCS) Ii E .. 2 m (tIl teren muntos)
eate baza topograllcll peatru elaborilla schi$elol' de: siSlellllltizare II Ioclllit!!ilor, pentru intocmirea planurik:l' generate ale CODJtrUCtiilor industriale, la echiparea tehnic4 teritortilor.Ia proieetarea lllfIgistralelor de drum. de calc ferotli, de canal etc.;
tI planul 14 scara 1:2.000 cu echidistllnta B ..
II

reliefu1ui pe plan eltistl tendlnp de

II 4

de Divel E, in acest caz, valoarea admisI

aslgure ~ precizia aecesara pentru ridicarea reliefu1ui.

Factorii cart in,fblell/eaziJ. alegerea echidistanJei curbelor de rJvei E sunt: ./ preclzia prezentarll rellcfulul pe plan; '" cerinte1e proiectlrii - m&.i ales posibilitatea folosirii comode
illvel penuu determlnarea eotelor, pantelor, volumelor etc.
4

o,s... 1 m

setVCfte pentru elaborarea
de drum
II

planului cu carbe de

proiectelor
; I

Ii planurilor generale ale construc;iilol' hldrotehnlce Ii Industriale,

§I cale feratA, ,
I,

rete1e1or edllitare,
CIl

Ia elaborarea detalillor de sistematiz.are din loca!itlp.,
este

Ee.hidistmta E normall (sau de bazl) II curbelor de nivel se calcu1eaz.1lcu ~latia general!:
E=d·n·L unde: d este distan1B illtre doul\ curbe de nivel vecine truate pe plan; n· nmnitorul

pl&llUIilor generate ale cOllStrucpilor din localit!p;
tI planulla

I

scara 1:1.000

ccbidistanta B .. 0,5 ... 1 m

b!lZa pentru: elabonlrea

I

scIlrii

de:lAliilor de execu~e ill exjravllau s.o.upe suprafele cu construcpi puuue: intocmln:1I traseele de drum, cale feratA ~ a nodurilor feroviare:
12

planului;

j.

panta terenului

(pe

linit. de eta rnai mare pantli ) tntre eurbele de civet veclne.

13

De exemp/u. pentru disranJa miniml! d;;;; 5 mll~ corespunsiuoare

Ulltl

pame marl i ;; 0,2 tntre

CIll'Wlt rU nlvtl vecine, se obpne penlru scara planului 1:500 valoareo echldl5tanlel de bazIl E ;;

0,5"~ larpeillru scaraplanului 1: 1000, valoarea
Pc sectoarele cu pante mici

rlchidistall!rli eue E;; 1,0 III.
IiC

p pe

terenurile cu microrelief

traseul curbe de Divel

CAPITOUTL2

supllineotare la ecbidistanta egalli cu ~ &..... §i '"

Et..za.

LUcRAIu DE TOPOGRAFIE INGINEREASCA
lot. LUCRARI TOPOGRAFICE PENTRU PROIECTARE ~I EXECL'TJE'

2.1.1. CONTTNVTClI. WCRARIWR 1.11PROIRCTARH

Documentele
, exefuli~ (P.B.).

de baz.A peatru realiwea

coustructillor

&W1t:

nold de cOl7lillld4 ~i roiectu/ de p

Nota de cumand/l penlJ\l elaborarea proiectului
principiY
§i

de cousuuctli

Iiinst.alatli

st.:Ibi1e~:;olurille

de in

lndicetoril tehnlco-ecoacmicl

ai constructlel (amplllSlUJlelltul

ti termeuele de punere

fuDc1iwe, voluwele de co~·~, ,I lndlci la prlnclpalele (Xlllstnlcpi proiectului de execujle,

soluPlle

de

JXincipiu

peD.IJU fuDdarca coll.StrUCliei, solup,i

ti iIl6talaPl etc.), Nota

de comaudl

se elabore.ad de clitre
SO

beueficilil'. Nota de coIlWldl aprobldl col1Stituie documentul pc baza cIru.ia

uece la elaborarea

Proiectul de utCII{ie are lIlD1Itorul CODpnut.:

:> plauul general a1 obiectului prolectat, )- plaDuri §i scctiUDi ale obiectclor componente;

>

lucrlirl conexe tIl zonl (alimenwea cu energie elewicl fi teruticl. apt etc" cAl ferate,
drumuri, coustroqii social-cultunlle etc.);

} solutiile
terellwilor;

de fundare, justi!icate

economic

pe haw ~tlldiil(1r geotehnice

nslIpm

» sclupi coustruWve de:taliate cu planuri ti secpuni pelllJ\l clAdiri. constructil speclale,
drumuri, plalforme, eli fenu.e, sistematizarea

vatk:a1l a teritoriului. traSee:le rttclelor a

edlUtare etc.; )- programul de \U1Ilirire
obiectelor de wuatn.aqii .
Ii

comportlrii calitative in timpul eMCUtiei §i. expl?atIrii

..

I
"

.

I
II

" ~

15

''',;dl''
'I I

eM

.

I

rI
1.1.l. STIJnJ/l.1i
PRRf.JM1NARF. ~ parte:

2.1.3. ST(JDIlI.H DEF 1."iTTrVF: Cuprind unnltoarele:
)0

CUprind studiiJe

fi cercetllri.le de teren din care fae
geologlce, geotehnlce,

studiile (lucr4rile) topografi
§i hldrologice, DinlIe acest

studiile hldl'ologi..:c. prospecjlualle

geoflzice

ridicll'i topografi~ Ia scArlmal rnan §l foane man (1:1.000, 1:.500, 1:200) pe sufxAft:\e
COta1e

volumul eel mai mute n au luairile topografice care se tefml&:
• Puncrell la dispolitia proiectirii

mai restrAnse pentru a otrpne planuri topografice
de nivel,

Ii eu

curbe de nivella echidistaDlA E
.... t

a lWtilor ~ planurilor topograflce cu eurbe

= L ...0.25

In,

incluslv profile pe diferite directli; documentapa topograficl oblinutl este
in detaliu a constructiei,

cAt mal recente,

III scIriIe 1:100.000 ... 1:25.000 (pentru teritorii !htinse) aau la

scIri I: 10.

necesarll. pentru proiectarea

ca bazI

8

ridicll.rii

Ie

utiIizeazl

atIt

1:5.000 ,i 1:2.000. Dacll. documentapa topograficl1 existent! nu ma.i corespunde eu realltates, st !htoemqte • litoralului
0 noull. documentape.

rejeaUA de sprijin planirnetrica ~ialtimetriell de la ridicarea prelitninarll cit tl plehe;i.i t1

bomele repere apartinAnd axelor princi.pale aplicate pe tere:n~

LuclI'Irlle topogrsflce !h timpul studiilor hiUrologice se referll. 18 lnstalarea posturilor
adftncimi10r

>

corectarea

Ji reperarea pe teren II traseelor deflultive ale axelor

de

drum §l calc fer&tli,
etc.

Ii statillor bidromctrlce, 1a mIsurarea

albiei pe !htlnderile de apll. (rAuri. lacuri,

ZO!ll

ale axelor principale (variantele definitive) ale COIlSttUI::1illor hidrote1mice etc.;

mArin ~j inrocmire,a
• _

profilului longitudinal a! r4ului.

»

continuarea lucrlhilor topografice necesare prospeejiunilor geotehnice

Lucrllrile topografice privind prospe...'1iunile geologiee, geofi.Eice §i hidrogeologice'
1.1.4. CON['INVTUL LUCRAluLOTR TOPOGRAFICE IN TIMPUL EXBCUfIEl
teml 8

cuprind doull. aspecre: apllco.rea pe punctelor geologice, geotehnice, geografice
de

§i hidrogeologice de Ncl,

Aplicarea pe teren calcule

II

proiecteior

de

cotl.SU'UClii tll ~

execu&ieJ necesitll efectuarea de

(ccnuele PUturilor
&Ip!Iturilor deachlse,

foraj, sondelor, inttltile
ete.)

tn galecll. dezveliJ"ilor

tl Iucrlrl topogrsflce de blrou p lucrlri Tn terea Calculele Ji lucrllrlle de birou se refell, tn

izvoarelor

proIectate pe harta sau planuI topografie til

principal. 1& pregll.tirea. topograficl a proiectu1ui de construqie LucrIrI1e tn teren aunt fonnate din luctlri oblectelor
de trasare

rn

vederea aplicllrii pc

terea,

cezul podurUor, barajelor ~i ecluze1or, aplicarea pc teren a punctelor geologlce pe ruta prindpalll. a CODSIrUCtiei se face _ •
hidrotehnice electrlce.

pe terell a axelor constcuctlllor,

contuturilor

p pe apll.;
ftrl sl fi fost mal tnt4i proiectate pe plan.

Ii a detalill« tn timpul execup.ei, precum Ii din
(prefnbricalelor de beton).

mIsurltori la montarea eletnentelor de

leg41l'Q planlmetrlc1 II altimetric! a punctelOI geologlee, geotehn.ice, geoflzi.ce ~ hidn~geoloJiee
marcate

conmuctll

direct pe

teren

DupI conSJnutulIor. lucrllrile de trasare se deosebesc de ridiclrile topografice. La ridicare. pe baza mllsurltorilor din tereD. se tnlOCmesc planuri f1 profile ale terenulul; 1a trasare
Ie procedeAz.I

Aplkllfta pe teren a axeJor dife.ritelor variante (pro1ectate pe hIrli fl pJanuri) de drum,

cale feratl, a cll.l.lor \Ie acces la podmi
(barllj. eanale, conducte,

Ii viaducte, precum Ii a ruteIor prlncipale ale unor ronstruqli
tuneluri hidrotehnice) Oi linii pentru transportul energiei

lnvets. dupI planurile

Ii profllele proiectului se aplicl pe
De eceee,

teren axele

Ii punctele

caracterlstice

ale

con5IJ'Uctlilortn vederea executiei,

metodele de trasare se deosebesc oarecum de IIletOOele
astfe1; se

de ridicare, iar precizia metodele de tra.sare este de regulA mai ridicatl.
ltaSIl.r~11

Dup!

pe teren

II

vArfurilof de fl'Allgere ale axelor um1e8Zll plcheteree
II

IJ aseelor

ti

Trasarea pe ieren a puncrului, conform elementelor date tn project, se des~lI
trllJeazll. pe teren unghiuI proiectat (adiel a 00118 latwi. a unghiului). Pe aceutl dmqie lungimea din proiect ~ se marcheaza

executarea de ridicAri tn plan lntocmi planurl de silUllpe eu
Ill, profile

Ii!h tnIIpme
curbe de

f!¥ei de

teren., tn lungul axului pichetat, pentru a se

se

tnISeaz.l

nlvel la scll.rile 1:2.000 §l 1:1.000 cu echidistauta E = 1....2 pe fiecare rut.

pe

teren pozljia

in plan a punctuIui. Pe verticals pu&..'"tlIlui

loDgitudinale

P~

ttasII1 Ie transmite cota din proieCt, obtinAndu-se pozip.a in spatiu a punctului diD. proiect.

Pentru cresterea preclziel traslrii pe teren a unghlurllor, lungimilor 1Stf'el:
Ie

Ji eotelor
CI1 ttllSlll'e4

Ie procede>lzA

tncepe cu trasan:a provizorie a valorilor date !h
$JIU trIISIt

proiect,

Be

oontinul

e:fectuatea de
rlefmiti\'4,

1lWur1itoritale unghiului, lungiruii , ICOpU!ll6reetArli pozipei puncrul:ut

coU:i trasate preUminar ii se fnchele cu
§i mlI..urate).

b

provl1JJnu (prill aphcal'ea pe tt:nlIl a iJliriDlilOt

cote4illor

r I.

deOu~ ain
11)

C(lltlparW"ell.

vaIOlii.".

rrniet.1.atl::

.

,~

i

Trasarea pe teren II constructiilor comports ill general Irei etape, ultima etaplt filnd spe.::ifict con.suucpilor iu.dIatriale. icodczice folosite la ridicarea topografic!. La axelor priocipale se d.ctenninIllWlW pozi~ veelne fI de coutururlle
~inde

,..

Detoli! tk execu{ie ce conlin plaaur) ~i desene la scarl marl (1:200"

,1:1),

profile, fi cotele

.qiuni orUoDtale III diferite Ilivelwi
pirtilol' de consuucjil.
InLSarea

fi. secliuni verticaJe,

in care

Sf

dau dimensiwille

10 prima etapel se troseaz.l!. pe tereu axele pciucipale ale constructlel de III puactele blll.ei ,deWillor
,..
ell paille

Proiectu.l de sistem4li1Jue vertical4

alcltuit diu planwi

,i scheme

la scllri marl cirwl~ei

ptiuc1palli a collstruc\ici pe tereu fI crlentarea el in report de constructllle

(1:2.000 ... 1:200), illcluiiv profile, prill care se lrlUlsfom14 relleful existeDt al tereuuJill in suprafetc Jille. aecesare evllCUirii apelor de pe lUpJ'lfata toritoriului ~,

obiectelor uiSleDtc pe terea, Precizia

IlCeStor

lucriri de trasare

de procedeul de Jroiectare "

asiaurIrii

coDStructiei ~ de erorUe lIdmise la prcglltirea topogrllf'icllll proiect.ulul in vederea IIplici1rij pe tereu ~
daci I1Ilse specifii;:I altfeI. corespunde preciziei grafice a scmi..i planului general al constructiei.

(strIll, troNAI'C,di'UJllW'i,eli ferate elC.).ln project. pe re~eaua de plItrate sau pc proftle transversale,
10 tree

cotele Deg:re. ro§ii §i de tenLsalIlCnte. precum telmico-edilitare

fi dinlcpiJe de transpOrt ale maselor de plmAnl
ale 1;1.000, ..• 1:500 (§i tn

A

(/oua

ttapa este trasarea

in deWliu

II construcpel,

fatA de axele prlncipale,

In coucordan(A

cu ~Ielor

)-

P/alluri p profile lollgitudinale ale cllilor de comWlicapl (drwnuri, eli ferate),
§i ale liDillor ae:riene la scIrile

fazele de cxectqio a collJtl'Uqiei se traseazl pe teren axele longitudinale

Ii transversale ale blocurilcr iIliUtiJne
II r.ltur(f

tnIllime

fI deuIille ~tora.

precum tl axele elementelor de COllstructie (prefabricatelor de beton 1Ij1llllt)b ole sectiwillor odzootale §i verticale prln elemeatele de COllStruc\ie
0

1:100 .... 1;500). ,.. Schemtle
(I.

proceauJ de montaj; se fac mlsurilOri pentru determinarea poutici tn pll1D P to pWlCtelor caroctcristice

relt!flUIJ de rprljtn a ridiciri.i IOpografioe a jiIltierului de COllstructii,

pozlponato. 'Iiuarea til detalfu stabile§te pot;ilia reciprocl a e1cmcntclor de CO!I.Itn4c §i necesitl ~lzie mult IlUIi rldlcati decIIt la trllSaCea axelor princlpale, Etopa a freta QOlIlpOIti proiect4ti a utilajului tebnoloilc JDIIudIsorllor
1rasarea

dcigjcrlle IOP08!afice aJ puncelor de spdjill, lllveutaruI cu COOrdOllite fi cote, " Baa pometricl a poicctului peI1trv apUca:ea lui pe tereIl 0 wD$tltuio au~ de trasare ale
~ilor.
II)IIICI"

fatA de care ill deseuelc de executie se dIlu IOIIte dimeusiunile auk prlncipale (&all
COIlSUUC~OC

proicctului, Dlatre
Ca axe
IUIIt

§i

PDZiPonarea uelor

de

DlOl1taj

§i

IDOIltarea cell

tn

pozi$ie

1nJti4le)

lie

leasl

de punctele

rctc1ei de aprijin topograficc.
exteriori,

(industrial), Aceuslll etapIl llcx:esitA preciz.ia

mill ridlC4lli I

priDcipaic ale IoqitudlDale

liulare (barajc. poduri, dtumuri. c!l fMltO, canale, nw.eie)
til ~

axele

P b:epc dupllCtIrdnarea tumIrii flmdatiei ti IDODtirii elementeJor de ~.
de eMmplu, tn direclie !rn1Jl'lIdinall 1a poduri, sau in din:qic
Ia elaborarea proiectu!ui lucrlrilor de truare.

lie ~

de dIdiri, ateliere • uek ~lor acestuia.
Ie

iar penU'U
UD

Lucrltlle de tra.sare a COllStruc~or au plU'tk.'Ularitatea c!, pcccizla ridlcat4 a mAsurltorilor estc
DCCeAli adcIea numai pc ~

faccare stllp • axul de s1ruetric III f~ Cotele planurilor. ~elor plus (deasupn acestui Divel) IXIllven~ona1 al ficdrei tueIltionat! in project
2.2.2. COlqlNUfUL

Ii pmctclor Izolate ale proiectului
ICIDIIUl minus (dcdesubtul

dau

fat' de

Divel

traDsve:aal1 - la tuDele rectillnli. Precizia trasIrii til celelalte direqii poate fi mult mai m.icI. De aceasd caractczisticI
Ie

COl1ven~ollil (111clAdlrL flijl de nivclul pIUdoselii fmite de la paner)
5aU CD

t! lie

U'eC

pe planuri cu semnul a clrei valoare este

va

line seama

Dive1ului QOI1vcatiOllal). NivcluJ

coustructil corespuade

unci altitua1l.W auurulte,

U PREG!TIREA TOPOGRAFICA. PROIECTULUI PENTRU TlUSAIlE· A
2.2.1. Hf.RMHNTH1.H TOPOORAFICH NHCIiSARH

»
curbe de nivel

PRBGATIRII TOPOGRAFICE A PROIBCI'UWl

Plansd IOII!r¢ til construqkl
~-aR

(la
tIlt\lror

&eara

1:500•••1:2.(00)

este plIIIlvl topograflC

CIJ

Preiltirea topograficI

a proiectului

I:OIId din:

s-au trccut couturiJe

COllStructillor pcojecUlte,
§i ale ciilor de

c:oordouatele

proiectate de ~

.. InIOCUlirea
GI'I

$!;:bemelor de trasare §llegarea

axelor principale de pWlCtele balel IOpog.rafice

I1c JlI.IDCIelor ~ PCDtru ~ll'1ICt1ile

cottle &UJnfqe1or ~

00lI1UDicft&U
~

'(Rseaaa de sprijin);

coJllplel(e lIle plllllulul general. se tnlOCmesc separat
CD

scheme cu axtle prlnctpait
d~}

ElaOOffltCaprolectului lUClllrilor toPO&rafice de trasare, in camJ prelectelor complexe de con.stJ\ll..1ii (tntrC}Xiudai bldustriale, ooduri bidrotelmice.
-------_
..

tk trasare (til 1oca1itJ.P Unille ro§ii ale clIdiriloc),

Ilate de 1eg!turt (~

rili<le ~-tde
18

~-ac

sprljin

PCUdiSr-'D~-tnt;-OhiQ;fill de ~le

prinQpa1e.

_-

-- -- --

_------------

---- -

etc.),

---_- -_.-

noduri feroviarc.
._

--

plduri

..

man

19
p

f
Prcgltirea topograficA a proiectuiui deplnde de procedeul de proiectare
It

constructiei:

1II1lll'"

unghluri,

dlferente de nivel, pante) prin procedee de calcul numeric. Astle!. pomind de la

grafoanalitic

Iigrafic.

dimeDSiunile collSlrUCtillor din proieet, prin calcule numerice, se detenninl coordooatele colturilor construcliilor, vArfw'ilortraseelor caller de comunicatii (drum, cale feral!, caaale conducte etc.) ~; vlrfurilor de frAngere ale liniilor ro~ ale con.struqiilor. Se detenninl elemente1e aliniamentelor ti eurbelor iraseelor, eotele ~i pantele din proiect, Se verificll. concordant- illtre coordonatele calculate
(II proiectare)

In cazul procedeului a.ualitic toate datele proiecrulul se detennina prin calcule uumerlce, . ooordonateIe clldlriJor ti constr'uclillor exi.stente pe teren !Ie determinl prin metode topografice;
asemenea dlmensiuniJe elementelor proiectului se detenninl prin caleule tehnologice pornind de scbemele de slJtematizare ori.z:ontall a suprafetei P1anul general al con.stnJCtiei este folosit n pentru a evldenlia BOlulilleadmJ.se til prolect, Acesl procedeu de prolectare se utillzeaz.1Iin spec;::! ~a

Iiextinderea tntreprinderilor industriale. a oodurilor feroviare
Ie obtin grafic

etc,

Procedeul grafoana1itic de proiectare se folosege eel mw des. Elementele datelor de pJecan pentru proiectare de pe planul topografic (dimensiunile constructillor coordonatele puncrelor coutururllorj, iar celelalte dale se detennins auaHtic (dunensil1llile oonstruc1illor proiectate, coordonatele colturilor clldirilor capi_tale). Proeesul gratic de prolectare se utiliz.e4zJ! cAnd proiectul nu este legat de coustructli
La acest proc:edeu. toate prob1emeJe de bad ale sistemadzlrii. exlstente,

I

CD

eele rea1e (prin mlsurItori) ale construc:tillor

Ii cl~de

baz.I (capitale). apoi
IWIt:

se efectueazA legaree axel princlpele de trasare de punctele bazei topogrsflce, etc. Tipurile de probleme topografice care so rezolvl prin calcule numerice coordonllte ale planurilor, ale dlrecjillor
de inte:rSeqie
I

detenninMile de

§i

lungiznilor lliturilor; detennInareA coordoIwe1or punctelor
CD 0

wsterue,1

doul aliniamente. a unel drepte
~j

curb4. a dod

curbe; calculuI

coordonateJor

pl.I.1lI:telor e segment, pe paralele p

perpeudicularele date; calcul eleiueatelor eurbelor, etc. Peatru

control, coordonatele puncteior de proiectare se ca1culeazl!. din poligoane tncbise I'ndnImare practice de ! lOCialitate .

Ii din drumuiri.

tnrre punctele bezel topografice. Detalii asupra acestor calcule sunt date tn diferite manuale ~

se rezo1vl grafic. pe plan. cu aJutoruI
Ie

coordonatelor grafice rue tuturor punctelor princjpale ale proleclulul. Din aceste coordouate detenninllunsJ.mUe
tere.n

.to prez.ent,

aceste detenni.ulki se efectueaza cu ajuLOfulcalculatoarelor, tntocm.indu-se In scest

P direqille aliniameotelor izolate p coordonate1e polare pentnl apUcarea pe
bazej

&COp algoriunii corespunzAtori.
2.1,.1.PRO/HerUf,1>H TRMjA.RH A UJCRARIU)R

a axelor principato din punctele

topogtafice. La procedeuI greflc, erorile de proiectare E
TOPOGRAPTCH

depi.nd tn primu1 rind de pedDr. planului.!!i de scara acestuia.

Re1atIa de cak:aI este:

Acesta so eIaboreazI pe baza studiului planului general fiecllru.l obiect Proiectul JucrIri10r topografice de
Iruare stabilO§te

ff at cxmdi&IDor telmIce

de

execuPe a

modalitltile de asIgurare tnpografic:l. cu
IllOntMea

undo: teste eroarea 18 detetminarea pe plan a lUJ1gimiisegmentuIu1 sau a coordonarelor jar /I - numitoN) drii planului. , 1.1.3. DETBRMINAREA BLBMBNTBLOR TOPOORAFICR Pentni splicarea pe teren a proiectului oonstruqiei trebuie ca
toate

t

precizii date Ii tn

tennell,

a oricll.rei lucrllri complexe de constructi1-montaj. inl:lusiv
trasare ).

U1ilajului telmologic. In proiect se rez.olvl urmItoarele probleme prIncipI1e: ca Schemele rejelelor de sprljill pentru trasare (baza de punctelor. _ • _ Verificaru Aplicvca pe
stabilitltii

Mlsutltorile pe teren ale

I
elemente1e sale gcometrlce

I

baeei de trasare. Precizia §i metodele de mIsunu'e. Compensarea. Bomarea

Ii~ CODSIJ'UCtie;

sa

fie pWIO In conconlanll lntre ele

Ii legate matematic

de cUktirile, constructille

,I

tn plan p

to tnlltime

a bezel tn procesul de

oblectele

Petlodicitalea mlsurliLOrilor de control. tndesirea bazei de ttasare.
teren a axelor prlncipale

exi.stente pe teren. Ac:euta este necesar PI=Iltru a elimina atAt influent&-emrilor de proiecta:'= graficl uupra prec.We.i lucrlrilOf de tresare, co.a.struqlilor. til. procesul de executie. Dete~
~~metriee eltmen\t\or

cat

,i

ale con5truqiilor; preciz:l.e~1I!IetOCk; mIsurItoti de de tI'8sIIn:l; marcarea

posibilitatea

aparlliei abalerilor

mari Ie poziponarea I

control; mw:care. Tnasarea tn detaliu a construcpilor; precizie: metode §i proce&:c
pua.eteler.

\opo~nWte Aleproieetului wnsti1Ir uansforularea-e1eillenielOi
(coordoaeie, cote, disrantc,

I

date tn troiect tll elemente roPOgTAJi<.:eale proiectului

I

U!jj

A51gurllfeO toPOSrnfic!
tdmolop:).

Ii

lucrarilor de monte] (prefabricate
til plan

de beton arrnet, utilaj Instrumente §I dispozitive

2.3. TRASAREA

ELiMENTELOR

TOPOGR.AFlCE

DIN PROJECT"

~ ~'
~'
~~:
,'.

>21

Metode

Ii fR:Cizia yerificlrii

P til fnlllime.

speclale. RidicIri de execup.e. Metoda de ridicare. Alcltuirea plmului genml de executie. Ob$en&lil' topo-fotogrametrice asupra defonruttilJor

is.t.

rRASAREA OlRECfllWR

Trasarea pe II .ulul,

o:reo a uuei diRlc$ii de m!rUne cuuos.;uti, oonstl

in gliilea celei de a doua la!:.Jria

tl depJaslirilor

.;oustructillOl

fall de ~ilna laturA fwd pe terea (latura de orienUU'\l). In fun.;Pe de ~izia
diteqiei (1JDBhiului)

ne,,;~Q
de

tereDuriJor. Predzie. Metode. BIIZ.I topograficl. Oclarea mIsurIWrilor.

uasIrU
. U'a.saJ'e

P de

CODIlipilo locale " deteImiDl ill&tnlmc:utcle din proicct
Ie ~

ti p-ocedeele

coresp~toal'e. pe teren II UlJihiurUor (~) de condipjle locale. Peuttu ori%cutal gradat
(lie

iss. lNTOCM1REA SCHBMBWR
Scbemele do truare se
SW1t

PB TRASARE extinse din planul general al COJl.5t:nIqiei

T~
&aU

cu aeodolitul. cu ~berul proiect. teodolitul se
l'CIQ:~1e

c1iJ1 ahc detalli de

\opografic seu prill IIpliCIUU de lungimi, in fullc\ie de precizill Decesarl trasIrii. de iIlstruzr"mtul folodt in~~

executie, tntocmite II sclri CODveuabile marl

Ii prelucrate topogrofic. Sunt dOCWIlalte oficialo care
tr&wc ~

P

tra5area

pc

teI'eIl

a

wshiului ~ diD
(I~1Ir8

JmIau pentm a fi ~
ScbeIna

-

tntocmai Schemele de

aintetic, IUb fOJ1lla graficA,

iu puuctul 8 (fiio 2.1), se viuuA cu luueta PWlctulA

de orientate B - A)~i ee f..ce vizare a

(Jrganizlrca lucririlot de trawe lD dctaliu a obieetelor sau a uoor p4rp din ele,
"

citirea c" III~

obk:oi to jurullui ()I). Se debloc.bcad aIidada. care ~
CR ~ (CA

de trasare cuprinde, In carl de de5eIl, III'1Jlitoarele dare:
tfUate (uoghiuri, (metoda

tmp'CUllA cu luueta, pan! se obpne citi,rea

+ ~).In aliniamcutul glsit a1 a;xci de
Ie fWazi

clemente care trcbuie
CUDl Ie

disulnte, diferente de Divel, cote, paDte);
de trasafe, puDCft1e

CMCUtl

trasarea

Ii pnx:edeele

Ii laturile

b&zei

d

luneu:i tc0d01i.t:u1ui, la distanta.el~i

~

tn 'proiect b

pc tereD puDCtul C'. Se repetl
.;.'l\WI

operatii In pozitia a doua a lunetei (eu cereul vertical de exempl\l la dfeapta). DiD

tr&sare);

croriJor de mla1U1lle iuetcute, puDCtW fixat tn aceaRlI podSie pc dinqiA pot e.piIrea (obiUw;:ole,VlU'iIqia de tempenlturi. vGnt etc.);
tenm

umci de viwe
p.

Ie va

psi tn pe

_ mlsurile c::are trebuic luate pentru a asi&ura preciz;ia de tra&llfe,mai ales tn aIZIlI cooditiiJ.or grele _ _ _
(:C

C" til loc de C. Se marcbeazl pe teren pUDctul C". LajUlll!tatea segmeutului

C'C" se fueu.l

iDstnunmtde veriflCarC& lor; ctD!J
Ie

ti

apura1de auxiliare folosite la trasn

, nWurItorile

lflCdale legate de

racepe ti <:IDd Ie ta'rIlilll truan:a;

coDuolul traWii, indicatii prtvind 1lltoaDirea scbemei. de executle (scbeml eu elemeIlte1e glsite lamlsutltorile de CXlIIU'Ol);

I..
t

punctul

c, IIdmitbd Ullibiw

1nIS&t

ABC

CIt

fUnd ungbiul poiectat

AA ,
I
I

AA ,
I I

- re.::epsIa trasArii ¥ pt-edarea punctelor trasate~ -~ ti seamslivm:a puactdor;
III!

..

JL
8 oG--~~_:':_

- _.C'

alte nWuri, inclusiv eele 1eClite de protectia cperatorului .; a a;\ltoarelor sale, tnIIIrii. .. ".._....-

tn

",,,,,,,,I

~

;.:. _-_-_-__';__-. __ C - . . . 0"

e
Pi&:

IIp
u na-. pc ..
IS 4ia proier;;t. cu

_-

_- _Ie'
b .q

c
I'idiCII4 ;

Tennenelcn1e cfectuIlre a lucrArilor de trasere pe etape SUDt legate de planul caleudarlstlc de ~_.. exccutle a construqiel

p1IR2:iI

uopiuIui

Penn

trawea cu prec.izie ridkarl a 1.i1J8hiului ~ diD poiect roe mIsoarl
I8U

JIin metOda
coreepa &~

~ci

, (cu clteva ICIrii)

tm metoda. ~

uopiul

tnISIt

aprcWmaiv AIIC' (fla;.2.2.), obpDADd astfel

c VIIlollr'..a ~t. Dif'ercnsa dbllre ungbiul proiectllt
~-Se
...

Il fi eel mbwut W reprctintii
Iri58t ~ ;;: ~'

= (p

• 13').

va fi fO\oAtII, pcntru a ae~te ~

uoahiului

+ .6~.

....,

" 2.'

Cunodnd din proiect distan&a DC'

'" b , se calcu1eaz1

coreqia liniarA (sau reducpa ) C'C " ,.

suspendetA. sau
toate

ell

tahimetre de precizie (tahimetre cptice, telemetre e1ectrooptice), ~

aeama.

de

Din figura 2.2

Be

deduce: q :htif3" p" '

corectiile IlIAsurAtorilor. Se obpne astfel lungimea L a seg:mentului Ali fixat pc fatl

term. Din

compararE!avalorii proiectate a lungimii cu valoarea ei glisitl! la mAsurare se detenninl coreeria

unde:

tf' este factorul

de transfonnote

to radiani

vr '"636 620"') , lEI!'b- lungimea orizontaJl
0

liJljarl AD '" (0 - L), care se aplic! cu sem.n corespunzAtor

de punctuJ provizoriu B' al

segxnentului, obtinAnd astfel punctul coreet B. Pentru control se

m!9oa!:I,

segmentul

corecta1

;i

BC' din protect ( sau BC' ,.,60 ...100m). Se aplicA pe teren corectia liniarA q tn C' ducAnd

marcat definitiv pc teren AD', iar
lunglmii T, adicll (D - D') S T.

rezultatul mJsurltorii D' trebuie sffie sub toleranta trasIIrii

perpendicu1ar1 pe latura BC , obpnAndu-se punctul C. Unghiul ABC va fi egal eu unghiul proiectat

p. Pentru control
(de vizare

Ie

mIsoarI UDghiulABC.

La ~
de erorlle instrumentale

pe

teren

a distantelor din

project,

prin mIsurare directI cu benzile de olel §i mele
ell

Prtclzla trasl1rll pt teren a UIlghiuluf fJ din proiect depinde de erorile de masurare propriu-tid

de invar, corectllle mhuclltorilor sunt de semn lavers pe te.ren a lungimilor. Penuu excmpllfl
'ateil

semnul corectillor ce se apliclla mlsuratea
de

P

de citire pe cereuI orizontal),

Ii de influe n ta oondipilor
aerulu! etc.). De~
tn punctuJ

exterlo&re (datorit! refrlh::pei atmosferice laterale, vAntului, netranspareujel influen&a erorilor de centrare a teodolitului tn punctul de statie vlzat, elt

Iniroduceril corecullo, princlpale (de exemptu. de temperaturA

~j

Ii de reductie a semnalului

tnclillare a terenului) la mAsurarea lungimilor

p la trasarea

pe teren a distantelor,
&cest

Ie

admite cI exist!
puIlCte:

Ii a erorllor datelor initiate (adiell a erorllor
trasare

tn pozipa punctelor fixate A §i B) nu Be
0

un instrument de milsurare, a cll.rei lungJ.me I, la temperatura de mJmrare teste mal mare decAt lungimea sa nominalll I. Corectia lungimii liniei mAsurat! eu hlJtrument, tDtre douI marcate pc teren, va fl illt.roJusl! cu semnul plus, deoareee, rulIsurlnd eu Instrumentul de lung1me

manifeatl direct uupra preciziei de deplasare a dl.reqiei BC

a unghiului din proieet, totl14i acestea provod
trasaI:

P implicit a punctului

C.

mat
2.3.1. TRASAREA WNGIMIWR

mate,

se obtine un rezultat mal mic decAl eel real. Invers. dacllungimea
ell

instrumentului

1a

temperatura de mlsurare 1,este mai mid. dedt Iu..gimea sa nonnallll, corectia va trebui aplicarA cu semnul minus, deoarece la mIsurarea. !nsttumentul
scurtat

Truare.a pe •
,. -

teren a lungimilor din proiect Ie efectueazl :

se obtine un rezultat mat mare dec4t
La tDceputul trasIrii exist!

prln

mAsuratea dlrectl cu benzlle de o~1 (panglici sau rulete de olel) sau cu benz!

Ii fire de

eel real,
La ap1icaru distantelor proiectate semnul corectiiIor este invm.

tnvar tn stare suspendatI;
cu tahlmetre optice de precizie (tahimetrul
.,Redta

002" ~iprin tahimetrie paralacticA);
precizii,

numai un punct fixat pe teren, jar at dollea va fi marcat numal dupl! trasarea pe teren a distantei din
project De aceea, daclI. se aplicll distanta din proiect eu un instrument de mIsurI mai lung. se va

pri:n mlsurare cu dispozitive electronice de diferite

de tip geodimetru, distomat fI

telurometru.

obtine pe teren a lungimil (dUtantet) unci linii din protect,

0

distaniA mal mare decAt cea dln protect 4i decl, corectia trebuie introd~

cu

nuarea
dinproiect.

pe

teren

fatli

de un punct fix allfniei,

semnul nUnus. DacI instrumentul de mIsurl est.e mal scurt (de exemplu, iama). lungimea aplicat! va
fi mal scurtl declt cea proiectatl!

constl din transpunerea pc direqia datll a di stantei a cllrei mJrime orizontala este egaJll ell valoarea Coreclille lWl8imii trebule siI fie apllcate direct In procesul ttas!rll pe teren, dar acestea
fngreuneazl

41 corllCtiatrebuie introdusil ell semnul plus.
(confonn tnclinlrli terenului)
Ie aplicl

tn cazullinillor Ji IXlIDpliclluaurlle,
mal ales fn cazu1 mAsurItorilor de pre!.:izie ridicat1. De

mlIsuratt

tncIinat

coreqia de tnclinare La
lraSarea.

peatru a reduce luugimea la valoarea orizontalll Aceastl corectle se introduce cu semnnl minus: deoarece totdeauna

aceea. in

distansa tndinatll

este mai lungl d.ecAt proiecpa ei pe ori%on.talL
teren

preunt, se procedt.azl1n acelqi. fel ca Ii la trasarea unghiuril{lr. Pc teM ~ provl%Onu pun
.. ctul

lungimii este invers; distanta proiectatl! nebuie siI tie aplicatl! confonn valorii c.i orizontale. Apliclnd distanta orlzontalll pc un
COlccpa ~bui~introdusl!11l

din caplUul A al d.irectiei date
glWt B'. Distanta Al1' se ml!.soarI, -

Be

aplicl dlstanta D din proiect, fixandu-M! ,
I

tnelinat, lICeeqi I1mgime din proiect se va

acurta. deci
;L

in fun~c de pridzio.

lU£eJQrll, cu benzi.le.de :

I

aces! caz C1.1~nlllul plus. De oN,"e~Ie ~

cosl.urucjli!or. peo.l.L~

otel pe plmAnt (sau pc podine), cu mele de mvar (Wl rulete de olel cu divizium milimelrke) 2<1

rn sll!le

r,n se introduce cot&:tiile de tnclinare, precum ~ pentru mlrirca preclziei mlswitorilt'r. apliarea

pe

I
teren a distatlte10r proiectate se face pe podine ¥ute truateaco~ civile §i industriale). (10 ate lungimea instNmentului 1a temperawra to de etalonare; a §i orizoutal
&l'U

pe tmprejlUwri orizontale (1.

Se detennin! ciurea pe mirA b. necesarl pentru trasaree pe tereu a cotei din proiect HI!

ann relapei:
b= H.-He, iIe odie! sau se coboarl mira pIDl se oblUle la fuul reticular nivelor allUDCtei instrumenn.\ui. b pc mirL Po~itia tAJpii mircl trebWe sl oorespundl cotei proiectate, care se fiMazl pe teren un ~ ~
Wl bulou &aU
SI:

~at'
diI.a1ue

Tabelul 2.1 cuprinde corectiile la rnlsurarea §i trasarea lungimilor cu un iastrumeat in stare

P • coeficienp

de

tamicllbliari a iDsttumentului;

h- ~

de

mvel tntre capetcle

iDstrumcDtului).

tzuIDd

0

IiDic pe stIlp. cotelor reale ale punctelor trasete

eoreqwe misuritorilor llDiare
Hr. CIt.
DaumiJg c:cneqici

ContfOlul traslrli pe teren
La aplicuea cliJtaIqdor dUI 10 c:omparI cu cele

efectueaD prill detemlinarea

La IllIsuraru 1iuillor ±Alt=lo-l +Q·I.V-t,)+ P .J.(r

proicctate.

proiect

1.

.z.
3-

Corcqia de etalooarc (co Co~ daloritl varia;ie1 de

Cotele diD proiect se pot transmite pe 2.3), care
50 calculeall

teren

§i

ell

ajutorul diferentel de nivel din proiect ~

±~"'l-lo

-t!)

+Q'/o(1o-t)+

p./,it. -tl)
h4

cu reJIIia :

CorecSJ.a datoritl

temlului

tDclinlrii

- 21- 8/1

h' h4

-+'1J 8/]

h'

11 fd pill rtcJ,icarea uu coborltea mild uebuie 81 1.3.3. TRASAREA COTRWR DIN PROTRCT
Traaarea pe tcreD a cotelor din proiect (C01ele ro§ii) se efectucazl, Tn priDcipal, prin Dive1mem

10

obPDlla firul Diveka' at instrumcZltului.

tlrea b pe mirL Dupl flXareI pu.nctuhli B la ~ R din puw;tW
h)
tra.sat

IX>til dln

prolect se efectueul ~ilJ.rlropetale pe nili·tlt

geometric

ti lllvelment trigonomettlc, pomlud

B PIO detetminl d.iferenlll de mvel h. Tin4Dd seama de &eJImW puDoCWlui B,

de 1a reperul do IIlvelment de eMCUpe de CQI.I

cwwlCUtl, eel mal apropiat.

