Manea Teodora Facultatea de filozofie i tiine social-politice Universitatea Alexandru Ioan Cuza

Limite ale construciilor suprastatale. Limite in construcia U.E.

Proiect de cercetare

Cuprins :
A. Argument B. Construcia teoretic a cercetrii 1. Obiectivele cercetrii 2. ntrebrile cercetrii 3. Ipotezele tiinifice 4. Perspective descriptive i explicative asupra temei 5. Concepte si operaionalizarea conceptelor

 C. Culegerea, prezentarea, i reprezentarea datelor

1. Tehnici de culegere a datelor i de informare tiinific 2. Tipologia datelor culese 3. Modele de reprezentare a datelor

 D. Analiza datelor cercetrii

1. Variabilele cercetrii 2. Msurarea datelor cercetrii 3. Corelaia i analiza variabilelor

4. Interpretarea calitativa i corelarea rezultatelor cu ipotezele cercetrii

 E. Lanuri cauzale
F. Metoda optim de cercetare G. Instrumente de cercetare H. Surse de documentare I. Concluziile cercetrii. Ajustarea teoriei.

A. Argument
Ideea de construire a unei aliane politicoeconomice ntre statele Europei se regsete n lucrri care dateaz din secolul XVIII precum Proiectul pcii perpetue a abatelui St. Pierre, sau Principii i condiii privind reorganizarea Societaii Europene a lui Saint-Simon. Aceste proiecte, care vizau iniial asigurarea frontierelor statelor si prevenirea conflictelor armate, au fost continuate pe filier ideologic n perioada interbelic.

Dup primul rzboi mondial nevoia de a asigura un climat panic n Europa a devenit tot mai evident, de aceea in 1923 la Viena contele Richard Coudenhove-Kalergi, iniiaz proiectul Pan-Europa pe fondul reconcilierii francogermane, proiect care avea ca scop aprarea Europei n faa pericolului politic pe care l constituia Rusia, dar i in faa pericolului economic pe care l constituia S.U.A.

O iniiativ asemntoare a fost cea a lui Aristide Briand, care n 1929 milita pentru formarea Statelor Unite ale Europei, prin stabilirea unei legturi federale ntre statele europene. Dei acest proiect nu a putut fi finalizat, rmane ca punct de referin n procesul de constituire a Uniunii Europene.

Cea de-a doua conflagraie mondial a pus statele europene intr-o poziie vulnerabil, datorit pierderilor imense, dar in acelai timp a fcut posibil urmtorul pas spre constituirea unei comuniti europene, prin cele dou tratate economice semnate, Convenia Economic European, din 1948 i tratatul de constituire a Comunitii Europene a Crbunelui i Oelului. Aceste forme incipiente de colaborare economic si-au gsit finalitatea n tratatul de la Maastricht,din 7 februarie 1992, care prevede nu numai reglementri economice dar i un cadru constituional.

Dei Uniunea European a ncorporat idealurile pcii, stabilitii i valorile comune, principala problem i limitare a unei construcii consolidate, o reprezint discrepana ntre spaiul politico-economic vestic i cel estic. Pentru o organizare optim, ntrirea dimensiunii sale politice i consolidarea rolului n cadrul relaiilor externe, Uniunea European necesit o omogenizare a forei sale economice. Acest proiect i propune s sublinieze relaia dintre valorile democratice si gradul de prosperitate a rilor membre U.E att in dimensiunea sa vestic , ct si estic.

B. Construcia teoretic a cercetrii

1. Obiectivele cercetrii

La nivel teoretico-normativ al analizei, cercetarea de fa ii propune s analizeze: O1. Relaia dintre gradul de democratizare a statelor din N-V Europei i dimensiunea economic.

O.2 Relaia dintre gradul de democratizare a statelor est-europene si situaia economic.

O.3 Diferena la nivel de dezvoltare economic intre cele dou zone. O.4 Influena regimului comunist in statele esteuropene.

2. Intrebrile cercetrii
Din perspectiv teoretic cercetarea de fa uziteaz urmtoarea serie de interogaii cu caracter normativ, dar i empiric: I.1 n ce msur influeneaz rata democratizrii prosperitatea economic? I.2 Care este impactul regimului comunist asupra rilor post-comuniste?

3. Ipotezele tiinifice A. Relaia intre democratizare si bunstarea economic H0. Nu exist corelaie ntre gradul de democratizare a unui stat i performanele sale economice H.1 Cu ct se observ o tendin de consolidare a valorilor democratice ntr-un stat, se observ i o cretere economic. H.3 Cu ct rata democratizrii crete ntr-un stat, scade performana sa economic.

