Ion de Liviu Rebreanu

- roman obiectiv - roman realist - perioada interbelica

Dintre speciile prozei, romanul este pn in perioada interbelic cel mai vitregit, putine fiind creatiile romaneti notabile: Mara de Slavici, Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon, Viata la tara de Duiliu Zamfirescu. Rebreanu surprinde si cucereste opinia publica odata cu aparitia romanului Ion(1920), considerat de Lovinescu primul roman romanesc modern.Se deschid larg portile marelui roman prin care se patrunde in aria universala a valorilor. Liviu Rebreanu este considerat att ctitor al romanului de creaie(Ion), ct i al romanului de analiz( Pdurea spnzurailor). Dupa Ion proza noastra este obligata sa se maturizeze,realismul capatnd dimensiunea obiectivitatii. Este un roman realist ,de tip obiectiv prin specificul relatiei narator-personaj si tipul de narator (omniscient,omniprezent). Naratorul este impartial, iar atitudinea sa este detasata. Viata satului romanesc este prezentata veridic, obiectiv, fara imbunatatiri si idealizari romantice. Cartea are in centrul ei tema pamntului, esentiala pentru taranul roman, deoarece principalul mijloc de imbunatatire a conditiei sociale il constituie posesia pamantului. Pentru tarani pamantul inseamna o drama ancestrala, o sete nepotolita in secole care se transforma in patima. De aici structura morala a personajului central si caracterul simbolic. Ion este o metafora a dramei pamantului in care factorul social nu trebuie separat de cel biologic. Compozitia romanului este perfect echilibrata, sferica. Romanul incepe cu prezentarea soselei nationale care duce in satul Pripas i se sfrete cu ieirea din sat, ca semnificaie a faptului c viata continu, accidentul individual nu conteaz. Romanul este alcatuit din doua mari parti: Glasul pamantului si Glasul iubirii , fiecare cuprinzand sentimentul dominant al eroului in partea respectiva. Capitolele ( Nasterea , Zvarcolirea, etc.) au titluri simbolice. Actiunea se petrece in satul Pripas, romanul fiind o fresca a societatii romanesti in Ardealul aflat sub ocupatia austro-ungara.. Actiunea incepe intr-o zi de duminica ,cand locuitorii satului se aflau la hora. In expozitiune sunt prezentate personajele principale, timpul si spatiul, ceea ce confera veridicitate romanului realist. Inceputul conflictului este dat de hotararea lui Ion de a o lua la joc pe Ana cea bogata desi el o iubeste pe frumoasa Florica. Ca in balade insa, frumoasa este saraca . Venirea lui Vasile Baciu, tatal Anei, si confruntarea verbala dintre cei doi constituie intriga. Rusinea va starni dorinta de razbunare a flacaului, care il va obliga pe Vasile Baciu sa i-o dea pe Ana si pamantul ca zestre.

Conflictul central este lupta pentru pamant in satul traditional. Drama lui Ion este drama taranului sarac, Ion fiind un exponent al unei societati, al unei lumi, chiar daca este o individualitate puternica. Conflictul exterior dintre Ion si Vasile Baciu este dublat de conflictul interior dintre glasul pamantului si glasul iubirii. Asa cum arata si titlul, Ion este personajul principal al romanului. Reprezentativ pentru taranul roman prin dorinta de a avea pamant, Ion este o individualitate prin modul in care obtine acest pamant. Pentru a ajunge la ceea ce isi doreste, Ion va actiona lucid, punand la cale un plan, intinzand o capcana fara iesire. Solutia cea mai la indemana este casatoria cu o fata bogata. Dar pentru ca aceasta nu este si frumoasa, tanarul este nevoit sa insceneze dragostea. Joaca la inceput rolul cuceritorului pornind de la o stare psihica oarecum confuza si innabusind iubirea fata de Florica. Spre deosebire de tatal sau, care fusese candva un om cuprins, Ion este harnic si muncitor, el s-ar vrea intr-o vesnica nuntire cu pamantul de care se simte legat cu legaturi magnetice. Elev bun, dotat pentru invatatura, Ion refuza sa mearga mai departe la scoala pentru a nu se desparti de obiectul adoratiei sale, care il cheama la inceput ca o mama, iar apoi ca o femeie iubita. Una din constantele iubirii lui Ion pentru pamant este senzualitatea. Memorabila este scena cand Ion, singur in mijlocul campului, nu se poate stapani si smulge un smoc de fire de iarba mototolindu-le patimas in palme. De neuitat este si scena unde Ion saruta pamantul. Dupa ce o seduce pe Ana si il forteaza pe Vasile Baciu sa accepte casatoria, glasul pamantului incepe sa fie inabusit de glasul iubirii. Ana devine o victima ce bate drumurile ca un caine batut de la o casa la alta. Realizand ca nu a fost decat o unealta n minile brbatului Ion su i ca nu ea este cea iubita, femeia se spanzura. Fara sa nutreasca regrete, Ion se indreapta tot mai mult spre Florica, casatorita intre timp cu George Bulbuc. Nici moartea copilului nu il opreste din drumurile spre Florica. Deznodamantul este previzibil, iar mana lui George ce il omoara pe Ion reprezinta, de fapt, mana destinului. Drama lui Ion se desfasoara intr-un context foarte larg in cuprinsul satului traditional care comunica anumite permanente ce depasesc limitele istorice. Asistam in roman la desfasurarea ampla a vietii cu principalele ei evenimente: nasterea, nunta, moartea. Un alt eveniment care nu are, fireste, semnificatia celor amintite, dar care reprezinta un prilej de a patrunde in viata de traditii milenare a satului, este hora. Hora este o rspntie de la care pornesc cele doua planuri ale naraiunii: planul taranimii si planul intelectualitatii, reprezentate de invatator si preotul Belciug. Cele dou planuri merg cnd mpreun, cnd ntretindu-se, comunicnd ns permanent ntre ele. ntorcndu- ne pe firul celui de-al doilea plan narativ, descoperim un adevrat roman n roman, acela al micii intelectualiti rurale care se bucur de prestigiul, rar pe atunci al tiinei de carte- nvtorul i preotul. nvtorul Herdelea are o situaie financiar nu foarte diferit de a ranilor: trei copii , din care dou fete de mritat fr zestre. Relaiile cu preotul Belciug se degradeaz cu timpul, fiind alimentate i de jalba scris n numele lui Ion. Avnd casa zidit pe lotul ce aparinea bisericii, se

teme c ar putea rmne cu familia pe drumuri, cu att mai mult cu ct nu-I dau pace nici ncurcturile cu autoritile. Preotul are o personalitate puternic, este cel mai respectat i temut om din sat, avnd autoritate total asupra ntregii colectiviti. ntr-o alt perspectiv, satul este ilustrat n relaie cu regimul austro- ungar. Relaiile dintre instituii i oameni sunt prezentate obiectiv,prin fapte, prin situaiile n care eroii romanului se gsesc n conflict cu autoritile, cei mai afectai fiind intelectualii. Autoritile ncearc nbuirea, cu orice prilej, a contiinei naionale. ncheiere