. cnntei (hp. -

se DJOdificl tnIl~

r

Aplicarea pe teren a cotelor diD proiect prill ,ul'elment geometric se executl de preferi.Dp
foloIind oota orizautului instnm:IaIlului

sau a plmlului
in

de viz.are

H.. In prealabil sc n=ca1cWearJ

I.

cotele fiql de Divelw pardoscUi finite de Ia parterUl clldirii (sau

f&li

Truan:a cotelor diD pzoicct pe phmlD'i verticale perep, pc cofnjele 1t8lpi.1or) 50 face priD ~
pc pblll
Ii

:I11III",,,,,,

~-----t-I
." I
"

o

'"

(HR>R

"

de alt nivel conventional)
SWlt

orizontului iG&trumcDtului (poieqia
Be

acelqi sistem de cote in care

date cotele aa

"
l'
din proiect

repemor

ui oivelor al reticulului). Apoi
ruleta)

mlsoari cu mira aceastl liDie, astfel
Fill.of. TraSl'I'CII po: != • ~ HI prlD DtveImcIllIJi&ooopleUic.

de eMCU$ie Ii a fost efectuat4 ridicarea

in

SUI

sau in jos,

fa&' de

nivcliticl a terenUlui §IIltierului de consttucpe,

• C!l'CllIA

de nivel carespuuz.ltoare, fidndu-se

Se instaleul1 instrulllentul de nivelment la mljlocului di&taDIei dintre rqxmU de execupe R p

ctul lc rota din prolect

JIUDCtlII B1

(fig,,~;3), pe verticala clfeia unneazl a penotul din proieo:;t B III
~X)tH

Pcntru ttasarea pe
Fig 2,). TIlIIIIlIlII

tmw

a cotelor diD proiect priD
teRA,

I I
I

se InISIl in lDiU~

,lment trigonometric. se calcult:&Zl \lD.8biul de lDcliDare a al lWlCtei.~
po,t=IJ a~ IIivdam poqII:tdc cia miJ~ din~Ha priD

diferentei de

dltlH,. Se Ikt.tsnnini Tn care. H«
este
1;41t1i

wI b (fig. 2.4), care so aplicl pe Nil.
__ ~.~ab_i!_

viz8Dd co teodoUtul la tIlIl$imCa iDatrumentului J In

li,

plwmlui

u.: Vi7.1lrt! H"

<J

instrurnentului:

H.= HI1.+ r, cota reperului
J.;

se _~

di_s~Ji._~~~1

Ptu__!e _~
tnAlliJne

de

!Xr.colie ~ ; ~tul

l' F"

execuue, tar r - citirea ~ rillr~ din acest repel'.

a ciruia se va glsi punctul 1 de trasare til

Ia cota din ~

HI' Distanta D se

2~

;1

determlnll

prin r.ahimetrie, eu telemetre

electrooptiee,

din eoordonate,

prin mlIsurarea

directll CII

Alt - corecjis

de comparere pentru

0

baudl! de 0telj

benZi1e de otel. Din figura 2.4. se obtine:

Dl- coeficlentul de dilatare liniarl a benzii de 0lel: t Ji tn - temperatura benzii in timpul mlisurl1rii, respecti v. la coruparare;

!Ah - suma corectillor de fnclinare a capetelor
tg

benzii pe poqiunea corespunzItoare numl.-uJui

a .. (bID),

fntre~

II

de benzi, fractiwili din lungimea benzii; -

in care 1IR este cota reperului de

execupe

R, in care

staponeazi teodolitul

r - restUI de lungime corespunzltoare

6.r - suma coreqiilor de comparare, de temperaturll

ii de tnclinare. calculate fiecare pentru

1.3.4. TRASARB..t PH TEREN A LlNlIWR geometric, niveImenluigouometric •

DB PANTA DATA
Be

hmgimea r; h - dlferenta de nivel detc:nninatll tntre capetele benz.ii.

Apllcarea pe t=.Il aliniilorde pantl datA in poiect

efectueaz4. in principal. prin nive

,1 cu setul de leUti. Se ua.seazll tntAi punctele prineipale ale li .

inclinate din protect, apoi eele intennediare, pe baza punctelor principale 2.5) tntre care distanta este de maximum lOO.... 200m..

male pe teren.
§j

I A

Trustlrt4 plin ntvelment geometric de mljloc se face tuue punctele principale A

D' (fit

~

-_. -- -_. b:t ba --, -_ -_ --~ ...... ._ 2 3 ~
1--- ~

b

1_f d2

d1

Odrea b pe mira. qezatA to. punctul B', ce COIeSpunde pantei date i, este :
b::: (b'- k ): in care:

d;s

--

~

d..

k
unde:

= (h +5);

h = I a-b']

p

5

= d .i
tn punctuI. (de lucru), • de myel

Pentru trasarea pe teren s. linillor de pant! datA prin ruveJment geometric insuumentW. de nivelment b! =1 ± i·d!
~",I±i·d2 b:l=l
Ie 8§Cazl

.u

~Qpl1', I.

a elite citb:ea pc mlrl.qexail tn punctul. A din ~

b' - citirea pe m.iri ~

in punctu1 A (fig. 2.6). Se mlsoarl fnII.~

~

at terenului; k.. DB' - m!rlmea segmentulu.i ce corespuncle cotel de terassmente segmentul 1 lie tllIIterialiuazl pe teren printr-un tIruf (sau par); h - dlferenta
orizontall d
lie obpne

Otirile blt~. b),. ,. pe mira qez.atlIpe rtnd tn punctele 1,2, 3 ... Be detenninlcu relatiile: }

punctele principale ale terenului; d - distanta oriaontala dintre punctele principale, Dis

cu relapil.e: d .. ~/; _hl,

± i'd)

rAnd hmgimea tndinat! 10 on d~~t'

lungimea benzii de otel, sau

unde: dl• d2,..... sunt distante1e orizontale din punctul A pAnIIla fiecare
('U:

tIrut 1.2..... (distantele

~

d uncle: tn care.

'=

n(1+Alt)+OJ ·1· n{/- to)-

!:Ah+r +.1r

se mAsoarli cu beazile de otel prin metoda cultelatiel, lnstrumentului Pe teren, de nivelment);
51:

sau prln tahi.metrle stadimetricll

cu luneta

i - penta datil.

I'idicl sau se coboarl! mira luliecare punct
9.

pauli se obtlne citirea caJcullllA ~_ dupl!

care Be bate tlIru§UI pentru aceastl pozipe Acest fll'OCedeu permite
trMarI'.a ~

mini

a puncte10r intennediare ccnfOJIII pan1tJ. date.

n elte DumitU1 de bent;i splicatej

t -lungimta norrulWll ataWl:
26 29

\

tll

ultimul timp

S·1l extins

utilizarea

metodei aliniamentului

datoritll preciLiei fi sirnplitlitii

pe

7'rrzuINa prin nil'eiment trigonometr.c. Se ellccutl cu ajutorul teodolitulul, cu care

it

care 0 conferll mlsurilorilor, to preunt fiiD.d utilizati;
IOiJ

aplicl unghi,ul vertical a. determinat d.in punta datA t

= t& a. care wmeazl al fie truatL
Ie

Se introdUCe

ca metoda de trasare in piau a SJlelor priucipale, de deUlliu ~i de nlOlltaj, inclusiv punctelor pe ac:este axe; metodA de vcrificare Ii control til tiJnpul DlOntllrii utiJajuJui tchnologic;

fI

Ia cm:ul vertical al teodolitului unghiul a

§i

tn

pwctul UlTIlltor se ridi~~ san coboarll mire. p&iJ
&I

cInd se citqte pe ea !Dilpmea iDst:rumentului.

ell

• n.siu.

ell

utullk tsurl. In lucrlrile curente de trasare,

folosese ml.JWnum Irei teuri,

iii

ca metodl de mIIunre Il deplaslrilor til plan Il pww;tolor ~ e.1uuecAtoate.

ti a terenurilor

dintR care unul are partea de sus 111 tnIlIlime dubili.

Doul teuri. se qeul til puncte1e priDcipale A

(fia. 2.7),

iar a1 treilea

p B <1-- ...... ""~-~
sau f'ia

<D

~

<i>

®
Metoda

50

deplaseazA in lungulliniei

1.4.1. METODA COORDO,vATBWR
Ie

PalARB
Il

te:re'Ilului tIltre aceste puncte, 351 ae i~ dati I) ee ~

ridicandu·l

rolo.

la truarea pe t«en

punctelor din proiect cIud baza de tnsare eae

0

cobor&ndu·l, astfel tDcIt wuehla superioad prln linill de vizere

II t.eului

dnmlulte poligollOlllt'<tl'icii58U0 rel" topog.raficl de oonstrucpe (plttate fl dreptun&hiwi).
2.7. Trasac;a pc: tcren a IilIieI de put;a dati w KtuI de IC:Uri.

1·2 (de panlA

PuDctul coilSlrUCPei C (fir. 2.8) se tnlseull
sI.II~c; 8 G unghiului proiectat

pe

teRn prin

MpliC1R8 cu teodolitul diD

punctW de

din oc:hiul operatorului situat to

fJ flll di&uul(eib diD proiect.
JRiItirii topografioe

apropictea punctuluiA. 1. 4. METODE DE TRASARE Tcasarea Tn plan e. axelor Ii punetelor diferite ~ A1egerea metodelor de

MIrimile f3 fI b se detenDiDl tn timpul

a proiectului cu relalille generale:

IN PLAX
se efe.;:tueazA
U'IISIIt pt~

tgDc : Yc - YB Xc -x. b '" &.::.l!.
sinDJC

:

cattICteristice ale construcpiloc
depinde: de
II8tQra

Xc - x. cosOIC

p:
.. .

Ow;: -01lA

trIiSIIre

obiectul.ui de

(axe

priuclpaic, detalii de constructli), de dimenslunlle

,i [01'lUII

ta plsn a construcjlel,

de colldipi1e

mlIsudtorilor (teren e.ccidentat, obstacole ce I:lnpiedicli vizibilitatea
de

Ii mI.sw:area,

mlsurarea

pe apI,

la tnll.pme, Tn subterWl etc.), de preclzla necesara traslrii, de depl1rtarea punctelor de sprijill Tn plllll,

exiitenta unor lIDumite tipuri de instrumente topografice, etc.
Metodele de trasare lu plan a axelor priaclpale sum urmatoarele: metoda coordonatelor polare,
metoda i.:J.terseqiilor unghiurilor tnainte (&IUl metoda intersecJiei
,j

ct.- - - - - - - - -92 U.
b1,
I
I .~., I I

I

I
I
(

~

metoda coordonate!or ~are.
hlaiDte),

metoda trlunghiurilor

metoda Iatersecpel unghiulare tnapoi (sau metoda lulej'st:o;:~ci

B

tnapoi). Trasarea ~. detaliu a constructillor se efectueazA [atA de punctele priDcipale,
jar IllI1CC8te

pc teren ale axelor

ea metode de

trasare to

detaliu

50

folosesc metoda

lDtmecPei ~

ti metoda

Coordonatele rectangulare alr. punctului lJ ii orientarea

OHA

sunt cunos..."Utede 1a alcatuirea tbItem lie axe, suut date in

intt:lsccliel Un!are. De 1ISClUellea, sunt foloslte fl metodele coordoeatelor recttmgu1are.

poJare t1 coocdou"tclor

lIN:ei de
pn,iec:I.

trllSllm;

coordonatcle rectanau1are

e.1e punctului C, 1L acelqi

('.()otrolul trasllrii punctului C se efectuearJl ;
30

F

0.:

.'1

_
_

fie prill tlas"rea punctului C din all puoet de sprijln:
fie prin t:rasarea punctului C prin alt! metodA de trasaI'\::

2.4..1.MF:TOIM JNTF.RSECTIEI UNGHIUI.ARH rNAllVTE

Metoda se utiliz.eazlla
(fi~

trasarea axelor principale. inclusiv a caJtrelor ilIfrIstructurior
trasat

de

,.

fie prin compararea distantelor Ii unghiurilor dintre punctelc trasete C/, C2 etc.

poJuri

fi. de construe~ hldrotehuice din puncte de lIiangul8{ie ti, :In general, acolo uncle nWu:uea
C este grea sau imposibilL
de

2.9), obpnme prin mIsurare pe t:ren, eu valori1e cunoscute dfn proiect! dt.... d,..._
;. CPC:I<-)

distaDtelot din punctu.I de sprijin 1a punctul

=

1jICI(paIeot).

Punctut din proiect C (fig, 2.11) se traseul pe teren prin aplicarea cu teodolitul a unghiurUor

orizontale
2.4.1. METODA. COORDONA.TBWR RBCTA.NGUL.tRE

(1

P. P din punctele
tc8S81.

de sprijJn A

Ii B fatA

direcIiile AB p..~

SA. Comrol~

poli~el punetulul

C se face prin metoda lntersectlei ungb1u1arc tnlinte ,,multiple", adiel prill
lie

Metoda

Ie

fo1oaefte cAnd

exilll pe teren 0 retea topografic! de

constructie

(pltrate •

trasareI din trei sau mat multc puncte de sprijl.n. cAnd etOAJ"e.

obtine pe teren lriunghiul (poligonul) de
VII

dreptunghiuri), iar

tom: punctele pcincipale ale proiectului au cocrdoaatele rectangulare tn slstemu]
de constrw:tie.
tra.sare

In

centrul de greutate at aoestul triun&hi (pollgon) se

glli pe

tere.n

poulia justla a

de axe de c:oonJonatc ale ~

punctului C.

Blementele de

ale punetului C (fiB. 2.10), ab.<:eisux Ii ordooata y. sunt calculate (atll de

punctul 20 de pe !amra 20 - 21 a .. lei de constl'uqie.

111 lWlluliaturil20

- 21 se aplicl valoarea mai mace a coordonatel (ordonata y tn fig. 2.10)
Ie instaleaz!

obifnAndu·ae punctu1 P (punctu1 de aliniament). In punctul P fatl de tatun retelei 20 -21, ungbiul ~
perpendlcularel. flgura 2.10) X 8 C pe latura retelei
Ie

teodolitul, care trueu.I (abscUa
til

== 100* (eel putin in dou!
teren

pozipi ale lunetei). Pe direqia
l!.

apHd pe

valoarea mal mie! a coordonatei

fI. ae obtine pozipa punctului

C din proiect,

care

Be

IDIItCMW pe teren.
rcpet8l'tl

Cootmlul traslbi.i se face: prin mAsurIrii valori1or
sA deplfeascA
trasate :11:,

Y Ii unghiul

P ':

Fi& 2.11. Metoda ~ uogIIl.uIare inainle din doui pmcIe de sprijin. 2.4.4. METODA. TRlUNGHlUWl Aceastl metodA se utiliz.eazl pentru a CI'e§te precizia de trasare a punctelor prin int:et"Seqie

1()()1(ale cIror abateri

fatl de proiect nu trebuie
admisA la calculul
exernplu, metoda

m.Arimea

preciziei necesare); prin trasarea punctului C

y

20
ungbiul

p

11

y

prin

altA

metod!

(de

un&hiularll.tnalute. Metoda se apllca lu trei etape: .. se
traseazi

coordonatelor

polare

din punctul rectangulare.

20); prill
aplic4nd
punctele

prin intersecpe

unghiular!

tnainte

punctul C care se marcbeazA

fig. 2.10. Metoda coordoIImIor rectanguIare.

metoda coordonatelor

provizoriu:
l1li

P=

1()()1fat! de latura 20 - 8; prin verificarea dist.antelor §i unghiurilor dintre

se mAsoarI cu teodolitul tll triunghiul ABC (fJ.g.2.11) toaJe unghiurile a,
compensarea nelnchlderll unghiulare in triLW.gb1 (til mod ega] ponderile mhurltorilor· unghiulare) se determinl
S8U

P Ii'('. dupA
coufcnn en

tra.sate C1•

C, .... CU valori1e date to proiect.

COOIdonatele rectaDgUlare ale

punctului C ,fixal provlzoriu: se calculeazl! corectiile prin oompararea coordonaielor punctului C din }X'Oiect cu cele obtinute prin mAsurare; se deplaseaza punctul C flxat provlzorlu, tn p01:lliaju$tA conform mll.l'inili ~j Ji.re.::;iei coteCpiJor,

J
12

5

I 1

apoi se rbiitchij,aiI permaaen;
33

1.4.J. METODA lNTHRSRCT1Rl

IN!. POI DTN TRF.l PUNCTR DR SPRljlN

Metoda

Q)JI.Itl

din trasarea pro..uorie a ~ui
Ie

C (f18. 2.12) priD cocrdonarele

once me\Odl de IrasiIal,
Ii 1, tntre direc!illc ..
E

.ISO ep1I cu latw1l AB; dacI tn fiiJll'l' 2.13, b. so traseazl conmrul
pria.oompafllfea diagoualelor m!surate CIC,

, ~ ColllfOlullfaWii

se reaJ.lz.ed prin mlsuracea pe teren a laturii C,Cz

(f!g.

2,13, a) care trebuie

unei f\I.odatii, c;oQuolul se face

dupI care. cu teodoUtW. instalat Tn puDCbll C. punctului C
truat'

mlisoarl ungbiurile y .. Y2

¥

CzC4 care trebuie sl fie egale cu wlflmile:

tm puDCte de sprijin A, B §i E. Se calculeazl provizoriu

Ii din compararea acestora cu

coordouatc1e dhl proiect ale pwlCtului C se dcterminl coreqiile. care se aplic:l pe teren, obp.n!Dd politia pWJCtu.l.ui C, conform proieetului, Dctenninarea corecfiilor rectangulare sau polare se face grafic, grafoanalitic
AU

~1.4.".METODAINTBRBSCTIBI REPBRATB

,,~Act.astI metod! se folosope tn principalla
_,=lli:lllIIOI

Irasarea detaliilor COIliUUclillor In timplil execupei

(fUJldliPi ' zldurl), a balelof lndustriale (fwldaPi, st1lpi, Dlaflni etc.), til inciuta statiilor de
la cotIitni.irca aeroportIIrilor, incintclor portuare, etc.

wuWtic prin

procedee

riguroase.

.. A~---._.,..-~~B
Fig. 2.12. Metoda i'llel'5eClici
ungh~ bpoi, din 1rCi puneIc

'CII'Ill (traversiirii joDCtiunii etc),

Metoda

Metoda intersectiei Inapoi
aplicat eu succes la

din trei puncte de sprijin s-a cu precizie a centrelor

p<*C

n folositl

ti la ifaSatea centrelor lDirasu'UCturiloe pe axele pclncipaJe ale podurllor ti barajelor.

trasarea

infnIstructurilor podurilor iar in tara etc).

noastrl

III trasarea

punctelor

., La tr.IS4re4 detlIllllor, pozitia pUlM.:tului C so detenniJJl pe temJ la inteTseqill a do1.li aUQJameulil (lillii de vizare) ale cAror cllpCte sunt fIXate pe lUcie opuse ale coll$tructillor (fta. 2. L~
a), po plmlDt &aU pe fm(:ejmuiri (perime1re)

fuudaIllClltalc de pe axele barajelor de beton arcuite (Argc§, Lotru

de sprijin

de

tnIsare

(fig. 2.14, b), AliDl.8IIlCIltelc se consnuiesc
sub un wghi drept. reperati

opdI:. w teodolitele, iar la distante Ulici, se nUlIerlalizeazl prln tntl.oderee uuor fU'C de OIel (I - I ~l In punctul
U'IISat provizQriu.1a 21"'2).

Metoda limitatl este

de posibilitatea de stationare cu teodolitul

La 1ra5Il'ea detalillor albU"IDCDtcle Ie interscctea.zA
If

fel ca 1& metoda triuoghiului.
2.4.6. MHrODA lNTllR$RCT1RI I.1N1ARR

:wt il'nzsllMl p",,"elor
1'1- .... '.

fIX."

poduriWr prill
~S,
w

inttneqie §i. B,S,

se desf4Ju.d confonn

ICDmel generaJe diu figw-a 2.15. Aliniamentele

penllu

tnIsarea puuctului CJ pe axa

Ac:eastl metodA constl Tn 1la5area pe tereD a punctului const:ruqiei C, priD dlstanjelor a Ii b apllcate din punctele A §i B afIate pe latura coustnlCpei MN i1 PQ (fig. 2.13, b} w, Metoda se plicl numai cand valorile JXOiectate ale distante10r a Ii b nu depl§eac Juugimea. .laIR:ile S, benzi
AU

.~. bomeul la capete. In pmctele AI, BI stationeazl pe r8ud teodoUte1e, iar til pUDCteIe -'II; ... S1.'~r,1e inslileaz.l wII:ci de viw'e. Prln vizarea coucoUlitelltl cu dou! teodolitc din AI §.i BJ La

vi S, se

determiDl,

Ia intersecpa celor dou4 vize, punctuI CJ al proiectului. Se punctului

fire (de obicei, IIlI1Ximmn20 .... 24m).

la fel §i penttu b)

truaRIIl

C,. care

I

se o~

1& lnteneqi.a

aliniamentelor

a)

c~~
al
1 ........
I

-----1~

~.. ,
I

b)

....... b
.

........

I
I

A-

1-

c

...... I

=:ole

...._,
I Fig. 2.14. ~ ~et ~; 1 - '-'1IIIlaII de ..-izan= pe IIJlP'Jl':lIIue In .1iniuIcoIuI 1 - 1.

,
I

I

• -1nIIIIIea ikIalliIor. b - fnlprejmWn: Ik 1nIaaR:;

priocipal, prill 11I'OCedeul viLAtii aliniamentelor succesive). Pl'ocedel.l
'. aJjniamentului) vulItti

directe

$i procedeul

puoetelor pe aliJlilWtUl
instala!

(~'1\1L'tdeul

directe

este

ulln!toflll:
0

teodolitul

tn puoctul A '.caplltul

Yiuaz.I celllalt capIt B pe
0

marel Oint!) de vlzare fixl

In atinlamentul

uei de

viz.ate I JU.Ileteiteodol: uiul se ~
I

nWcll de vlwe mobil! tu punctullntclmediac -

1 ee wmeazJ
SlU

fi trasat pe alinlarnent Punctul 1 corespunde centrului sau axci unui

element prefabrical

unw

subansamblu dilltt·un utilaj tehnologic ce trebuie montal

Procbkul Dllnlament~lor succestve se foloBe§te 11 montarea cu precltie
de lungimllllari, avlnd avantajul eli reduce lufluen(8 erorllor de vhace..

I Ifnillor tehaologice

La

acut procedeu

Be ~

distanta

s (fig. 216)

dintre puncte.le de capit ale alfni.unentutui

AD tn n U'OllS08.l1Capro1.in18tiv egale . Teodolltul instala! tn punctul A vUeazli pe
Yiure fixI instalatA In capltul B 111 aliniamentului.
Ie aduce

Imw l1IArcli de

!n primui
Be

trOJlson API

= (&In) al alinillllk'ntului
Ie

tn

8M

opticl de viz.ate a teodolltului, cu ajutorul unci mlircl. de vlzare QlQbilli(1i!!.2.17),

Se fefmll
v lzlbil

Iruarea

pe teren a punctelor de caplt ale allniamentului, precum

,i I puneteltt
II fie

.deIaliul uti1tJului care se monteazi. Marca mobill dispozltivul
de prindere Ii tn local ei Be 8§eIU

fixeazi

In punctu.l Ph apoi.

IOO4te din
IThIJ'I:Il [!Xli

teodolituI mutat din A. TeodoUtuI vizeazJ din B
pAnl

intennediare, alete II In1erva1e de cite 20 pAnlla 200 m. astfel. ca tot trueul aliniamentnlui pe
teren,

la P1.

Ii tn a1lniamentul PlB, de la ~-tuI P, se continuA t:rasarH fi fixarea

Pe terenuri Plane. fIrl obstacole, rezoIvarea acestei probleme nu provod tntr·un teren accidentat
terenului
etc. Ie impune

greutAti. tn schimb
pMurea,

Ii cu obstscole, cum sunt,
ca la
de trasaIU

punctelor intennediare cu. ajutorul marcii mobile care se instaleazl In punctul Pl din troIIsonul al doilea. Apoi teodolitul
Fig. 2.16.
este

de exemplu,
Ie

clldirile, resolve
0

ondu1apile
de

aliliiament:ul.ui II cliJ.or fente

aerie
trasIri

prob1t:me

mutat in putll.-tuI P2 mJrcii mobile
Be

1l1go11omettlce, analitlce Ii
cursurilor
de IpI, I llnillor

poligonOlllelde.
11 trasarea

Astfel de cazuri apac mai ales la trawea

aliniamente10r de Junghni marl,
lungimi marl.

F. I

drumurllor, Ia
la montarea

ProoecIcuI aliniameotelor

succes.ive

etc. MutAnd IStfel leodolitul In punctele ~tabilite
in aliniament cu ajutoruJ §i linia tehnologicl in toate eele n tronsoane. face la

in apropiera. de

de tna1t! tensiune,

aeroporturi,

linillor tehnologice

orientAndu·1 dupll marca fIX! din B, se monteaza

Trasarea unui
aleg

numAr i de puncte intermediare
ell

in cele

n

tronsoane ale aiiniamentului AD

Metodele de lueru se
traslrli.

tinAnd seama de condipile terenului ;i de precizia necesara a

fel, cu

deoseblrea

tu

locul detallilor

de utlleje se aduc trepiede cu dlspoelnve

opdce de eentrare

care pennit marcarea po:dpei mIIrcli mobile ill axul aliniamentului.
2.5.2. TRASARBA CD D1SPOZITIVE de lungimi marl alinlamentului AB suat accesiblle a reodolitului
lASER

i

1 ,
I

2.5.1. TRASARRA CV PROCHDBR CIASICB Este necesarllll

fixarea pe teren

I

axuJui de mnntaj at Uniilor tebnologkc
COIOilt, capetele

T.ntocui.nd ocularulla Iunetele teodolitelor Wild TlA, T16 §i 1'2 cu un ocular 1&SCf Wild 01.0 1,
acesten
SUUl

I

(100 ... 1 SOO m). Indiferent

de procedeul

tran3follThlte

tu

tecdoliie

laser, Odatll

L;U

ocularul

Sf ClJ

mal fixeaz.l

de trepledul

mAIurItorl1or
I

Ii marcate pe

teren prin bome-pila,trl

care pennit cenr.rarea foqatl

Ii

~litu1ui

un echiparuent format dintr-un laser HeNe, un cordon
\.."'\1

fibril optic! protcjat tntr-un

I
r

mIrciior de 'Yizln. 0m.Irtu.ireA pe tmi:I 8. iiiiiii alliiiaaient J6

prui \1urea opticn se efectueail,

tub hieiaTIc §J sursa de allmentare 8ltlUucire foarte Pl.lternicl

curent electric, Fasclcolul foarte micJi) produs

Iumlnos (de culoare lu~jc: ~j de 0 de laser se prof\lgl1 prill !uneUl J'I

§i dispersie

~

I

teOdolitului, putIDd fi orienta; orizontal sau vertical, precum §i focalizat peotru a realiza rcferintl eltiCd. Fascicollll emls de laser se propagj, prill fibril optlca, apoi este deviat de

0

linie de
p"isml

0

semireflectaIlt §i focalizat in p1anuJ reticu1ului luDetei. Apoi, fascicoJul trece prin obiectivullU1letei

moo dirijllllprtl locul

WITOLUL

3

vizat cu luneta pentru a fonna un punct lumino, in ceotrul reticuluJui. Punctul
Ie

LUC.RA.RI TOPOGRAFICE PENTRU CAl DE COMUNICATII
3.1. LUcRlRl TOPOGRAFICE LA PROIECTARE

cwia 10 wdo biDo pIDlla 100 m distant!. iar tn tntuoeric p4ulla 400 min ocuJarullascr flltre cu scopul de a proteja ochiul observatorului. Teodolltele
&I

glae$e

IlIXIrlie utilizeaz!; a raleriilor (tIl tuneluri, metrou) §i i

la direqloruzruz (ghidare4) mqinilor de la executuea

lI§tm1ere II. betonului

maFnUor de s4pare p asfaltului

proie..-:telede clli de conlwllcll\li, se c1aboreazliln doua faze:
0Iil

tml:dcimintii autostrhilor etc;
dispozitivelor de aacoraj in
~tru

faza lucRrilor preliminarii;

9

pcntru altnJe,...a

;.:. faza lucrarllor deflnitlve. PentrU elaboraree proie...'"tului se cxecutl diverse lucrlri peuuu a SUi pe teren cele nIIIi ~ potipi ale IIXci terellului, cnt §i pentru ~eamexc. Luclilrile prellrnlnerll conduc la elaborarea studluJui telmlc-economic (noll de luctiriJe defmitive au drept
5COp totocmirca
COlll8lld.\.i II.

tundapi

Ii a pieselor la montajlll utilajuiui

tebnoklgic (11llDio.oare,turbine etc.),

illtocml proiectul drumului sau c41i fcrate cu toate jar

aliDierea ctilor de rulare la molltajul podwilor

macara. 1a
• pentru

trasarea

axelor de montaj in puuctelor iIlaccesibile

coll8lruqille navale §i aeronautice;

proiectului de excculie.

marcarea

4
3.1.1.WCMRl PREUM1NARE' Din lucrlrile preliminarii claborarea studlulul .

DIisuritorilor pc pe:reti. st!aci, etc.;
111. ~ iudl'SUiale t'wnetc.).

priu cofraje glisante a constructiiler
de lip 1.uru (de cr,t:O.lplu co§w.i de

rae parte: ~tatea,
QI1'C

studiul pc bani, RCUIIOII§terea pe terea §i

. DocumentarUl
din planuri §i

este

opera#a priD.

se strInj: toate datele ne<:eaare tntrcprindetii studiului. care se va consttul dl'umul sau calea fecalA.
II.

AceIte date rezulUi din studli eKistcute asupra regluullIu

bArli cat mai RlCeDte. la diverse sc4ri (1:100.000 ... 1:2.000), pcnuu

vedea atiI

ansamblul III care se va desfqura calea de colUuo.icape cOl §l pAqUe de detaliu, din infOIl1UlI1 cu
pri\ire la geologia, bidrologia

Ii clima regiunii. din lufOllDlllil cu pivire la ltIdiul economic ~
II.

ti 18 perspecdvele de dezvoltare t:Oresp\Ulde
C1.l

regiunii, Dacli

documentatia
tl altimetrice,

topogrllficl eldsteDtl: nu
(til cazW ltUdillor pe ~ii

;:nai

realitatea, se vor efectua ridiciri aerofotogrametrice

pc:: tnti;oo;;kri

sauiUprafete nwi) sau ridicllri tcpografice plao.lmetrice cItor dlR<..1ii §i limite 10 iDdk:l proiectImtul. Studiul pe harm
ie

sau zone de teren ale

face dupl ce afost Slfto.s tl slstemaUz.at intregu!ul mate.iaJ docur:xuw,

. £obese hII1i fi pJanuri
18

t,

lpVi Ie U'CCe la pimW. pal tdmic de iWdll1,

care are drept

&COp

dt:~"

~

~_~bile-

Se

In fwu:Pc de accidcntatia temlului: 1:20.000 ... 1:100.000 pentru teSi\l.ll1 de

b_
ses ~i1:5.000 ... 1:20.CXlOpentru regiuni accidentate ~icentre populate. iau Tn conaiderap.e numai criteriul dedivit!p.i aflarea unui
trueu

tu prima operape de stu diu II

AJt,azero este prlntr-o in~iruire de linii drepte, allniamente, raccrdate tnlre ele prin arce d.t: cere
(curbe) astfellnc!t cir :ulap.a sA se desfl§oare fn bune condipuni.

ti at minimului de teresemeate,

Detenninarea traseului pe consldereutul decllvltajii ~ at minimuJui de terasamente se teduce ~
CD

Pentl'u aceasta sc aleg {)&1idiu axa zero cafe sunt eproplate de liula dl'eaptl, suprapunAn..! clIte
lIII.nmament

declivitate constantA. astfel tnc4t pe an acestui traseu &lI. nu fie Diei aIpAturI.
11

tn qa feJ tnctt

slI

Lase de

0 parte

fl. de

alta a lui, pIrti1e egale din axa zero care au
•.-t

niei umpluturli (fllrl acestui trueu
Ie

se tine senma de razele curbelor, de lungimeo.

Ii de

5uccesiunea lor).

All
2eIQ,

tbIt«i de ace.lqi mlrime

(fig.3.2),

ntUnefte axa zero iar metoda de determinate a reprezi.ntl metoda axei

DupA obpnute

ce., ~a

flcut tnlocuirea

pe
de de

deoarece slplturile

Iiumpluturile sunt nule. Este evident

ell. i.ntr-o regmne dat! se pot determlna lllIi

fnlreS; traseul,

se cen:eteazi

tezultatele

multe au zero pentru divenele declivitlCi {olodle

SIll pentru

aceiafi declivitate,
eiI!

Problema cea mai 1mportantll pentru detenninarea
capAt ale traseului cu cele obligate lntermedlare,

unui traseu prin metodn Wt.ei zero

tmbunltltfre
sI

Ii se studiazl posibUitAple prin corecturi Ii schfmbari
tnscrierea eurbeler

alegerea declivitll.lil inilJ.4le de studiu. Pentru aceasta. se stabilesc liniilc cllAuzll., unind punctele de llo oblinlndlJ-se sectoare de studlu, Traseul
QI

aliniamente, de lungime convenabilL care pennitl de tacorcIare §i MlCIUI:iarea lor. Se

trebuie &lI. se departe:r..e prea mult de linia cII.lluzA spre a nu se lungi inutil (fig. 3.1.). Se detenninll. pentru fiecarc sector fa
parte

'lotin

&slfet pe plan vftrfurile de unghiuri. Vi, ale
PI&. 3.2.lnIocuitea
axei zero prin aIiniaIJ:Iente.

AIl! IlJ1, 12B, declivitatea terenuhD, diferentei, de niwl punctcle obligate
Doell.

allnlemeutelor. Diverse1e trasee studiate pe baz.a vcr arIta eele mai multe

pe baza cunoqterii

j
FIg. 1.1. lJDla cAIJuzI

/

dlntre

Ii a

" .' .

1ungimi.

teealei nlCtode se descneazll cu culori diferlte ~ise numeroteazil cu clfrc romane, culoarea cotU ~I !IlIIlIInIl I primlnd-o ttaseul pentru care calculele teJmico-economice avantaje. htttJu fiecare traseu se marcheazI pozip.i1e ldlometriJor, mIrimea ruelor curbelor a1dtuie§te un bUant

aproximativc pe care se fntrevedc cl sc,.

dest'Ifura
alege
0

traseuL

declivitqia

diferitelor seetoare au valeri apropiate, • declivitate medie
CD

care se tncepe
dacI

at o.vanto.jelor ,I dezavantajelor pe care n prezintll..

¥

se

determlnarea axel zero. a trueu1ui.

!n aces! caz,

Rtcu1I04#erea pe teren se efectueazl dupl studieIU trueelor posibile pe hartI lOOp ldentifiearea lor pe terea. Recunoasterea constli din parcurgerea din cu1egerea tuturor datelor ce influenteazll amplasarea clil de co~e. declivitltile studiate pe hartll.. Se culeg informap.i
Ie CD

Ii are drept
plciorul
~j

se ivesc dificultAtJ. (tndeplrtarea de la Iinit
sectoare

fleclrui traseu

ell

cll.llluzll.sau de Ia punetulla care trebuie slI se ajungll), se poate schlmba deellvitatea axei zero, fie local, fie pe tntreaga pottiune de studiu. Dacll declivitAlile diverselor valoare, atuncl ftecare sector egalll
SIll mal mid decAt

Se completeazA. b.Irple
ape10r

sunt diferite a
slI fie

en eveo.tua1elc modificilri ale reliefului fi plsnlmetriel, survenite de la rldicareft lor ,I se \criflcl
privire la dim!, 1aclvelul extraordinarc,

tn parte se studlazA pentru decli vltatea respective, cu condii-ia
este 0

declivitatea maximA admislI pentru calea de comunicatie respectivll.. metod! de studiu prln
0

determinll nivelul apelor subterane, se rae tnselUllllri cu prlvire la natuta terenului. etc. Elaborarea ltUdiului ¥ completarea planurilor se face utilizInd fntregul material doc:umentar

Rezultl astfel cl metoda axel zero

inceNllrl.

Dar, an zero ..
CD

peate fi pIstratl ca uI definitivi a traseului ciutat, deoarece reprezint!

1inie ppuitl.

inflexiui

oI:¥tut prin reeunoasterea pc teren, Se pArhesc traseele vldlt necorespunz!toace lbIdfaza alta variant!
caR a aplrut

,I eventual

se

dest: (tntre curbele de nivel). pe care &-ar~

cu gmt circu1~a vehiculelor.

posibill

P mal bunila
CCA

~

Inel de IICUIll,

una dIn varlaute aparc ca
at

IlliI.l prubablll, tnll\lnlnd cele mal multe l!8litlitL

Peutru aceast! variant!
I ,.

stabilf>sc indici tehni.oo-economici CeJe1a1te solup.i vor fi la fe1 studbte tn
Cfa'e

onl;n('~ posibilitllpi lor, Toatc acestea se pun In t'videntl\ tn studiul tehnico-economle, til

se
41

:\

40

~i

motiveaz.l( amplu solupa a1easl1 CU avantejele ~idezavantajele ei. Studlul astfel tlltocmit va fi supus avizirii forurilor compeu:nte.
Lucrilrlle topogro[lu
rll

'~:.'

De III reperii de nivelmeut prillcipwi RNP se pornese cu drumuiri de uivelment geometric tDdesi.rea lot, martandJ.i·se astfcl pe tereD reperi de nive1weut de luau, de eMUlplu RNL1, eIC., de~1aF
16

lam prellmuliml
6

S(:

fac cu ocazla lJltocmlrll acestul studiu din puact

:: ~

le eproxilll&tiv 330 m, Sd1c4 cAte ti'Ci reperi pe kru. Ace~ti reperl de Iucru \01 ridicarea altimctticil

de vedere a1 mIsuritorilor topografice. cand pe llllgil ridiclrile de completare 6 plmurilor §i hirlUor.
CU ocezla

teCWlO8§tedipe de

teren

varlantelor se fa.;: tnsemnm diferite (fIrI plchetare),

prw care

eervi uW tlniu

Ii 1a 1nID5IDitma

de cote pc ttueu, UIlde va fi DeCeW.
~j

il se

principali se VOl materillliu prin home iav repcrii de oivel.ment de Jw::ru prill Pen/1U ridkarea topogrtI/fdJ

din lemn.
Ie

poId reamoqtc

topoarafi

mai tarziu tnseul alei. Se stabileftc,

Tn JXilI.cipiu. til apropierea

a f¥oi de

II!RD IICCIC&IUi tIltoQDirii

ptOicctului.

executl

trescului celul mal posibil, rel"ua de sprijla plauimet.l'lell §l IIltlmetrlcll, aecesara ddic4Iilor proiectarea

pelltru

dI'uDluire& de uivel.welll pw'ClUgAud petru etape .

ti modul
ZODA

de legate al ridicAri.lor de aceste retele.

. .1. De pc hart!
CII'C Ie IX

&aU

dW documI:ntele de ~
pentA,

se ia punta medic a traseu!ui pe poqhwi, cu

Pent'" rldJauea altlmltrlc4 se ad~ cote prln oivelmellt geometric, dus §l tutors de 1&retcaua de sprijJD, t:o
(ftg.3.3).

1f8&C8Zl 0 dnImuire de oceastil
tereD.

pc tereD.

De excmplu; pIAl• 3% c 100 ' tg a., In cere
Cl.

posibill a tra.seului. Astfel, de exemplu,

de

la rep'Irii de sprijin RNSI
I

Ii RNSa se

&due ootele 1:0. zona cee I1lAi ptobabllll a traseulul, Illl:terializJndu·se

eperil pdllclpali R.WI ii Rl\lP2

este unghivJ de pe

Se calcu1eazi1: tga

= 1~ = 0,03 Ii Be cxtnlge

Se educe cola de la

reperul de nivelment eel IDAi apropiat la primul punct din dIumuire, DI,
$aU

RcperU prlnclpali pot fi la inceput destul de deplrtall, de exempJ.u la 4 ... 5 kID uuul de altul
mal ~

dupl

C&t.

ToleraD.ta crorilor de tnc.bidere 1a ecest nivelmcnt de aducere de cote t:o zona Ii: T = ±10mmJ[;. bine ca altitudillile
Reperil de sprijin RNS pot fi reperi de Divelment

viitonllut tra.seu
general al

poate

tlrii

(eel mal blne) sau, in llpsa eceucra, reperl de nivelme.nt dlntr-o re1e8 de aptljin
caz; este

locall; til orlce

sa fie raportate

la nivelul mIrii

W
m

N4

. 2. Se face statie cu teodolitul In punctul Dl tare coincide cu pWlCtul A (punctul de tnceput al
trucului).
It

introduce uoabivJ a Ia oercw vertical al teodoUtuJui

Ii so vizeaU

la

tnIlpmea
so

iDstrumentului, mira fiind deplasat! fntr-uu punct 0,. astfel alca ca sA ))Oat! fi utiliut ca penct de
RNSh
~

FiMo3J. ~ IIivclmAIu!ul in zou l-.IaI : • repIIIi do Iprijla, RNP1. ~ • p.iDdpali, RNL. ... RNL. - rcperi do hK:ru.

.n

. drurmrire pentru riWcarea detalillor. Se face
traseau ~
0

statio til puuctUI ~ Ii cu acelafi UJi8hi a
a varlantei traseu1ui ete..(fig.3.4).

In apenn

altllaturll de drumuh'¢., odicl un alt punct 0, ales ce pozj~e pJanimell'icli Mlrel fuelt s,;

ridiGaRa 4ItaIUlot

G~J'OIibUl

42

.,.f)upllliCl!lL~tI! ph.:hewTt! a drumuirii de ridicare, se pmcwea7l! dnuuuiri, adie!:
B

la mliSUrlctrea elementelnr

iICI:!IIt! .1.1.2,1.(Jed,1I DHFI,\'/TIVR' Studiul definitiv are ca $COp alcJtuirea proi ·t • de . . , ' unu eXCCUfje al dnnnuJui (ell feme) ,.,Iupa aprohati. Peauu a.tcAtuu·ea proieclului de executle 51 d'w ~ ~ de Divet

se m!sollrll unghlurlle orlzontale tn fieeare punct de drumulre plchetat ~iung,hilllilt
de pant! pe aceste laturi;

.... se nUIsoarli stadirnetric distantele tnc1inate tntre punctele de drumuire;
l1'li

$.i apoi

tn mod obligatoriu

pe

teren.

t'.