4. Perspective descriptive i explicative

Uniunea European i-a construit de-a lungul timpului un rol important in relaiile externe, fiind produsul unei nevoi tot mai accentuate de siguran, mai ales dup cele doua conflagraii mondiale. Deoarece astzi ea indeplinete i scopuri economice i politice principalele limitri ale sale sunt de ordin economic si ideologic, ntruct dup integrarea statelor post-comuniste a aprut un dezechilibru la nivel economic.

Dei n ultimii 18 ani rile din estul Europei sau dezvoltat aproximativ in acelai ritm cu scopul de a atinge stadiul democraiilor occidentale, datorit propriilor sisteme socialpolitice au aprut diferene ntre puterile estice si occidentale.

Astfel se explic de ce exist totui unele ri estice care tind spre nivelul statelor dezvoltate ale Europei, reuind o redresare a economiei. Printre acestea se numr: Slovenia, Slovacia si Rep. Ceh.

5. Concepte i operaionalizarea lor

Concepte cheie: - Democraie - Produs intern brut - Echilibru economic

Concept

Democraie
Regim politic care se caracterizeaz prin participarea i reprezentarea politic a tuturor cetenilor Respectarea drepturilor omului, separaia puterilor in stat, participare politic, pluripartidism
Regim politic care asigur respectarea drepturilor omului, separaia puterilor in stat i reprezentarea politic echitabil

Definiie real/nominal Variabile

Definiie operaional Instrumente/ msuri

Concept

Produs intern brut

Definiie real/nominal
Variabile Definiie operaional Instrumente/ msuri

Indicator ce msoar activitatea economic intr-o ar

Investiii, importuri, exporturi, cheltuieli
Suma cheltuielilor pentru consum , a cheltuielilor brute pentru investiii, a cheltuielilor statului, a investiiilor, minus cheltuielile pentru importuri

Statistici economice

Concept

Echilibru economic

Definiia real/nominal
Variabile

Stare a economiei n care pieele sunt simultan in echilibru

Cererea, oferta

Definiia operaional Instrumente/ msuri

Stare a economiei n care pieele sunt in echilibru, fara exces de cerere sau ofert Previziuni economice, statistici socio-economice

Culegerea, prezentarea i reprezentarea datelor cercetrii

1. Tehnici de culegere a datelor i de informare tiinific - statistici, estimri economice - observarea diferenelor sistemelor economice - analiza dimensiunii politice a statelor esteuropene

2. Tipologia datelor culese

A. Resurse numerice: - Produsul intern brut - Gradul de democratizare B. Resurse non-numerice - Analiza nivelului economic - Analiza sistemelor politice

3. Modele de reprezentare a datelor

D. Analiza datelor cercetrii

1. Variabilele cercetrii A. - P.I.B ri vest-europene V.D - Gradul de democratizare a statelor vesteuropene B. - P.I.B ari est-europene V.D - Gradul de democratizare in statele esteuropene

2. Msurarea datelor cercetrii

Valoarea produsului intern brut S1- foarte sczut S2- scazut S3- medie S4- ridicat S.5- foarte ridicat S1< S2<...S5 Nivel ordinal

Rata democraiei in spatiul european

S1. sczut S2. moderat S.3 ridicat Nivel nominal

3. Corelaia variabilelor
Graficul corelaiei: P.I.B i rata democratizrii in spaiul nord-vestic european
ara
Regatul Unit Germania Finlanda Suedia Danemarca

P.I.B
36,1 40,6 44,4 48,8 56,7

Rata democratizrii 8,16 8,38 9,18 9,5 9,52

60 50 40

Series 1

30
20 10 0 8.16 8.39 9.18 9.5 9.52 Series 1

Coeficientul liniar de corelaie r = 0, 9

P.I.B si rata democratizrii in spaiul esteuropean

ara Ucraina Serbia Romnia Bulgaria P.I.B 3 5,2 7,5 6,3 Rata democratizrii 6,3 6,33 6,6 6,84

Ungaria

12,8

7,21

14 12

Series 1

10
8 6 4 2 0 6.3 6.33 6.6 6.84 7.21 Series 1

Coeficientul liniar de corelaie r = 0,91

4. Interpretarea calitativ si corelarea

rezultatelor cu ipotezele cercetrii

n ambele cazuri ale variabilelor se observ corelaia de tip pozitiv

5. Lanuri cauzale

Deschidere a pieei P.I.B Gradul de democratiz are

Exporturi

Stabilitate politic

F. Metoda optim de cercetare

- Observaia direct - Studiul de caz G. Instrumente de cercetare - Statistici economice - Chestionar standardizat - Sondaje de opinie

H. Surse de documentare:
www.europa.eu www.heritage.org Wikipedia.com Scientia.ro

I. Concluziile studiului

n urma analizei statistice am observat discrepana ntre dimensiunea politicoeconomic a Europei nord-vestice si cele estice, datorat impactului pe care l-a avut regimul comunist asupra statelor est-europene, impact care se manifest printr-un nivel sczut al gradului de democratizare, implicit al bunstrii economice.