U

J

Be

elOCrueazd pe pJa

ow e c~

'il

pen

tn:

Ie picheteazA

punctele intennediare caractmstice

ale traseu1ui • care se

detennia&

Se trnseazll pe teren solupli proiectului,
lUi t"'................
~ _tl,.,.; .._'

studiatll pe plllllul ridiClIt
.... -J

pe latura de drumuire, altimetrlc ,1 planimetric pda stadimetrie;
.. se face numetotarea punctelor de drumuire , Intennediere mAsurltori ca in fig.3.4 Din statille de dnnnuire se efectueaz! pentru ridicarea detaliilor care intersecteazJ.

fI. anume prin legarea &xei de nlchet<rl V V
J,

drumuirea

de ridlcare notati cu D (fig. 3,5).

.

2....

ndicare ij;, ,V. taxa tnIseului) de tInqil din
.

noLI' .

1\rI"

drum'

wrea

de"

ampluarea

uului definitiv al traseu1ui. de exemplu: trecerile peste rturi seu vii, marginile de

pldLlfl, de lacud, case sau alte obstacole (stftnci, gropl etc.), care trebule ocollte de axul detInitiv II dnuDldui (eli ftrate). Se efectueazli ml:lsur!tori IlL teren (distante. ungbiuri) pozipilor

,i pentru

detennlnarert

punctelor undo

S-IIU

flIcut studii geologlce (sondaje) ~i idrogeologlce, h

Nive1mentul dnunuirii de ridicare se face dup! cum s-a arItat, stadimetric. Diferentele de Dive!
trigonometrice IAngI traSeU. dnunuire

de pe laturlle drumuirli se oompensea.zl

pe eel mal apropiali reperl de nlvelment de

1n felul

acesta,

la birou se obtin altitudini. destul de precise. pentru punctele de de pe laturile de drumulre, de pantA §i prin ele se executA profile

fi pentru

punetele intermediare

PuDCtele intermediate transversale.

se fixeazl1 la scbimMri

3. Se face nive1mentul profileJOl' ttansVersale cu lata
Ie

Ii bolobocuJ

to. terenuri accidentate

&aU QI

nivelu1 tn terenuri cu pante mici §i profile transversale luag]. Nivelmentul face de cI1tnI
0 ecbipl
Ill,

profilelor transversale se pot tntinde II
proJectJriL Pe ieren se IUCl'eilZll eu planul la scara 1: 1.000 pe Care se aflli drum • " prolectatli, Iillea de ridll!are fl axa uoul! care apare Ja Inceput sub forma unei l.inii franb! ce UIle§te Punctele de . din stapile de
Fig. 3,5.TIlIlIIIte8 pc 1treIJ. ~Ior de fi'Angcreate llucu1ul P'Oiectat.

separatI1 de ridicare a drumuirii. Profilele transversale deplnzand de natura
ji paola

Ill.tIme de GO••• 200 Nivelmentul drumuire

terenulul

§l de ceriajele

fl¥ei de

studiu

tn

terenuri

accidentate

se peate f8l:e ~ stadimetrie

Dt. ~,

D3, .... ,D., alegAnd punctele de miril pe creste, vlti ~ito punctele clll'tlCteristia
drumulree ca 1u cazul une; drumuiri deschiae:
II
QI

ale terenului. 4.

axe fOJIll.Qte diu V-uri dru.m'

(V to

V2, ••• , V").
8 axel
So!

frftngere ale clrumului (diU
face prill trasarea lillie' frAn

1CeSU!1

u. blrou,
Ie

cu datele din terea, se calculeazl
punctelor

utfel,

ca1culeazl cotele

radiate

Ii ale

punctelor

de pe prom.ete transversale,

raporteazli axul drumuirii
ale trueului defmltiv

ti radierllC',

de IeodoHt
In\ \"'lJ, Ie

ulUJ. sau elil {erate proiectAte

3.1.2.1. 1'rasarea pe teren ..

era~l profectat.
1

inclusiv profllele transversale,

tntocmindu·se un ptan

fntre vtrfurile de ungbiuri

¥ pichetare.a

traseului.
ell

te a

V

-wilor, executarea drumuiIli

.

Trasarea pc teren a uei

cutbe de civet, de obicei 14 scara 1:1.000. St traseazI pe acest plan axul

c:u

eventualele

veri"

Trasarea linId

,1 se fixed

datele de proiectare

Ii condltllle

tehnlce precise pc care trebuit

do Ie Jndepliueascl1 traseu1 pe teren, tn faza preliminarl..
44

ttoda prln coordollilJe polare RraflCC rv ~j d se ""licli eA....I di"'n t .. d PlIIie cu ... . . • -y uu<.; o .... n..... e&e wei. & ~l! ttiportoru1 unghiul polar OJ Ii distunta palarA d pe pial. care se tnmsforma III $Carll

face prin mat mu1te metode. U •

/tbrU a ~oil rllo.r, tn raport

puncteJe existenr., pc tt:ren de la ridiUU'l!

~ lie

deduce valoarea ei de pe teren, De exemplu, pentru trasarea vart'ului de unghl V, se mwarl cu raponorul Ullibiul topograficl.
(1)\

din punctul ~ de pe plan
in DJ

§i

grafic la searl distlUll1i d1 (fig.3.S).

C4J'e

se aplicl

pe teren astfel: se ~
lie

teodolitul in sta\ie in puuctul D7 care este g!\slt pe terell din descrierea
Il§eUIt

Ii lie trueazA wghiul co\, apoi pe direqia obpnutJ. se mAsoaci dWan\& d\ tn va}oare oriz.olltali (pClu cultela~e, &iDJDd fl&Uillca de mAsurare orizolltail seu cu lata P boloboc;W); la ~ ~ dl se va materializa punctul VI'
viz.eazi un jalO1l

Maode prln

toon(qnate
CI)z 11U

powe

IV Ii

d se aplicll c{lnddistonta d este relativ

I~.

tn acest caa,

detmDinarea UQjbiului gra.fici de mlsurare
din flg.3S), cucare

se mai poate f&(;e mlsurIndu-se

gnlfic eu raponorul. deoa.rt:ce eroarea
dl.

11 lui COl

ar da erori prea marl la dephtarca

Se mlsoari til accast! situatie pe
IV••

p1aD 1& searl,. proiecpile vart'urilor VI pe latum t,}()RspunzlUoarea drumllirii (av1>bv" se Ctllculeaz:4 ek:wcllte1e de trnsun: COi i~; d=.exemplu tg: all ~
1ereD
:"

bv2

etc, tl'R

'o\./llv •• din

se deduce mit care se t:raseazl pe oriwlltWld\.

cu teodolitul. iar pe

dirrcpa.

obPnutl se traseazI

distanta
Metoda tk trasare prill procedeul cirumutrii (fig.3.7) wuti dill trasarea pe tereu a UIlghiwilol'
Ie 5e

MfItoda prln coordolUlR rscta1lgUl4re alii " bl IrI4sUl'llU I"'Ik ", kItJIrlIe • dnunulre oplld utfel: pentnl ttllSlll'Cll pUIlCtului V 1 se mAsoari1 coordonu.te1e grnfice pe pllU1 QVl §i bV2, core
traIlSfozmlla 5C8tl astfd pwwtu! V2.

orizontale (orientlri) ;. a di&tantclor ~Dtalc
sua::esivvlrfuIUe de uughi VJj, V'Jt, V2? etc. E1emen~le de trasare Ie oblin poicctat Cj)bm itaeral de tra.sare).
din

Prill metoda

de trwre

I

drumuirii. obpnlodu-se

Ii apoi se ap1icl
allnldrii ~
D1

in valorile lor orizontale pc tem1 (ftg.3.S), materia1l.zIDc1·1C

pregltirea

topograficl a pbmului de &ituape cu uaseul

Un 00J1Ir0l ~ VI
lie

V se poate face prin dublIl'IIdila eu unghiul
all

Dc cw:mplu, ~

poate trasa

ti din

punetul

Ii d, sau

dintt-Wl

alt pullet de drumuire mal

aptOpiat. La fel In cazul puDCtUlui V l. colltl'Olul poa1e fi efcctuat prin truvea cu metoda coonionatelor potare utilitand UlIghiul PuDctelo. V se mal. pot tma v4rfurile de \IDjhi. etc. Metoda. tnJsQre pnn procedeul l'eperqJuW se foloSCf1Cat11 TIl cazul modemWIrll
noi cit , In ~
traseeiOl'
tIl? ~

distanta d7,
de eumplu,

Iiprill alte mctode,

ftin ~

reperajului

fat! de

obiectele exlstente pe planul proiectulu! ~i pe teren, pdn procedeul Qrwnuirii, obp.a4ndu-se succesiv

'modemizIrii traseelor de dlum fati1 de

traseaU pril)~peraj

Iicalc fetatl. in 8Qest caz, varturilc de unahi V. 10 obiectele exlstente pe plaDul proiectul.ui ¥ In tereu (fig.3.6). TIlISIRI
palM
repMltl.

vlrfurilar de \IIlIhi prin repcnj ae r~ utilU!ud \II'tllltoaIele wetOde de trasate: ~ sau rectail&Wate. intersecpe UQ&IUular111ni1Wte, intecsec~t liniarli Ii~

Pentru coutrolul traslril pe t.eIeD se leagl vAlfutile de Wlghi. Vat de puacte de iprijia. lIeaIplu puoctele A Ii B din fig. 3.7.

de

In iii 3.6 ae IfIIll
mt:toda iutei~1leI

Q

poniuue dintr-Wl Ir.I5CU 1a care vadwile de

UlIihi

5-aw traial prill tepctn}

Proco::eul drwnuirii de trasarc se folo&elte in cazul proiectllru u-aseelor noi tv cOlldipi

~~

fclosind: metoda coordonutelor pu:are (yGrlul VI~)' metoda intersecpilor Ilciare (vArful V I~)
unghIuJa."e tnalntt {vam..1 V 11). 4;

I

tntre v4rfurlk de unghi V trruate pe t",n, sprijinit4 pe puncte de COC)COO'fIaI. cunoscute constl. In mAsutarea ungbiurilor orlzontale Ii vertica1e Ii a distantel6r dintre vArfurUe .
• Drumulna unghi, Inclusiv caleulul coordonatelor rectangulare ale virful'ilor V•.
De multe

p1k.IUri. apele, vllile, limitele
...

de proprietate pentru expropriere (care In care se
DOteazJ.

Ie

raponeuA lepGrat 1&scara

1:5(0). punctele de sondaj geotehnie,
cleftDidvL Tot pe peatrU proiectarea ~ului.
acest

profilul SOIldajului tn tdIocime: toes&'
SCiUlli

on. vArfurile de unghi trasate
fatA de obiectele

aI1i1i, gresle, hWll~. §isturi, con de dejecjle ete., de care trebuie sA (inl plan trebuie 51 se
arate

la proleeiarea

pe teren alcituiesc

0

drumuire desclUsl din care
In mod special

arnplasamentul

izvoareJ.or cu datele lor (debit etc.)
se~ate

nu exlstl
punctde

rue! 0 p,oAibilitate de control.

De aceea, este necesar ca drumulrlle sA fie legate direct

podetelor

ji podurilor,

La ridicarea

detalillor

folosi Ii metoda

de 11'ianguWie. de punctele de in~

blapoi. detm:ninate

Ii

sprijinindu-se pe aliniamentele ce leagll. V ·utile.

procedeul reperajului

pc:nnanente din teren. (fig.3.8).

Dupl deflnltlvarea plchetajului V·wilor pe teren, se scot tArufll 0

·fl d care au servit Ia ridicare
de

ti~.
~e. Pe

pentru evitarea coot'uzillor pe teren.

fn fig. 3.9 se arntJI planlll de situa~e at unui traseu
8CieSI.

de

drum. tIltocmit pentru flWl proleee

plan sum raportate

punctele

prin coordonate

reetansulare. po1are. echeri~.
Sf'

confonn datelor ciin cametul de teren. Repreeentarea pe plan. in funt1ie de! categoria punctu lui, f.::e astfel:

» puoctele determinante, prin trei cercurl concentrice, ini~a1ele Fn Iikilometrajul respectlv; » punctele principale. prin doull. cereuri concentrice, fnipalele V.. 11.. lE", B. Ii kIlometrajul
lt$pcct1v; ~ printr-1U1 cere

»

» puoctele

ti numJrul.

bectometrului

respecdv:

punctele obisnulte, pnntr-o liniut! scurtII care tutretaie perpendicular axa dnnnului
respectiv al punctului.

Ii nUlllllrul

"..

De asemenea, pe planul de situatie se tree elementele principale ale eurbelor elrculare,

orleDtIrl1e aliniamentelor pecwn

Ii distantele dintre punctele situate pe ali.niament. 1cilometrajul punctelor, tn urma

ti pozi;ia

fn plan a reperelor de nlvelment

Cutbele de mvel se traseazl pe planul de situatie fn functie de punctele cotate pc plan

,,---• -1pIi,/iIIIII pe

_.--

_.
0)

CIlcuIului nivelmentului tahlmetric.

- ....$

-._ '-~'I

ft·

I

• Piehetluu tnuellllli constll til materializarea
fetlltc. Plchetarea traseului, din punct de vedere

til detaliu, pe term. a uei drumului sau c!ii. topograflc, comports ce operatii: marcsrea cametu1ui de plchetaj, 0d3tI (aliniamente scurte de Ihseamnl
11Ilui

puDcIeIor. mlsurarea distanteior, numerotarea pichetilor ~itntocmirea

""_lS

CD pichetarea

traseullli

se eftclUeazli

,i plchetarea

profilelor

transversale

10..• 100 m lunglme, amplasate perptndicu1ar pe axa traseului). :
; e ·Iegllii de

Mafcarea puncteJor

FIg. 3.8. DrunuIire prin ~e de ungbi ale ttnseuIui (IUIIde ~ 1riIIlguIaC:ic: ; b • spljiDhl pc ~ de ~

lDItcriali7.area prln tnIteu a delJllliild.
lie

tAruti

de lenin

&aU

home de beton annat

8

punetelor traseuIui. Punctele

obtecte ~

din leteII. (in

fxnpart dupI hnponanll in: puncte determinante (punctele de tnceput ;. sflqit ale

tweI:lw.
punctc

Se

tfcctuCftZ!

ridlcarea topograflea diu statllle V

general pe calc stadimetrid)

JIImcte obligate, de eMmplu, interseqiUe cu aIte r.ftj de comllllicati.i. vlrfurile de uoghi),

necesare 1ntoanitii p\.urulw. de situap.e neu, la scara 1:1 000, pe care trebuie 51 uparft: 1llI!IjiJillt
49

prillcipWe (kilometrii ~ipunctele prlncipale ale curbelor de racordare lIle alinlnmentelor), secundare (hectometri), punctc oblfnuite (puncteJe schimblrllor de pant! de pe
axil

puacte

', .. I

I, '" 200'"
H·R·(()

1

UllgIIIIC&

.

curbci'

,

cIii).

Dr '" 2T -I. - depqirea tangclltelor.
TI'IISIea pe
teren It elems::ntelor principwe

se face

SCABA 1:1000
./

..

i···. L. ,. . .,
#'

~\f

.

IIStfel: din virful de frIIngere se &plicA cu ajurorul
IIlOdolitului
...

Ii a paogIicii, pe

cele dou.l alilIiamellte,

~ ··f
!J _
~i'-""'

valoan:a calculatl a tangCJltei (til vlIloare orUolltllll, prin cultelape seu cu lata si bolobocul sau in valoare tnclinatl distanta
afllnd

.f./

'I-'.~.;

'..

;/.0

:>

~-

-. \. r; \i\

UIlgbiul de pant! Ii transfonnlnd
punctele TI (iD!J'arelI til ,,:uml)

orUontall til Qistmtl fncllnatl). Astfel se

lIUiterializeazl prill ~ §i Tc (ietb:'ea din curbl). lutroducand
Jntiural,

tn apara1 jll1llAt.il.tea

unghiului pe
I;IIre

Jl
se B

se obttue

dinqiA ~i
poW:

Fig. 3.10. TlISIIRjI puIICCdor priDcipk ale c:uzbclor del elM vUtbl V _

1Iw..WlQ'Q

II ti utf,,1 ~

IIwb:rillliu

pUIII .. ul 1

-an

accesibU.

(bjsectoarea).

Curbele de ~
II'C

lie aliniamentelor ciilor de

coruWlica~ fi ale alto,· coIlSU"UCtii SWlt, til general. aree de cere cu ~
foloieac hi. intrare til curba de ccn:., curbe prg~ve

OliU'i. tn&4 In llluJte cazurl se de clotoial, lemniscate

(Ifal de parabolI,

Marcarea punaelor prlncipale ak cwrbelor tk racordiue til arc tk coc c4nd v41ful V este
accutbU se face w ajUlOtUl e1emeDte1or pincipaI.e ale cw:bei,

eIc).

tn urmItoarea
de

ordine

(fi&. 3.10):

In luc:rarea

de r",

&e VOl'

trata numai

carew cazuri
&UDl

de raconlare cu an: de cere, mai frecveat

c mlsurarea
Q

unghiurilOl'

JJ c:Iintre aliniamellte, cu teodolite cu prec!.z;ia
an;

sO'" seu 1';

(oIO&ite.Raconllrile cu awe de curbe pcogreslve ce prive§tC trasarea pe
teml

prC2.eJltate til literatw-a de 5~ialitate,
SUIlt

ln ceea
metodele

jalonarea alllJiameDteJor clU utilizand teodolitul;
de cere. Elemeutele principale

a CW'belor progresive. metodele topoarafice de apJWare
la cIIlculul elementelor principale
§j

o calcu1ul elemen1elor priIlcipale ale curbelor de racordare in 1UDt:
R - raza de racordare;

lencrale de trasere, RlII.:ordlrilc se cfe\:tueaU aWt to piau cAl Ii til tulI~

In

afd

de cele

prezelltale

pentru tnISIa'ea pe teren a

punc!elol' princlpale se mal poate Iua tb coaslderare
C:OOrdollilte

verlflcarea trasiirii puuctuJui B prln

cp • (200 - p) - unghiul de traogere;
T:::o R· tgf.-~ laogimca taDgelltei; 2

rectangulare pe ambele tangellte:
!iii

absciSll

pc teren a punctului B: X. = R· sin f.;
2

b

= VO - OB = ....!i_ - R = R .

co,!
2

(sec!
2

-I) - hmgimea bisectoanri;

.,

ordonata pc tangeDt! a punctului B: Y.

= 01; - OA = R - R· co.f.2'\ J 1- CCl1.f 1. '" 2)
~;&fuJ de UJlghi e~t.AIAl ii BIB,. tangen~lor:

Trasarea punaelor pililcipale la racordarea in arc de c:el'c,~1

,
,

iDaa;esibil,

lie

rewlvll conform figurii 3.1 L Se dau aliniameutele

,
pichetate pe teren, precum Qi raza R a cercului de racordare. Pe prel~ un punct C tar pe trdungirea.lui
s! poatJ! fj mhuratll

=
lui AIA2 se picbeteaza
tn Iungul

102 _103 .",'!\,
-r

BIBl un punct D. fncIt linia CD sl aibll. vizibilitate

eI_

n, - D~,mlsurSndu·se

unghiurile orizontale co., co,.

IDJ. CDc, &I.

P laturile
.

d., d•.

d,. ct..

..dIJIdu.-se coordonate punctelor drumuirii. Din fig. 3.12 rezultl;

Se mIsoarl unghiurile
(I)'

0)

= 2()()1·

Ii IjI Ii se ca1cuJeazlI.:
'Vi

p,. 200' (n - 2)-

L
J.'

W

111, ,

iar unghiuJ la cenrru:

(j) ..

200' . jJi peatru control se calculeaza unshiul(j)

co: IV' ::: 2()(J1·

4''' al

+ 'II: 11 ~

2()()1- (m'+IjI').

Din coordonatele puncteJ.or AI

Se determinI valoarea orit.ontall a lui CD ,. S

fi se calcuJeazl:

distanJA S ::: AIBI

,i

Ii BI se deduce
dupl care se

orientarea 8 _1p dad esre ... ,

sinp = sinrl:::
CV =~.sinlll'.

s

cr

posibil se mAsolll'l pe trren

DV
slnd;

P unghiurile,
(j),

calculeazi:
a/ =
1jI'

S. DV=~ imp

skip ,
t

(eolj-I, -D.c.-.c)=

+C:J.:;

= {e.,.", -e"'AJ=

Ills +tlJ!',

(III' +111'+ p)= 2W
3.11.

(control)

Se ca1culeaz11ungimea tangentei:

Problema s-a redus IIStkI 111 cuul din figura

T= R.tgf.

2

Iiapoi segmentele:
C7;=T-CV;
1'1" 3.11. "TIasareI pwK:telor prlncJ.paIe ale ~l mc:onIm cIacI ~ Vesu lnea::eIIbil.
de .

.1¥IOI'dIIC

PIa. '.12. ~

punctelor principtle ale ewbe.Ior c:Ind \1rfu1 V ate izIaccesil:tIlat Icnaul diD. jurul arculul ate QI obsIacole.

Pentru
flmcpe· de

trasarea

elementelor
5-1Il

principale

ale
0 de

curbelor de racordare
taU

~t

tabele, care In

Dr. = T-DV.

de racordare §i de ungbjul

Ml.~d

tn valoare orizontala segmentele

.!!rtogeR dau valorile cIutate T. b,1o. etc.
i.

CT, tiDT. se gllsesc punetele de tangent! TI Ii T.

DupA trasarea puactelor princlpale ale curbel de rsccrdare, unueazl

trasarea

III dtl42/iu

Q

~Mbtt, prin care
pentru

se picbetizl cutba cu puncte1e intennediare. destal de dele, pe an:ele T JB ¢ BT..
0

,1

Be

picheteazl. Pentru trasarea punctului B, adlca a punctului bisector, se poate proceda astfel; se

Dln cauza slmetriel, cOJcu!uJ se face numal pentru Trasarea ill detallu a curbelor de
racordare

ramurA de curb!

(de

exemplu TiB·., deoarcce

ca1cu1eaz1 tangenta. auxlliarl:

cealalti ramurl BT. elementele de trasate sunt

ace1eap.

,i

1= R.

tg'f. 4 A3

se face prln mai multe metode .

lllIsurAnd In valoare orlzontalll

t

= TiA~ .. T.B3 se g!1sesc punctele

,i B3; la lllijlocui

Metoda coordonatelor rectongukzre pe tangente se apliei in doll! tnOduri: prin abscise egale ;i distaulCi prill
IIJ'CC

egale.

~!se

va glsi punctul mijlociu a1 curbei adiei B. S·au trasat astfel pe teren punctele principale T~ Verificarea trasIrli se face prin coordonete reaangulare pe ambeie tangente.
Dd

C!nd trasarea se face utilizAnd abscise egale pe tangente (fig. 3. 13) se deten:ninA coordonatele l'OCtangulare ale punctelor aflate pe areul de cere de rW R. Pentru un punct oarecare actstea sunt abscise egale alese din 2 hi 2, din 5 tn S sau din 20 tn 20 m;

r, §i B. diJI.anI2
AIBI este IllIIi mare (fi~.3.12) fi obstecolele
Be

It -

de pe teren lmpledlca aplicaJel

solutiei precedente. atunci

eXCClttl printre obstacole

0

drumuire pre.::isl pe traseul A2 - A I - 101 •

y::: OTI - OA

= R • /R'_ x, .

CoorcIooatele une1 serti de puacte pe curb! sunt :
S3
L

')2

l

r1 =x; Yl =R-~Rl_;;
Xj ;;

X

z ;; 2x
1

M!lsurftud abscisele pe t.lWgente

,i

,
rldicllnd perpendlculare pc care se mI!.soarl1ordouatele y.
de
,;.e

Yl =R-JR

-(2xY;

pi~ bisectoBte.

to detaliu eu

tJrufi. diD 1emn curba

de racordare, pomiud de la ~

taD&en"

spre

3r,

Yl

= R-~RZ-(3XY

etc.
calculate cu

= ~~u..
~• 0:

. ~~
:'D8i

paD&licIl pc aliaianlCDtul TN §i pomind de la puncttle taD&en" spre vlrf, din S til S
Ie
5l,lS.

ridicl cu ~utotuI ecbcnllui, ordonate de valoarc~,

Fi&. 3.15. TIaJIII'eD Iz: de1l:li1i1l cwtIdor de ~ prinmowda ~JlC' COGlI5I.

~

Fi&- 3.16. TlUtUWin~o de lXIONart prill IIIIII:Ida

ooonloIIIIeI« pam.

Melolil prltl coorriollQle pe coardlJ (fJ.g.3.15) se apliel, de oblcel, atuOO cand tillS-CUte!.: T

v
.:; " Tras;areo In deIalilill curbelOI' de ra~ "~~~c:uat.ci5e epic po 1lr.qeIlte.
pdIl~~~CUIlCC

v
Fig. 3.14. 1'nlsar= In detIlill a curbolor de ralXll'd:u'c
epic.

iWlt

inal;:ceiibile diD

C8IWI

ob&tacolelor de pe tereu dar Wstl vizlbilitat.o
de

pcIlttU ~

distalltelor pe teren in lWl8ul corzii TiT..

tn at'at caz, arcul total de trasat TiBT.
piqi egale: TIB

raza

R, Cl1 WJihiw 1& QUCnl

"

1e!n:Jparte ta d.Ju4
din

= BT" ficI:are avand una,biw la

CCDtnl

!!_. So stabUqtc tlensitalca de picbctare 2

:.~
4,.

, '.eMe valOrllC glscsc gata caiculete In mauualul de irasare a curbelor. Astfo1, se plcbetcazl
~''1 c:w1la

de racorUare prin

Jirufi de lemn, pomiod de la puDC1Cle de 18lIgeuti IpR bi~are. corespund WlBhiuri
la

care rezultA lUUgimea de arc, L So calculeul A = .!... p

R

p~'= f.- t- ~, wde ().'4). Se
2

calculecA

~..d se folosesc arce egalc de luaglrne 1 (distanl-C egale tnU'C puactele mlswatc pe cere), _,.
11
I

coordoaatele pe tangent! cu relapile;
~ ~ R • sin (i ' ).); YI'" R[l- cos (i· "')]' Din figura 3.1S rezultA coordonatele

fig 3.14 ruult!

ell. peniru arce egale I date (de S, 10 sau 20 m).

egsle.

pe coarda cu origlnea In B';

~.

0

, r.ortlonatele punctelor 1, 2, 3 etc. se deduc astfel: se calculeal4 mal tntai un&bhU la oentru: I I II (Iff (In care P cite ungbiv.l de un radian 636 61Jf" sau 206 US"); raportnl Ii Ie calculeazl

=

'~.I.·-

y; = (yn - )Ii) =
i=1,2,3 ...;
)IT!

XI'

=R·sin{i.~)=xj;
)11'1

-R{l-cos(t·A.)l in care:

'''Cimale)

IiIn final se determiDll coordoDAUl10 puDCtelor :

"Undid J

l.Yl :: R -VA

J

='l-cosi).
pe ~
peutnJ x de la B'
It

XL ::

R . sin A;
=R

- R· COSA. R(1-col..t~ ::

Trasvea arcuJui BT11iC f~ pin coordouatele ~

stn Ti

"'Uir.tW
.

2{~ol;;R'~in(2;,),

I IIplicMd
1

r"
XI ,l'l , ....

,x;

Ji cu

)I,

,

perpmdicular pe coard!. Tra0>cI'C8 amllui ST.

face

CIJ 'l~.. :<'~i

oYz '" R - OR :: R - R . oo~(2J.,)::

n[l- 001(2),)] etc.

elemellte calji ale arcului BTl din cauu simetrlei fi\l de linia DB. ;5

I

,
Controlul trasIrii se face aplicAnd pe coarda TJl' abscisele (x"
-XI), (X" - XV ete.,

tn

cart

ungbiul tangenttlor jl este prea ascutit). Aceastl metodA
Ie

x" .. R·sIn f. 2
.'II elOM coordOlw.telor polar« se tlltcebuinlUd nw ales cflnd mAsunu-ea pc tangente sau pe
S, sl

peate aplica la

trassrea tn

detaliu a arcelor, tn terenurile at ItOperirl.

printre clIdiri, to. deblee
UIl

ad!nci,

tn subteran. Prin

aceastl metodA, lungimea.1. a cutbei se tInpane 1a

coarde este dificill: ramblee tDalte, deblee adAnci, obstacole pe tmA (fig.3.16). La aceast! metodl se impune ca lunglmea corzll
ca1cu1eaz1 un¢rlulla

numlr n

(fig. 3.17). DaclI. ~

en n este ex.actl, atune!. ~ .. / n

Ii deci. 1a arce egale 1
exact cu
Do

fie de 2, S, 10, sau 20

Ul

ti apol se

corespund unghiuri la centru egale A. Dad lungimee 4 a curbei nu ee ~
dtteJ]nina toate e1emcntele de tra.sRre pentru lungimi1e

se "or

centru :

-2 =
Ii

R . A. • __ ......
2

'1l1l- fl I=W"':

• A. S ._.I_ an - .. UIlU<>: 2 2R'

I' ale arcului, rezultate tn unna fmpIrfi.rii

eucm a WId valeri aleasl convenabil I: a curbei, tar pentru diterenta... de arc
calcula separal elemeatele de trasare. Unghiulla centro se calcu1eaz! en relatia:
.,t.,

r : I.-I'

.

se vor

~ • este unghiulla 2

cenlN

format de tangent!

p coarda s

s - coarda aleasA til ~e

de densitatea punctelor de detaliu ale curbei
Be ~

=}_p"

R - rua curbei de l'IICOfdare.

R

'

Pe tmn se proeedeazl astfe1: vizenzl vftrful V pe ~

teodolitul to. punctnl T; (tnceputul curbei) apoi se

lar tangentele inttrmedi.are

t

Ii bisectoarele h'

din vArfurile intennediare Vh en fommle1e: t""R.'<>~· ' O 2

tangentei, cu zero

tn apsret ti Be construie~ unghiul ~ care a
2
S

fest in

ptealabil caI.culat. Cu pang1ica se mIsOari pe aceastl di.rectie segmentul c:urbc:i. Se

construi.
S

cu tmdolitul unghiul 2 (
ell

i)

obtinAndu-se punctull

aI Trasarea pe terell se face astfel: e

mlsurtndu-ae de la t.aDgenta TN. Se mI1soarI co

panglica 86g1DeD.tu1 pc tinia de vizare ~

tncepftnd

punctu11, astfel fncAt extremitatea segmentului s sl Be glseascl
direqiei 2

(i) Ii

se ap1icll. pe direqia tangentel. T lungimea

t,

gAsindu-se utfel vIrful de ungbi

VI:

!Ie

~e

punctul2, etc. Pentru cealaltl
parte

en teodolitulll¥zat tn V I se splic! fatAde directia tangentei T unghiul X; pe aceastl directie se mlsoar! en panglica ttI!rlmea 2t teren punctull
al curbei;

.. a curbei se

Ii la distanta t se marcbeaz.l pe
i..)

procedeazA analog, pomind din punctul T. spre vOrf. MetodiJ tangentelor succesive (poligonul tangt.ntelor tangente,
la

~ en teodolitul til VI se traseazl ungbiul

.!!.. (unde P = 2()012

Iipe aceastl d.irecPe se

mlisollri! lungimea bisectoarei b' • gasindu-se tncll un punet BI al arcului;
(ill

arc) se utilizeazl atunci cAnd
trasarea

tn acelqi

mod se procedeaza

pentru celelalte puncte, Daci este ncccw se vor trasa puncte supllmentare
L

sll

.Ie

ordonatele y sunt prea marl la
prin metoda

fat!

Je

tndeseasch punctele

pe

IIfC

prin metoda

coordonatelor

coordonatelor rectangulare pe tangente in~ de trasare tn detaliu, unde toate operatl.i.le de trssare trebuie

rectallgll1:!re ~ aceasta an: loc atunci c4nd unghiurile de fiingerc
<II

Merolla corzuor prelwtglte (poligonul corrilor; se foloseste tn aceJeqi Condi~i ca ~ metodele

sunt pres. marl (deci

sa se efectu£u
ott1.

1n apropierea c.:utbd..

Metoda prezintA avantajul cJl. nu necesitl teodolit . I.; numai rulete de

f

FIg. 3.17. TrwIea III dctallu. ~lor

de raconIarc ¢II m~toJv L.l.ngcl1tetor ,uccl!$l~.

I
i

I

I

,
La accastl IllCtodl se aleg corzl egale de Jungime det&liu gre Ireb\Iic

s,

til functie de deushatea
5

punctelor de
&.aU

asiiUfUtl (fi" 3.18).ln mod practic lungimile corzllor

'4

sunt 1,2, S

20

~~ = h·(lR -h):: 2RJr-fiJ

Dl.

,

Se derertllial unghiull.. de la ceuuul arcului corespunzator corzd alese, cu relatia:

Deoarece h este
IlUllci:

0

m4rime mica, al doilea termeu diu partes dreaptA a relap.ei poate fi Deglij~ ii

v
Se determiDl

•A S SID-::-. 2 2R

mirimca

segmentului

k

dbl

h:=-:=~ 8R Aplic8nd ~1atia pc jumltatea conii TIB .. BT, EF :: 1J :=h; J7;B'f 8R Dar TiB
lie lie

51

asemanarea triunghiuriJor isoscele 1, asttel:
k

2';;. oi 1, 0, 2,

ob¢De:

= (Br. )~
BR

;::R":
Trasarea se face asrfel: - Punctul 1 de detaliu, care

S

k::li

Sl

ob\ine din triuughiul dreptuugbic T;DB.

urmeazl

dupA punctuJ IJe

tangent!
Fi&- 3,11l.l'IuaJQ In dctaliu. curbelor Qe I8COldm pin metoda QOlZllortnluqitc.

aI arcului, se traseaU prill metoda coordona!Clor

(7;0)1=_+h1 . 4
pennitesi
Be

Sl

:=2R·h

rectaugularc pe tangelll! ccnform figucii 3,18; pc dlrcc~a
tangentei se aplic! 1ungime4 ooarde1
S-Xh I

ce.lcuJ.ezc:

Ii apoi

&egmeDtul

ghiudu-se

astfe! piciorul perpendiculo.reil';
-XI

din

PI&. 3.19, 'fnuaRIIIlD

P";D'*Il .. 10 coQ.Struie§tc peIpCndiculara
fomlulele:

de lungime YJ' valorile ,

fi Yl SO calcuJ.eat.l cu

detaliu I QRcIor de I'IIlOldIre piIlllllMOda d:ttuIuL

Conform acestei relapi, sigeata arcului corespundtor din sigeata am1Iui corespuu.dtor
corzij TIT..

corzil TiB=BT. se o~;

cste

egalA cu un sfen

s s-x,:= 4R; .YI

::"2:

k

ln mod analog,
h , - 4 -16'

.s:»:
4

- UrmAtoarcle puucte de detaliu 2,3 etc" pauA la punctul bisector B se traseaz4 prln metoda corzllor prclUDjito o~ut,

ti Illume 10 prelungC4te direqi.a conti n- 1 cu fuel 0 Iwgimo s ti se DlIIl'CheaU punctul de exemplu 2" , Ii k o~du·se
la in~

h. .. II, Trasarea se ef~

::.!!..,
64

e~.

I

t

I

r

, DID puoctele 1 Ii 2' se u.plicl simultan cu ruletele, lungimile s punctelor (3, 4 etc.) .IC procedeazl Ja (el. Mltoda

astfel: pe mijlocul corzii T;T" lie ridiel 0 perpeudiculBrli de Jungime h.

ar;:e$wr lWl&1mi puactul 2, care apaqiue arcului (se aplicl metoda interseqiei llneare), Pentru restul

Se obPne astfcl punctuI B aI curbei. LajlllJl4tatea di~T)5

Ii 8T. se ridic! perpendi.culare1e

de lunaime~!!.,

~ertMid este (olosll1 peauu iutercahu'ei uaor puaete
IIlterior, tnsl

de Iletali'J luU·e aile PWlcte

4

obpniDdu·

mtcm»di.ln fixate
mBemadGe ~

afJate

]a

distlmiC prea mario Es+.e
ll!OmDa ~

0 metcdl

aproxiInativl de

Ie

punctele B

1rUIIl'e,

Ii I

de pc arc. Apoi, pc mijlocW c:orz:ilor ob$inutc TiB = ED .. Bl .. IT, se rWicA

dar expcditlvl, ueces1tD.1J.dumal ruletc. Calculul clementelor de trasere se bazcI&zi pe conllidcralille n dill ligula 3.19_ A&tf~l. diu
~

jlCrpeUd{cularele de l~ PetpeD<1icularele
lie

b,--!!L:=!i, 4 16

obpnandu-se

astfel alte

puncte

ale curbei. etc.

ID uiwlgbiul dfeptllngbic

BT.M
~3

lie

obtiue:

CODSIlUiesceu l\IutotUl Nl=l.oc.

~

,
3.20).

Actad

metOdi este potrlvitl pentru

III'Ce

foarte tntinse. tn~

Calculul kilometraj ului pichejilor, care reprezinUi vlrfurile exemplu,
ell relapa:

de ung.hJ V. se cnlcuJeazA, de

Nruurotar~a plchetUor (care se efectueazl. tn seopul identifidrii lor) const1l.din
pc teren cu vopsea

ro§ie a SCIll11lfica~ei lor. OdaUi eu numerot.area. piche~lor se detel1ninA Ii (fig.

J~ =~ +F.J~ Caleulul

= (bnO+ 000.00)+

32S,73m :AmO+325,73m care reprezmtl punctele prlncipale
1

kilometrajltl trueului (de 1a tnceputu.1 pAnI 1&sflrtitul traseului). operape denumiUi calcuhd
Jlidu~tilJlf (kiluulIltflljul); fiwm: piehet V1:I tkfillit pt: tnlseu ~ priu pllZi~1I SIt killllllemcll fi

kilometrajului

pichetilor,

ale curbri

de

racorcfare. se efectueazA astfe!: de exemplu, tangenta de
a:riepe .tid:

intrare • vArfului.v

este detinitl este km 0

r.. Ii se

,
• PIcheII (pW1eIe delennlnam
It

tJru~

martor!aU

pe obiecte fixe din apropiere. iar

pozipa kilometricl

+ 257,19,

T" :: V. -

r. :: 325,73m - 68,54m .. kmO + 25 7,19 ;
B,. = T"
+....!l...

I

.. puncte pMdplle) PIcheII (hec:tometrl) PJcheII (p!ftlle ~e puncIe de detdl.O

punctut bisector:
taU

f

2

66,03 = 257,19 +-~-hnO + 323,22 132,06 A:mO+ 389,25

tangentadeletire:

To, =7; +1, =257.19+-;';;":::'~;'

Punctele seeundare (din 100 1)) 100 m) se numeroteazA pe la 9 tII.ldlometru1 respectiv, iar

tllrufi. martori cu cUre

de la I pIllA

ponti. kilometricll
§i

tn mod analog ca 1&punctele princ:lpale. &die!

prin tnsumarea 1lll1gimilorportiunilor drepte

curbe ale traseulul. De exemplu, hectometrul 3 dill
0 penglic!

kilometrul 0 va fi definit prin pontia kilometricA: kmO+300,OOO. Pichetajul til. aliniament se executa prin m!surarea directI a distante10r cu
m, fix8nd

de SO

tJrufi 1&fiecare

100m.

In acest

seep se face jalonarea alinJamentului cu teodoUtul.

Plchetarea

hectom~lor

Tn curblJ se face prin metoda coordonatelor rectangulare pe Pentro piehetul hec:tometrul.ui abscisa
X3

tangent! cu arce egale, calcu1!o.du-se abscisele §i. ordonatele corespunzItoare hectometrului. 3 se
VOl'

calcula
(fig. cere

fi ordonata

)3.

adicI. elementele de bmgimea arcului

traSare

Se calcu1eaz!1 piehetajul punctelor principale ale ellii (punctul de plecare, tangeatele de

3.21),

Se

detenninl

de

intrat'e

Ii •

din curbI, puDC'llI de IOsire,
CU

ptmcte

obligate ete.), Astlel, originea traseului este

corespunzdtor piehetului care este: (100 - a).
Se determinll unghiul la centro corespur.zl1Or arcului:

dennitl de indlcele FI

fi ki101lleU'ajul respectlv: kill 0+000;00, DistaD.~le dlntre plchetl sc nllsoarl
pang1ica de atel de 50 m (prin metoda cnItelapei).

de doul ori pe orimntall

in cazu11el'enurilor T.. ,T., P
puncte !t
tnswnal'(Ii

accirumtate. dittantele orizontale dintre vRrfurile de unghl V A ti tntre I"lInctete prineipele

B. se mIsoarll cu tahime~

Dist£mtele diD.~ pk.betii lIflati tntre aceste il~soarll pdn metocla cultC-!e.t!ci cu pengllce de otel de 50 Ill, tnsn VOl' fi controlate (prln lor) ell distante1e eote!plW:!lloate t1llSUrate fIrin tablmetrie.
de precizie.

~ = {IOO-a>.p'" R
Se calcu1eazl tn final e1emente1ede trasale: Fig. 3.21. Pichetarea bectometrilor in C\IlbA,

60

r
I

Yl =R-R·cosA,

=R(I-cosA,).
ale terenului, se

, .. ~

Cottle punctelor profllului longitudinal lor de nivelment RN se deteruliui

foe

detenninll cu ajutonU QOlt.lor cunoscute ale
IIliSurBte pe tereD. Cotcle punctelor profilclor
dt;

Punctele obi§lluite sau punctcle de detaliu, care sun; puncte caracteristice
llumtrOteaU

Ii a diferente10r de nivel Ji calculul

pc

tIn4li
casI

manari prin numere de ordiae, in sensul kilometrajul de la ongine (de mod asemlwllb)t ca plchewea

. :;:ersale

eu ajutorul cotelor cunoscute ale pio.:he\ilor

pe axul traseulul.

cAcmplu 192, 193 etc.), iar pozllla kllometti¢A'in

obiilluiU1. De

lucrlrilor de teren

QOtelor sunt cuno&CUte din topognd'ia.lell«llL

excmpla: prima

pe now trascu se glset"te to dreptul pUDCtului obifnuit 192, tar ca pozilie 5 lIfIat In kilomettul O. well km. 0+581,09 (fig. 3.20).
AsenWlltor se procedeazJ.

~. ~

tilomctriclla 81,()9 mduplhectomettul

r --------~r____ ...
11 9
~
1

Ii

CI1

f-

(J)

punctele profilelor

plus

care
se face

reprezillti

locuJ Calculul
iar

t..
~I

'I•

traasversele.

R•

~c·

kilometrajului
rezultatele

~

pc teren,

obfiJlute se tree in cametul W::

pichetaj.


I

----

lntreaga operatie de pichetare se
tnscrie pc tcren tn cametul de pichetQj, a cilrui intxx:mite so poate 1Il'l1Wi. traseele de drum, In ftgWll. 3.22. pe hartic milimI:tricl, la
tn el so tree: uul
peiltru

L, t

T

0Imctul de picbctaj so tntocuqte
0 searl

oarecarc Ii

Ira4ewui priDtro() lillie

dreaptl, poz
t.

pa picbetuor ti a puDCtclor

f

plus, punctele de pc profile1e 1rW:ISversale,
po7.i~a punctelor de reper, etc.

I

,

t

3.1.2.2. NIvtlmentuJ traseuJuL Cuprinde dou' ~tegorii de lucrtri: mvelruentullougitudinal

.Ii nivelmcntul ~

NiveImeutul
ateDt
lie

lODiitudhW

It

executA prb1 metoda drumI.Iiri.i dublc de

.
~c

Dlve!mcAt aeowetri~tn lungul uti tra.seWui picbetat, pemru a detennioa colt.le tuturoc picbc~lOf dill u. IlrvmuDu se verificl
01

• PromuJ IouPtudiDaL ProfdulloDgitudinal
~ ~t ; • c:ametului de ~.
III lunau1 uei tJlIse.ului.

so exccutl pc bartic IlliliInetricl. du~ dazele lonaitu4iDall. sgpnd'etei tere:JUlui

eu to1etan}ele aritate, pc

pe

punctole de
III intervale

repel'

RN, care ~stI pe teren.

reprezcu.t8nd ~

r.

.-.
r:

c

f' !.

, ,E
,.

Niv~

tnlDsvCl'l:1l

executA prill metodii rodicrl.l de wvclment Bcornt'.tric in lungul protil('lor
Mil

1nm.Iversale, fixate

pe IeieIJ perpendicular SUn1 prtZCDtate

lI1IseuJ.ui

dec u.l mutt 50m tntre de.

I.UQIrile de tI:Rn

schematic ~ figurs 3.23.
63

~-.

r

l.

Scare tnlltimllor se la obi~uit de zece or! mai mare decat scars. lungirni1or. Pentru profiluJ til lung so admitel:2000
Ie de$eneazl tn

Linia ro~e se compune din portiuni orizontale §i fnelinate. Porpunile orizontale ale liniei
.~ Ie

cazu1 studillor definitive la scara 1:1000 ~ 1:100 (tn regiunile de

numesc paliere tar cele rnclinate se numesc declivitlti.
declivitatea

In

proiect, declivitatea

50

nume§te

4i 1:200).
nIscutl de generattiarele vertica1e ee tree prin axa ciii de comuniC8jie

Intersectia suprafetei desftFat pe un plan

'fIIIIPlI sau pant!, dupl ~ In mod uzual,

cum calea ureA sau cobom in sensul kilometrajuJui. se exprimI prin
CI'e§terea

tnlItimU po UDitatea
decUvi~

de lungime (Ia

(drumun, cili fcrate)· eu suprafata terenulul natural vertical, fonneazl profiJuJ

fI eu pJatfOJ'DlO ciil de comunlcetlc, proi~1.atI
de comunicape (fig. 3.24).

dnUnW'i uuitatea de lungll.ue L

=

100m; Ja cAi ferate L

=

1000 m), De exomplu, 0 dccliviUlIC de In miimi so

rn lung al clIil

0,015 Ie expriml prIn 1,5% la drumuri sau 15~ Ia clIi ferate. ~ expUcli prlu faptul c.l la eli ferate declivltatlle iJdlPWe care fmmeazllinia rope
50

sunt mai mici dccl.t Ia drumurt, VAr£W'lle liniei

numesc punete de scbimbare de declivitafe. (fig. 3.24,

pichelii

~.

%2 Ii (8). DistaJlta dintre douil puncte consecutive de schimbare de decllvitate se nUD'lC,te pas de • Raroniarea declJvitAtilor so faa la traversarea v!rt'uri1or • crestelor p vl!ilOt.

FIg. 3.24. PIotllulloDgitudiDal

at cIii de oomun1ca1ie La traversarea vlrfurilor sau crestelor
50

lntroduc curbe de raoordare eoavexe (fig. 3.25).

Proiectia acesteia lntersectlel cu suprafalA terenulul natural formeazl1 llnla terenului sau linia neagrl (lie deteDeazl to project cu culoare neagrl), iar en platfonna dlli de comunicape formeazi liilla proiectului
SIl.U

Mlrimea razelor cutbelor de racordere convex! rezult! din conditii de v:iJ::ibilltate. La trecerea vililor
Ie

introduc curbe de racordare concave (fig. 3.25). La asemeuea I'aC(Irdiltl,razele curbelor au se mal

linill rojie (se desenelld in proiect
Ie clefine§t.e

ell

culoare to~ie). Fiecare punet de pe linil
lie

terenu1ui. san de pe linia rope, Dif~

detmninil din condilil de asigurare a vizibilitAlii. deoareee nu so mai pun asemenea probleme, cl din
COndiJii de inlesnire a circulatiei,

¢ntr-o coli. Cotele punClelor de pe linia proiectului
punct

nwnesc cote1e prolectulul; cote le punctelor de pe llnla terenului ctintre oota proiectului
lie

se nun'lCSC cotele tereDulul. 11)

p cota tcrenului tmui

se I11IIIltft& oot! rofie sau ootI de

Racordarea

Ie face

eu raze

1lI11ri,

pAdla 10 000

In.

pentru racordarea cu curbe convexe (raza

execujle. CAnd linia ro~e este dellSUprarerenului, cotele de execupe se (..'onsiderll pozltlve, lar calt.
de CO!D.uni~e gbette

Ii plnilta 2 DOOm

pentru f3CC)rdm

eu eurbe concave (raza R,). Unghiu1la centru ~ at rucorcJ&ii

tn umpJuturl sau rambleu. Dacll1inia ro~e se glse§te sub linia terenului,

eRe ega! CI1 suma aigf:briel. a unghiurilor de pant!, cu conventia c3 nngbilllile de I'llmpI Ie considerl

cotele de executle se ('onsiderli. negative, ;ar calea de comunlcetie se gllSt"§le in ~1'!itllrl'; sau de-Nett.
64

JlOz:ltive unghiurile de pant! negative. p

tn acest fel, de eltemplu, din figura 3.26. a, rezultl:
55

01

=a1-(-P1)=a1 +/l1;
+/lz'
;\i ~

,

DAud valori diferite lui

,l(j

se deduc valori Yi cu care se traseul curba de racordare prin pol lua in valori odzontale iar ordoaaiele Yi pot 11masurate f~

0: =aZ -(-P:)=aZ

"coordODatc
Yi din

pe taIlgenta T. Trebuie menponat cl datorit! faptului eli unpiw:i1e de pant! ~ ramp.}
"i se
VII. (lICe.

Raeordarea se face in mod obi§lluit priu coordonatele pe tangentA

fleura 3.26, ~

lr'awl uucl. De accea, absclselc ~1. Trasarea se

to. triuugbiul

OA V se poate scrie:

de ewnplu, de hi A la M JI'lIsuttDd Xi b1 valoare orizontala, iar in

(or)l :: TZ + RZ
(R+b)Z =Tz1,Rz;

&all

pwsctuI gasit se va !rasA

priu Ilivelment un puact

i de coil:

(Rz+lRh+b2):z:1z+Rz, Raza R fiind foarte mare se peate tennenul b ca foarte mic; se obPne: b:: 12 2R Pe de altA perte, se poate lWl: bwYM Penn unghiul: exemplificarc: dllCl
lie 2

neg1ija

..tDcare:

~;

HA +%, ~tga-y, =HA +p·z, - Y"

HAeste cota punctu1ui A. din profilullongitudiDAll proiectat; P - paata llnlel de prolecta;

Procedind la fel de la B 111 M trebuie 51 so

g!sead penIrU puoctul M ll(;Ciap pozipe.

aceast;l

vi l'tIqw,

fiilld §i un control aI trasArii. • ~e ProDle1e kaDBvenale
In seqhme

ia (fig 3.26)

se flItocmesc dupl datelc din cametul de tcteu de wveimell!

O\l

pt%::2%, 1'2%=1%, deei (1)1%+1'3%)-3%, rezu1Il

protilelor uansversale

fI ale cametulul de pic1lCtaj. ~pW tntocmirU tI'IIIJVa1all peutru fiecare pichct Ii de a
peutru l\l~

,uta Ia ~alculul volumelor

acestora

este de a da d¢La.lll de
de

tmSamellte. SCIU'lprofiJeJor transversale este aceeqi

p tailpmi. de obieei I: 100 fi

mal rat' 1:200, • lungimea tangentei 1-R.tJ

6\2

!)

== 30 ISm'

'

,

•• eIlc:uIul \IIIIIIIUlui la c:cmm; b •~ IOOOrdoaaIo po IaIIpIIIi. b=O,227an..

fig. 3.26, ~


dcclivi~OI: pdD

biscctoarei

O,227m(dacll

~

wn~iderll

R.. 2000m)

('.$Ie

om triUllihiu1 MVV'
,_'

se deduce:
)'JI

= b.co{%)

=0,227 =b;
cureat pe curbl t, rezultl:

(1 - zJI)" W'= b

.an(%) = 0,003.0, deci "....,1.
)I,

In 8I.:CstC condi&ii,
66

z JlJI :: ~

,penlnl

lID pUDCt

= 5.. .
lR

...........
P14D¥l profllelor transversale cuprinde in partea superioorl profLIul proprlu-zis, lar tu
inferioarl
parfta

reseaua profilului.

Pe acest profil apare raportarea 1a searl a platformei drumulul
II

&au

a cIii

Ierate, !u funcpe de cota rosie

flecarul plchet (luate din plaJlja profilului longltudlnal) ~Gud

aeama
,.

de profilul transvmal

tip al clii. Dup4 pozitia platformei

fat'

de terenul natural, JX'Ofilu.l

trIIIlsverso.lse poete prezenta tntr-unul din unnItolllele trei tipuri carecteristice: JX'Ofil transversal III umplutur! sau rambleu (fig. 3.27); in acest caz platforma se glse§le deasupra tr.renului natural (ell eel pujln 0.50 m pentru ca sA nu jnai fie necesara executarea f8I1turilor) fl. pentru executie trebuie sA se adue! pllmant din altA parte;

Fig. 3.29. ProfillnUl$\-'

rnix1..

3.2. LUCRARl TOPOGRAFICE

LA EXECU'fIE

3.2.1. GENBRAUrATI Pentru executia proiectelor doeumentatle: ,.
Fig. 3.28. Proflt tnmsvtrsal tn dplturi (debleu).

de c!i de comunicape

proiectantul
toate

puintl

urm!toare-.:.

proiectul defmitiv de executie aJ cIii de comunicatie eu definiti.v cu liniile terenului §i. ale proiectului
]a

plesele &nexe, incluz.lnd
WIll&:

urmaioarele piese priucipale necesare lucritilor topograficc care vor

proflIul til l~ J; 100, profilele

-

profil tranJversaI !n slpIturi sau debleu (fig. 3. 28); in acest caz platforma se gllse¥e sub

acara 1:1000

p

Iwa terenulul Caracteristica coJecteazA .,
umpluturl

ti pentru execupe este necesar

sA se sape plmAntul ,1 apoi sii fie transporter
0

transversale la seera 1:100 ~iplanurile cu detalll de execupe pentru anumite.lucclri;
IIiI

drumurilor (cIllor ferate) in debleu

CODStituie eldstenp. fIUlturilor care
0

repere de nivelment RN cu descrieriletopografice
'It;

fi eotele lor;

Ii evacueazl apcle de suprafal!;
pane
tn
0 parte

m vdrfurile de unghi _
III)

Profll transversal mixt (fig. 3.29); In acest caz dnunul (calea ferBtl) este
In alIpItwt.

tangentele de intrare Ti ti Te, bisectoarele B ji punctele de detaJiu pe carbe; punctele lntermedlare ceracteristice. a proiectelor cIilor de CODlUIIi~e. !n vedetea ~ec:u;iei

Pentru pregltirea topografid lpecificlndu-se
proiectantul

acestorn, se culeg date din proiecte ~i se completeazA cu d.o.tele topogrofice necesare trnsarii.,

Ii precizia necesarll trasArii pentru fiecare categone
~j

de puncte. Defillitivarea ac:es1d
C<.IlllUQ

docuruentalii, complctaree ei

orgeulzarea

tr!lSAi'ij

pc teren se face de

aeord I.o.tre

p executantullucrArii.

l

:f.2.2 TRASARRA PROFI1.(l/.1J1 U)NG1TlJDlNM.

AceastA tra.sarc se realizeazi dupi!. profilul in lung din proiectul de execupe, in care penttu flecare PWlct principal se speclficl: cota tereuului
in ax. de dpIluri proi~ui
_
~j

cota proiectului, (pe prom fllnd scds! dlfereu\ft
prin terasameDte), ca

b. &all de umpluturl h., ewe 1Rbuie rulizatl
~or
Ie

sa Ie obpnllinill

A

(fig. 3.30). Trosarea
U'IS8fea

pe teren se face in trei fue princJpale: pe pantele ce unesc puactele de scbimbilie
de declivltate (10

de achimbare de declivitate, din puncteIe de reper cele mai apropiate;

---_

,.

trllSal'ea punctelor de tudesire

ambclo faze
..

utilizeul procedeul de trasare a unui punct de cot! datA pant! datl);
(acea.stl fllZ! se efectuea.zl spre

P procedeul

de
f'i" 3.3Z. ~

----J1
pc
ICmI

,7

trasare II Unlilot de

a dqlbleului.

trasuea t'IICOJ'dIrilor declivitlPlor terasanlI:ntului).

sflrFtuJ exewtlrij

-. -

fA ua .;IrwnuJui,

J!ngl IArutll de 1Ix!, se b,ll Tn pimAnt fipci care sllllSl deusuprll terenului cu

tllllj;imea 1:. In umpluturi (ftJ, 3,31) " wide elte &iIpIturI, se bat adlncimea de dpitW'1l b. (r'i.3.32). Trasarea profilului lonaitudinal
Ie

p-pci ~~ Ii cu

pc care se serle

fac:e deci'in strGnslleglturi

cu fclul

tra.satea

profilelor

traDSversale din zona respcctivlll trascului 3.2.3. TRASAR&t PROPILBLOR TRANSYBRSALB TIP Aceast! opecape mai polll14 JlumeJe pantc1e cerutc de dimeD.siUDile din pro~le

t1

de §abloWll'e& prorilelor trllDlversale fi se fw.;:c cu

':iutorul unor ppci, • cum Ie aratI til figurile

3.31

Ii 3.32;

Ie utiIizeu,I pbloIIIe

de

ppci. caJe dau
zidar), fire cu

tip transversale

Ii boloboace (Jlivele de
DeQOIII'e

t. ~l

I

..

plUlllb. etc.

tascrtse pe

tn ge.oml, profil\ll ~veral1rebuie prom SIIU si flo 111 $CIU'l destul de
IiepUcatc pc tcml.

Ii IIibl dimeDliUDile

truIrli. calculat.e "

nwe penlnl

CII

di.meDilwille de trasat
!Ie

sa p...'\iltl

Ii

mIsu.rate grafic pc p-ofil d.imeDsi.UDiJc de truat

Ie

Profilele tnulSversale mu.i pot fi trasate pe terell §i i1p cum

arlit! ill OOlltinuare, detmcmfwd

Se CODSidcr6 cI pe tereD AI11t lDIIJ'Cate pu.Dctel~ de pc ul ill fiCCIR profil transversal, conform

profilului 10Jliitudinal
l'i&, 3.31, Mart:ma p: tcn:D uamblcului.

ti III profilelor
8e

trlllllVenaJe •

Blementele
debleelor
Fi&:.Ul

de tJ1ISIIre

Riat la determinarea

punctelor de eu

intcrsccSie

a taluze10r ramble: lor ~

SUJnfata
it

tetcIWlui WItunI.l

(liPznca

bid, 1II1a'a1111t&iral Qrizoalal

Detenninme

1ip.mjJ lamblelLhd Ia

fllmbleelor 14 baz4 fl g~

debleelor sus), Se lurA!.: ~f.C III

unnItoarele douA situatii:
71

70

J. TtrrlnlJ MlUral estt aproxulliltill orublilal, se detenninl cu matia:

CIIZ in care

11I.tlmeaalllbleului r

III

bazlI. (fig. 3.33)
til cere:
1

2L:: b+28,

- = -b • de unde: SJW

tn care

vu.1oarea a este dati de expxesia:

m

SM

_
2

-

b= -;MC = H (cota 2m

de terasament)·

1H -=-, ma •
,

a

e

m-H:
Be

1.;. ~U;
obtine:

1nlocuind In relatia anterioarA

m

L..

de unde SO =~;

m.

2L::b+2m.H·'

L=-+m·H 2
Sf

b

I UC -=,; deundeOC=-; n
"l

L., n

LAproea debleu1ui sus (fig. 3.34)

determine cu
FI" 3.34. ~ Ia!imil dcbI~ui sus, til. temI natunII odzOliIal.

Deci: b -+H 2m DetvoltAnd aceastA relatie se ajunge IIIformula:
iI =L.,(---)

mn

de unde: b L =-+m·H +c. 2
tn care: b-

L..

=_1

1-!! 2
n
Sf

(!!..+m'H)
sene re1atia geometrlcll :

lltiJnea platf'ormei;
H
adicl:

Pentru determinarea distantei orlzontale ~ SC=SM +MC = SE-EC. b -+H 2m
Efectuind

m:: 2... indicele taluzuhri.;
H. tnA1~ c- ~

rambleulu1 sau adAnci.mea debleulul (cota de terasemenn,

fIIDtului

de scurgere a apei,

=L1(-+-)

1 m

I n

Tra.sarea pe teren a porj~ei picioarelor taluzurilor constl til aplicarea distantei L tn valoare
orizontalll..

2)

Ttrtmul
Ll

natural este tnclinat. cAnd este tn rambleu (fig. 3.35), se

calea

de

comunicatie
distantele

determinll.
§i B.

;}.

calcululele in mod asemAnlltor se deduce fonnula:

L1 =_I_(!!'+m.H).
l+!!

n

2

P L2 din axa
Ii egall
ell

C la pieioarele taluzelor A

In cazul debleului (fig. 3.36), trebuie
Pentru detmninarea

determinate,

de asemenea, distantele orizontale LI

F~

S.a acceptat eli pantA tranSVeJIBll a terenului este ~

pentru a marce punctelor A ~iB care delinliteazl

ampriza debleulul,

de 14 B 14 A
Pentru

1:n, pIIlta taluzului proiectat l:m
este

distantei Lt se serie relapa goometricll:

ill' cota del ta'aI8tDelIt bl ad determinarea relaLis geometrica;

H.
Fig. 3.35. Dc:tenniJwea

SC ...SM +MC:: SE-EC, adic1: IJ1imii tlUlblwlullI bat, til. terelllIIItIII1ltndlMl
BfectuAnd calculele
Sf

distantei orizontale L, se serie
ob~;

(!.+c ljJ...+H ~m
2

==

4(J...+'!') m 71

7')

i

I" ",_L(~+c+n:'H)'
1+~ 2 n Penttu deu:nni.natea distanlei Lz se SI.'ricrelaSia geometricl: ,

in tirnpul executaril terasameutelor, to diferite puucte ale ciii, dar tn special pc axe sa, se pun iIldicatii scrise pe tinIii. din care sA Riasl adlndmea de sApAtutI sau de umpluturl. Trasarea fllDturilor de scurgere a apelor fi a zidurilor de sprijin se efCl,;tueazAcu ajutoru1 uuor §8bloane de
sclnduri..

SC;$M+MC;SO-OC,

adici:

(i+C);+H~L{! -~)
Din aceasta rezult!:

T'
I

La %_l_(!+C+
l-!!

m-

n

2

H).

"\

\

I

"i~

I/

(

/

Fi&-3.36. Dctenninarea 1i!imiJ4ebleului I:ac:Iiaat.

SIP, In t_1IIilUIlIl

3.J.4 MARCARBA 51 RBPBRA/UL PUNCTBWR TRASA TB U. TBRASAMENTB

lnainte

de b:eperea terasamcntelor este absolut aecesar 51 se theze pe terea manori. adic4
(til &flU'S

tiirufl ~

botIle, in arm zollei de l~i

smprizei) ,i
CiII'e

tu af8l'll zonej circulate, dill carl'
In mod inevitabil se
0

sA se

poatl ROOZIStitui plauUnctric §i nivelitic ~
de reconstituire,

din ul,
$I

distrus

sau se

acope.rl prin executarea terssamemelor, Se obi§lluiefte
axil. AU pedirecpa blseetoarel.

se pulll eel pu$ln clUe dai lItu§l mactori Iinie pe;rpeDdicularl pe

cate unul de fiecate pane a amprizei(fiB.3.37), formlod

Se detenninJt eu atentie distanteJe de Ia martari la puacte, In valorile lor orizontale dlo d2 etc. Se face olvellllentul Ii se deteJ1lllnl altitudlnile punctului de pe ad sA
50

punctelor d, ~ d.;,

Illal1OI'j,

pemru ca 1a recoastitulrea exemplu: punctul 14c prin
tn valori orizontale)

politi recoDStitui planimetric prin distante

(de

distantele dl ~ <fl. punctul Tj,~ priu distante1e fCCOJl5tituirea a1timetricil. ciI.nda va servi marto,~,,~
50

nWurale

ier

face pin nivelment ( a se vedea tra.sarea unui PUJlCt de cor! dari).
IlWllerota~

. Tilrufii fllIIltOl'i de pe ~811le trebuie

astfel ca sA se §tle caneste se face astfel
illcA! sA

IltufUlla recoustltulrea se atli ~
8),11 cAH(cu

Ii de'ce parte a
Serlerea

c1rumului
~Of
50

&au ciii ferate in seu.sui kJo!lletrajului
Olal'torl

f". 3.37).

fie vhut4 dill

f~ la au ciI.ii). Vldurile de UDghi

a.s.igur!

fi

prin trei martori (1,2,3)

atezap

fI1 ]XCluugirea se balliru§ii
'15
t

f

iWwlUllelltclor §l blstctoaiel., 13 ~i de amprW,T •.
74

distall~ d. 1uairlte de t.n~[lCrea terasamemelor

I

I
~

I

I'M:

CAPITOLUL4

LUCRARI TOPOGRAFlCE PENTRU COI'fflTRUC'fII
HlDROTEHNICE
4.1. LUCRARJ TOPOGRAFlCE PENTRU PROIECTARE
COllsttuctillOC

Prlncl palele lucrlei topo~ra!ice pentru prclecraree
evscuare, ecluza, cheiuri. banne ponuare etc.) sunt ~toarele:

hldrotehnlce .:.eDU'al ..
aducpu::.-t

bidrotehn.i~ mojul diguri. lacul & acumulare, csnale, conducte •

Ii galer'J de

ti de

ridicAri1e topo-fotogrammetrice pentru tntoemiree. planurilor topografice la sdri marl

§i pe suprafelt de tutindeci dlferlte, de exemplu Ia scleile 1: 10 000

ti 1:5 000 eu ~h:JislAill4

curbelor de nivel E: S... 2m(pentru studiile preliminare) §i 18.sclriIe 1:2000., .1:500 cu ecbidistanta

n;:::

1... D,S m(pentru srudiile definitive): • asigurarea topograficl a studiilor hidrologice(pentru

tntoe:mirea

~f1.Iulu.i

longitudinal at rAuJui ~i a profilelor transversale prin albia r!ului ete.) ~ a prospectiunllcr geotehnice. geofizice
• 1T1l.'ilIT't:1f

fi hldrogeologiee ;
Ilt: tereu
If

axelor drumurilor ~iCWIOT

ferate de

1ICCt'~,

iuclusiv

It

liuiilor

electrice de illall! tensiune;
• trasarea pe teren a conturului pm;ectat al lacului tie 8CUtT1Ul!ll'e.

4.1.1. RiJibll'eatlJpoglf1jiciJ

t1 villi ullUi l'fJu

Ridicarea viii rftului cuprinde ridicarea malurilor Re/eaua de sprijin trebuie:

p a albiei.
terenulu.i(obiectele c:Wtente.

sl asigure stAt reprezentsrea planimettiei 6uprafetei

toate coturlle ~imeandrele alblel, lnsulele §i bancurile de nislp din a1bie etc.), cAt reUefuJui terenului , a fundulul albiei;
• sll. pem1.!i determinarea

,1 reprezentarea

cotelor nivelurilor

are~ (ogllnda

ape:) ill lungut :lului 4i

t.ransvcr&a1 pe rAu;
• 511csigurc prin rL.!lsurbwd :ldfullimca :1avigD;;ci pc rll.uri, tlu~j.llt.oTll.lu1Ill1::=-

77

..~ !

grindurilor pdull. la 6lo:n. ~iUlpmea raului de 500 ... 1000 m.

to condilll nefavorabile ale tereuului.
Sf

netnchiderea relativl admisl a drumulrii poaie cobort pinAla 1:700. to cllmpille tmplidurite din luncile rlluellor IllII.::i laturile dt\Ulluitil

PJl masurc ?T ill
de

ta,bimetrie opticl (paralacticI. cu mira Redta) ca til figura 4.1. b, eu dispozitive elecuoopdce preciLle medie, prin intersecpe laterall (fl,. 4.1, c) sau prin prccedeul pattulaterclor tlrll di:li~~e (fig.4.2). Pe rtlwile cu 14tiJnea albiel mai m~
300 m

de
eu

vi mai

IIlt.s

pe

IC'Ctoarele rAuriJor

grinduri ~i reguri, !'elfalUl de sprijill p!IDiu.'et!1ca p

poate fi

fi 0 triaJliUlalie

(lUb forma unui llUli de

triuughiw'i cu laslll'i

wire 300 111••• 2 kin).

Teate punctele drumuirii planimetrice vor coiDcide eu puuc.-t:1e dr\Imuirii de niveimeot geometric
(ta CIIZ cl se folose~te §I peatru

Ilivelmentul 10Djitudinal al rIului), resp«th' pentru tntocmirea plllllului topografic).
Reteaua de sprijin peatru ridicaree villi §l alblei l1ului este alc4tu.iti1 din dWllluiri prillcipaie

eu

punctele drw.nuiril de uivelmeat trigonometric ( pe rllurile cu LODe eccldeatate ~ care servesc llWll4l Ridicorea topografo;d a detaliilor plallimetricc ~t autmetnc» de pe maluri se face pe baza profile1or tnIllSversale(trasate perpendicular pe

de planlmdrte-nlvelment
~urile

f1Xate pe

W1

mal. in lWJiUl

\lDui

IllII1 &aU pe ambele maIuri in cazuJ albiei
§i la

difectia general! a viii Jtului, la bltervale de
merode

ruai lot4 de 300 m (fig. 4.1, II). Traseul drurnuirll priacipale (care este IlprolUmal.iv paralel cu

SQ ... 300 m), lar tntre profile, prin radiere tahiruetricl

rAului

fi Il§eUt Tn concordant! cu coturile raului
ilpro~V

limita nivelului apelot

medii) este 0

In prezent, ridicarea vlilor rlurilor marl §i a litoraluJui maritim se executl prin
fotogramrnetrice.
4.1.2. Proflllil /Qnritudinal41 riului

drumulre Tntinsl1, cu laturi

egele, de circa 200 .. .500 m Iuaglme, sprijiultllla capete pe

PUDCte ale retelei de stat, la Intervale de 3., .20km. Druruui1'e4 principo.lll se prolecteeza, pragurilor
baz! este

de obicel, pc sectoere corespu~toaj'e pe
IlC~U,

lunghnilor
de

p grindurilor, acestea prezentand
aslgurarea

impoltlln¢ pentru transportul

spa. u:nde problema

ProfiluJ longitudillal at rluJui se utilizelu:l1 penlJU proi~
reguiuriw('ilor

~tra1c1or

bidroelectrice.

a

ooancimii

necesare pentru uaviglllle. De

Iunglmee drumuirii

de rlluri peutru ameuQjarea coudi~i1ur de IlQViglllie, III prolectarea emplusameurelcr

core&pUDr.Itoar
\lD

I11D8imllor ~

se cousideri eiatl cu 3,6 §i 10 m. Dd tnIIieul drumuirii este pe lUllbf-le ul4lw·j ale r4wuL IUllgullea

baraJelor. poduriJor, alimentlrii cu &pi etc. Lucr!rilQ topcgrsflce pelllrU 1ntocmirea profllului longitudinal aJ r8ulw t:upriJld: • •

poU&on

incJUi:

cum este cuul ruuplasl1rH w.lJllulrli

drumuUii va fi roapcctiv de 7.14
1& 10 Ian, 711

P 22 km.
fi
m.rIi. mare; de 1: 1000 1a riitiCarea prdgUrilor

alcltuirea buei altimetrice pentru niveJmentul oriwDtului apc:i; nlvelmeanil oriLontuJui apei
prelucr~ea materialeIor

l'oleranta adlf.isli la drumuirea yrblcipall! esre de 1:1 500 Ia rldlcaree pragwilor de Ia 3 pAD.

rn rau;

pentN

0

li;ime a Iiului de 10('10 m

Ii

penn tntowUrei pufi!ului Jouritw:ii22ll.

I

,
BUlJJ ailimelriciJ pemru nlYclintlltullollgilUlwUli al orlumluiui apeJ tl1 I~U (tig.4.3) este

............
alCituitA din dtumuiri princl.pa1e de p1animetrie

P. de nive1ment.

fixate pe un mal sau pe ambele

malu.d ale cursului de apa. De 11\ reperii permanentl A ~ B din dcumuirea principalll de n.i velment se detennlnI cotele unor reperi de luau Rio Rz etc. (plantali til apropierea apei). fle dintr-o singurI
lrtlltle (T'IIdiere de niveiment) fie

pm drumuiri

~

de nlYelment, dac! di~tlm~le

"1. '02 etc.
redueerea
K~ur

sum mati.

,
pentnl

R(..~i

de 1\1(..'11.1 (reperii prnviwrii) orizontului apei,

:-.e (oluseN!:

nivelmentuJ

(wnll.:bIrell)

niv~lului IIpd

m

1~

rAului III un

PlY;L_..... _---IJ~

-

moment de timp (nivelul conventional

N.). legarea

ob!IeT"Iapilof nivelutui apei din posturile bidrometrice t.tc.

Reperii permanenp de nlvelment se planteIWI mal sus de cotele ulvelului normal at remuului viitorului lac de acumulare (N.A.B.), Reperli permtUlen~ apropierea posturllor
Be

p ell eel

PUPn 1m deasupra Divelului apelor extraordinare til fa;a grindurilor etc.

plantentA la 5 ... G km, lar reperll proviz.orll L1 2 ... 3 kID, ill afluenplrtului,

bidtOmetrice, lIngll

NiveImentul orwmtului opei in rail se executs in doul moduri: • prin Divelment InstantaneU al parlIor de nivel bituti la oglinda apei pe tot sectoral studiat a1 rAuIul (pAnl la 2 ... 3 kID lun.&ime) 1ntr-un moment de tlmp ales, dupll care se executa nivelrnentuJ capetelor parilor pentru a se determina eotele acestora. Observa.pi!e nivelului ogli.nzii
apei sc: efecLuead. §i in pcsturile

hidrometrice ill sectorul sludial, III intervale de Limp de J.:il.Le 8

ore(de 3 ori tn 24 ore)• • prin executaree timp de 1... 2 me a observatiilor nivelului apei la parii de nivel (PN), inclusiv fn posturl hidrometrlce provizorii(PH), fixate tn lungul rIului in locuri caracteristicc
taului.

care provoaca schi.mbareu pantel apel ril.u1ui ~ivlI.1'io.tili transversale a alblei; acest mod de executare a nive1mentului orizontului apei are loe tn cazul observatillOl pe tntinderi rnari ale caz, nivelurile apei 'in momentul ml1swl!torilor(N!· nivelul de lucru) urmeaza
3

tn

w,st

fi recalculate pentru de
Fig. 4. 4. Profilul IOllgitu<::liru!t aJ riului ('ri$

a se obtine cota nivelului apei reclus Is Un acelqi moment de limp (prin introducerea ~
llu

1.

,,
care se r3po~ la un acelasi momeat de timp, toate lIl!sur~torile nivelulu] apei. Ml\clmea

Sr.lfrile projUelor kmgitudinale ale rDuri1(1r
Tabcl4.1

!liveluJui COl1vc.uponal N. se det.ennil1l dill graficul de varia~e al niveJurilor apelor mici (de etiaj), mAsurllt.eIII poslUlile hldcometdce provlzoril diu sectorul studiat al rliulul.
Dd

Jipsesc plaaurile cu iz.obate, tIltocml.te pe baza ridiclrilor topo-hidrografice, se
CU

dewmina od4tl

l1lve1mentuJ oriz.ontuJui apei §i cotele profllelor transversale de pe maluri

,r d'ill

VOl'

FeJuI profilului

Caracteiisticile riului

j-I

Scintc ...,;rr-·~_ _:_-_---I nrnfUuJui
Lungimile

Iniltimile
1:200 1:500 1:1000 1:200
1:200

albie, tra.s* pe:rpondicular pe albia rtului

tn posturile

lIidrometrice

§i alle puncte caracteriaice. iar distaalCle

-penlrU rturi marl Tn regiuWde~

I
I

Cotele de pe maluc1 se detellll.wll priu nlvelmeut
dinIre

trlgouometricuahhnetric),

-peotru riuri

puDCtel.e pWleloi De
IISOllleIlCII, IIIU pc 0

tnIIlive:saIe, prio tahimetrie stadimetticl cu preciz;ia de eel mult 1:300.
se executA sondaje pelltru a se determine

mie tn regiuni de §ell ti tru riuri la mwu.e I

1:100000 1:300000 1:500 000 1:50000 1:100000

cotele fundului apei in lUllgul

1:25 000
1:50000
1:100000 1:200 000 Izobatele (sau curbele batimetrlce)

talvegului

liDie situatl la mijlocul albiei rtului Po%ipo. til plan a aceitOr puncte. cit
ale albiei rlului. a reperilor de ni velment permanenli

Ii a
ti

puDctelor din albic de pe proiilele uaasversale, " posturiloc hldrometrlce

provlzorll ~l permeuente, a

1:50 1:100 1:100 1:200 1:100 1:200 1:200 1:300

parilor de !live!. • limitclor caracteriEtice provUorii
fie

detenninl grafic pe hArple topografice. Ql n21dId se tntocme§te pc bau mlsurltorilor
0

sun; curbe de egalll OOAuclulC, a4ic4 loate punctele nivelul coDven~onaJ Nt AU de lucru N al orizontului de soDdaj) depiDde de

Plllnfa projibdut longitudtnal
cotde Divelurilor ape10r 1ll ~
SdriIo

diD teren

Ii a

iwbatei au aceea§i cotA, mburatI

fatA de

lu.cc6rllot de blrou. Pe profll se uece kllometrajul pe llnla talvegulul sau pe pautele loD&ltw1iJWe ale apei, poutia centrelor populate,! a tntreprUuierilor hmgimilor

llnle medllllll1 a alblel,

apei. Volwnul
$C4Hl

caracteristice(PHj, PNj), cotele malurilor ~ a zero-urlIor PH,

Ii precizia luairilor de mAi1ll'3Ie a adiDcimilor (JuairiJor

lIldustrlllJe cw.(fig.4.4). se aleg lISIfel t:ncit
&aU

ridlcllrli IUdcogfan~ (care del.eJ'U.ilil!1 llurui1I'Wpunctelor de sou4aj 4i deslmea Jl'oftl~lol'

Ii tnIllimilor

peDttu

profi1u1 loll3itudinal
mai micI

transversale pe albia riuhd)

p de procedeul
ti ill detaliu.

de soDdaj ales. Dill acetlt pwct devederc se deosebesc

reprez.eutare4 deuill.ilor 51 fle cIorll, de aceea, mll.rinle4 sel\cll nu car~telluaU preclzle profllului, Profilul l<mJjtudinal al rtului poate fi tntocmit 10. sc!ri ale rturilor. 4.1.3 Mibunuetl ad4ncimUor albiei (profil simpWicat) la
Jdri mal marl (profi1 amlnunpt); fn tahelul 4. 1 M: prerintA nrientlltiv drlle profilekr!' longitudillille

soudllje luformatlve,

UOflll8le

SoDdajele in d,etalju fntocmirea proiectelor iODdajuJuj to detaliu.

SWlt ~

la stabilitea amplasamentelor col1JtnlqiUor hidrotchnice. la

5tud.iile privlnd rectlflcarea albic! r4uJui, 10.pozarea conductclof prill lAud

ti

bezlue de

aj}l.

la

ti Ia execup.a ~or podurilor de dnJm Ii de cale feratl. !u tabelul 4.2 suur date w31'imile distl1ll1elol' dinu-e profilele ,i punctele de soudaj III o;u<l1

M1suratca adllncimilor
parte

albiei pe tntinderile de apt (rllun, tacurl, zona litoralului mIrii) f!We

din ridiclrlle ~

hidrografice.

adlnci.milor IIlbiei pennite ~
hldrograflc)
ell

reliefului fUDdului pe diferite ~
izobate sau
ell

fie

peutcu a

fntoI;ml plmul aIbiei (plaaul

curbe de niveI, fie pentru a

tntoQui pofilvl .;'.~ anumitl directie(profiiul 1unlUl TIWui
IIIlU

trlilllVcnal

III albiei rlului, profilul Jl.IllgitudiDal to.

pmfiluJ fn lungul unei traverse narecare ~ litoralul mllrii).

R2

l

,

~

.

;
Dfst«rr/ete di.ntre profiTt # punde'" de $(ttuhJ,J
Tabcl4.l 1--:

........

100 ... 200 50

t
.Ij

.pe riurile

adAnci
scctoarele

-pe

i
I
:
(

I

200 ... 300 75

U_li1nea rD.ului.Jm) 300 ... 500 500 ... 1000

100

~

I
II

!.

g,_.:-:

cu praguri ...§ Ii grinduri -distante dintre pcactele de aondaj. (m).

10

I

iI
,

ISO

!

>1000 200

mirei hkIrometrice au, duel este posibil. citirea tn timpul nivehnentului se f,. . hidrometric!; mirele bidrometrice sunt din lemn (fig. 4 6, ) a..:e direct pe mlra decimeiri , iar divizi '1 d'? 2 . . . a sau metalice, avlnd numerotarea tn uru e m ~ til em, mue!e hJdmllletlice se tixeazll.... ,' . , ~ • w po2Jlle \ ¢rtic414 pe perelii or hidrotehnice (fig.4.6. b) sau tn pontie tnclinati, pe e:heiurile din . diu betou potturi, c!nd pot fi §i

20

20

25 ... 50

1

I

I
I
!

50... 100

3 .•. 5

I

5

.i

I

5 ... 10

10... 15

15... 30

Misurarea edftncimilor pe tntinderile de aplI. comportl unnItoarele operatil princlpaIe: .mIsurarea adAncimllor pM sondare, to report cu nivelul apei care a fost tnregistrat momenrul sondajului(nivelul de lucru
.detmninarea.
NI): (In

tn

ponpei 1n plan a punct.elor de sondaj

care s-a efectuat mAsurarea
Fig. 4.5. Sch=i c:u aqiallblill
a- plan; b-&eqiune~.

adlncimi1or); .reducerea adIncimiIor mhurate de'la nivelul de lucru NI la nivelul apei eel mai coborsr (de I1O.vigape, cunoscut) sou \8 un nlvel oarecare at apel, nlvelul convendonel eu care se
tree


mirI;
postului

bJdrometric

c:u

No> 1n report

adAncImiIe pe plan; introducerea

corectillor (reducerilor) tn valorile adAnc:imilor
acest

Fig. 4.6. Mire ~ a - mid cIn 1emn; b - m1r11lutJ In potItie \'eI1IcalJ' A - ampIillldinea toIIlI a variafiei lIr.iehaJui 1Ipei.. ' clUul

nwul'ale se face pe baza observaullor nlvelulul apei til posturile hldrometrlce cele mol apropiate de
seetorul mAsurlIrii sector,

adAncimil.or sau 1n posturl hidrometriee provizorii. instalate special in

Drumulrea va fi tnlocuit4 CU radlerea dublll de .uj ~elmeru . cotel reperuJui de '. geomeu'jc, Tn . control R, dintr-o Singur4 statie de 1a reperuI de bazI Ra. In postul cu mire hidro memce, . ruvelul'
NIVellllelltu.! Ia insl41a.rl':!l postuiui

Utlefmillllrji
. elme
llhll

hldromeu'ic pe pilo~ se efectueaz3 I ~, a e.

C4 III -e

'

DdermlMrea hidrometrice)

cotei nlveluilli apei pe baza obst7Vatiilor din posturi!e hidrometrice se fact

astfel: 18 lnstalarea postului co. mire hldromettlce ( a postului pe pilo~ sau a altor tipuri de posturi
lie

detenninl prin nivelment geometric rehnic cotele zero ale observflliilor (cota zero a

Delerm.inarea nivelului apei pe baza observa\iilor din posrurlle hldromeU'I'ce n~'tII. .. , ........Sl cllirea w apel fB1l de ecta zero a ohservm+lil '"t' or.
•,

mlrel hldrometrice,

a capetelor pilotllcr etc.): cota zero
&aU

0

observatlllor se determillil faiJ1 de eota (P.R).

reperului de Divelment de o:mu-ol

til raport de cota zero a grafir.ului postuhli hldrometric

Se ampla.~11Z1I0 drumuire dt: nivelmem gecmeu ir tehnlc dus-lntors de III reperul de bazlI
RB (fig-A.5. a). prin reperul de control R, pGnll14 mira. hidroJlletridi M. Mira de niffimeJlt se ~
::ni

r'~~~r~t\!l superior

~i ~i).fei hidrometrice,

on re un cul "'~fut lful£~ ~~<livi.~i!ll1: decimetrics

e

~

.,

.
,
I

I

eXPJ rna ml1.d.mile obsefVllliilor (citirilor\I P"Ill't. V ala ace ,_ ."...,~ se 1(01' reduce • ..-0 toate. cltiriJe. f'lcute dupI program pe mirele bidrometrice ale postulu: Peruru postuJui, 1a cora uro a tmjfcuir4f . aceasta se alege cola zero II. graficului CU eel pu';n 0.5 a1 m.A' j ..... • 6 """1 I . ,.... "" os ~t lllvelul -r- or ce or DW SClzWe n Lin observate , ., ~ (fig.4.5, b). CotJl zero • grafiCDlul-r.. l' Sl,;tem de cote ell all' d .... .. . '-M ace If1 repem U1 e control R., se 11lellea~tfe1C8 . :\lI1Ie e~ .... ,_ tn metri. f'ntTegi. . . ..,.
Pelltru
II.

I

Reducerea

la cora zero
c,

II

graficului

P,H, ~'b!) se face adunAnd valcarea
II mirei

eititi

pe mira

ll'f!lsurartiIJ cuMncimilor pe n2un lijluvil
lIII"I' U'a.see nonnale (fig. 4.7, I:)
$AU

se face ill puncte de SOlldaj, dlspuse III 1..m~UJ
fI1 evantai (fi~.4"1, C'·,

bidtometrici
h):

a oriz.ontului apei

cu valoarea suprainIltirii cotei zero

bo, adicl (v, fig. 4.5,

oblice, pe direcpa curentului u:pei (fag 4.7. b). in coturile Legarea
altimetrici

rlurilor, a~,o;tll trasee nnmite traverse sau profile transversale se ampll1_7.i

pliutimetricl de drumuirea

,i
l.meut

unde:

II rraverselor

be= H"",- No
C'~}b1 ;vc:lului ape; Nl(Hl) datli pe haza ohservapilor n din P.H.(n;velul
lie lucru) va fie

principall este

.lie plani1uetri~aive obligatorie se
cIud

\U1()ctne§til

Nti'" No+ bu unde:

plauul albiei cu r.urbe batimetriCl:'
lltit albia rtului cat fI ~II
II ~ _ twtOQ

sau de

plllllw CU cume de myel cvprinz.lnd

bu _ a:upratn.Iltarea nivelulul apei
( v~oarea reduced!

la data respeedvl i
Ii.

fati de

cota zero a graficului P.R.

de

tt:ml

I:itlrli nivelulai apei IS cota zero

grnficu!ui);

ho-lUpI'W:nIlllU'U cotei zero a Ulirei hidrometrif.!C

f8{ll de cota zero

a graficului

P.H.;

Fi¥- 4.11. MAsurarca :lC&cimi.Ior cu bllsUJDul d= ,auklj: <II: iOIIdaj; b - mIJunorca adAncimilor,

pe ambele malwi. Dispozitivelt penu'U mlisu.rrea

<:j-citirea nivelului apei pe mira hidrometriclla data i ;

adlDcirnilO[ SWlt in principal: mlrele de nivelment (til cazul adancimllOl' Olici). bastouul doe so",.:laj, geometric la InstalareaP.H.; &ODda de m4nl, wilda mecaniQ §i sonda IiCU8tl.cl. BaSlonul de so,tdo.} (figA.S, a) este dhllelUll, avlhld la caplltul ~ cota zero II
II mirei

HMo- cola zero a mire! bidrometrice

obtinutl p:inuiyelment

No-eota aleul ell zero II graflcului F.R.; Dc exemplu. cota uiyelului apelor IIlinime(n.Lm) estc H_

= 69,15 m. 8tunci

se ill\CI)d~ ln "9-" un .... i.mii tnainte.

iibot §i un disc metallc; bastonul este de 5 m Juugime. diviLal to decimetrl. to culori altemati~'e alb

graficului P.R. aleul conform indicapilor meDlionatc va fi NQ'" 68,00. Dacl cota zero

este

Ii IUfij. Mlsun.'eIlIlIillu~;'milOi·lXlus1.i dill SI.1W uu~
wntra curenmlui (fig,4.8. b). ca siI ill pozitic verticftll

basl.Quulu.i Vlntical tll .pI ~ ciLirea ~

lIMn = 68,35

m,

ruultl ho :: 0.35 m.

In ziua de 20. vm, Divelul spei citit pc mira bidrometricl a fost

pc baston cand acesta atinge fuDdul (eroerea citirii este de ± 5 gn); bastonul SCI III'UIlCl

pupn

C:ll)= 1,34 m, blr1n tiull de 10.IX, CIO= 1,76 m, Rezult': hi,.

= 0,;15 +1,34 = 1,69 m ~

h~. 0,35 +

=

atmlci c8nd 1Ij\11l8tl1a nmd. Sorukl tk mdniJ (fi&.4.9, a) e$te fon:!1<HII
Uintr-o greuWte mc:Wicli (1. .. 15 ki ) de care se

1,16=2,11 m,iar NI,,= 68,00+1.69 =69,69

m

ti N~.::68,00 + 2,11;; 70,11

m.

lea,l cablul de oJCi al sondoi. decimetri 5..• 40
II

r. de
m

gradat

til

!~e

~

Fq. ~.Y. MasurJRaIClbdmiIor • - lOiIdi de mIDi; b - ~ ""'ndmilor.
a - Imm!: 1IOIII!i1e: 1:-~~_hlcvilDllli.
Fls. 4.7. MAsurud 3d;lu;imllor
II, -

QI

&ODdI do mIDI: CII III

mlsurarea

cu

tm~

pcdwi: ol;4hlc',

ba.<itQllullle souo;iaj, :Uu,l1cdndSOllda Inalute {lig.4.9, b} comra c\UelltlJlu~ ce ~ ill po~~e ven:~'4lil

~ta-tUnd~I.iL- adjueimfiniillWi
d;:

de

10.:.iS

m,

inIsurate

pe riuri cu vilUa apei mal mare

1 mlsec, sc r:,:com&ildliaplicQl'ca Ullui ~tMCIlt

de rcduecrc (k .. 0,9) liiUpra (,:itirii ilo:-c.i:.::;~

I

I

~

(h.),

flkuti

re !!Ontlll de mllnll,
Illt!Cullicll

18 nivelul upei (figA.9,h)

; aUAndmea T't!illl1l1 funtlulu;

(h)

\'8

fi ~ h ..

fuDdu1ui vor fi H1'"

HJ·hl

;

H2 =H,· hletc.; distanjele pe verticala de Is cablu la orizc::.~,;l apei

0.9 h •. SonJa esse
0

(cirCB 2 ... 5 cm) nu sunt luate tn considerate.

son..:Uide mAJ.J.1I care lansarea sondel la

~j masurarea

adllL1cinillor se

~

.f

fau cu ajutorul unui troliu ; CIl sondele mecanice se mAsoarl adAncimi marl. Solldd QCusllcll (telemetrul acustic) esie format dlntr-un dispozitlv
emlsie-recepjle

dt

=-

if

!

+::

if

"

ultrasunete lnstalat la fundul·unei lIIDbarcatiuni; vibratorul A (fig.4.10) emite lmpulsuri ultrasonore
care se vor reflecta pe f'nndul all~el

tn

c oi apoi

vor fi recertionate de

reeeptorul

8: dad! se inregistread

timpul t dus-tntors al ultrasunetelor pe traSeul AC+CB",2s,
adAncimea. fundului


4 ,
K

#

se ob\ine
albiei

It

I

.

h

conform relapei :


tn care:
v -este viteza de propagare a uttruunetelor tn apl (lie admite v .. 1500 m/seC): a - jumltatea distan~ dintre axele verticale ale dlspozitivelor de emisie Ji receptie; hi • adIncitnea de cufundare a dispozitivului emisie-recepp.e. Cu sonda acusticl se pot mAsura lutom8t adAncimi bttre 0,5 §i 60
acusticl prezIntI. tn m!surlltori pe rninut).
In.

~ftIInIIIt b

Fig. ".11. Dctcrminarca pozi\icl planirnctru:c • pmctclot de IOlIdIj pc: duri: • -lIIIsurItea CII CIbtal divIut; b • IIlisarafta pril1 tIbImdrie ItacIimI:CrkI; C, d - ~ lntenectIe Ql \Ill teodolI1; e - ~ rrin iDtI!:necIJe CD douIleodoIiIe

pin

cu a eroare de 110 em; 50nda

• ml1.surarta /fir6 cablu diviza;, traversa fiind semnallzat1 pe ambele maluri de prln tahlmetrie stadi.metric! cu dou! teodolite ilutalltte Ilecere pe cite
de sondaj )

ctte dOill semnalelie detenninI.:

pm avantajul c! nWurarea ad&1cimitor

Ie poate

face continuo (circa !SO

jaloane. balize ( fig.4.11. b ). tn acest caz po:t.ipa planimetric! a punctelor de aoodIj
\lI1

nw (f.JA.l1. b '.

Podfhl planlmetricl1 a punctewr de soruinj til lungul traverselor se detenninA prin urmAtoarele
procedee:

care vizuzl ooncomit.ent pe 0 mirl cu doul fete. pnutl vmiea1 tn barcI (tn dreptu.I puncrului
.,iJ.U':;U

tahimetrul BRT 006, 111 cazul rlurilor de IlIllnlf micA ( piuA la ;:00 m ) ~1

• mlIsuranll

Ctl

coblul

d/yizat (

fig.4.11. a ), can: este tntins til preaI.abil. perpendicular pe
SiU

direcPa
Ie bat

vitu.a cureo..ului micA ( plnlla 0,5 mlsec ) ; prin intersecP.e cu un teodolit ( fig.4.11. c. d ) instalat in statie in capltul A dispusl perpendicular ) in ClIZ\Urturll;.lr
C'U

curentulul, cablul de 0\Cl esie dlvizat ill intervale de 1,2,5

10 m, tr. dreptul clrora se mlsoari

at

bazei AB .. b.

ad!ncimile pe durile pAnlla 200 m lltime §i en vitem curentului pInlla 1.5 mI~. Initial,

pe linia de vit.are (fig.4.U. c) sau sub un ungbI. oarccare,

(fig.4.11. d de

parii m " n care se retearl concomitrnt la nivelul Rpei ( N I) in momentul soudajclui ( ni"ehnent ~ ). Se Divelea.d gtometrlc cape1ele parilor,- 9~nAnd.J·se_~el_
llP~i hl = cota nivelului _de

llitlme

msi.

mare ele 200

m: distante1e d dirt: bazA ~ ~c::tel~
I'

Juctu
cotels

BOn<iaj ( 1,2 etc.) se dtterminli rezolvAnd triungbiurilc dre~AB1.
seu triungbiurile cerecerc

AD2

etC.

(4.11. c)

I

l

(N ,) nJ upd. PrJ.: mnsurr.:e se d~rcJ.i.n!!' ootlncimile

1=1.. h, =

:. :'

etc.,

ill\"

A.iJl,AS2 etc. (fig.4.ll. d ); dnca. sobdC.jUl se fnee lu!:.:J.gul. rUu:\O!

Sa

,
I

89

pe direqia talvegului, poulla plenlmetrlca a punctelor de sonde], de-a lungul traverselor, se
detcnlli.nl pria interseqie
ftC\ISticll.,

Addncirnea fundului h, tIltr-un punct oarecare Tn report cu nivelul convenponal N r (fig.4 : 2. a) se calculeaz4 prin difereuta (de regull ) dintre adancimea mAsunItl prin sondaj h fa;! de nivelul
de hwru NJ,
~

cu doul teodolite (fig.4.11, e).

In cazul mAsurlrii cu

SODda SIIII

poziPIl punetelor de scad I\j se derermina prin metod n interseetiei cu 1

2

corecpa lIe redueere 6h:

twdolitc.

Rtductrta
pemni

ad4nctmilor mltsurate la un singur nh'tl conventional N r al apeior se efectueul

h,;;:h- M Datele llll!sW'i1lQcilof a..iiaciuillo! se tree peatru fiecare tnlVersl pe 0 pegiJl4 a carnetulu, de:

a

IC

obpm date uuif~
N!U

Ii comparabile despre ad1nc:imile din bv.inul
Iitoralului rn8!ii.

de apt pe tot sectoral

de cercetare iii rAului, llK:ului

1Ouda:i

(tab.4.3)

In figura 4.12,a s-a

repn:uutat

un profil mdoda ••• D1s~t1m1 de SOIId.are ...
(PH) nr ...

Camtt de sonOOj
Pozi&1au.venel ... PozItlR punctelor elf sondaj s-a determ.inat priJ1 termlDat Ia ... ora .. ,
SWn!lI ntuluJ (Ii1allul) ...

TabclulU

prin albia unui 111<.'. AdillCimile au fost treeure pe profil in jos, de 1a nivelul de IUCN N aI apelor;
j

SondaJuI tnc:eput Ia ... 01'11 , ..

!W;'-est

nlvel, nllmit

ii grafic cronologlc (fll·4.12,

h), II fo!it determinat dupl erllFiC\l1 de \~S(.ilape II

Cota wveluluJ QJnveoponrd W. )."

t~limU nJvelu.IuJapd Ja postul hldrometrlc j

I

nivelwilor medii Wnk:e pe tot anul. observll1e in
pn~tul hiummt:tric seama de data.
DU

cd

rnai apmpitlt,

~nQnd

.Ja fIlceputullOOdlJului W,) .., -Ia tenaiDara ICNIdIJu,Iui (H,) .,. DiltaDp Nr.crt.
AdAodmea
Coreqia

I
1

Ii ora

sondaJului (24.

vn ). Dd

I:llte

tnwcmit jplIficul \:rouulu"ic, Ilivelul de:

:~!!
.....
(m)(m)

luau N I a! apelor me admis ega! cu cota nivelului apei in momentul sondajului C<luven(ional
b

IU

MMII
(01)

tn~ a 1OGdel.

Adbdmea wrectatl. h•,
(m)

Cota fuDdulul,
H.,
(III)

Teruw '

I~

Obi.

Nivelul ega!
C\l

N. polite fi C(ln~derllt

2
I

nivclul apelor eel mai mic dintr-o anumitl Ii din
perioada de varl.

Cota fundului albiei intr.Ull P\IDc;tosrecare de sondaj, B.diu
se determinl cweqia de

coloena 8 a tabelului 4.3,

S(':

In
M=N, -N •.. No incarc : h"

prealabil,

detuminl ca dife.nm" intre cota Divelului collve~onal, llivelul CQJlven~onal h.(flB.4.12, a, til care 11;;:1.2 etc.):

N.

ti adlnclmca diu puuctul

dat, fa" de

reducers M

II IIdllucimii cu

relatIa:

+hoJ -(N, +ho.):hw-ho ••

Jl h ,.1UIit supt"IdDIl$lrik nivelu1ui

de luau al apei (

11., Rh,

din fiaura 4.5 ) respcWv, ale RipCCtiv graficului

Peatru repre.zentarea re1iefului fundului albiei pri.u izobale, adinci.mile mIIurate se vor raporta Ja ace1qi nivel c:onvenponal al apri N. $aU 111 niveluI eel mal ridiest al supraff1Ci o~ npci.

nivclului convQJ~oriil, ...,.pCllltUlui h1dmmetl;c.

fBll de cota zero a graficului po$tului bid:romctric;
«)ta

N,.N.;' Nt- mtek Divelului de luau §i nive1u1ui COZl~Oll8l,

Omodnd

ponpa

p1auimetricI a pUDCtelor de iOIIlbj. Punc1.ele cu c:a·maj (Rg_4.Hj,

ICestea 1).1,

ie

rapoJteIIZl pe plan
tiClU'i

fi se trasead
planului) PI in

l.ftO It

izob&tele Ja ecllk1istanl-l dati (E '" 0.2.5; 0.50; 1,0 sau 2.0 Jr.lCedeul in~llrii
_fntrt'TuptlhmrpunlO1D!lI
II1IIrC

tIl fWlclie de

ad1nc:ime de pc fiecare Iravc,,' se 1e6g11printr-o

BCea!tta

tel'te7.entilnd nd...,.'UI slhiei.

90

4.1.4. TRA.«RBA. CON1'URULUI UNU/ LAC DE ACUMllL.4Rl!

In etapa studillor definitive, pe teritoriul viitorului lac de acumWare
(tIen a couturulal lacului care de obicei tSle 0 liu.ie siuuoas4. Marcaree pe !emn Ii balize avertizoare (ultimele numai In locuri stabilite).
Conturul normal proiecta1 lecului de acumulare este determlnat
teten

!Ie

face ~

re

se face cu s-.l.ipi de
cotel reznuulul

de punctele corespunzJtt'lare
.'

..~

Lucrlrile topograflce la determlnerea couturulul lacului de scumulare se refera la....k",tuire.i rete1ei de sprijin planimetric §l a1timetric pe teritoriul viitorului lac de acumulare.
,eren (cAnt'! ~te n~III").

¥ la aplicarea

pe

Fe teren se traste.zllinia £rant! a - b - c
-d
Ill,

(fig.4. 15), R~tfel ell absterile sA
IlU ~

in piltn k, 1,
111 proiect

valorile date
m).

(de

obieei 10 ... 25

Potitia puuctelor E,F,G

. .. de Pf' conturul lacului de acumulare se ttanspune pe teren prin nivelment geometric sau
Fig. 4.13. l'IIInul CU izC!b:lle 21 fundutui albie1
unUI n1U.

r

trigonometric. Dacl1 este necesara ~ cuno~~ coordonatelor Pl1ncte1or conturului lacului de acumulare, se aIc!tUie§te
CI;I curbe de nivellIl fImdului IlbieI :IItuhIi: I - ptm: b - profU trIvetd I-I: c - pro61 Il'IVI!I'!IiI Il-Il.

Pentru fiedmi

reprezeIltarea

fundului albiei prin curbe

0

drumuire tahimetrica
Fig. ".1'. ScbemI detemWIirii pe ta= a c:onturului lIatJlIi de ICI1IDDIIrt. Ltl.himelrie sladimelricl.

de nlvel, se calcu1eazl eotele fundulul punct de sondaj.
CI1

tn dreptuI

Fig. 4.14. P*IW

C\I

TaturiTe de 100 ... 150 m, m!!..a1Tatemin

rel$. iU1Ierioarl Avlod

astfel punctele cotate pe fiecare traversll, se uaseazl

prin intetpolanl: ~ do nive11a eclrldistanta aleasl. In flguca 4.14, a, e.ste repcezeutata 0 parte diu planul cu curbe de nivel.Ie echldistanta B= 11ll, al unei portiuni dintr-un lac, t'ntocmit pe baza mAsurIrii adAucimilor Ill.0 anwnit!
I'lvelul de IIlL"I'Util ~3U nhoelul in~'ltaneu de sonda,j. Acest mvel,
(IIvAnd eota H,= datA, to. raport CI1 Iucrlrilor

Aplicarea pe teren a contunlJw
IICUlllulllh:

1acuJ.u.i de
II:!

prill. ui v",hutlllt gwwt:tri~ t.:lwk:

flliX B,

81,74 m) tletl'mlinl!t in timrul

______1__..
CUOOIlCUte:

conform figurii 4.16. Se admite cI fatA de repeNl.

'i7_ft

_

de lucru A ( H,j ) trehuie gkit pe teren punctul de cot! datA

to. cazullacului (fig.4.14.b.c) se afUI.mal sus de nivelul conventional Nt'
Fig. 4.16. ApaiClnl po, &eft:D a c:otei ~ lICIIlul de acumlllarepia 1Iiw1meDI poIIleIIic.

H /I (com nivelului HI/ • se de!enninll

normal

at

aflat III rota H,= 80.51 m,I..'U IWpratnil.ltarea (retlucerell.) : M =H1-H.:81,74-8O,S1=1,23m..

remuulul). Citirea b pe mira
proi~

IfCZ8d. tll punctul B
C'U

at conturului lacului de acumulare, em. sJl core.spundll. rotri
b = H.- H, •

~laPile

nude:

a - citirea pe mira a~lllt~ In reperul de nivelment A de I;OU cunoscuta H ~_

-reperajul B.\ei p:-'.::.:ipale(variaata defwitiv~) tra.satA pe teren.
Apllcarea

PImctul 8
Coillunu

DU

se gbe¥e dintr-o datl, ci priD. IatDnl1ri, deplaslnd

mira pe penta terenului.
industriale, uebuie ~ii

pe

teren a

L"'I;eiorcoostnJctillor

hidrotdmice

de bd,

cum at fi l!.Aul ~julu.i..
Ik

~ul

lacului, stabili; pt teienul ceutrelor populate §i dl iutreprinderilor
$

ecluzei, axul
executarea

';~ilU'~ei hidroelectrlce dJ'~

10.; In etapa initialn a procesului
II

"'ns:.ru..:~t ._til.

sibl

0

eroare limit! a cotei conturului de 6h
(fig.4. TS) fntre S ~ 25
In,

± 0,1

QJ.

Aceasta }XOvoacl variapi ill plllll (k, I, m,
terenului.

executarea balardolJlikor, sipaIea gropilor de fuDdatie.
clIilt"l' !<l.!"!'I!'<':Ine etc.) .

instalatillor de

CV!lCIllIl"l:

a

lIpI:".;rr,

la

... ) a conturului

in funt.'$ie de mArimea pan~

4.2.1.1. TMSARK. PE Tl!REN A PUNCTELORAXBLOR 4.2. LUCRARILE

PRINC/PALE

TOPOGRAFICE

PENTRU EXECUTIE •

PregiJtirea tCPDtr4!fdJ a prot«tIIlul

tDccpe

CIl 0

serle de calcu1e, porolnd Ik 14 elemeatele
M.:ar-.1 : -:()(X)

stabilite de proiectallt til ~llita de proicctare. De exemplu, pe schita de prOi~tllh' 1'1 (fig.4.17,a) se rqnzint1 potIiUDi din trei. axe prilIcipaIe BC,DE ti rOM ale ~*~'i
4.3.1. TRASA.REA. .UELOR PRJ "lCIP.4 ts
Be

hidrotdmicc
'Iltt!ltl!'

de Tungiml date Rf)

= Q(l()!n,

RC

=

1200 m,1)F. = 200 m, ;nclu.~v ~icularill'h'a

DF. 'Ii

Axele construcpilor bidrctebnice
tiC(:Wll.iare. Direclia aMlor p'incipale

pot

clasifica convenponal ill axe priDdpale

ti

liM

FG.

se deleUuiuA dill coordoaaiele pllllCLelol"rillcipale ; vlifu.ri de p

\IlIihi.1"lD'* ~sdu
Ca axe ~pale
CCIlIRlei hidroclewice. eY&eual-e ti de deriv~e,

ale CQIlIUUCPe~ intersecpi de axe.
Ie

pot COIl5idcra; axele barajelor de be~o

tl de

plmillt, L\elo turbinei

axele devenondui

§i orificillor de golire, axele cmalelor de llduqiunc., de de }'QIiUDe, aule w.aeIurilor

P,
C
f

I~,:"
II

s~
'QIIarvoII
-~-

utltrllllin:)

t""1lI;(;

:.0 'rIOt»
Y

GIU

axele podu1'ilor de Unuu ii cale f(:ratlamplasate pe baraj. ueie estaeadelor

D '117,0 a.;

mctali4:e

DCCCAre

tumIrii betonului
50

to. c:ofraJe, axelo cooductelor

P

galeriilot

etc.

Ca &:lie SCCUDdare

pot I;Ol1$idera ; uele tra.sate peotru eucupa
IIIlCCIIiII'e

diferitcIor pirp ale tumirii betoanelor In

c:ou&InJqId hic1rotelmice ( de exempl1l, peatru instalaRa cofraje1or lamelele plotw'ilor baaJ'w.u.i,
pellt1U

baterea pilOlilor etc.),

,'''''I' • '(IIf,r ~
f~ 1~ I...,

ilOUll

ICIII.f)

..
..,

coonJoualele

1'\'\:tlUl8u1are

ale

pull,*lor
tabtlw.ui din

iuililll,..
figUnI

'"'-'rul"lnn b, tiu4ud de pe prin

4.l7.

aeama de deCOI'IlIIIliu hlrtiei origiDalui
COIIrWnDIr

plauuhli

;lIpoi

J'"U I2U

calcule analiticc

*'

~

ApIk:m.a pe taaJ. • udor COJJJtrucPilorhIdrotehnioe cupriDde urmitcarele lucrlri:
-pregltirea topornlficl a proiectului in vederea apliclrii pe tuen ; -trasarca

pe teRn i puDCtelor principale ale uclor ;
§i II profllelor transversale;
tra5at ;

-pichetarca axului lt~t -~ .preJ~ (p18I1ul &Cbematic ~~~~~
principal' );

UDei dnmwUi prin ax sau to. apropierea lWJui al axw.ui picbetil
tmIl

-wveImentul-lollPtudinaI datdor
cotat al

Ii a1 profile-Iar tnw.sversaIc ;

de

peatru determinarea coordonatelor

P

cotelor n:ale ale

pl1llC~loI de pe axw. priDcipal ~ide pee profllele transversale, iuclusiv tntocillifea walCfialului g.rafic

tlfiei

de teml, III diverse &eIri 1: 1000 ... 1;10000. in lungW ficcltei &:lie

D ,

S

Ua.saLe. ~ldllteje cupf~~~l~ I~~~~~~~

_¥~~piOrLl",,!el!lI1ijl'~_¢

jl¢ iie~

a,d

f

f

L........::c:__..:..i .:.;i~:;;i;~' 1:.::i);:::30~,';;:3 ...:'(;..;_·

I--.M....

H G

~ 1:ri::T!
I

1757,5 8$16,43 1 11110.66 , 024 ~1

196,00

1636,30

DC

12OO,W _. __

0-1 +-- __;,;l"':;.:...

B·D

nZ2.:!1

:;:~l 8S',~1 ,

PO DB
_
.~_~

I )30,8' '
200,00
__

17\4,2011015,10 1'8570 107090

+--1i:..E_+-llW. I _
n

I
.'

H.G. D-lt

r~ ~~~n=f ~
I
160.8~ - .. 87,11)

I

900,00 J
97;1.3 202177 ,. ._

t

.
95

I

f

c)

300 ... 500m, ce trebuie slI existe

tutre

doul puncte veclne ale axei, elt ~ide a~igutarei vizi.b:i:.tAp.i

detemlinl
ruuhatele

coordonatele calculelor

rectIIIgUlMe

P

distante1e orirontale

tntre

punctele

principale ale axelor;
puncielo.

rntre punctele

prin.cipale vecine.

au fost uecuie ill tabeluI4.17.

e); cu aceste valori §i ell coofdOlliuele

de sprijin I, n..... .IX, 231 ..... 347, (fig. 4.18) se continul ca1cuIeJe pentru a se detmnina valorile

4.2.t.1. MAS(iRATORI TOPOGRAFICI5 PB A.liI. TRAsnA' PH TEREN.

unghiurilor ~1dlst.an\fle necesare ua..wll pe terea a punctelor pdllcipale prin tra.sare (coordotWe polin, coordonme rectangulare. Trasarta pe

W18

din metodele de al lor
ell

Drumuirea rn hmgul axei
coordonatele

prlncipale

trasate are drept

scop determinaru

COO!'doIla:elor
ji conf~:.uea

interseePi

ungbiulare

etc.). ca rezultat

rectsugulare ale puactelor pdncipale de pe a.x (coordouatele reale sau doe ';~e) de prolectare
definitive ale acelorati

ca1culelor se tntOCll'ltsC tabele ,i schtme de trasare (fl~ 4.18).

puricte, ca 1l:t tabelul 4.4. coordonaele

In

.:uul

term In pima a puncttlor axelor princlpok se face prin metodele de trasare stabilite tn. timpul pres1ticil topO&Cafice, cu elelllentele calculate ,1 irecate 10 schemele d~ trasare (de exemplu origlnea axel B. vlrfurile de ungbi Vt. V2 Ii V3. punctul directional Alii. capItul axei din
fi!:uT'll 4. !8).

nepotrivirii coordonatelor
se considerl

rn limite le admise (i 0.4 mm la scara planului).
Ul'DlItoare.
traset

de ex~-"Utie

finale pentru tolfe lucrIrile topografice

Pt.rhetarea axulut principal

pe teren se executa

II¥ cum s-a arltat Ia .,C~

de

comunicape",
Ridicarea p{ulIilllttricJ pichetajuIui; a /liiit'i

de teren til iUllgll1 llXel
prin metodele cunoscwe.

:it

face odalA cu txec'':A.ea de ~':.!lllul .
e; Illl

ridicarea detalillor se efectueazl

Nheimelllul iongiludill4/ V executati prin lOP. piclletii

al axet

COllStA

dintr-o dtumulre de nlvel.ruent seomettic

uei

principale,

sprijinit! 180capete Ia intervale de 3 Ian pe repere de
a maselor de pImAnt

nlvelment de ordlnul IV, amplasere lateral falA de axa coastructlei, 1& djstante de 100... 300 &fara zone! lUCJiri10r de terasamente,
construcjie). Ca rtzultat al nlvelmentulul lungul fiecArel axe principa1e trasate de depozitare

ti

materialelo:-

de

executat, se tnt~te pe teren.

profilw longitudinal

al It-len":'"" 1n

p picbetate

Piclletajlll ~i lIivtlmelltuI pl'Ojiieiol' transversale tncepe
aproplere de rApe sau ape. Lungimile dlmensiunlle profilelor transversale

cu amplasaree. Ilo!eStora U: to~

bectometrii pm punctele intetmtdiare ce reprezintI schimblrile de pantI. tn lungul axei sau tree
(de 18 50 la SOO In) depind de reliefuI. terenuIui In poI1i.unile rectilinii.

J:rln.
de

ii forma constructlel, de condijllle executari! luctlrilor de terasameate.
sunt perpendicuJare pe axa principall
sat:

Profilele transversale
If

pe

difec~i

normale

la

ClUb!,

rn

portiuuile

curbe ale axel,

In

figure 4.19 este prezentat

c.;1..:ulLll

Figun4.18.

S<:hf'JlN de l!II:!Iftu:tei

JYi!lcipak B - V, - Vl

-

V3 .{:

CII elemeutele

calculate pmtru aplicarea pe term

unghiurilor necesare InISiIrii cu teodolitul a profilelor transversale tn curbl.
Cotele profllelor transversale pichetate se detelDllnJl prtn nlvelment geontetric de oniill"J V

Toate punctele axe10r principa1e. truate pe teren, ee mare ~u mijioclu

man:heaz:l prin

home de beton de tip

Ii ltAJpl de

lenUl tngropatl In pllmAnt, lutoCmlndu-se
Ie

descried

IOpografiee cu
na1t

seu prin nive1ment tahimetric
nivelmentullongitudinal ..·~de

(rn cazul unui relief bine exprimat). In cazul profi1eJor transversale cu
Be

amplasamentUllor. Pe IU ~
(nnt8~
L~

1IIIIfCheul suplimentar

puncte de aliniament ..direcP.o

lungirue4 pAillI la 50 m, nlvelmearal picheploc profllelor uaasversele
al axei, i.a cotele picbep.Jor proflhilui nlvelment rcHjliin(_'ff. ;I\termi;);arefllilungh':;;

etA."U!4 odatA cu

AI, . '" A 16, in figum 4.18); I\~l

directiooll.1i1or depindt: 1!10~ tie dh:ta~pt TTlllximii,

~-;;..;;:;;.t';;J~uPn~fiicl~i·~~-A\~I.·~~"'~'"

I:I'1Iun'etSIIl so dttermin.l pri.n metC<lJl

i

i ,

,
picheplor profllului se determina prin drumuiri scurte, sprijinite ~ cotele oricarul puuct de pe priDcipall a collstr\l.Ctiei. Ca rezu1tal al ridlcarll plaulmeulce cotat aI l:SOOO
~j lI.>;,a

CoordcrwJ!l rectangulore de exet;uli'! }i df!proU!t;tare ale puncte/Qr prtllcipole de pe axaB- V1- V~-A10- VJ-C

de nivelment se wtoCltle§te cate uu plllll schematic

f¥ei
AU

de tereD. tn lungul fieclrei axe principale trasate pe teren. Scara pIaaului cotal,

care
InDumirea pUllcteior axei
B_iorigine.a axei)

depinde de Intlnderea coll$tr"Uc\iei proiectate §i de conditille tereuului, poate fi 1:1m
principal.

1:2000,

Coordooate de exec:utie ob1inute
(m)

Coordonate de proiedare date
1m)

Abateri (m)

1:10000. De. a.semenea, se JDtocme§te profilul lougitudiDal a1 temIului prill ~

X VI E(~eculWl

y
486,63 48778

X
1160.56 108124 119185 1680,81

y

V.

116043 108112 119178 J680,92

48670 487 72
306,58

e,: ·0,13
-012 -0.07 +0,]1
i

1
I

e.
·0,(17 .;.().~

30666 99.13 378,21 510,92

I~

devenorului) F(lnter~:tie '-'IlItU ~1U7.ei}

99.10 37830 197.08
707.89 507,55

96205
J49168

-'

Alg VIO

19715 12SS,6S ! 7f17.76

C (sflnitul axei)

1292,28

96207 1491.62 1258.40 1294,43

·002
+006

I
1 'J

+0.03
.(),OQ

+02s1
-2.15

+{)JJ7 ·0,13
+~";i

4.1.1.3. RBPBRA!UL PUNCf'BLOR AXBLOR PRlNCIPALB Repetajul puDctelor uelor priDcipaJe ale ~ilor hidrotcbDice, care se face numa! pentru vlliauta defulitivl. constl dill plautarea pc teren a uaor reper' pc aliniarnellte numite aJiniamc'Dte de reperaJ, In ICOPul re&tabilirii puDCtelor de pe axe co fost delenWoalt illi~al. RepmJul se efectueal.A IlUIXIai
pUlicte peIltru

ar.eeap

{II'CCiz;ie co care ele au punctele odgine

punctele piDcipale ale uei
de racord.are

QDD SUI1t:

§i sf8r~it ale axei, puucte de intersectie co couturul QOnstrucpei proiectate, virfurile de

UIl8hi V••

direcliOWile

A", f.nceputul fi stlrfitul cw-belor
PT•.

11. Ii TB", capctele profilelor
Ie

u'ausversale dose prin ~tometri
si fie posibill restablliree

Marcarea punctclor axeJor priDcipale cu ajutorul alinilllDlmtelor de Rperaj acestor puncte (ce dispar til timpul
e}lecll~ei)

face asttel meAt din ~eJe
pe alinia:mentul

pri.n

UIII!

!lou! metode de reperaj: intersecpa alinilUlllmtelor de reperaj

fi mI.surIri lie lungimi

de reperaj de Ia reper pinl la punctul axel, La prltua metoda. puactul axel cate restabilit eel Pll\w
priD clout aliDil'llbeD.te de repera,j, iar Ia a dDua metodA. numai pintr·w aliniameDl

Alilliameutele de repen'lj se II1ll(llaseazi fatA de axa COIlStruqiei tn unnitol(ele 4.20): pe prelUllgirea axei principale - aliniamentul I (fig. 4.20, de 160' (fig. 4.20. d).
98
II),

potiPI i fig,

pe perpwdiculare la porJi;mi1e

rectlllnlr .ole axel (fig. 4,2C. ,»), pe aliniameDtele ce fac inti·" ete uughiuri ruai mill'i de 40~ ~i mai ill.ici

.......F

f3
I -CI

r~-~· -r_gL
~I.I'IfCImItIf,..ptfOJ I

itsU""~ i~
~4
obiecte:

~,

CAPITOLUL~

LUCRARI TOPQGRAFICE PEl"o."TRU CONSTRl,lC'rII EDILITARE
5.1 LUCRARI TOPOGRAFICE PEN'rRU PROIECTARE •

a

5.1.1. COr.T1NUTVL WCRARlUJR TOPOGRAFICE Proiectarea reJelelor
construcjll de bw
§i

instalatiilor tehnice se refer! 14 urmIloarele categOrii principale de
(centrale tcrmice, cemrslc clectrlce de ICrmolic(lI:e, consu .... ..:1li de

captare, e
cuprind;
•• H

statU
Oric.are

de tratare ete.), canale de ilductiune

p derivape, canale colectoare. retele de

termoflcare pentcu transport ~i dlstrlbutie etc.
Sf

fi tipul con.sttuctillor, lucrlrile

topografice Decesare

tn JrOCUUl pmiectArii
reliefului III

FlcurJ ".20. Scbente de repen} lie pulICIeiot trasate pe teren apa~inAnd axel prInclpale: d - cIlferite moduri de Implastre uliniamelltel{11" de reperaj. de reperaj se m8I'Chea7A pe teren prin repere din hebm lImlat
~8U


de !emn,

ridicAri topograflce III scIri.Ie 1:10.000, 1:5.000, 1:2.000 cu
SW}t

repret.eDtarea

Aliniamentele

tn

echldisUUl\ll curbelor de uivel de I m; acestea ansamblu in veder ~ amplasllrii
localitltilor. generate
8

necesare pentru efectuarell. de 5t'~ii de

fuuc\ie de importanta punctu.lul

ti de pedosda de- timp dupl care este

ueceslIl'lI restabllirea

axelor,

retelelor

Ii construqiilor fD¥i

anexe situate In Mara
retelelor

Semnalizarea repetelor axelor clAdirilor hidrocentralei,

barajului etc. este obligatorie.

precun, ii II complexelor industriale. la scAriJ.e 1:2.000, 1:1.000, 1:500 pe
de

Pe aliniamentele de repera.j se executil apoi mlsuratea unghiurl.lor intre aliniementele de reperaj


ridicAri topografice

In hmgu1 traseelor

p axa. constr\ICliei IimlIsurarea
axel, Mlsucarea

lungimilor aliniamentelor inlre repere precum
ell

Ii tnlre repere
care au fest se
tree

tehnice, necesare studillor

detaliu in vederea intocmirii prolectelor de execupe.
de aductiune, cana1elor co1ectoare , a rete1elM de
treee la pkhe~"e.a

Ii punctele

WlShlutilor ti lungimllor se face

&:eea§i precizie cu

trasare.a pe teren a axelor conductelor

trasate pe teren punctele axe! principale. Rezultatele mIsurltorilor (distante scheme de repe:caj 1ntocmite la a.cee~ scarl eu a planului ~ml
etc.), se efectueazl!. prill
&au prin vizare ~
trasarea

p

unghiuri)

pe

tennoflcare ~ide transport tn afllra localltatilor; dupA cxecutarea u·asl!.ri] e s
nlvelroentul tn!Seu.lui, inclusiv reperajul traseu1ui 1'n vlrfurile de frlngf'.te

~i

cotat a1 axel pnncipele.

P. pe

aJiniameme.. In

Restabilirea punctelor pe axele principale tn prooesul de executie (Ia executarea fundetiilor pe teren a lunglrullor fi ungblurllor meuponate ill schema de reperaj precizie ca 18 mlsurttorile topografice aliniamentele de reperllj, cu ~

locailUl.il trasarea axelor traseelor se face priu marcarea
proieetantului ;

punctelor

direct pe strAzi, III i.r...':icaV<I

~ ridichri topcgraflce In SCIlf~ mare 1:1000 .... 1:100, pentru tntocmirea plennrilor de
curbe de nlvel le echidistanta de I .... 0,5 m; •

5it"~e

ell

pentru deter! ninllre8. lor.

ridicarea topogrnficlill f~iilot de terea de ll1time 10.... 40 m !t lungul traseelor IIpL-:.ate pe

teren (variantA definitivA).

De a.semenea , se executa

0

ridic.are top<I~lI~e~lor~ci

1
i
i

,

1~,10

.~ .
11\1

!

,/

~
f

pelltrll

iIllwmlIea

prolectelor de executle a

U1101"obiectivc

(.:aplliri de ape ,

I'CZel'\'OilJ'C , sta~ii

de

5.1.3. MBTODE 011 RlDICARE

cpurve peatru cana1izJri , centrale electrice de termoficare etc.): • ridlcl1ri

Trueele to plan retelelor subtenne.

Ii adineimile ~telelor subteraIJe se ridici prin metoda
acestor puaete, reprezentate

directl1 sau iadirectl

topografice

peutru tutocrniren releveelor retelelor tehnlco-edilitare exlsteute III in treeur;

So:ridicA toate capecelc vane lor, catluuclor de vb.ilal'e sau a altor deschiderl, care due la elemeutele

localitIP •

Ii Jntrq:dnderi iDdustriale • cInd lipse§te documentatia lucrarilor executate
Ie

ln d..-eptuJ

prin

5eWlle

coovenponalc, se scriu sub se

sunt Decesare peDtru ~tiuderea sau I'eCOI1S1rWrea rejelelor ;

fOl'111A frac~e, cotele la sol jllldAllchnea Is care se de
studiate ~iprofile

ani retealla

respectl vI. cu IiDii QQIlvenpooaIe peDtru
I

odat.l cu plaurilc de si~

tntoc:mcsc profile loqitudiDale pe trascele

Toatc elcmentele care dau urnWi traseul ei ,fig. 5.1.).

iDdiClllii uupra ,*Iei, se ~
toate

transversale tu puactele caracteristice ale traseului. Profllcle se tatocmesc la scara 1:1000 pentru lungimi

Ii 1:200 sau 1:100 pentru tnIltiJDi.
5.l.1 .RJDICAREA RETBLBLOR TBHNlC().I1DIUTARE Ridicarea In detaliu a ~elor tehnico-edilitare existente lin: dn:pt
&cOp

MetodJJ directa se aplic4 tn

cuuriJ.e tIl care retelele tebnico-edilltare au clemente
tl.C.)~ elc

constructive la sup£afa~ (capace, cAmine, iCflri ete.) ~ 1.u sub\cran (redlcrc, console, vane pennit stabi.liroa pozipei traseului rete1ei detenuiwsrea in diametrul,
Acea$b1 1TIlrtnd! se utiIi1.r.1l1.il

fi a cotelor
§i 111

..-estor elemente.

plall ~

Iiill ta4I~n,: a puLipel

a..::estorll (traseul In plau §i tn prom , poi!.i~a ii s«~il.tl1ile transversale ale

ridicarea pozi~ei reSClelor tn tialpuJ prccesului de COllstnlctii-lll('Illtaj executA cu apIIl·aturi MetodiJ rejelelor
8lIbtcnme

de raam1 , c!rninelor de viz.itare

P altar instalatii eaexe, tipul.
topoarafice,

ad4ucimea,

(tlloi.nte de astuparea
direct!
lie

Dla~.rlalulll1lllz.at.etc., peatru flecere cetegorie de l'e,ea ). DiD pwctUl de vedcre al mIswItorilor

§lUllUri1or). Ridicarea prio ~toda

ret-elelo teJmico-edilicare din

ii procedce topografiw.
I:iI:

locaJiUti, inueprinderi industriale. noduri feroviare, aeroporturi etc. sum de mai multe categorii :

i,.dlrect(l

aplici ill cazul care nu au FiJ.
71 c - amali'l:are; • - • de muncl ~
'.l.~rqddor~:

•~

fortatc.

Cin

1Z'III1SpOrt! sub presiUlle lichide

§i. gaze ;sunt conducte met8llce cu
mict pantele date; se folosesc

logropete,

adIncimea de pozere 1...2 m; amalo (tuburi) pentIu lCIll'gerea libed. care trebui~

clemente constructive 18 5UJQfatJI §i nu exist!

sa piistIue

planuri Ii profile

ell

situa{,ia lor. AC<'asta metod! decl,
\Ill

poIIlliII; i -pzI:.

la caoaliUri

tl drcnaje Ii SWlt eonsuulte

dill tuburl prefabricate, de beton amlllt, dlu ezboclment

llecesitA sAplturl de ideutiflwe electromagnetice,

velum

IlWC

etc. Accite rotcle au 0 adlDdme mare de &§CUre. cuFtiDd tntre 3 §i 12 m;

pri.n riweare aerofotogrameCricl

11 acari mare, prill

wup. MelOda iudu'ec14 se CXCClitA &ODdaje P p'iD ridlcare cu detectoere

trasee de cabluri peatru uansport energie electrica, Uuminat.. trlllWIlisiu.ni (telefon, telegraf,
acestea

radio). wnnalizare de incendiu ete.:
0,5 ... 1 m;

sunt tIl general metalice, cu 0 adIncime de poure de contiDe toat.e
in perioada

Ridkarea topogrq!iclJ de eucU(tt a lraseelor powte til trQ/Jfee Ma&Operite(releveul retelelor
u'llU§Celol' cdllitare

til trw4CC deschlse) esie l'idicarca de
tf'lmico-cdilitare
allimctrjcll.

Ci(CCU~C

ceo mal tlulPlli fl

C\;1l,

lllD.i prcei!J;,

ga1eria edilitarl, care

este

construitl diD clemente prefabricate de beton annat
stradalll. respectlva (ruai pu\i.n re~lUI

~

Pozitia axelor ,*le!or

~

It

iDstalapi10r anexe 50 detamiul in raport C1lbeza de

retelele tehnico..edililiIe de pe artera

de gaze), Aceastl

rldicare plauillletrlc4 Ii •

cllu

ZOUII!CspectM.

COl1Stn.icPc pre.zintl avantajul
exploat4rii. ~e

c4 este vizibil! ~ astfel se pot control a

p repara retelele

Ridicarea resetelor SlIbteranc cuprinde IU1l1!toarelc operap.i: mlsurl\tori pentru determinarea poziliei planimetrice §i IIivetitice a traseelor ~ iustalatii[or retelelor SlIbterane.
det.mninlU'ea
cahlurllor

telmico-edilitare de pe tcritoriile t:ltreprinderilor industrialc Ii din alte localitap
tcQliSVCl~e

Tn plllD se determi.n4
~Iorcamwel~_u

poziPIl centrelor clI.minelor
cotelQ['_~ ~.~

p "'Irfurilor

tra5eclor fatJI de
§l

se ridl.~ la $l.:a!a 1:500, !ar p!'Ofllele

prln arterele stradale cu IIIllPl~tele
&c&ra fII.IlPmilor
---------_

ce&elelor
..

J

I

baza plau1weu:icl sau fa~ de sxele coustructl ilor, PoriJ'a illvelitlcA a reselei cdlliw(: se r(:fcJ'lI lQ
cotclor

teb1lko«lilitare existente se nIpOIteazlIla
....

_ ... _._,,----_.-

iCIlllIUQ8imilor 1:100 §i
..

---

-

------------_

...

_----------_

_-

1;10.

---

-

--

--

condu.ctelo!L_~el(J.r
L~J

in fleeaJl' cimino A!.'estt: cnte se dtlttmllina prin nivt:lment tehnic fn rap<m

hll7.UlIt l03

lO'2

I

!

rldlcare 4luI1lclIici.

AdAncllllca de .ure

II

conductelor, cahlutilor, radierclor Ii jgheaburilol',

Dlametcele sau mllriiltile
ccmpasului

&C4;:~Ullii traas versale orlzoutale

tn puturi 8I1U clInl.iJlc se delciUliu4..

f.lr4

cana1elor se raporteaz4la cota capacului c!mi.nului respectiv. Cotele capacelor se verifiel prin
drumuiri de nivelment geometric.

a coborf tIl ele, folosind un compas de reducpe din lemn (fig.5.5 a). Lungimea picioareJor
se afil! f:n raportul 1;2, lIdicli ab:.4.B=1:2. La detenninarea
0

"'ro

diame:relor

se 1llAi pjO,~
QOrIIpI$

utillza F

rigll de lemn

CIR

se ~

la un echer. ~1
COllStIDti a

Illtr·un

de

tcducpe(f'8.S.S b). Peairu a oblinc diamerrul san mllrlmea uneJ IalUti, se mlsoarl distanta ab, care se dubleazl

ell 0

rulel!

fi i se adaugll mIrimea

cateJ~rBD a echerului. &oarea
depll..o;e$U!

provocotll de diferenta dimre lITCuI ~i coarda ABD este ne!ili.jabil.!I deoerece nu penlrU cateta BD 50,60 m a ecberului. Mllrimca AD din interiorul putu1ui va fi: AD=AB+BD ..20b+BD
Fig. ~.l.Mite lolosi~ b delenniWlreJI •~ de pozare :I CO!IC!nttc.Ior SIII:Ittr.me. Fig.
~

0.01

IT.

nDdem!luarea

adADCimH de ponte ~

Adlucimile din camlnele de canal!uu:e pllne de l'Cl.iduw'i tn start ~nillluidl Ad!Dclruea
Be

Be

detenni.ull. cu

1oUbt_ rol,lI<i~ milll cu echer .

ajutorul nnw baston de sondaj, metalic, colorat ~ dhizat III dedmetd. <It Inngime tnaJtiruI Sm.
mlsoarA pAnA ':In partea superloara a capaculul elminulul. AdAnclmea de pozare II a

Pcntru dctermlnarea ad4nciruilor de ~
(t ...2

a diverselor rejele subteraue se utilizeazl Instrumente

jgheaburil.or tuburilor din cilminele de umplere ale retelei de canaliz.ate se detmrdnl indirect cu besronul de !IOndRj(flg.5. 6.).
A Baston tR s '!fIdJ,J

de nivelment, mire de lemn divimte centimetric

Iimire cu p-elungitoare

de lungime cunoscutl de fixate a mirei.

mi. Se ruai folosesc

fi mire combinate cu echere de lemn sau metalice(fLg.5.2). Acestc
0

ecbere au la partea superioarI. la sedimentarc , a ~or • cercetA.. ~i mhurlltori i ~lelor
fhate
111 rnirele

di.stantI fixll de 1 sau 2 m, 0 pIa metalicl

Caplitul inferior at ba3tonu.Iui trebuie II fie fixat. pe cA% posibil, chlar pe margin('.ft jgheaoolui tubulul, Se ~soarl\
po!'

Cu acest echer comblnat cu m1rli se detcmlinll cotele jgheaburilor cclectoarelor prln pu~uJ.'ilede III ficcare eI!:I.lin(fig.S.3); pentru dctenninarea ceracterisdcllor constructi \'C ale retelelor
Ie

baston distanta fuclinatll AD p!nIla Divelul margInii superioare

a capacu1ui Ii prin ICIdm din lungimea bestonulwAB.1e obtine distauta
determinli
fnclino.tll.

subterane. Diametrele
nivelment

subterane

determinl pM vUe efectuate cu instrnmente de
a echerului, care se lI§euA III marginea

BD=l.

Cu ~utorul
C

uni fir cu plumb se
orizontaU!.

inferiOari(fig.S.4 a)

-~

pe f1I!1cuta metali~

potitia punctului

fI. se determIn! distanta

ti superioarll (fig.S.4 b) a conductelor,

CD .Toate
t!etenTl;n.'l:ri

mlsurAtorile se fac de dod

on,

iar In ealcule se ia

media eelor doull detennin!ri,
Fig. S,6. Det~~ adincimii cImlnelor de C8!I8lizare CII bastonul
de sondaj.

cu condif,ia en diferenJa tnlre
de +0,02 m. Din lI~rl'lll.n8Tt!1I
Be

!Ill nu fie mlli

mare

triunghiurilor dreptunghice ACD p DEB scgmcntului a =-DE ii ad!ncimcah=£B
a=-(CD·BD):AD; I • [o,! '" , • (,/:21;,

dcterminli mlIrimea

ajgbcabul.ui:

.-U!l

h
o Fig.B ~
a - Joloslnd

-e

tnc~:
diuDetntlui SIll sectiUllli

diaJneINhII retelelot SDbIenne: inrerillllllli ~d,-b~ ~Cl1~ a~:!31 ~ rn~rgin~a s'-'.JlCnO~:-il coIl'!U:\~l. na a
ecberul .... 1 P"'~

FiJ. 5.4. DctamiDarea

D

trallSI'c:uale a ~UIinelor:' . -- -..:(J

-'

_AkGi.:1Llropl'tzh:tJL:m$

de ill"ii.t;",~a ba~wnytui d~ soooaj pc !'OJ1iun.a l-BD;
!".I~

It1pai~l d_ i'l:.!uqk

b - k!ll~;,1<l

104

nslc de lenin ~L'f.iI!e 13('(.hcl'l'.

r
SoIuk4Jul tere"ulul tcriwriul ~
UIpl tr~ trllDlversale

se ro!o:te~te III 'iut.vcu14"c.l plauudlo!'

l-e~elelor tehalco-edllltare

de pe se

a eccstore,

pavJ. la 1 ... 2

1'0

se deleLUilill aproxlmatl v cu aC¢e.{L~ipre<;i.de. La

I,}

adAllelJllC !lull marc.

lndustriale. unde Up.se§te planul cu traseele existente. l'enttu ~

crelle lJlIItimea erorii p8n! la 1110 din 'Valoarea adIln.cimii h,

o.dAuci. pe exul probabil, III lntervale tntre ele de 50 ... 1OOm.Este 0 metod!!

Pe ellile de acces la instalilpile industriale ~i la substa\u(trllllsfonnatori canale iLolate
dar
SUDt ooncentnUe

electrici etc.j.uade IT,
51 ccnducte tebnologice,

c;oltisitoare. tad eRe IiDgura metodl care asigurt cu certitudine identificarea ttaseului rejelel, Rldkarea cu detecl/Xlre electrQmagnetlce se folo:tefte peauu deletlllIDare8 pozi\ici ill plan §i
&

un nuroir mai. mare de

trasee

de ~Iuri
~Il

dctectorul elccU'OLUEliUetlcse poate utiliza uUl.lll1ipeUlI'U a detcrm.lnll

cu ueseele conductclor.
se Intocmcsc planuri

a adADdmii de poz.n
~

cxmd1lCtelor ~

Ii tntSeoJor de cabluri

din

retele tehllico-edilitare

au §i pontia fidtui
Ca rezultat

Iraseu. de e~ecupe II rejelelor tehuico-edilitare

exlsl.eutc. care uu au eapace re~lc1o! subteraae. Dctectorcl
2000Hz)

de c1wlnc sau ieliri la supraIail

~i u.ld documeutapc cu po;d~a sl frecven!A (1000Ul1l1ellZll

III ridic&ii

lor de pczere, Pe baza acestor mlsurlltori sa pot tntocmi pJanuri §i pofile ale traseelor

topografice la scara de 1:500 cu situatia existent!, profile ,i seqiwi 11SCIri mai marl.

sc eOlllpune dlntr-unu

ellli\ALOI' de unde de joasl

ill cazul

til care sunt pu\iIle comple1.Al'ide adus planurilor

ell

tt\Cle\c tthu.ico-edililare, sc Ni

cu anteni fcriticl. un receptor
IIpl'Opierca

P un

baston cu bobinl1 detectoare.

('-,enerntorul de unde se

actUaliza pJanurile topogratWe existcnte 111scirile 1: 100, 1;500 SIll 1:200,

in~Ulleaz4 tn metallei
UIl

conductelor de fontD..otel sou conductor; electric! Ellcarer traseu

e S.2 LUCRARI TOPOGRAFlCE LA TRASARE •

fi &tabiJit. Gcncratorul bobilla ~

emite W1de electromagnetice, care indue in COllduclele sau conductorii
ell

cAmp rua&Dctk:. Operatorut pori cu el receptorul ii casca la ureche, iar cu bastoau;

un:nItette

tn5eul condl.lCtei ciuuue, astfel

tncat tn ~

opetatorolui

&l Be obp,n!

un sunet uwtim. Punctul GStf'el detenninat

se lu&elllllU!! cu vopsea pe terell ~ apol se detenninll Adtlllcimeu h de po~ se detenuinl

cooxdonate1e lui prin met.odo topografice.
11

Lucrll.rile topograflce
• Pregltirea ~

pelltI'll

aplicarea pe teren
&

II. prolectelor

de cousU'Uc\ll coasteu In:
teml;

conductei

proiectului tn vede:rca aplicn lui pe

prin

lIfWII'"

bobinei fatll de
ell

Trasarea pc wren a axelor pdllcipale. secundare ee., cAt ti a puaetelor diu protect,
plDAla predatea ci bcDeficiarull1i;
U'1ISIllC

....

derectoare

sub un un.ghl. de 4~

Tnsotind procesu.l de ex~e

suprafata
Ue trueul

terenului
60

(fl.g.5.7.).Butonul

Ca rezultat aI pregllll-ll toPOilafice se obpne planul gene1'lll de

pruentat In flgura 5.8.

bobina detectoal-e

deplaseazA lateral fasA

OocumtntAlia telmir;l. DCCeUIi tolDCDdrii pianului gc:z;IoCRl de trasare se compllllC din piesele defmiti ve ale prolectului de execu\ic ii dOCwlltnta!ia topograficl de bal.I folosit! la elaborarca
proiectului de eonstrucpe.

'" "

-, I /

.: .•~
I' "

I
.

/'

stabilit al conductei aubterune, de

exemplu p\IDCtUl M. pADI cAnd semnalul
MmOT r;oll4olctelor.;ll ~

din

callC5

devine

minim

Se
~j

5.2.1 ALEGfREIt. RETELlU DE TRAs.4.RB Bau topogratico·gcodencl(J'CIe&UA cu 0 utfel de ~ceci.tie preeizia cerut! 1& trasare.
de sprijin) a lucririfor transpunerea de 1faSIIre trebuic

FI&- '.7. ~~

marcheaz!

pe teren punctele ghite D §i F

sa fie

alcltuitA

eIecCromapcdc.

se mAsomi!. distoDl& b dinlre ele, Ad!ncimea

~at

sli gll4anteu

pe tereu a prolectulul de consiructle cu
cu 0 preciz.ie ridicatl. Tolerantete odmise

1~~ IIY-l

h=! .tg4SO=!.
2 2
Dupli datele do ~ din ~ticl, '" pion • "'""" III condi\ii favorabile (f!rl par.w.\l puternici). eroarea medie

to general, punctele reteJei
la
oJplicarea

de trasare se ~

re~le1or de traiItO. Tn plan oriz.ontil

fl til plan vertical,

IiUIlt

confonn tabelului 5.1In

PeuU'U hw.glnti mwrllledw-e. lOlernn~le se ~tablleS4,:pl'in lnterpolare. TuleuUllt-le pi'evuu1e tabelul 5.1. se maj0reaz.4 in t'ulK:\ie de PEUlt& ten:nuiui cu sporurile pRl'VlIzute tIl tabelul 5.2.
---------

"""""'"10< ~ ""'''''''''

...

tlO ... l__

do PO""

---------

i

Trasaree axelor prlncipale ale coustruqiilor se efC¢lue;;& fit Lit Iii relUua lie tidic4f':. fie ..:.tIe
re~U4

de tra.sore de dUCTite tipuri. amplasatA convennb:il; in principiu, alclluirea reteJe,lor de

trasare se face astfeL • In cazu1 instaJapilor diverse. cu const:ruqii .lndependente(priu de epA. bazine decantoare.
de sUPIiJ'Ilj! ~; SubLeI'IlUC, ills;tll~H de filtrare, i.usl4l4iii de epLIJ:arCl tc.) §i liaseeh:'I e

rezervoare

retelelor de oonducte. canale •
,1;m~

¥

cabluri. trasarea. Ie face

de 1a ~

.....~

de ridicarc:; Ie

traseaz;I.

axele principale ale constructiei. fa;.'! de care se execut! mai depane'trasarea tn detaIiu: In cazu1 constructillor tntinse( centrale e1ectrice de termoficare) ind~t1t,
CAn' So:' Ie

consttuiefte

0

rqea. de

JX'It1t~ Iega de

~tt"mll1

punctrl(lJ'de !prijin de It1ridiC!tte, tn timpo:

lucrlrllor de truare.

r:::::l
c:::::I

Ct1Mtructf;

-,-

CoMtr-UCfi ~

""iIIwI~
5.1.3 TR.4.SA.REA. TN PLAN $1 IN T.V1.L17ME Trasarea plani'lletricl. tn detaliu a coIlStrUClillor se executA apUcAnd mai fntti axele principa!t
pMe~

aaz.
~

--~-

oftJ amJ~
0"11 ",,_ o f"I.rt;I
~dP~ •

-1-

Ap4 CtJMl

.. p/tItIitMWit ~_

ale COo.sllUq.lilor. Ac Sle 8Ae 1118lcb.ead. pe i.eItJ.l forma geometcici a frecll"Ci clklli'i din punctele

tl se

:"'a&eu.:.

retelei

de tra.sare prin metoda intersecpei

UDg.biu1are fnainte, metoda coordoDatelot

FIg. 5.8. P1aG de

IrQwe

a te1e1c1or wblerane

polere sau metoda coordcuatelor constructii·

rectengulere, ..::And u:ssarta se fA« 111 rUllc~e de re~awl
Pllncfele cnnlllnk.1iilnr

~

!Ie tn~7!!

1'IbcIuI S.1. Dbtanp dlllfrc! repft'td
aplleat PllIefta

din pw1dde rete1e.i de. ttuere
IIxele con!ltl'1K:pl1nr

Ii r....de

de

'-I"

trll!11l1e ftl prl:IaIllml.

npend

Q5

50

1a III
1 1 2 1

100
3 1
!

150 4 2

2tO

fnplan

Tolerante
(em)

orizaJ.ta1
thpl8ll
vertical

,

:l25O 6

uti1iz!ndu-se rectangulare liniare
Fig. 5.<). TI1ISIU'ClI pc
;,:jQll

metoda

ooordonaJelor

fI polare, metoda inler.seqic~

2

3
UIIci coutnlC\il a unci l:.nii de P*lIbdatl.
l;. ..

fl metoda intttsectici repen.te. Tcasact4 111 turu.!lme. COJl.St[""~l..;~
UIIOr puru:tI!

Prortme de crelferc a toleronfrlor kr ap/Ictrnn reFltwr de tmsarp fn ftmCfie dt panr~ terenului
Panta~td (pdt}_ Sporul de JlIIlt1% Tabelul5.2. p:$3

constl tn aplicarea pe teren a
t"Q!Il~el
punct de

de cota dal1l, trasarea uaor liul.i de ptlllUi d",Lii,

sarea ill I1npul

a ll.I.Iur IJ.uJ.i Je p.1iJJ.1Aok.:

pc zidul construcp.ei. tranmJ.i.terea unei cote la un
detenulnarea tn~llmil cousuucjlilor,

pe e:onstruqie sau tn funcla;ie

Ii

J
I
.....l-

zero

1
I

3<p:!:lO 25

1 I

If<p:s:1! SO

~
........

p>U 100

Trasarea pe constructie a unei linii de p3Iltl dati se face ca tn figura 5.9: Se bate pe perete
flJteaz.iJ.
0

scoaW S I cu o c.{e.tA(wl! A.

PlIJlClu!

A esl.¢ Ull:l8l la tltllprn¢l1l d1ll p!('Iie.::t ~
0 lID

punC!U! ?.era

aI unci _rule~ in punctul A _§h I:ntin.~ cu
A~lIZ~

~!tate

se coboar4 pe ~It: ~i ~

vertioala ce uece prin puucrul A .se

i~ ;0 ,20 rn d~ lki

i.n~mm;en! (I~ nlvehoenr

I

v'-

;
nx e4lA
pc
P¢1~1(: PWlCIUI

'"". .

M,

fi

clu'ui .:oUl

o.;OftSj'Ui.iJe

ultit"dilJ.ji planul ..1i de ~u.w-.t ce trece pd.u MOl

• •

ill plan. eroare a relativa de pozitie este: 1:2000; in tn1l1ime: ±3 ... 5 rom la cotele trasaie, iar

do vWIte

II Iunetci

instrumeutului;

se roteste apoi hmeta in plan orizontal rnarcand

pe perete

punctul

pentru

conduete

sub prt'siune

il em eroarea

".

N. astfel tnc4t MN- d;se w.\svar~ ell ruleta Ji5<au~ AM-hi .din puncrul N so: ridic:1 eu TUleta In sens vcrtical(ruletll cstc atamatA de perete

¥ lnti.n.sl

cu 0 greutate)distanta

!'Io'B=h.=ilI+.:itga. Valoarea
pallia

~."

dtga. se caIculeui in func~e de distanta oritontal! intre capetele fullei §i tn functie de AB.

liniei

5.2.4 TR..ts..4.REA. ONDVCi'ELOR DE SUPMFAT,{ C LuC1'8Iea Yncepe prin trasarea axelor, fIdDd scbite ca !X'"j ~ilc St.WpUOf ~1dimcllsiUiliI.;
tmprejmuirell mjcji Dil~

In drepcul punctului B Ie bale seoaba s~ care se cresteaz.l punctul B. pe
VcdfiJ;&l'Ca tras4di se Iace prln e ...ccutarea cu iuSiJ'IAm(;lltul de uhclmcul
fa

rn figura !I.10 tI JlW'C!nd pe scbit-\
i ruici ~"

citirilor

eM ~j C!'I
tt.

ru.uda~OI·.
betonulul

Fe tercu, ill dn;.plul $trupik.lJ se fIlA; i!npl'ejlU~
este obligatorie

pe ndetcle atamate cu
ruletl!, eM §i

puIlCI.ele

zero in A

ti B P mAsurarea ipotenuzei AB. Din diferentA citirilor pe
se recal~'Ulea7.l1 tlnghilll de

care se trnnsmit axele t\mdlqiei. Trasarea fundaJiei stalpului de suspnere a conductei se face de pe
tumaree detenuiuilfe<l cotelor de e ...ec .. ti~ <1 fundapei , ill plan ,iin tnllp.me.

<'-N ...

ohlin!! mlrimea

ca!t:tei CR. Cu aceste elernente

tncliDIIPI a liniei AB.
Dacl scoabele SI §i S,. sunt il§ewte pSn! la 2 m una de alta, trasarea axel tndina(e AD se

e~ccutI cu

Wl

~blon(triunghi

dreptunghic diD leum construit pentru unghiul a),cwe se ~

pe

geometric

ell

in figura 5.11. ff
$1

ptmlt.e, IIvDrnl 0 C8tet.1l''''';1.(Intill Ii L'U n nivell! indt!pf!1tllt:t1t.ll,

$,1.3 TRASr4.RBA RETBLELOR TBHNlCO-EDIUTARB
T.uL·rl!rile II'T()grlItlce UJ'IJ1itoareii 0I'IliDc:
legate de

elll!cupa

reteltllnr

lehniL'n-edilitare

Sf:

d~¥larli

fn

aplicorea pe teren cu ~

a punctelor ceracterlstlce ale traseului retelei(vWfurile, iuclusiY

pu.ncte1e de frlDaerc ;. de QIPIt);ace&te puncte se vor trasa prW. metoda coordonatelor poJare sau

metoda drumuirli
•~
Ill.

de 1&reteaua de biIU

conform pJanului de trasare:
prW. 14ru§i amp1asap 1a distanta de 5 •••10

uei rqclei tnue punctele caracteristice
~l

to

tlmp se

r~

cu

Iil'~i ,1

llniitele fIIllului. De asenleuca,
trasare

pe

u~u

se'

materializeazl prill JlIrufi, cowonn planului de
,

P centrele
p transversal

c~

de vizitare;

verificarea
eMCUtarea

truIrii b plan a axelor din proiecrul de exeeutie; nivehneDtului geometric longitudinal al tecenului pe axa sip4turilor,
Fig. Scllita do: tI:lS:ilU "!pilOt oolldwtl:lor dc:~ S - S1ilp de SlIiIinm: pmr;t!$a co~e;

Tn vederea tntocmiril prof1lelor Iouglrudiuale ,1 trausversele 1n pllm~le de e;l;ecutie. Aceste lucrlri
Ie eMCUtl

no.

to scopul5tabilirii. cotei mile a terenului to lungul axel 1a data
.... L

sipIturii;

• aplican:a pe teren a }nlflluilli de execupe ii a fundului rmtului;
• • tra&al'ea punctelor n"nmrea

t 280 -_
490

Fig. ~. 11. TnilIOInIII IlAll'lIinihup:ril,lilll: ~ tr..,~ st.Iilpului de SII~ I wndllCtei.

• coordolWCie r~

.

111 SI$lA:IU ...

.

...

de IdIimhare do pautI a canalelor
MIlplItllrilor rlniO III cotele

Iir;ondu.ctelor

c;u teurgCte libed; cnnduL-relor

local al JeICId topopafi.~ dII ~.

e"~tiei

Ilin (1"lit'A.:t ~; P07_

folmriml

teurile.

IiO

I
5.1,5. TRAS.-tR£.4. $ANTURILOR RETl!LELOR
0

..
Dulapll de sprijill D... ii DIl se ~azJl. in pozltle ori;l.ouUllAIll.tulllinille II.... respectlv ,.~ ;'4' ~ lungime foarte mare dar
0 SUUllll

$anturile retelelor tehnice au un:n!toarele caracteristici; an llli1mo,; oarte micA, perejil sunt vertlcall sau I general mici. tn~;.imea fu.ndulul ~tului Trasarea prin nivelment geometric pducipalc care se fJxud
[0811(:

terea (fig.S. 12 b). aplicate euruleta §i calculate conform pantei date, cu relatille :
h1,HD.1-H.\; "B""HD!rHs> ill care :

inclina\i paatele prolectate in IUllg\.J axel

se tfascazli prln nivelment geometric ~; co teurile de nlvelment,
Be

HoA""H1+L ~iHDe""H2+L reprezintl eotele 10.marginea superiOari a dulapilor de sprijin In punctele A , B; HA ~i He suu; cotelc ierenulul 1u drcptal punctclor 1 .§i 2 ill u~ fILI1~ului, ce se .:...... .!_ osc pl~ profiluJui longitudinal ;
HI ~i H2 sunt cotelc prolectate ale fundulul ¥illiului

face ca §i Ia trasarea unei linii de pantl datA, punctele

flind ceatrele I.:run.i.uelof punetele aflate la distaule de maxim 100

,i

m(puncte principale). Trasarea punctelor intermediare se face folosind teurile de Iucru. Trasarea fundului §aD~1u1 conform paniel date i se face cu dulapl de sprijiu rlXe.;i. 1n punctelc principale(fig.S.t2), aflate pe axa longitudinali1 a §lIIltwui.

to punetele 1 ~i2 luaie din piaL.,"""

profilulul longitudinal; Executarea §Q11tu1ui 0.cotele proiectate ~ consider!! tennino.tl1 cdnd poe portiuneD. di&t:e d.:.;":' 1 punete vecine much a superioarA a teului de Iucru se glist:ite pe 1inia de viz.are DA ~de
I).

pa:l1A da::1

Controlul trasiri.i se face prin determinarea cotelor fundului. pntuJ.ui. ~i 2. pdn nlvelment geometric, compararea lor cu cotele HI
tmre ele cu mai. mult de ±2 em.

tn punctele principate 1
Sol dife:e

de 10. reperele de constructle

aflate 10. suprafD.ta t.t:rt:,~w.l ~

,i H2 din p18ll§llprofilului
fuudatiei
Be

longitudinal.. Aceste cote nu trebuie pantei date I
pentru

o
Fl, ~.ll.PixIreI cU.IapIlot de ~jiD In pmccele principale: • - pIaa; b -1eC:1iaDe !tqitucIIno1l

Trasarea In tlmpul executiei

de beton confonn

momarea la
CQ.:.<o

tuburilor din clcntcntc prcfabrlcate

face prln nivelment geollletric tehu.lc, co dulapi de sprljln

tArufl bl!.o.qi

din proiect. Verificarea montajului tuburilor din elemente prefabricate conform pantel date I se efectueaza la fel ca 1&trasatell. fundului pIlp.1l.ul,
In rigola canalului.
CI.l

Trawea

llalei de pontl1 i tntre punctele A

Ii B 58 face co dulapii de sprijin DA ~ DB. iustala.ti
t
Be

Ii tcuri cu coadllWliA il¥ZE4i

In dreptul acestor puncte, iar verifu:area fundului §8DtuIui executa! a)nfonn pantei date

efectue.azll. eu ajuto1'll1 ~\lrilor de lucro co cotldlilungll(fig.S.13). Lungimea
sA 58 poatl

L a teuJ.ui de luau
tnIS8rea

tie

oolenuinll astfel tncAt
terenulul,

Ii verlflcarea

efectua comod de la supra{ata

PiJ. S.I3. Traslrcafundnml pnjDrilor~M (tee::Ihme Irlmsvmali)

~13
11 ~

.~

·M

CAPITOLUL

6

LUCRARl TOPOGRAFICE PENTRU ORGANIZAREA $1 AMENAJAREA TERlTORlULUI

6.1. TRASAREA ALINlAMENTELOR

~l UNGHlURn..OR

'

Peutru aplicarea pe
II lucc!\rilol'.

teceIl

a lucrArllor de lIDbuulitltiri fuilciare, l~lrilor

de orgaulzarea

teritoriului, de tnfiin;area pllllltalillor de pomi care este defLlllt! prln truce de execu\ie; ele se bueazl Trasarea QJjJli~t.clor ~lor

P vie, este necesarl determiuare4 pozitiei plllIliInctrice

ti wl1plasamente. Aceste elemeate sant l\lilLCdiu prolectul pe aliniamcnte Ii unghiuri. Trasarea ill:iu.iamcntelor ii Wlgbiwilor se Ii UlJibiurilor nccesitl detenninarea pe p1llllul de ex~utie
S8U UDgbiurtlc

ext<.'Ut! prill metode pllllliruetcice . a elemente: lwIgimea alialamcatelor, orientlrile lor 6.1.1.DBTBRMlN.tRBA BLBMBNl'BWR DB TRAStUlB diDtre aliniamente.

• AJiniamentele fonneo.zii axele iucri1rilor
lUDgimilor

de organizere ~i o.menajlltC a teritoriului. Determinarea de prccizi.a care se cere ~i de

p unghiurilor

de pc plaDul de

eMCUpe se fare tn rapon

luuginlCa aliniarueutului. Peatru alinianlCnte mlcl, elementele Liuioze ti uughiulare se dctermlua pc
plan, mlsw'IDd di.sUw.te1ecu rijla, diatantietul jar orientlrile

cu raportoru1. Peutru precizie mare,

Jungimile •

fi orlentMile se detennl.uli din cocrdouatele rectangulare ale capetelor aliniameuteioT.
116

Determilulml coordolllllfWr ~ CoordonQtele rectaugulare se determinl

,ltm"' de eucJI/k.

tn report cu C4toiQjul rectangular care poate
DU este 1rIlSat.

fi trasat

pc plm1ul de exCCUfie a11UCllrilor de ameuajarea ICritor.lului dacl

i

115

,
I-

...

...--

Pltmuliln

CIII'OIlrJ rectangular. CAnd caroiajul
coltului A, din

rectangular

este t:rasat pe plan. coordonatele

10 care

/I

elite llunlAlul aliniamemelof CC alcl!.tuiescdistanja de pe plan.

rectangulere ale unui punct P. se determin! astfel
(fig. 6. l.): se citesc coordonatele

X
4 900 4800 4700 4600 4500

Pentru a afla lungimea realli a unei distanje de pe plan, se adaug! la valoarea o~utI plan (L), prcdusul (Lq) in care q este coeficientul
de

..::.e pe

defonnare al hlrtiei, dat de fannuls;

stJugajos 4 700;

al

caroului

ht

care se aflll punctul XA::
De

YA = 3 200.

Ia A se m!soad. pe

I

I

1-. -L q=-4,

axa X·lor, distanta AA = 0,006 iar, pe ua Y-Ior, distalll8 Ay .. 0,008. Valorile obtinute A. traIlSfonnlla IOOOO=80m
jar coordoaetele valorile: reetangulare ale punctului P au A. ::: O,(l()6.10 000

,i Ay se

scara planuJui (I: 10 000) §i rezultll:

A

x-l
y

in care:

Lo este lungimea calculat!

din

coordonate SlU prin m1surarea acesteia pe teren..

Lungimi1e §i orientJrile aliniamentelor, se calculeaza cu formulele: • pentru distIID.te, d = ilxl + Ayl ;
fill

= 00

m, iar Ay::: 0,008

J

CI'J

g

o

g ~
C'I)

g
N

g
(')
C'I)

0
~

-+

V

'.x... oil' pentru onentar, tg B = -Ay sau ctgB =_. Ax Ay

Orieutarile ~i lunglmlle ellnlarueutelor se nplid pe teren cu lnstrumentele claslec, p~.::a topograficl, tahimetruI la puncte cunoscute pe plan

CI'J

CI'J

Ag. 6.1. DetenniDarea ooadonIIleloc no.:tangulare pe pllltl. X;. ;: 4 700 Pl4nulllu rectangular,

Ii teodolitul, sau eu instrumentele Ii In teren.

modeme,

cum

este

statia' total!. por1lhi

de

+ 00 = 4 7GO ~ Yp::: 3 200
tiff

+ 80 :::3 280 6.1.2. METODB PLANIMETRICE PENTRV TRASA.RE

CIIrOiII,J I'fdIutgular. DacJ. pe planul de executie al lucrArli. nu exist! caroiaj poote trasa tn report de direcPa nordulul de pe plan. Se realizenzlI prin paralele
truate

,i

IlCesta IIC

Amplasamentele lucr!ri1or de 1mhun!tApri
metoda

t'unci.are se traseazA prin metode planime1rlc:e: metoda cadi.erii, m:,toda

perpendiculm

pe direqia noniului,

din kIn in km 1a scara planului, rezult1nd ht acest fel 0

punctelor pe aliniament, metoda absclselor §i ordonatelor,

re\t8 kilometl'icll independentlL Pentru a se evlta valorite negative ale coordonatelor rectangulare, se

drumuirii §i metoda interseqiei.

alege originea axelor de coordonate, la
stOnga planulul, sA se

intersectia • douA linii perpendicuJare. In panea de j05 §i In
trasat,

• Metod4 pUllcteror pe alinlDment. Se detenninl1 pe
ete.), Se

teren capetele axelor (digu1ui can.llelor

In •

leI CQ toate

capetele aliniamentelor, ale clImr coordonate trebuie detenninQte,

tntinde panglica de la un

cap!t,

pe aliniamentul core.spunzItor de pc ax (cme ae Jalone:azI.),

ane tn cadranul

I. Caroiajul fiind

se detenninA pe plan coordonatele rectangulare ale elementelor liniare pe

§i se marcheaz! punctele unde se vor ampJasa coDsu'UCpl (podete, stlvilare, vane etc.) sau ~~e
tn care se va executa gabaritarea Iw::rIrilor transversale.

cepetelor alinilllltntelor,

elementele necesare calcullirii lungimllor ,i orientArile lor.
mllJlUIIU " plan. PRcizi.a detenninIIrii

C/JreClllnll ~&1IU1JUtor tbll ..

plan este influentatll de deformarea bftrtiei (datil de umiditate, temperatura mediului, de modul de
pAstrare etc); deformarea

il ortlonatelor. Se foloseste penli.! trasarea prortlelor transverSo11e til scopuJ. gabaritJrii canal.elor. drumuriJor etc. 4i pentru amplaserea construqfilor hidroteImice. de 0
• Met0d4 aDlciselor parte Vi de alto a alinimnentelor.
perpendiculare.

influentead

lungimi1e

Iiungbiurlle,

care trebuie astfel corectate mai ales

Se mlll'Cbenz! punctele pe alinlament din core se ddicli
0 pete

~!la trlUlSpuneceape plan. precWa graticl este de 0,2 mm - dupl scara planului sau blqii.

en ecberul. cu teodolitul sau cu nivele care au cere orizoIltaL de
orientarea

Jl de alta. lar

Broarea datorarl
dislante m!surf!.tA

deformlrii

hlrtiei planului, este ega1l cu diferen18 fntre valoarea unei distente

en panglica se m!.c:oarl distanlele pentru gabaritare sau pentru construcpa ce se va executa.
• Mdbda ffI4krtt. Se calculeazi din coordonate

de pe plllll (determinatli fie din coordonate, fie prin mllsutare
pe plan,

pe terea
toleranta

oriz.ootal) ti valoarea Qcelciati
(1'), dati de fonnula:

dintre pLmCtelede diutf!~

statte P .;:.el pe
CUIlOIaIXIc:u

Diferenta

DU trebuie sA ~d

care se orienteazl aparatu!. Se sttlpOlleazA cu aparetul tn pUllctul de statie; se executI orienlal."'ea pe direc1i~_~!I~_;_~_ ro~~~~
t!'lIT\~ptJ~

.. ---- --_T - :to,16J;+i.
116

pInl_!Cutl1registrea%l_ullJ)~t.julu til'

rlitl',c,till [I! {'1l1Jct1l1ce irebuie

roe plsl!1.

pP. tet'P.n. Pe 3Ct'.llst!l din'ctie.

~ teren (lrizt'!:~1

$C

117

f

mboQri1 di~tunSU detenninllt!i graflc pe plan sau calculata dill coordouatele rectangulare diutre

6.1. TRASAREA PANTEl UNEl AXE •

puDCtUl de sta;ie
pichet

Ii punctul

de aplicat pe teren, La extremluuea distantei se marcbea.zl punetul en un

ill lucrarile de tmbun1\LAlirifunciare (ir~alii, dcsccdri, combaterea erozluall solului)
Pentnl terenul tDclinat (fig. 6.2.). se calculeaza distunpi din teren (D), din formula distantei eele de organizarea teritoriului,
trasarea pIIIltei

cllt ~; :n

wei axe, se executl prill Ilivelment geometric.

reduslla orizont (do). ell ajutorul relatiei:

nivelment trigonometric sau cu mijloace improviute - teuri.

D
til care:

=...!!L cosa
B

6.2.1. PRIN NIV5lMBNTGEOMIITR1C

Lucrarea const! til a gbl pc pUllctele determinate slIl'ezul~

terea,

cotele punctelor :succesive. de pe ~a respectivl !'nellt unind
piIIltli

a este unghiul

de pantl.

Cuuosc!l.nd

Wtll

en paula proiectlitA. Considerlm au unui canal AB en
~1II'e

I ;:;

~mghiw de pant! (a). se dirijeazl Iuneta pe
direqia punctului de apliClit. se tnregistrellU la

l%~ til care punctul A se atll 111cota

flmdului c;m.alului

(fia.

6.3). Trasarea

ccmporta urmatoarele opel'lIpi: plchetl\fell uej canaluJul AB dlIl 20. 25, SO

Ill,

cu pjcbe~ CIll'C sc

cen::ul vertical §i se rnLoari pe tereu distauja
D. Distants (D) se mai poatc calcula §i din

tnfing tlrl a se bate; se statiOliClld en nivelul pc axa canaluluj, astfel ca poncele

sa nu dr.pA§c'&.io;!
fLIT'; S\lCCCs1Y

do
Fig. 6.2. OIlculul <btImJe! ~

100 m,

jar

citirile slI se politi efectua pe mirll; se face static intre punctele 2 fi 3 (distllnsu til pUDCtUlA; se detemliIll citirile pc IIIirI qczatA
ln1re

fonnula:

puncte 20 m); se cite§te mira ~
pantei d.intre
IDj

In

U=Jce+&l.
In care:

puuctele I, 2. 3, 4 adwlAnd II citirea pe rukll. din punctul A. difcfCllta de nivel, eorespunzatoare

punctul A ti. fiecare punct de pe axiL Distansele
Ill;

p\UlCte fiiD,d 41

= 20

In;

dA,.~ =40

dM

do e5te disump Rdualla orizont ContmlullD •
t.cRD

= 60

dA~= 80

In.

jar

Az - diferenta de mvel Inn puactul de stape A §i punctul de aplicat B.

a hK:drii

CODitl

tn intersecpi

de vizc din alto PIID'te de
tnISI:Irea

statio.
pu.octe de

MftOdIl dnmudriL Metoda dnlmuirii se aplicl pentru
Peottu apfu:area 1\1Qirii, se ale,

u.elor, cenalelor dnlmurilor,

diauriIor. a IOlelar etl.'l.

pe plan Ii pe tereD. eel pu.tiD dod

sprljill, cu vlz1bllltate de 1a wulla

altulli amplasate tu apropierea eapetelor extreme ale lucrilli care
58U

se trascuL Se calculeazl pc plan.
face cu paDilica prin metoda dull

din coordonate rectangulare. iar unghiuriJe cu tahimetre

distantelc ji orient!rilc de 1a

~.
Pig. 6.3. 1'ruIRa pantel cu llivdlll.

pUIlctcle alese la capetele extreme Ii a aliniwelltclor de pe axe, ApJicarea pe teren a (tistanlelor se

Ii tutors,

Iiteodolite.

l•

11'3

.i ~

I~

tJZ A-I
DZ .01..1 DZ~ ...

:;; '"

0,00 l- 20 ~ 0,020 m 0,00 l- 40
:e

0,040

m '" 2DZ .01..1
A.,

apMlltului, Pe distanta lntre A ii B se vor ~LIl pichep la 20, 25 m pe
Sf

CIIre

se VII 8fUII mlra.. Picbetli

vor ridies sau se vor bate panA ce axa de vizare a lunetei intersecteazl mira la

tnIltimea

= 0,001· 80 m = 4DZ

aparatului. vor obtine pe mira
6.2 .•1. CU AJlJTORUT. TEVRIWR

Coll!iderl1m citirea pe mirA ill punctul A :;; 1 250 m; citiI ile pe mirA ce
~ til punc!ele 1.2 ... 4, corespunzllfDare pantei date au valori1e: (1) = I 250 + 0,020 (2)

lie

=2

= 1 250 + 0,040 :: 1 290 iar
de executle, cotele de pe fundu! CNlalulul,

= I 270;

In cazul.
cu un allreilea

cand se determinll. numai dteva puncte pe a1iniament, celeI~'
tn

puncte

se pot rea1iza

en IIjlltonll te1.1rllor(fig. 6.5), astfel: se fix~.azll. teurile
tell at

puaetele A §i B III cota stftbilitil f!ltl! de care

picheteazll punctele 2, 3, 4 .....

(4) = 1250 + 0,080 = 1350. Pichetil nivel se

din punctele 1. 2, 3, 4 se vor bate in sol seu se ridk4 pAnl se obpn pe mira citirile calculate.
difcrenlde de
VOl

In cazul elnd luAm, din prolectul

ca1cula din aceste cote, iar ope:atiile de teren vor fi cele menponate m.ai sus.

4.2.2. PRTN NTVR1MHNT TRTGONOMFrrRTC

1n eadNl. lucrIrilor

de combatere a erozhm.ii solulu], se traseuI. prin nive1ment trigonometric.
WI

AvAnd de trasat pe teren tnclinat,

AB a unui canal

ell

panta I = 15,20%. se transfOllllA panta din unghiului a:;; 9&6O"31·~. Sc
Fig. 6.'. Trasarea pwltei uoei axe eu ajutorul to;uriJor.

preccntc, in grade. cu fonnula I:;; tga

= 15,20 = O,152,carc corcspundc 100

6.3. TRASAREA PE TEREN A CURBEI DE NIVEL • Pentru apUcarea pe teren a lucrarilor de tmbunlltJI.tlri funclare (irlgatu. desecArl, combateree eroziunii solului), a plantatillor de viti de vie
§i

pomi, a valuriIor de plmlnt ; de organizarea

terltorlulul, este necesar sA se traseze pe teren curbele de nlvel, ill functle de care se vor ampJasa
aceste luctirl. Trasarea pe I2ren a curbei de nivel se executl en nivelul

p en mira S8U en Instr'lllnen~

simple: compasul cu fir cu plumb. lata §i bolobocul, planseta §i. eu m!ra etc.

Pis. 05.4.Tnuma
.~~ aparlltUlui_ill.se

pMlei

stc.\ionel'.zlI. C'J teodolitul A (fig. 6.4), o.tlut itl cots corespun.zlltoare fundulul cunalulul: se lJ'lh,a:'A introducc.1.lIlghi.uLlo. cercul vertical, §i .&Jllil!Cbf:az.!l.Jw1e1e.....st~dre.a:pUL_11'21
apanlul spre PUlletul B. atiat pe aliniameut; se a¥'az.ii mira in B ~ se citeste pe mira iuru.~ 1211

.. r
k

~ ~

,
6.3.1. CU NIVELUL ~I MIRA Po direqia aproximativl a curbei de nivel se alege punctul A, care reprezintll cota curbei,
pwlCl

r
:.
,.

6..1.2. n; CDMPASlJl,

cu FIR cu PWM8

f'

Se ~

un picior al compasului pe pichetul din A. iar ceillalt pe teren. lIlutandu-l p8nl ce

~:.

care

5C

materializeuli

cu

un plchet (fig. G.G.o). Sc sla~oneaz4 cu uivclul pe directia

flru! cu plumb ville til Jreptul reperulul de la mljlocu! traversel (fig,G.7). Se rotette compasul tu j~; 'ciorului de pe teren ~fmd
4th.

aproximadvl a cu.rbei §i so vizeaU pe mira a§ezatl pe pichetul din punctrl A. obp.n!nd, de exemplu citireG 1 352. Nutorul.
20
CIltC·

ii se procedeazIla fel cu piciorul care a fast pe pichet Se procedea.U la fel,

poarta mira, se deplaseazli in Oirecpa curbei de nivel ~ 10 fiecare 15 -

traseul curbei cu picheti sau jaloane, corectand-c astfel ca ahaterea sii nu dep4~a!ICiI :. -

ti pap

a§OIZJ ~v

mira pc plmlnt dupl indicapile opentorului. pAul ce

acesca

citeft,e pe

m.iri 1 352, adlcll valcaree cititl pc plchetul dill puactul A. Punctelc deterrulnate diD acea.sti! sUllie,
SO IIWCbcul
CIltC

cu pic.beti sau jaloane care se 1Dfing provizoriu til pkn1nt cu exceptia picbetului

Al,

se base 1a ni velul p6m!ntului, peatru traasailterea cotei tn stapa un:oItoil1'e. picir.ti ea ,i in prima Miltie. Se ~eazll

tn II doua stape se
curbei. care se
se

cifqtC po mlrI din puw;:tW A3 " cu citirca obpnutl se detetminl alte puncte ~

IDIU'Cbeazi

ell

din aproape Tn aproape pinl

matt!rialiu&zI traseuJ curbei Ue myel com.-pumltor

lucririi ce se trlISeaU

tn taw.

a)
Pig. 6.7. T!uarea pc tcrcIl.1IDCi eurbc
CompuaI ~ fir

cu plumb.

I;k

Divd cu

6.4. TRASAREA LUCRAluLOR A b)

DE

!MaUNA T.\ TJlU FUNClARE •

.....

'-

l'

2 ".--____
",

3

4 --..,._--4'

5 ---

Lucrarllc iopograflce de trasate pc tereu trebuie prt:glitite dlIl punct de vedere topografic prin urmatoarele operapuni: ... studlul arnlllluu~jt al prolectelor de execujle, 11 metodelor
IiiiI

A'

2'

3'

5'

ii illstrumeu!elof 1l~"C

trll..J.riL

determinarea din proiecte, a punctelor

ii a elcmenteior ce Ie dctcnniDl- diltmlO Ii unghiuri.

ca;;

iutocmil.'ea unul piau general de uasare, lndlcsnd ordlnea de trasare, metcdele, lnstrumente It.

Fig. 6.6. tfUlII1:II ~

dIo JUVIi! fII Luw 4.."IIWVIlIuI

P mIna.

Deoarece curba de nlvel trasata preziutl siuuozitlli (fig.G.G,b). este necesara ccrectarea ei

fonnaPiJe de lucru IitenDeDele de JRdare. Trasarea pc teren se fCfdizeW Tn douli etape. secundare iar to a dcua etapllucrlirile de detaliu.

In

prima t;tap4 se tras.eazll axele prlnclpaie ~i

+
I
I

I

pcn1rV a

&e

obpne

IDl

traseu cat mai rectiliniu, cu ojutorul jaloanelor ce au fost planl:iite In U:ren flU'! 3 - 4 %.

ca r.bata'ea" ~

.

__

._-_

.._---_

.._----_._--

12~

en

f
I

~.4.1. TRA.$ARRA

WCRI.RIU)R

IJR IRI/;14 Til

6.4..1. TRAi\ARHIt

UJCRI.RII.(JR

IJRC()MSATRRH

A RR07.1UNII

$OUJI..lJl

Sistemele de lriga;ii constau din unn&toarele lucrlri principale: lucriri pentru captarea apei aplicarea udIrllor, lucriri de colectare
7'rrI.CInwf

diu

surs1. lucrArl pentru aducpunea apei pe suprafetele amenajate, lucrAri pentru dlstrlbuirea ape; ii

fI evacuare a apei
Ie

de irigape In surplus (din canale sau din

Ii &xu! deb~lor (canale de descarcare a apelor 1u emlsarul principal) precum §i coordonatele ~ttlor li axele can.alelor tnclinate Ii orizontale.
De pe planuJ de execupe, se detenninl coordonatele rectaDgUlare ale capetelor Pe axele debuseelor se dererminli. cllderile trllsAndu-se panta ti se gaboriteazl profilele orizontaJe.
terea,

precipitsjli), lucrlri care !Wgurll buna exploetare a sistemu1u1 de idgape.

ttJIUIklor d, ~

reali.zeazA til doul faze.

fn prima

fd se traseazA axele

transvenale. Se gabariteazA §I profilele transversale ale canalelor tncl.inate ,,'~~or

canalelor de aducpune, axele canalelor priaclpale rectangulare 'Canalele mazclnd materializare tntoanmdu-se

ti axele canalelor din reteaua inteIioarll In faza a
precum jl ale curbelor de racordare, a

Pentru trasarea v, Iurllor de pilml.llt, orizontale sau tnclinate, se deterlllInI pe

conform

doua se realiz9Zl trasarea detali.atl a lucrlrilor. De pc planuI de executie, sc det.erminl coordonatele ale capetelor canaleloI, ale rarniflca~lor,
Be

planuIuI de situape. zonele sau sectoerele corespunz!toare categoriilor de pant! Se traseaz.I. til reren vatu! de bazA (care corespunde in teren curbel de uivel cheie coreetate) apoi fI celelal:e \·aJuri tn amonte

c:onstruetiUor hidtotehnice, ae calcuteullungimile

§i orientlrile aIin1amentelor stabillte.

fI. aval, la dlstante1e prevllzute tn proiec:tul

de executie. Curba de nive1 ebele

Me

curba de

!1upi&seazl il tra.sew. pdn metode plardmetdce (intt:rsecpi, druruulri, radierl etc.)

nivel corectatl §i corespunde jumlt!til versantului. 6.4.4. GA..BARITAREA RAMBLEUWI $1 DEBLlWWl Gabaritarea rambleu1ui §i debleului constl tn tn:JtCarea §i semnalizatea profiJolor transversale ale lucrarllor care se execuu tn rambleu sau debleu, Gabaritarea este opela~a DCCesa.rl penrru executia lucrllrilor de fmbunlltltiri funclare (canale, diguri) Ja dlmensionile din p-oiec:tul de executie. Pe baza elementelor luate din profllurile longltudlnale
aplicl pe teRn, marcAndu-se en gabarlti

Ii semntllzlnd vlrfurile Ullghiurilor rrin balize Ii pari tnalp iar ax.ele prin pichetl. Dupi
Be

traseazl curbele de racordare a allnlamentelor, Be rldld nivelhlc zona canalelor,

ftte1e de gabaritaj,

Deoarece plcbetii de pe ax.ele canalelor se disttug de mqinile

terasiere, se plaseazllateral,

la distatl(e fatl de axe, repere care permit reconstltulrea punctelor, at.Ot
fngroptlle

to

timpu.I executiei cit p.la recepponarea luc:rllrllor. P,ntru PO'/Jl1'ltl condlU:ltlor

se executl lucrlcl topograflce privind determlnerea

fi transversale sau din fljele

de §,dbacil.tlj, se

traseului pozare,

fieclre:i

conducte, ridicarea niveliticl a terenului de pe trasee

Ii detenninarea adancimii de
§i

Blementele (cote, coordouate Ii orlentlri)

determ1nate pc planul de executle, se nivelitice,


piciorul

Gabaritarea rambleului.

Rambleul

SAU

secpunea trnnsversalll a unui canal

SIlU

dig care se

materializ.eazl pe teren prin metode pl.anitnetrice (lntersectii, drumuiri, ridlcAri etc.) cAt

realizeazl bl umpluturl; pentru gabaritare se deosebese trei cazuri, dup! cum cota terenului de la taluzului esl.e mai rui~ sau mai mare decAl cola pc BAa lUClw GaJxtriIIue4 NUltbleuiul chul
plchetullli
cota Urnllllul

Bste no::esarll nlvelarea traseului conductelor pentru a pernlite utilajelor sA reallzeze ~anturi cu

acee&fl. adAncime Iipantl.
Pentru conltnJcjil1e hldrotehniu (stAvilll.re, podete, etc.) pe canale, se detenninll planimetrlc pozi.tia lor, mercIndu·se prln picheti. i.ar tn timpul execup.ei se vor marca cotele de executie. 6.4.2. TRA.SAREA.WCR!.RJWR Pe planuJ de executie
Be

de III pidDruJ taIuUllrtf lit, tf41A CII cot4

de pe axa luClWU, adie! terenul este orlzontal, se reallz.eazi aslfel: de 0 parte ~ de alta a

axei, se ridicli perpendicutare (fig. 6.8) pe care se mAsoarl. tncepand de la a.t&. distan~le orizontale d1 §i d2, detetminate cu formulele:

DB VBSECA.RE

determinI coordonatele rectangu1are ale capetelor aliniamentelor care

d "'~+H·n
1

2

0; d "'~+H'm
't"

I

2

fonueazA canalul principal de evacuare, axele acestu1a, ale punctelor nnde se vllfsA canalele secundare de C'!Vamur:re, axele ~puilor
de evacuare. Acestea
acestora, Be

tn care;
dl

priD distante,

puncte de

vllrsare a canalelor teJ1iare sau

Ii dl sum dlstanteJtl orizontale
coronamentulul:
WUIurilor

de la ax! spre piciorul talutului l:n §i l:m;

det.enuini, mll.suJftnd cu raportorul unghiudle dlntre alinlarueuee.

B -11\iIllea

tn lraSatea pe teren, se vor e:teeuta aceleap lucrllri topografice ca lit lucrArile de irlg!\p.i.

H - tn!lpmea rambleului iar
... __ .___ n
~j

m - inclinarea

camblculll i

Se msrcheazl tnl1~.a
i24

I'3lllbleuJuicu bulize. iar fnctinare!l, taluzurilor cu gabariti.
125

I

" -,

"~:m ....

....

....

1'n / •/ /

/

",,;

/1

I
I
I

i'
I I
I

'

,1:m
\

I
I

1

I

I

I
I
I

I

I
I

~

~

~H~~

~d~

~~~~=-~~
~+Fii- 6.1. Gabaritarea

__ ~~HQL___
~

___
~

lUlbIeulw pe leren orUontai

H

GaIN1rltarea rambkulul pi.dwtubd 44 1M a.rc IIlaarll
$C

c4,w cotfl terenulu; de It1 pleWrul taluzului este mal mlc4 dec4l cow

fig. 6,9. Gabarilalea rambleului c!nd COI4terenului de 1& piciOllll taluzullli IIIIIi miI:i ~
COla plcbaului foil: pc:

w.

(fii. 6,9)
0

se executlln

moQul unnltor: din ~

de pc aXi lucrtrii

an IucrIrii

ridicA

0

perpeudlcu1i1dl de

pone §i de alta a axel; pe directla
(J

da~ de pe:pcndicularn, se mlsoarJ1

Se lDdicl directia de execu~e a taluzului prIDtI-O §lpcl1 [lXat! pe eel dol pjchc~ I II ii (2), cu
partea iDferioarl pe It la u.ivolul "'tei de pe aM iar eu partea superioarl pe

distaD;a oriz.omaJl do detenniDatl cu rellqia:
~ =-+H'm 2
'in care:

tz, CU 1 m deasupra Iatei

orizoutale, adicl1 pIllS 1 an la cola picbe~ului de }XI AAl.

GabarlIare4 rambkuJuI ""

M4 ""nululdelll

pkWrul UIluDIlIIl

'*"""

JtUITe

dec4l

cOla

pichetulul de pe axa luctWU (fig. (i.l0.), se realiLeaUl eXC4;Ut!IlQ accleqi opera~j ea nUli sus,
eato

a
11 -

lI.pmca platformei rambleului;

&au

a coronamentului;

calculul distllll\Ci oriz.olltale fll;;bdu-se cu fannula:

H-

tnilpmea

tncliDarea taluzului.

~ '" !!+(H -h:)·n
2

In cltttelllitatea clisumlei orizontale Jo se dclenul.o~, cu ajutorul flrulu; cu plumb sau cu Uli jalon, punctul de pc teren til care $C bate 1m pichet marc, a c!rei tnlltime depA§efle diferell~ de uivel
dlntre cola picbetului de pe Ill(li ~icotele terenului din punctul

interior,

Ie

mAsoarI distlqa

depqqte cu

cd.

tu care: t.z - este dil'erenta

de nivel Wnlre cote terenului de la piciorul taluzului

Ii cota pichetului

de pe

tl.

Diu punctul

tl CU

distlUlJllIl, spre

lI.'(alucrmi, iar celeialte elemente au senmificapile lritate !Ulterior.

f m dif~nta

,Jl" metri (Ilumitorul taluzu1ui),

blltandu-se un pichet t2 a cInU tDIl~

de llivel dicee

COla

pichetului de pe ad

IiCOla terenului <tiD t2.

+-------------------- --------------I

----------,.
I.

.,'"'

-

r
.,.
/

f"

....

1:n /'

""

b b do =-+a=-+H·m 2 2

n

/'

"

/

""

"

, j:m

Crestele taluzurilor
....

Sf

marcheaza cu gaharip.. Deschiderea canalului se obtine B

,

H

"

,

= b +2a

sau

B

= b + 2mB.

ell lelatia:

GabariUuea debl ~ului decAt
cota

(eand

1). cand

COla

terenului de la creasta taluzului
&e, calculeaza

CSle mai

mica

" ... ...

pichetului de pe axa Iucdrii se realiz.euI ridiclnd de la axl ~culare
II

de 0 parte

P

de alta: pe aceste petpe:Qdicu1are se mIsoarl dlstaQta orizontal! d. care

cu relatia;

d.",-+Hm 2
a/2

al2
d

H

1n

care:
b este lIpmea la fund.

Fl,e. 6.10. o.t.ritan:a mmbleulaf dill! etU II2Cz1u1ui de Ia pkIoruI 1a1uzu1ui cste mal mare ddI COla pIcbetullli de pe axa lucdrii

H - adfincimea canalului jar m - tnclinarea taluzului.

La exttemitatea distaU!ei ofUontale, se nxeaz! punctu!
exterior, cu
t2
0

II.

prlatr-un plcbet, de la
!Ie

tl

spit

distant! de n metri (tnc1inarea taluzului
0

spre stAnga)

obtine punctul f2 III care se

bate un pichet Se fixead (fig. 6.12).

~pc! pe pichepi

tl §i

la t m mai sus declt cota pichetuIui de pe a:t!, pe d

m

d

d

" ... 1:m',

H
'i.--~---¥

'"

'" ,,"1:m
10m / '7
/
\A

...

"..

b
Fig. 6.11. G~L.~rilaiu de!)lcului pc tereu
itoutai

•~ plchltriluld4 JU De- 1.
__ _ orizontll.ll:
8.lUI

tkbklWd. Debleul este &ecliunea transversall a unui canal executat III slp4turI.
cot4

b
fig, 6.12. Oabmitarea

GabtuiuJna deb1e"hd c4nd
lQ:jJ

teMJuluJ tie kz creasta t4lmului
de
0 parte ~

elte egaIJ1 cu cola

~bleulu! cInd o::u terenulul de 1ftcm!SIa taluzu1ui este IIIIIi mk:l dec8I. cot. picbetulul de P

lllcrlrll (terenul este orlr.ontal). se realizeazl utfel (fig. 6.11):
It

Jucn\rii, __

ridic! perpeadiculsre

de alta, rnAsurAnd pe fiecare distaD'"

__ __

I

au lucrtrii

Gabarltorea debleuhli

(CIWll 2), clud

cota terenului

de II creasta taJuzulul este nw

IllMt

~edt pichetuI de pe ClXalucr!rii (fig. 6.13). se reali1.eaz! executAnd sceJeqi operatii ca" III eamI I. distaDiA oriz.ontalll calcullndu-!ie eu formula:
121

i28

1

'f'
.,' 09:
\

It..
~'" '!1

Se procedeaza
in care:
-~ esta

ustfcl:

se detennin!

di:;u:.;a
COIlSCCUtiyt:,

orizontala C<iQ) dintre doul curbe de myel diferenta de nivel dintre creasto taluzului

P punctul

de pe IlXlllucrllrii.

folo&ind fonnula: E do=-' [·N
tn care: [ este panta,

,
Pig. 6.14. '1'ruarc4 unul dnim de pant! dal!.

N

Ilwnitorul

scarii planului, iar

E ecbidisum$ll curbelor de mvel

Ynlocuind valoriJe cuaoscute
,/

&e

0btine:

1:"......
<,

<,

1;m/
,/

./

10m 10m d =---,",-=O,012Sm • 0,08·10000 800

<,

/'

Se uneste PWlCtu1 A cu B. Se la til compas dlslanill d un arc de cere, care in~

= 12,5 mill ~itua:plDd

din A se tra~~ AB. de cere, care
B,

curta tnvecinat! til punctele 1 p 2, de 0 parte

Ii de alta a liniei
UU IIfC

Cu Qceealji deschldere de compll.~ (d .. 12,5 mm), til puuctul 1, se trlllCaZA
PIg. 6.13. Oablrlu.rca dcbloullli clad COla terl!ilului de la creesta taluzu1ul me mai IllIIII dccIt !XlIII plcbotului <Ill pe 1IXII1UClirii

intersecteaU ob~du-se

curba de Divel fIlvecWatl til p\WctuI 3; se executl acee&§i operaPe tn punctu.l 2, punctul 4. Allalog, se procedeaz.l dill aproape til apcoape, pbi In punctul

obpnllldu.se trueele A·I-J..S.7.B 6.5. TRASAREA LucRlluLoa DE ORGANIZARE A TERITORWLUI·
II parcelarll

p A·24-6-s..S.

Se va alegc traseuI eel mal $CUlt, cu uoghiwi.le tndepllnt$C coudltiile de uuu
~U$

diDtre IlliniQlllCute

cat mai

mmi. Dacli traseul A·t·3-5-7·B po

.:.e

calculead pe plan lungimea aUDiamenteJor, Aplicarea. !n teren a lucrorilor de organlzare a terltorlulul, openqii planimetrlce ji nivelitice, La trasarea pe plan
It

a ungbiurilor db1uc aliDimIente
temL

ti elClllCuule

supl'afe~lor comports
0

geometrice ale curbelor, care apoi se vor
6.5.2. TRASARRA

trasa

planului parceleJor, drumul de pant! datA este

problemil

specials,

PIANTATIII.oR POMICOT.E pcIIIIieoIe pc terea ... Supraf*le
$AU

detenninatI de retieful terellului 6,5.1. TRASARRA UNUI DRUM DB PANTA D.HA Se apIiclla luairile IrCbuie sA ~-10%. alinlamcmcle
tmD.

Tnsarea plaata1illor

ce se plaDleUI se tncadreaU pe pe pArli. Trasarea piitratului seu

plauul de situalle !n fonnA de pAtcat seu dfeptunsW, toWl de

orgaIlizare a teritoriului,

dreptunghiului til terea se face cu teodolitul
0

Ii cu panglica de 0101 Se picbeteazl pe doul diD lamr'Je ii locul acestora.
Ie

pe terenurile tn pant!. pamA ~"C
DU

IIllitur!lte, 111distanta intre rtruiurile de pow.i, care apoi se prelungesc cu qjutorul jo.loanelor. JIlIIfCIndu-se prin picbeti, Jb:lurilc de pomi Tl'ILiIIJW planta1illor suprafcteJ,e ce so plauteui suprui* pawIcole pc tereuurl to pantA. Pe plauullic aitua~e se delim.jtc-i\ll
ell

DcwuW'ile lXincipale, peutru a fi arxeaibile vehiculelor trebule sA piWnte

TinaDd o:mt
planulJa

de aceastl

c:oJlditie, so alege un tra5eu mai lung. tncat

Co:)UlpOneiltesI alN1 PIlIlIa sub 10%, Problema se l"Czolvl mai tntru pe pluu §i apoi pc scara de 1:10 000, echidistaDJ.a curbelor de uivel de 10

pomi. Pc plaD.

delimiteazA solelc ji tarJalele cu paroi Pe ~
;';;.1

CotW~

m.

lie

cere

se t[Q$eo.zlllwQ AB de cea now mare PWli.l!(fi,ll. 6.15). Se ~wbile~ di~t.1i\1<1 orizontai;
lUsenU rtDdl<l'i!e de

-··-·---·----ttrraa&alunea~Uilrnunii-.:lwln'WlJ"n"""AB"Jt-<ocu..,.....,piIll8~ACae~8l1!%~(n:n'"g".

(l:,;-nI4IT).-----------------+-din~·

:_tre-rlnd~=-W1--:-' t;-e-d=-e---:po~nu.-;-· ---:e&re=---:se-=-=trccc=:-;tn':-::pro=:lioctul=:1":ide'::-:e::~::;:;utIC-;;';' ;--PP;;-e;1ilUa~·~de:;;-;;;llea;;;;-;llliU~·--;mar;:;;;;e;-;;p":i1·.w.illta. 1

13·J

luct!pand dil:i A. spre 13, foe

pomi O. Z. J etc.), Se .;ii1cu1eaz.:O cotele tie~

~.i::..~

·3:

r
de poml. Se calculeazl dlferenta de nivel (Ill) tntre doull rllnduri de pomi ~i apol distanta !udinr.t.I
din teren (I) eu formula: D=Jdl+AzI In care d esee distanta orizontaIA dintre rAndurUe de pomi, (fig. 6.16.).

........

oceleaji operlltli de 10.plnntatiile de pomi. Curba de nlvel cheie, corespunde cotel axel terase! de III mijlocul versantului. Trasarea pe teren a celorla1te terase, se executl astfel: de Ia punctul (5) ee corespunde terasei din m.ijloo.:ulversantulul. spre emonte, se nllsoar~ cu pel18lica de doul oci distaDta din teren, pe aliniamt.ntul AB, care va marca au tetasei fnveclnate 4. Distanta din teren. este dati de formula:

-'" ,

1-

10G,Qa

til care: D -distant- din

• •
d

I t

"lID
IODD

te:ren.

h -tnIltimea terasei,

Fig. 6.15. ~ din ten:D (plan vtttIcaI)

~
~e;DD 78,1ID ?II_.Ga

•• •
f

do -distants. orimntall dati de formula do
I' -Iltimea. platfOl'mt'i,

= 2. + mh 2

m

-tnc1inarea taluzului teraM:i.

Fig. 6.16. Dillllll!de pe ten:D (plan oriZJlltal)

In teren,

se hilt pichep tn punctele A ~ B ~i se jaJoneazli a1iniamentul AB. Distantele de pe
Be

pant!. corespunz.Itoar distante10r orlzontale dintre r!Ddurile de pomi,

mIsoarl tn plan oriwntal.

In cazul foloslrll nlvelulul Ii mirei, se ttansmfte cota
se

de la un reper CUDOSCUt, punctului A

fl apoi

lie

aft! cota rtndului de pomi de la mij1ocu1 versantului care se pre!ungette In ambele pIbti. corectIndu-

tn

CIIlW

unor slnuozitllp nuui (curba de nivel cheie), Din punctul4 spre A cu ajutorul pangllcll se

aplic! distanta D

Ii Ie va bate un
B.

pichet, care corespunde unui rAnd de pomi

'0 a. m.

d pAn! 1.

punctu1

A

Ii respectiv, punctul

6.5.3. TR4.SARBA. PL..lNfATllWR

DB

VITA DE VIE
Be

Pe terenurlle co pentl peate 15%, vita de vie p~ Prln cu

planteazl pe terase. Elementele geometrice ale AB de
mai

terase! sunt redate tn fIgura 6.17. Pc planul de situatle se delimiteIW. solele §i parcelele ce se vor

viti de vie. Pc eceastI suprafat! se traseazllinia viti de vle pe
teros!

cell

III81'e

pant! (fig. 6.18.~
.

__ ._._-_._--_._-_.-

_--_._._

----.-.-.-------

..-- .. ~.-

-------

rftndurile de

ii numlr.1l1indurilor

pe tenIsL tn

teren,

se bat picheti tn punc'..tle

A §i B fl se je.J.oneaz! aliniamentul AB. Pentru tra.wea curbei de nivel cheie sau mljlocie, se executA
132

,
Celelalte terase til amoate se ttilSeazli tn mod IlsemI!DlItor.Pentru traserea teraselor spre !lv'l!.
de la tetasa S, atlatl

.

..

Nivelarea de explcatare se face anual

SIlU

la eel mult doi eni, peutru iDl~turW'ea deuivelilr'Jor

tn mijlocul

versantului,

se rulsoar!1 distanta D de doul ori §i se obpne &Aul
A
d 24500

ce apar din exploatarea ~colil
• NIYBLARBA TN PUN

a terenurilor,
ORIZONTA.L

teraseI nr. 6 ,I tot qa, in continuare pAllA la

B.
Dupl pichetarea

axelor teraselor, se Suprafa!a ce trebule lllvelatli In plan orlzontal,
specialla parcelele de orez!rle.

picbeteazl

profilul

traDsversal aI terasei
EM ~ se fiAeazl la

w

tmbWlltlllirile fu.ociare se rcalizeaza,
tcaseal.! canaleie

In

(t'ii.

6.17).

In
ei.

punctul E, se m!soarl tn un pblon care
iDdicl
d d ft

amonte

distanta

Trruarea parcekbJr pe teren. Pe supl'lIfata ce trebule wvcIatA se
alimentare §i de evlllCUlU'e. gabariteQl Se
215 B 210

de

extremitatea

aceste caoale. Bxecutatea canalolor til TIIU1bleu face cu lie

tDl:liDarea taluzului. Apoi, se mlsoarll de la
E in aval, diitantA EN, obtJ,nlnd piciorul taluzului,

plhllllJlt dill parcele iar caualele de evacuare, til debleu, depunlDdu-se pilmllntul de 0 parte Ii de .:Jta.

FiW!I'e pan;elll se delimitellZll, pe unll Wnlaturile lungi. cu un digulet la distao~le stabilite pe planul de execu!ie.

at CGlalului de alimentr.

~j

uude se fuell,zi1

0 balizA

care

pe alta cu un dlgule] IIIcaaalului de ev acuare, Pe lilllluea parcelelor se traseazl diiu!el.; de separ .."e. Terasamentele necesare peatru cOllstrw:pa digurilor se obpu din parcele. Pichdm'e4
executllidicarea

indicl

fnAltiJuea umpluturii. Dup4 executarea se marcbed li1hnea platformei,
PI vman#l ell JHW4 neuniform4, se

s!plturii in amonte ii In''.prA§tierea pimAntului in aval, Pig. 6.18. DetermiIlarea dlitaDldor Tn Ieml, Tncro 1InSe.

Ii rIdk4rea .Utic4 II paruldor.
nivcliticl, tnm.smi~

Fe marginca pan:elei, de-a hmgul canalului de

delcrminl, in parcela, curba de uivel chele, Se marcheaz4 axul terasel care corespuade curbel de

allmeatare, se picbeteaz! diu 10 - SO 01, carourl care rezult4 dill Intefseclil de aliujwllellt~. Se
cota de la parcela vecini. t1cInd Qbrile la fiecare pWJo;tIi

nivel cheie. Se c:orecteazA 5in.1Wz:it4Ple acesteia De la aa:astl terasl. SfI'C amonte cu' pangllca,
&e

ii aval,

mburlnd

traseazA

Ii axele celorlalte terase. Se picheted

pc

tcIen, de

la axl, elemeaele

la reperul din porcela wmltoare ii tnscriindu·le In ~arnetul de tereI1. Se calcu1e~ cotele picbcpj la cola deflnitivl.

Ii $I:

bat

te:ruclor (platfonna. tnclioarea, IIDlpiu

P ba!l.cheta), plant!ndu-se

gabari~

CIllelllui cotei medii pontkrate. Din c:otele punctelor
6.5.4. NlYBLAREA $1 MODEIAREA TBRENUR1LOR TehIlologiilc culturilor culmrile iIi&ate ell pentru efectuarea lucrlrilor modcl.mea medic a flCClrui carou
§i

de la fiecare carou, se caiculeazA cota

p apoi. c:ota medie

a illtrcgii pareele,

In fiaura 6.19 .• ootlDd cu 1, U. ill etc.

,i

agricole necesit! nivelarea

modelarea
peAtnl

tereIlurilor. atat pentru tll.slmliltarea
uni(Oflll!,

carourile tncepAnd din stanga sus, rezult! urmiUoarele cote ~:

penuu cele nelrigate, Se creeulastfel

condi~

agricole, In ccnditli optime. Prin nivelate ; modeiare, Tn regiunile

umcde ti sublUIlClle se a.sliW'1 elimioarea excesului de apl, de la suprafota solului, Nivelaree

,1

Cota medie a intregti parce.le se obpne

ell

reiap.a:

a.siaurI ~

dispersat! Ii UDiformAa apei, previae eroziunea de lIod4ncime §lIsau
§i

Z = Z, +Zo +ZlI1 +,,,,,,,+Za

creeazl COJldj~lpentru aplicarea celotlalte mAsuri de preveulre L1M:tIrile de acestora
Cite

~"eIarenecesitl

combalttC a erozlunll solulul.

deplasarea unui valum. mare de ten£amente, de aceea c:ostul

w care


Neste Ilumllrul cat\)w·ilor.
de la numlrilor 4

N
se ~ serie

.... wsWl

ridlcdt. Niv~lai'Ca, ill fuoc&ie de modul de exe.;upt, se claslficl tn nlvelare capitalii sail
58U

10 r.ceaatI relaSie. suma

ti lIStiel:
-t Z,

II lllveIare di exploatate sau curentL lnclinate §i

Z, +ZI/ +...... ..+Z... '" - Z, +Z3 +Zu +Z~l +Zl +Z, +ZII +Z" "
+~~~+~+~+~+~+~+~~~+~+~+~+~+~0~+~+~+~+~+~+~+~+~+~+~+~)

+Z. +Z'I + Z., _-.--.

Nl velareA capitalA. cou.stAIn ui velaree percelelor de itiget tu plaouri orizontale se executl COIlCO:niteDt cu amenajarea sistcmlllui.

I

r
sau: Z/ +Z/J +"",,,+ZLf = ~{(ZI +Z4 +Z1) +Z43)+2(Zl +Z3 +Z,' +ZU +Z2)

-z, ",Z41 +Z.JI'

Calcubll Itivel4rii

en plan
J~~ ~ -'-.'
T

orir.ontaJ

+4(Zu +ZII +Z22, +ZI1)]
Din aceastl relape, i'Czuitl W11lAtoacelc: cotele punctelor de la colturile parcelel, inul til calcul

:r-: ..',_

o dati. &did punctele au ponderea 1 (influenteazl Duma! un carou), eotele punctelor de pe margintl
pan:elei intrtl de doul orl tn calcul, au ponderea 2 (influenteazl!. doul earouri) ier cotele punetelor din

i
I

~ Nr,

,. 0 ~ 2 ~3 ~4 .' II ~ ~I 31 II 41 ~ 12

';".,~p. ..~-.:~::i~~,.-...:.~t:.:.I~

'

~

eo..
Z

.~~
'I ptlDdIIlol.,

~
P
j

pet. ~ plUM!tIIlw

~

1

PnHllISW W

-! ~
,~~

pKl.

~ deftn1tlyJ
~~.I

~

Dif~

~

n=;m60~.r=ly~.....,6'-3~2'(,()'F"
~
~ 63,443 t 63,430. ~ 63,210 , 63,360 ~ 63.400 I 63,420 ~ 63,180 15 63,240

I!

f

...

~,n:!E:i.h.. ,~

( --'3'--' (_ .. 4
~'~

!

'~

Interiorul pm:elel, InIrI tn ca1cu1 de paIN ori. decl au ponderea 4 (influe.n~ GeneralizAnd aceast! relatie, rezu1tl:

patru carouri).

I

~
,I

1
I

2

4 III 31
tZJ

l11 12

U 21 V 22

41

'.1

= O,2SLZ .....+O,s0LZ.....,...+ LZ""",

r

sail ZJ "" .!.(Lz"", + 2LZ ....... +4Lz
4

IV

32

VI

42
43

....... ,,)

VII 13
Fl.g,

IX VIII 23 33

Deci rota medie ponderatl a pereelei se ob1ine cu fonnula: Z : O,251:Z"", +0,501:Z ......

~ 32 ~ 63,220 ~ ~ 42 ~ 63,400 ~ 33 43

~ 22

63,260i

~ ~ ~ ~

2 2 1 2 4
4

; ~

i ! !

-='i=0==096! 6, .,~~~--.~.~
"5 1
J

1s'''''''.=--=-r-r--' '"1
~ • ~ • ~ •. -,

,...( ..

j =~~=...,,;; g CabeJ
'

TabeIUl6,1

~ •
" ....

,+

~

'.

, =;:
.1.

0M

2 2 4 2

4

.~ 1

~
~

+

s.is. Suprafa;a

de tereII pk:bNlI pentrulllvelare crir.mtIIl

.."

N

1:Z ...._

!

,~~~:ji~ i I
l
I.'

126,880 ~. 126,860 , 63,210 ~ 126,720 ,1 253,600 ~ 253,680 1123,360 it 63,356 126,480 ~ 253,520 ~ 252,880! 126,B(Xh

, 0,084
~ 0,074 0,064

~ 0,146 ~
i~

L

63,390 ~ 63,370 ~

36

2 1

~ 126,780, f: 63,370 ; _\ 2280,lOO~

1~!:;~ ~ '.~::,- ~ ~ :
_;L= ..J_
_

~ 0,176 I ~ 0,1161 ~ 0,096 J 0,136 , 1 ~ 0 044 ; 0,034 ~ 0,014

~

~

~

~ 0,004 ~ 0,044

1

'. 200 ~ 400 ~ 400 ~ 200 1 400 ~ 800 ~ 800 ~ 400 ~ 400 ~ 800 800 ~ 400

~ 19,200 j '; 1 r. 33,600 ~ ~ ~ 29,600 ~ ~ 29,200' • ~ ~ 1,600 j 1 ~ 35.200:' ~ J 51,200 ~ ~ 70,AOO~ ~ 46,400: i 76,800 ~ I 108,800 ~ I 17600'

~ ~

i

400! 200 ~

~ 3~~ll07,600j

I:~ i
j
13,600 ~ 2,800 ~

t

.,

sau:

h _ ~: _ 144 ml

•- S -

72oom1 - O,020m

In care:

Com medie definitivll sau cota planului de uivelare se calculeazll en fonnula:
din col;urile pan:elei;

I:Z.ca. ute suma coteier
rz.-t.. - suma ootelor

z....::: z.., +-ho "" 63,336 + 0,020 = 63,356 m
Cnct "" c.., + h,

!Z.... - suma eotelor din IllIlrginilc pareelei: 1llm
din Interiorul percelei;
lie

Daell se lucreazll cu cltlrile pe midI, citirea medic defmiti vIIse calculeazl!. astfel: Ctzkulul I'olumului de terasamenu. La nivelarea in plan oriz.ontal, volumul de terasamente obtine C,.p(cima. medic ponderarA) adiel
este ega! cu volumul sIIpIturiIor, Volumul slIpAturilor este ega! en volumu1 pentru umpluturl plus

N - numlrul carourilor, DacI IC luc:reazl diRct eu citlrile de pe mid,

citirea la care trebuie aduse toate punctele carolajului, astfel ca suprafata. parcelei 51 devlDl. orizontall iar volumul sIplturi10r Rl fie egai en volumul umpluturi1or, Deoarece din parcell se iii!
- terusUlIICllte',C pentru digu1ClCle cwudetm

volumul de 15 - 20% pentru ~ZIrr"'1l1k

tlISIIre IIoIIU tll_

relll1l1l1:mli..

V,: K·V.

df. aJ.-imcntllre

,

c!iguletele trWlS'Iersale,

8C

io. in -UW""-----t3

to care:
V, este volumul de sIpIturi:
K - coeflcient de tasare cnre diferll dup!i. sol iar

scese volum care se D1lOlefte sarcina parcelei (11.).
supraf~ de 7 200 m1(tabelu16,l).

In exemplul

dat sarcina parcelei este 144m jar

V. - volumul de umpluturll..

l.n

Z

.,

= 2,280,10 = 63,336m
36
V 144m'

Cl---

_ S _ 7200 m' _ 200 1 m p 36
Z::;:200·0,096=11.200m

In tereu, ;;upmfo\ll se picheteaza to cerote] cu latura de 20 sau 25 amplasata, fa;! de marginea terenului, la 0 dep4rtare egall cu jumltate
reali,eaz6 astfel plchetarea, tu mijlocul carourilor. Rldicarea

Ill,

porulnd de Iu

0

linie
se

din latura carourilor. Se

h=-=
S Z_

::;:0020m Vw a.p. 7200mJ ' = 63,336+0,020::;: 63,356m

nivelitiel a puuctelor caroiejului,

executA prin drumuiri combinate cu radieri de nivelmenl geometric. Dupa executarea nivelmentului pe teren, se calculeaza cotele Intocmindu-se planul cotat,

Cubij

ck ntvelare :350,800 -144 '" 20<i,800 ml. ~07 ,600

Cuba} ck nivelar« compensat: 206,800;

= 207,200

m) .

C4lculul niveUtratmnuluL Se eMCUti pe tlfii sau parcele de nivelare. Pe f1Pi nivelarea se
face cu
0

slnguril paulA, egall cu paola brudelor.

Nlvelarea pe parcele se face alAI dupA
0

p.ul~

AceastA fonnulA corespunde sinw\iei til care parcela nu are ~lIfcinl CInd parcela are san:inA se folosc§te fOllllula:
V,::;: K·V~+Vr

longitudinall

cat §i cea
optimlsc

transversal!.

Problema fuudamcntal!,

QlIIJtituic stabilirea pantel optime,

care corespunde uuui volum IIliWm de terassmeme.
PlII1ta

poale

dctenDiDa dupllll'lDllowele

metode;

z

metoda celor mal mlcl pl!.lfllte (James C. MUff -1957);
~

Vr t:Stc volwnul de terasamente pentru l'mnbleul canelelor ~i a .igurilor transversale. Volumul de sIpIturl (V J pentru nivelarea parcelei flhi sarcinA se calculeazl eu formula:
V,,, II'P',iZ

om;
Ia

eelor mal mici. piltrate simplificat4 (N. A. Ha1chia.~- 1961):

metodJ.l poliedrelor (M. Rl1dulescu - 1973); metoda profilelor.
SCI ~

..

tn~;
Q

este aria afercntl unui punc; al caroiajului cu ponderea 1;
cotat;
\.'Ow !!IIU

p - poudcrea pUDCtului
Aria aferentl

t-------------y e
ABC
0

Metoda celor mtd mlci p4ttvu
0
0

pe un caroiaj. Punctele caroiajului se tnregistreazl, fntr-un label, til report cu dod axe rectangulare x ~i y
(fig. 6.20.); a c4ror oripIe se IIllta 0 distanP. egali cu

AZ - difmmsu de niv\ll tn~

I.itirt:ll rnedie f.it!finitivl!. ~i \.'Obi punctului

1

0

0

0

se calculeazl astfel:

2

0

0


0
Q

S a=-in CfU'C:

~>

3
4

0

0

• •
0 0

o ju.mlta1e

din 1atura coroiajului.

Panta optimA

II t'qiei

0

sau pan:elei de Divelare, pe direqia X (Ioogitudinlll) se
detetnUnl cu fonnula:

0

0

0

0

S este 5upraf* parcelei Tn m~; l:p - suma ponderilor punctelor.

5

Q

0

Q

(>

/X

=

t,x:i:.z. [I .. (. /I~ll
1 .__ 1 __
1_,_

. LX
1

Ag. • NIYIU..ARF.A TF.RF.NlII.Ul IN Pl.AN fNCUNA T
]a

6.20.

Pie~ tereOwui til caroiaj cu punctele la ~trul CIIroUIilor

• \LX.) LX~ - -.!..--j.1
II

I

50 oucutl peI1tIU'lriBapa 'prin scurgere wnidhate Ii a celOl,~ erozlunll,

suprafata, pentru nivelarea tereIlurilor cu exces de

iar pe dlrecPa axei Y (transversal) cu fonnula;

Prima opc::ra;ie care Ie cxecutl est&! ,tmplittiIea. pe planul de si~, a terenuhd ce va fi nivclat TIl pw-celc dO irigQ\le, In funcpe do! relieful terenului, de clUUllc de-lri-·-ga-~-e-f-i-de-de-sec-ll-re-,--I-------------------------------IIrejelel llWiimea brude!or sau a~tilor.

ns

139

a -Iatura

caroiajului;

D4 - suma adAncimilor de sApAturA. Panta optimA se poate calcula Ii prin/ormuJa Hakhlas:

tn care:
I~

Formula Rifdulescu:

fi

I,

ute

panta

optiml In ditectia axe! X

p axei Y;
tn care: I:( +H) este Marr,

X. - llun1lru1 de ordlne al puuctulul sau linlel:

Y 111 - numlrul de ordine

at punctuM sau calcanei:
core medie
II

Zn -

cota punctulul

SQU

punctelor pe lillie.

sums. tnlltimilor de

umpluturl

ceil alp tenneni avlnd semnifi.capa de I. Connula

z.. - cota medie a punctelot
1- 1litllneil parcelei.

pe coloma:

II - nWllArul punctelor sau numarul llnillor:
m - num.ln1l. punctelor sau numJrul caloanelor;

Calcu1ul nivclArii dupl metoda Marr este prezenta1ll. tn tabelul 6.2. Iv!nd succesiunea:
IE

se colllpletel:llA cotelc pe cele douA 8}(C; se determin! suma cotelor pe linii
Z _, .. 89,650 m Z_, Z

P coloane;
Z

Cota plsnului de nivelare (~)

fn punctuI de orip

at axelor se calcu1eazA cu formula;

.... se C'.aIcu1e-azlleotele medii pe linii fi coloane:
Z ... , .. 89,601 m

Zo .. Z,,- I.X. - 17Y. tn care:

z. cste cotll punctului

central sau centroidul, egnlll eu cota medie

II

punctelor m~jei

SIlU

-

se delel.'miul COla ruedie a parcelei: Z, = kL__

-.

.. 89,568 m

= 89,469m

-,

.. 89,270m;

parcelei de nive1are; • X. ~iy, - sunt distantelc punctului C (centroidul) f~ de axa X-lor ~i fntll de axa Y-lor;
iat I.

!:Z"l',
m

..

Ii I, pantele optime ale pan:el.ei de nlvelare

pe direqille X

P Y,
Z

Cota planului de nivelare. in fiecare punct al coroiajului.

se detenninl cu formula:

Z, .. Zo + t.'4 + 17Y P
ill

.=

.!!L_

rZ.r,
n ..

89,650 + 89,60 1 +"." + 89,270 ~ 89 S 12 m 5 ' 90,242 + 90,196 +, -'...+ 88,608 II = 89,512m

care

Z, este cota planului de nivelare In punctul P a1 caroiajului; Xp ~i Yp - diSUlllte1e punctu1ui P flltll de nxele X c:aroiaJului,

,i Y. unitntea

pentru distnnte fiind cgaHl eu \lIrura

•• • !:X!,!:ZI LX,Z,,, I-I H

-1
1 I ;40

VOlwnul de s!plturI se calcu1eaz! ~-<";P-c°:~cr-,;u1I---.~"':__,----

----------------+----------_''_.

"[tx: _ ~-:-~r-l" ~"

1341,78S_15.447,5S9

n~,

- 4,460 - ""i2SO = -0,OO"~6
.J.;>

111 care:
V este volwnul de s4plturl;

±X,Z = (1-89,650)+
I
I"

. LXi
t.,.1

(2. 89,601) +(3.89,569)+(4,89,469)+ -1+2+3+4+5=15

(5,89,270) = 1341,785

Calcuhd nivet4rU pareelet pe dlJu4 dtrcqii (X Ii Y)euf!Jrmuia Marr

L ZI = 89,650 + 89,601 + 89,569 + 89,469 + 89,270 + 447,559
n

LXI) +1+4+9+16+25:,:
Pol

1-' .

55

5886062- 66'98,417 , , ~11 '" - 224,840 '" -0,00750 505-~25

. !:y, =
""
...,
compa.rI
0,1

!:Y/

..

11

29975

=-1 +4+9+

16 +25+36

+49 +64+8] + 100+121 = 5 1S
'

1 +2+3+4+

S +6+7 +8+9 +10+11 = 66
111Clift

Dupl ce $-oadetennl.nat panta optin~ panta admisJ.'bIll
lie

se ob~

Wl

velum minim de Le!'asaJUentc,se

pentru

brazde sau fI§ii.

DacA pauta 'au optimA

tucadreaU 111limitele cerute, se ale&e 0 paull cAt mal apropiatil de

penta
de

ttiiDd

cl difetenta

tn1re cea optiml §i cea

aleasl Cite mal.

mare,

cre§te

Ii volumul

ttIlISII!UeDte,

Se calculeazl cotele planului de nivelare, pe <JouA direqii cu retapa:

UlClU'C; ZXlYI

reprezintil cota ple.nului de nivelare in pUDCtulXr Y I;

Z. - cota medij;. afape. com centtoidului;

~~,.__ym~_.+_;, _.
lU

~l~~_~t.~.T~,.~ __ ."'"_l!=.:Q.,~~?~ ~~~~~~_ _ ~ ..!x.;;.2;gro~P~~__,.i~...,.305.-..rp-_·.~~.' "
.•~-a...,,; ......~.c..... .,.;' :.L........... '.:L_

~ Modii

I'

89,650

...-...~

ij

.... ', "

89,60t:;

~.~_.·~'~·

89,569 ~

".

,
-

1

.:,

i,51

:

,,"zI

.....

~...

• .........

-~~~

...

"""-" ...~_

E

-1'

.

-

T_.~520\6t5 ...~.,.~..a

·'1._.

_,.o.r

.-x. P Ye - di5tancete punctului
Xi fl VI - numarul
1- latura caroiajului
(I)
ell retapile:

C (centroidul)

fati de axu X-lor §i fatA de IIJtIlY -lor, unitatea de

di5ta!!.ti fUnd egall cu lamra caroiajului: pullCtului pe axa X, respectlv Y

Va/ori care u~ureaza ca/culul pantei opdme prin metoda celor nuzi mid
plltraU II mdod4 po1i«lrelor T~I6.3

Distancete Xe ;. Y. If) calculeaz!

X •.. .!.(1+2+ ..... ,+n)'" 1.(1+2+3 + 4 +5)= 15 .. 3 n 5 5

y•.. 2.(1 +2+ ...... + m)= 2.(1+2+3+ m 11
VoJorite

4 +5

+6+ 7 +8+9 + 10+ 11) -=

66 = 6,

11

~ ~

i ~=.-=.J.~...--- :'''" .....:i=... ~=-=~.-=..="-'.~l="''''-.,=-=-~-_. -=d ... ij .; • :'
~;

~

II ix,
D

~

"l!L_

~

:'

L,"

~r~=~
'.1

n

,.

.,

(I _ 10 lit)

,,~,

~ &

"~I

(l- 25 III)

N

~

X. Ii Y.

Be

pot extrage diu tabelul G, 1

:i
;

!~ ~1 J
5~
'I ~

1 2 ij

1.5

J

0,5 ~ 10,0 ~0,0160 17,5 ;;

0,4000 ~ 0,1000 ~ ~

Cotele pJanulul de nivelare
Zlll~l ..

tn punctele + (6 -

XI

Y I, Xl Y $, Xl Y2 au valorile:

89,512 +(3-1) 25·0.00356 \- (6 - 1) 25,0,00750 = 90,627 m
5) 25·0,00750

i
; I
I~,;.

.: 6:!
r

3.0 ::

;:~ J

~::ci ~
0,011

7

Zoly) '" 89,5 12 +(3-5) 25.(),00356 Cotele proiectate

= 90,271 m
§i cots terenului:

se tree pe tabelul de calcul 6.2.

AdAncimilc de sIpIturl
planulul de nlvelare prezintA umpluturi:

Ii tnllpmile

de umplutul'! se determinl dupl calculul tuturor cote lor
dlferentele pozitive

tlcAnd diferenta

dintre cots prolectata Z.1 yl

~ ~ "

8u 9 :; 10 ~ 11 ~ 12 ~ 13 :i
1145 ~

4,5 ;1 5,O! 5 5 ., 6:0 \ 6,5 ;' 7.0 ~
78.5 i

4 , 0 '"

3,5;

~.:

~
..

90,627 - 90.270 ::. + 0,357 90,271 +90,150 = + 0,121

~ il ~ If ~
sA fie egolll eu suma
ell

16 i
17 ~

~

0 8,5:
"

il

Z.lyl ::

Ztsy5 = 89~21 +89,780:: - 0.259
iar cele negative, sIIpIturi Controlul ealeulului
tnllpmi10r de umplere parcelel. h. :: 4 031 iar

II se tree tn tabe1ul6.2.
- sumo ad&lcimilor de sllpAturll (!h.) trebuie sau media cotelor din cele patru colturi este egalll cota medie a

18 ~ 19 20 ~ 2t ~
22 ~ 23 ~ 24 f. 25 ~ 26 ,I

i

CIA)

!I
,
:1

9,5 :i 10,0 ~ 10,5 :i 11,0 I! 11 5 Ii
12:0 !l 12,5:

9,0 ::

28,0 :.! 42.0 i! 60,0 'I 82,5 f 10,00 j 143,0 ~ 182,0 ~ 227~ .5 280 0 ,! 34{],0 ; 408,0.i
484,5i 570,0 ~

d

0,0128 ~ 0,OO88rt

g:~~ t

0,3200 :; 0,0800 ~

0,0081 ~" 0,0062 ,. 0,0049 0,0040 : 0,0027 i 0,00231
0,0015 ~ 0,0(l32 I

0.0020 :1 0,0017 ~ 0,0013 ~ 0,0012 '1 0.0011 0,0010 0,0009 ' 0,0008
0.0007

0,0012 ~ 0,0098 0,0009 0,0008 0,0007 O,rxx17
0,0006 0,0011 j

0,0014 ~

0.0065 ~I' 0,0050 ~ 0,0039 ! 0,0032 ~ 0,0026 a 0,0022 ~ 0,0019 a 0,0016 ~

665,0 I, 770,0 ~ 885,0 !
1 012.0 i{ 1 150 0 ::

~ , ~ ;

i

:L

13,0 :~ 13,5}

1 300:0 1462,5

ii

'w

0 rxxn 0:0006 0,0006 •

00005 . 0:0005 O,OOC>4 ~

t

h. .. 4 03l
Sf

Volurnul de !tl1pl1tur'1i ~turI (Th.),
ell (annula.:

calculeaza in functie de suprafata unui carou (12) ~i de nddncimile

de

Metoda poliedrelor porneste de In principiul ell tereuul este format din rnai multe poliecre
bazele superioare oriwntale §i la nlvele diferite,

C\;

V

= 12

. (Lb.)

(m') lmtpluturll

Calculul pantei optime pe ~i.i se face cu formula:

-I
I
1

Reportul tntre
flc cuprias necesitat de

IUma

adincimilor de siplturl ~isuma tnIlpmilor de
ell

(R) trebuie

sl

tulle 1,20 Ii 1,30. Pentru aeestea sc supllmenteaza

5 - 151)( volemul de sllp!lluf~
ill ewe:

warea

solului, adicll se adAncr.;te slIpAtura cu 1-3 em.

1este panta optimA a ~ei;
11-

I

144

uurnarul

rUllCI~ior

COUH'.!;

i .~

-.

1 -lungimea lanuii carourilor: (+&) _ 5\IlDIl diferente10r de nivel, pozidve, care se obtin scazJnd cota medie a f1§iei din cotclc temlului, mai marl decAt IXJtamedie. Valoarea
ill tabelul 6.4.

Calculul nivel4rU pe fdiii pnn maod4 poUedrewr
TaboJuJ 6.4.

+n .J

K

estC datl in

tabclul6.3 Datele din teren §i calculele efectuate sunt

trecute

In excmplul

dat, calcule1e s-au efectuat astfel:

I ;; K .

rc +Az) ;; 0,00653 . 0.7329 ;; 0,004785837.
tn care

Cota plaIlului de nivclme &-a obpnut din swna cotelor punctelor raponatl la lI\U1l!rul. punctelor. Cota planului de 1Ii~ planul de lIivelaR are Ze • ~
2:Q""~
COtA

se ca1culeazl pomind de la centtul fa§iei (pWlCtul 64),

egll1l eu rota medic a f!§iei.

tn SU~ fap de acest punct, cotele plaaului de

Diveu.n" se calcule:ul astfcl:

+ 1. 1= 89,9357 + 25 . 0,004785837 = 90,0553
+ 2 ·1·1= 89,9357 +2·25·0,004785837
=90,1749
de Dive1are se calculeaz .. astfel:

-Z) .. 0,945 +0,1669 ;; -2,615

Injos fall de central fI§iei, coteie planului
AdlDdmile de sIpIturl
7061"

Z6lI:Zo + J ·1 = 89,9357 - 2S ·0,004785837'" 89,8161

IitnAlpm!le

de umpluturl, se calcu1eazl

90,2000- 90,2945 = - 0,0945

Ze .. 90.1600- 90,0553 '" + 0,1047. Se face suma adancimilor de stlpllturii~ a inllltimilor de wnpluturll care trebuie sA fie egale. l:(+Az)-2,615 .. l:,(-Az)-2,614. Volumul de slipAtwt se calculeaz! cu formula: V ..

p.

!:(+Az) _ 2S1• 2,615

= 163,4375

ml.

141'i

u.s. MOORI.A.RIVt

TRRRNllRll.OH
0

Lucrwea de modelare asiguri

pantl continuA, impusA de metoda de udare. de cerintele
terasameD~ 0

de excesului de umiditate. l~e
de

e.1(ploatlril as,ricole. Este specific! tereaurllor cu pante folUte marl sao foane mid sau cu microrelief frImIntat Prin lucrarea de modeI.are. se reduce volumul de nlvelare, PQIltele ce
Be

comparativ c:u lucrarea. de limit! mlnimII
impusl

wgurll. prin modelare cit

fl prin nivetete au

de

asigurmea ICUfgerii iar limita maxilnl este dati de asigurarea eltecutlrli mecanirJlte a lucrllri10r sau a prevenirli fenomenului de erozluae, Gradul de denl.velare al terenului este un raport bltre cotele medii ale teJenului §i cotele planului proiectat. iar lndicele de denivelare (I,J
Ie calcu.leaz.l

,

desecare - dreDaj, corelate cu lucrtri de modelare, au eficienta cea mai Nnl Pantele minime ~-e,5 -1,5%0 $I 3,3%0 cre~
0

lime. de separare • spelor "fig.
dod

6.22) tntre

canale

de deSteCare $I se
din

cu re1atia:

I. = (z,-Zt)+(Zt-Z,)
n
til care:

mlrind astfel. -=ciunea lor. Prival~ jepsile din Incintele
tndiguitc

modelellZ!, creAnd pante liDe de 1:6 1:10 (tnlesnesc lucrl1rile
Pig. 6.22. Exemplu de calcul pentru model!lrea terenunl excel ~ umiditate ;
I.canal deIecare' 2 • 1iJIle t=D ll'JDdie; 3 - pJanurl cit! roodelare .
Of

IT!tc8Diutt

Zt Ii 1., reprezintl cota terenului

p cota proieetatl. Panta proicctat! trebuie sii fie apropJat! de cea economlca (care asigurll velum nile de

cu

culturi), volumele de umpluturi M::du-

se

din umerii

privalului (fig. 6.23, a.1 iar
Ie

terasamente). Calculele pentrU modelare sunt asemlDJtoare eelor de la nivelare, precum ~i studiile topografice din teren. • Modelarea terenurllor dupl lrlpbUe. Tipurile de modelare a acestor terenuri se diferenp.azi
(pe cit

in modelarea jepsilor

face cu

paille

line (fig. 6.23, b), volomele de \Imrh .. ~
lie

completearll alit din umerii cit

p din tenlS8.tnt:ntelecanalelor

de desecare. Studiile

p cal,,'U!m
se

SI:

conditifie geomorfologice, metodele Ii tipurile de amenajare. Modelarea asigurl pante continui

executl tIltocmai niveliirii tn plan inclinat Modelarea astfel:
II!!:

.....
_
8'2

este posibil), eonstante til acell14i seas,

crovurilor

rea1iz.eazA

uneori fragmentate til limita aceluiasi sector de udare.
tipurile

tn

figura. 6,21.,

Be

fae referiri numai la
eorespunzAnd urmAtoarele ~h.~

crovuri cu suprafete mai mici de

0,5 ha

generale

ale modeUlrii,

sau mai marl de O,S ha ~ edAncime mal mid
de 0,25 m, se niveleazl tn plan tnclinat sau se

_

-

metodelor de udare. Se intilnesc

tipuri de modelare: pante fragmentate in acela¥

sens, fiecare fragment corespunzJlnd lungirnii de
_ ~ -" 0:::

bl

\,
\

modeleazl!.
coustruind
8

0

dati cu

supn.fata

din jur. ;i

l,

;

pe margini cauale de desecere

brazd!

sau ~ie

admisl (B I

-

B; ) ; pane
6.23. Tipuri speciale de modelsre caoale l:I1 exces de umldltaI.e : II - modeIarea prlvalurilor. b - rnodelan:a j~ilor.

rigole de scurgere: Pis.
terenurilor din
2

2

8'3

fragmentate

minime pentru fiecare parcels de

crovuri cu suprafete mai marl de

0.5 ha
priL

8a
FIg. 6.21. npuri d!: m;xldl!re a \t:renului pcDtnl irI~i: BI - roodt:I_11I pmtll ..conomicl; 81 - mocId_ tn rpnIri;

irigtqie (Bl - B;); pante fragmentate in sensuri diferite care asiguril alimentarea bilateral.
!Ie

Ii adftncimi de 0,25

m care

DU

au scurgere. se

modeleazl,pDnli

se asigurl scurgerea

. . Rezultil cl
adoplA paula economics

1 .. ccnduct! tnlnsporlabill; 2 .. rigel! de scurgere.

ori de elite Qil flftllta

nalU1'll111e dira:p.a brl:lZ.dei se tncadreazll tn limitele admlse. p
148

l

Mooe!arec, pe tereuwi cu verSllllp unifonni
Pe
1

§i

pantil continull cobcrmoare, se realizeaz; pe

terenurile

cu

exces

de

umiditate, se realiz.eazl ~i

late de 3 In,

fl§ii late de 10 - 20 m til lungulliniei de cea mai mare pantl., ~ infiltrarea., scurge:rea apci p J executarea me.;:auiz:atilQ !ucr'rUOI·. So detemililA. pc axul fo..,lei, puucte cotate, necesare calculule, ~i cxccupei luairii Volumul de tauameDt au vadeplfi 1 000 m3/hL Tereaurlle cu vcrsanp ce prWntll microrelief neregulllt, se modeleaza folosind metoda profilelor In lungullilliei pttrabolei ce aprox.in~
de

20 m llillgi de 200 - 300 modeieul.
spa
Ie va

care se

realizAnd pallta ccouomicl1

(asigurt velum mic de teI'UIUlleIlte), iar

cea mal mare pant!, realizInd

0

fiilBn:Jmtln a
direqii.

ace5Un

5IIU

cu tras.lIre4

cvacua prin canale
accIte peIl1IU

ti rigote pe
lie

liWa profllulu1 i1 aflatea lndlcllor de wvclare cu Qjutol'Ul calculatoarelor,

margiDi; infiltrarea
in care

mprafcse modelate

In zona

Buziu s-a aplicat metoda tI§illor
1.11 alunecare

p beozilor pe ambele

vor tntrepne anual
prin

a se asigura solului s-au

Terenurlle
de tea mal

IlCSUIbilimte 50 vor modela apUc8nd metoda profUclor in lungulliul.:i
parabolei

Ii SC\Uie1'ea apei. Terenurilc,
lucrllrile

mare

pant!,

cu trasarea

cc aproximeazA Iinia profilului §l aflarea indiciJor de
;I .-

lllOOeial'e cu ajutorul calculatorului, Pe flecare ~ie (cu Illpmea de cotete pe uul ~i; cotele proiectate,
Pentru calculul nivell!rii de)X'O~

20 m) se ,Jf;terrulul

pUD~1I:.

amenajat benzi §i spin!ri, se modelela!,

se detemIiDi voiumul de s!pInirt care rezuJtA diD aha:criIe cotelor diD teren p

!'ii. 6.24.
l-riadI;

ExemplI)

~

ClIIcul pentN

<li=siOll.llml

rigolei ~l Ilsigurllnd seurgerea

apel prin caacle de

modeItrea QOVUdlcr.

2-QIIII d.I pkgra;:3 -voiumdc

umpk<rtlllc.:rovului;

1 desecare P rigo e.
ell

Ii aJ

modell!rii

s-au ~

progrllll1e III CIllwlaror,

IlfIdnd mutt activitatea

MfHkl4re4 terenurllo, sWurate.

Tereaurile slirllturate sunt specifice zonelor eride

deficit de umiditale care au un

drenaJ natural

redus, Pentru spIllrlle sIrIturilor cu nonnc de udare nodelarea, uaeori nlvelarea
de dreDaj. Se realizeazi

marl, IL5tfel ea evQCUllIl:a slIrurilor sA fie eficientil, este neceSllrll

supnfetet.
20 an, cu

&pte

a evita

st.aparea

apei fi a asigura mi~
ba, in plan

apei spre re~

to. aceat $COP percele de 0,1 - 0,5

orizontal, avand diferenlC de alvel tntre pareele de 10 -

diJul*

de separape til lungimea cMora se coastrulesc canale de evacuate, ad8nci de 40 -

GOcan, care debufCSZl til cenale cclectoare. Anual, aceste suprafe~ se modeleaza sau se nlveleaza
asigurInd coDdilille de 5pI1are a drurilor.

Modelarea tue"urlJq, "isipoase. Aceste terenuri au un relief de dune. fr.unI'lnUlt

So modeleaz4, rea&IDd
IefUll1UCll1e

f8fii care

sl cuprindA eel pup.n 0 dun! ti 0 interdUll!; volumele de

ajllll3lud la 3 000 - 4 000 nlllltl. Pautele ce se reo.lizeaz.li sum contlnui
1IIeCIIIrl~

Ii coustaate

asiawW

luc:drilor agrlcole §i umezirea uniform! a solului cu apl datil prin irigaPi
marl,

Modelarea se eXCiCU~.dupi constructia rete1ei de iriga~e. ModellIna tCTMurilor ell pante marL Terenurile cu pante pentru realiz,arra

pol
c.:obo&'GtoIare wWOIlll
&au

cu

VCI'Sllnp

ce prez:int4 microrelief neregular (schimbari de peate,

portiWJi

de vMllnp UDifonni etc.) §i tereuuri cu alunecari. nestabi.li.tare.
150

j

CAPITOLUL 1

LUC~

TOPOGRAnCELAEXPLOATAREACONSTRUCTULOR

7.1 MAsURAREA

TASARn

Mlsurarea tJlsMi.i constructiilor se face, de obicei, pe calea observatillor de nivelme.nt repetat

asupra

mIrcli qezate pc

constructia

respecti v~ ml!rci fi.tate

conform

proiectului tntocmit pentru

organlzarea unniir.i.l'iit.as~ilor. Procesul de

orsaniwe

P

misurare a deformapnor

pe verticall prin nive1ment reometric

cuprinde operatille descrise tn continuare.

Fig. 7.1. Tipuri de m.ln:l de Ware.

Crearea retele; speciale de nivelment, realizlltll din:
Ia)

mJrci fixate pe construcpa mobile (fig. 7.1.);

care se t.aseaz!, denumite mirci. de

tasare

sau repere

IE

repere de control amplasate

tn afara zonei de influent! a constructiei. fat! de care se detennin! depllIIIIre8. mlrciJorde tasare.

• Amplasarea reperelor de control §i a mdrctlor de tasare (tig. 7.2.);rolw reperelor de control
este stabllirea nivelului de referintl Amplasarea

reperelor se face tlnllnd searna de: condipile geotebnice
terenului din jurul consrruqiei

p.

hldrologice,
otgllllWlte

a

santierulul,

sistematizarea

ufml1rite etc, Numlrul de repere do: control

care se arnpJaseaz! tn afara zonei de influent! a constructiei care se taseazA, va fi minimuzn 3.
JS3

dlspuse astfel ca sl acopere cit mai uniform wlUllocolljurltoare
tasarc au rolul de redare clt mai fidell a depllUi!rilor pe verticall

a constructiei (fig. 7.2.) Mirelle de
II

+ Calculul tasllrii # de/orllla/iei fiuu/aJiilor construqiilor;
fi~i
HI:

tasaree absoluta sail totalJ.. T a

unor clemente ale coo&trUCtiei ce

se cerceteazl, precum

,i de II crea posibilitA~ de masurare
.z
J~1
II rosturilor

mIrci se calculeul ca diferenti dintre com ciclului corespuu.z!tor

Hi p cota ciclului il;ti?a1

II tadJ'ilof.

Aceste wIrci se tncastreaz.l in elemente de rezi5ten~ ale constructiei

Ii lIDume:

T=Hj-HI

.

la eolurile CODstruqiei. tu imediata vecinltate
",I

Tasarea medie a tnttegii oonstnlClii se detenlli.nll. cu relatia; T - 1;S, + T1S1 + + • - S, +SI +Sl + +S. '
in calli:

~

~\

de ware Ii in alte puncte caracteristice ale

construcpei; ., la construcjiile metalice, rnarca Ategerea instnunenteior,
VII

r.s.

fi fi1t1l1l de

prin punctele de sudurl.

observare
nivelmcnt

stabtltrea meto.ui

TI, T2 T. soot taslI.rile absolute ale rnliI\..'ilorj
SI, S2 S. - suprafejele t4lpilor fuudaPilor, aferente elementelor de rez.ist:1l11 pe care s-e.~ :i"lIt

F precitia de txecutare a ntvelmenflltld; la
de preciz.ie, verifWate iDaiDtca fieclrei

executsrea observatiilor se folosesc instrumente W: trau~ de observa$ii

nW'cile.

In practica, tllAR'a medie a clildirii sau constr1.A.1iei

In

general, se va tiDe seama cl
0

tasarile constructiilor de hewn se observa cu

precizie

caracteriz.atll. de eroarea ± 1 mID (pe teren 5t1DcoS)

Ii ±
de

e~

dt control A H6rci dt fIrJSrQrt lit $«lIN de Ob~if

2 mm pe tcreD nestlucos, ¢mint de ± S mm. • StobiUrea tra/llelor
f

jar

pcutru coostructille

li~~44~~~~~~
tasilrilor

If ~lIm~m~t$~~
!rr~~r+~-r~~~~

se calculeazl
tuturOr

IIIlCOri ca medic aritmeti~ mIrcilor,

din suma

r.=k!, n

in CIIJt u este numlinll marcilor.

.u miJsur4ton.

care vor fi

Rezultatele ficclrui Qclu do observatie se tree intrPig. 7.3. Diasraml
peDUU W1IIIriRa

Fi& 7.z. SdIcwa

de ~ 1IArI tI. repereIor de. ~

a IIIArcilor de. n. de IIivduxm JICIIW dc&crmiDan2 WIrilor

mal frecvente In faza de

~ecu!ie, cAnd feoomenul de

tasare este oW IICti v §i din co in ce mai rare

pc JIliI.suIt

1Idrtlor
0

o fi~ specialil §i se tIltocmette peatru flecare mar..;A un grafic a1 evolupei sale in tiIUp (fig.7.3). o~.se
CW'C

co feuomenul se stabilizeazi.

curbele Mit Ml, M), hl4 ce dau construcjiei,

imagine suge~tivll.asupra ritmulw til

se desll§Oafla t..saree i

PrimuI ciclu de observ~

asupra reperelor de tasare tncepe dupli.executarea fuudapei construcpei.
la ciclul initial, uiveImeutuJ se va executa In ooudi\ii atmosferice
§i
II

.~~__.___------+---------~ pe .... oot<b _ .......
1~4

i
&

l
I

I

E;ucJdarea oburvOfillor:
sellS

favocabile, Tn

direct

tl Invers sau cu doua plauurl de vlzare asupra reperelor de control
acestui. ui velmcnt se oblin cotele tuturor mlI.rcllor de
peatru

min::ilor de tasare. Din mlsurItorlle CeIelaJte ciclwi de obicrv. • CompensareQ>fJbufWl/l/.lor;

tasare.

se aleg pe masura creiterii sarciullor asupra funda\iei. calculul deplasmlor pe verticall ale nWcilor de
ta.sare

se

folosesc doul prooedee: calculul diferen&elor de nlvel tmre punctele wmlirlte sau calculul trasarilcr

!S~

702 MASURAREA MAswarea tneliuAI'U consuucpilor

INCLINARU

CONSTRUCTJILOR

!NAL TE •

ill care: t.\q este.cresterea parpall a inclinmi, in mm:

tnwte, turuurl, cosurl, etc. se poaie face priu unnlltollfl;:le suspend1la partea superioarl
Be

L - distanta orlzontala de la stapa A paul! la punctul I!.y_ Cl'efterC& partial!
&

n. tn mm:

unghlulul Ymtre dod m!surAtori succesive Ay • 'Y"_ y'. tnc1inllril Q se detenninll dupll regula paral~l!.>pamului:
Q = ~!Jq,2 +~.

GIll

cI4jlrui cu plumb. care este eel mai simplu proeedeu;
a

Be

constructiei

ua fir cu plumb §i

fat! de

...

MIrimea total! a ~terii

vertica1a nrului cu plumb

m4s0arl

distantele orizontale ale unor puncte de pe construcp.e.

s,o-------~

J7t

Dacll citirile
este vertical!.

BUnt

egale tnse.amnl

eli

respeetiva cllldire pozitiei acestora
pozip,i

Prin diferenta citirilor Bcute 1a punctele de sus

FJa. 1.4. DeteImIaIrel VIlorlllOtale. crester:Ii IncUnIrI.I COIIIIJUC:I:Id

1 "

§i cele de jos ale clldirii periodic
Be

fl pin compararea

detenninll valoarea liniaril. a lncliDlIrii construcpei .

.Incliniri1e 1!i.durilor cl!dirilor se detenninl tn dod

perpendiculare ~i apol se detenninll CJ'elterea parfialll a tnclilWU
qI

din statia S I §i cref!erea parpalll a fnclinllrii

q2

din

Slap. S2. Potrlvlt
prin relapa:

regulll paralelogramului, se obllne valoarea totalA a cresterll tnclinlril Q (fig.7.S.)
(J

Q=±~ci+q;;
prln m4surarea ml8/durllcr or/umIak,

IiID

procedeu

foarte rAspAndit, care asiguri
0

Fi&. 1.$. ~ tDcIlairii prin IIIiswareIlIII&hiarilor orlzoaIaIe: • - tcbeml de lIIIsurarr; b -lizma eu teodoIJIgI • pmc:IuluI B de 1a pna de ... ~ei ti • fJIIIICbdui HI de IIp!I1ce de jot.

precizia cea mal mare. StationAnd cu teodoHtul deasupra bomei A (Ia marca 8 aflatl la partea superioarA a ziduJui permanent situat pe teren, in punctul C.

distan~ de

Pentru a detemliua nu aumal cref!eIea !nclinArll. dar §I mlItlmea ei total! Ii absolutll, este necesar slI. se futeu 8:. Pe baza rezuItatelor
tn. partea de jos pe acei8fi verticalll., a doua marclI. B., perfect viZl"bil1
§i

20 ... 50 m tn pretungirea unui perete) (fig.7.S.). se mAsoati unghiuJ Ydintre dlrecpa 18

Ii 0 dimctie

]a

un obiect oarecare

(fig.7.S.b.). Apoi din statille A
Be

Al trebu.ie slI. se masoare unghiurile orizontale tntre micelle 8 §i Determinarea tn.cJ.inllrii se mai peate face

detenninll mIrimea tnclinlrii.

tn locul unei mIn:i speciale se poate viza Ia muchia unui detaliu
fn punctul Al

de construcpe sau chiar la

prin mburarea t.aslIrii. funda~or tn functle de in !Itimea constructiei,

muchia zidulul proiectatll. ~ cer, Dup§. aceasta, instrwnentul se mut! pe prelungirile celuilalt perete

Ii se mlsoari unghiul

'II tntre man:a 8

ti un alt punct CI. Mllsurflnd periodic

unghiurile

Y §i Ylse detenninl! cresterile inclinlrilor parpale we constructlllor exprimate In grade. Peutru

trec::erea 1&mIIrimi liniare a crqterilortn<:linlIrii
!.lr" t.q '" -~.

q se folosejte formula:
------11----------

e"

6. .. L = -~. 636620'"

L

1%

157

BIBUOGRAFlE

-,..

BoM I. -

Organizarea teriroriului, Editnra Ceres, Bucuresri, 1973.
Editura Didacticl ~i Pedagogicli. Bucuresti, 1978.

2.

Crinncil N. - Topografie inginereasci".

3. 4,
5,

Cristescu N., Neam/u iU., Ursea V., Seollstillll·Taub Didactic4 §i Pedagogicl, Bucure,ti, 1980. Deaconescu

Margareta - Topografle", EJi\u.j"~

c., A.flslielina
~j

D., Bdrsan A., lonesc« A'I l'ie1'U I., Mete~ Z. - Topografie

~j

desen tehnic", Editunl Didacticll
Gld¢u D, - Geodezle

fi Pedagogicl, Bucure¢, 1979.
~i PeLla~ogi~u,

Gravlmetrle Geodezlca, Edituril Did.lcth:~

Bucure§ti, 1983.
G.

Grama I.,

/O/JiSCU

1'., Ri1d"lescil M., • Topogrefle ~i desen tehulc, Editura Didactlca, jnginerea~i!.'. &lieu!',\ Didao,1~i~<lli

Bucuresti, 1964.

1.
8. 9. 10. 11. 12,

Ionescu 1'., Wulescu M.· Topogrefle generala jl
Pedagogica, BUCW'C§ti. 1976. Leu lOR NelJl, Buatu V., Moca V., Ritt

C, Ciotli'Uq AM, Clolac Va/eriQ - Topografle

~i

Cada.strul A8rlcol. Bditura Didacticl §i Pedagogic4, BIlCIIlefti, 1999. N6st4se Anto". Topografie, Bditura Pundatiei ,,Romanill de Mline", BUClm:M. 1998. Neam{U M., Sebaftian Bucuregi, 1980. - raub Margarel4r - Topogrsfie, lnstitutul de Constructii,

Nistor Gh. - Topografie. Universitatea Tehn.icl Gil. Asachi. la,§i, 2000.
Russu A. - Topografie cu ",lemente de Geodezie jl Fotogrameuie, Editura C¢.e~,

B~1974.

n, Russu A.,
14.

1Jq§

N., Kiss A. - Topognw(; - ~e,

Editura Di;;bcticA ~iPeJusogi.::A.

Bucure.,ti, 1982. Ursta V, - TCJPO~fie geneI'lll!!,EdifUrHDidacticll ~ipfdagogicll, Bnc1JTI'.~ti 1977

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->