Sunteți pe pagina 1din 86

1.

ROMANITATEA ROMANILOR

1.CARACTERISTICI ALE GETO DACILOR


Fac parte din ramura nordica a tracilor Creatori ai civilatiei fierului Sunt numiti geti in izvoarele grecesti si daci in cele latine Societatea este ierarhizata in: ARISTOCRATIE: tarabostes sefi militari si preoti OAMENI DE RAND: comati ORGANIZARE POLITICA: uniuni de triburi conduse de sefi militari; Religia: Politeista Zeul suprem: zalmoxis Ritul de inmormantare: incineratia

2.CONTACTELE CU ROMANII
Primele contacte cu romanii au fost de natura comerciala; romanii si au impus controlul asupra cetatilor grecesti de pe litoralul pontic, cu ajutorul carora intretineau un comert profitabil cu populatia din zona; In 87 d.Hr. Decebal reuseste sa refaca unitatea statala mai ales, din cauza pericolului roman: Imperiul Roman ajunge cu frontiera la Dunare. In 87 88 au loc confruntari cu legiunile romane In 101 - 102 are loc primul razboi daco-roman, se sfarseste cu victoria romanilor. In 102 se incheie tratatul de pace intre imparatul roman Traianus si Decebal, o pace nefavorabila pentru daci: Cedarea unor teritorii Renuntarea la politica externa proprie Distrugerea zidurilor cetatilor 105 106 : al doilea razboi daco-roman si cucerirea Daciei de catre romani; armata dacica este zdrobita, regele Decebal se retrage si, pentru a nu cadea in mainile romanilor, se sinucide; cea mai mare parte a Daciei este cucerita si transformata in provincie romana. Incepe procesul de ROMANIZARE. 212: prin Constitutia de laCaracall, locuitorii Daciei devin cetateni romani; 271 274 : Retragerea Aureliana 313 : Edictul de la Milano si legalizarea Crestinismului de catre Constantin cel Mare

Sec IX : limba slava veche, care nu cunoastea decat varianta vorbita, capata si forma scrisa, prin inventarea alfabetului asa numit chirilic. Din acel momentr si pana in sec al XVI lea, limba bisericii romanesti, a culturii si a cancelariei va fi SLAVONA; Odata cu cosntituirea cnezatelor si voievodatelor, apar dialectele;

3.ROMANIZAREA
este un proces complex de formare a popoarelor si limbilor neolatine, elementul esential al culturii si poporului roman. Suntem rezultatul unei duble sinteze: daci + romani <asimilarea culturii romane de catre populatia autohtona> , la care se adauga asimilarea curentului slav migratr de catre daco romani in sec VI VIII . Ne am format prin romanizare la nord si sud de Dunare, in spatiul Daco Moesian si facem parte din romanitatea estica. Etape: o Preliminara (indirecta): influente romane exercitate asupra civilizatiei geto-dacice inainte de cucerirea Daciei, incepand cu anul 44 i.Hr. o Propriu-zisa (directa): perioada stapanirii romane in Dobrogea (46 602) si Dacia (106 271); o Ulterioara (postaureliana): dupa retragerea aureliana , romanizarea dacilor liberi. Factorii romanizarii: o Administratia: organizarea Daciei in provincie romana administrata de un guvernator trimis de imparat (legatus Augusti propraetore) o Armata: circa 50 000 de soldati, cantonati in castre, impartiti in legiuni si trupe auxiliare; o Veteranii: soldati care, dupa incheierea stagiului militar, erau improprietariti, avand astfel posibilitatea de a si intemeia familii in provincia pe care au aparat o. o Colonistii: adusi din toate provinciile Imperiului Roman pentru valorificarea resurselor provinciei; o Urbanizarea: constituirea de orase cu statut de colonia sau municipia. Rolul acestora era de resedinte administrative, militare, centre mestesugaresti si comerciale, locuite cetateni romanil; o Viata economica o Justitia o Invatamantul : era in limba latina, se numea ludi literati o Religia: mare diversitate a cultelor (romane, grecesti, dacice, orientale). Interpretatio romana = adorarea zeitatilor dace sub nume roman; Sincretism religios = contopirea mai multor zeitati; Formarea limbii romane : o Dupa ce in sec. III i.Hr. Imparatul Aurelian renunta la administratia Daciei; idiomul latin este predominant; ca rezultat al relatiilor complicate intre formatiunile din Peninsula Balcanica si Imperiul Bizantin, comunitatile vorbitoare de limba latina se fragmenteaza,

astfel diferentiandu-se nordul de sud. In prezent exista mai multe dialecte : Daco Roman (Romania, Moldova) si dialectele sud- Dunarene. Limbile romanice se formeaza intre sec I si sec VIII. Straturile limbii romane sunt: Substratul daco getic; Stratul latin; Adstratul slav meridional; Astfel, fondul principal lexical este 80% format din cuvinte latine, adaugandu se 10 % cuvinte dein substratul dacic si 10% cuvinte din adstratul slav; in sec IX X , limba slavona devine limba liturgica ;

4.CONTINUITATEA DACILOR In cele doua razboiae cu Traian, dacii suferisera pierderi inseminate: Dacia a fost secatuita de barbati, spune Eutropiu. Adevarul, insa, este ca majoritatea populatiei a continuat sa traiasca sub stapanirea romana. Aceasta dainuire este demonstrata de numeroase argumente: Istorice, epigrafice si lingvistice. Se stie de existenta a aproximativ 15 unitati militare auxiliare formate din daci, unele din ele recrutate in prima jumatate a sec. III e.n, lucru care nu ar fi fost posibil daca nu existau autohtoni. Dacia chiar a furnizat Imperiului pana la mijlocul sec. III e.n cele mai multe trupe auxiliare. In inscriptiile romane din acea perioada apar nume traco-getice ce apartin autohtonilor, chiar daca procentul este 2%, deoarece majoritatea dacilor traiau la sat si nu aveau mijloacele materiale sa puna inscriptii. Toponimia vine, de asemenea in sprijinul tezei continuitatii. Nu poate fi intamplator faptul ca majoritatea covarsitoare a oraselor Daciei romane poarta in continuare nume dacice: Apulum, Napoca, Drobeta, Potaissa,Tibiscum, Porolissum si hidronime: Maris, Samus, Alutus, Tibiscus, Sargetia. Capitala provinciei intemeiata in 108-110, a primit numele de Colonia Ulpia traiana Augusta Dacica, urmand ca Hadrian in urma rascoalei din 117-118 sa ii adauge epitetul dacic Sarmisegetusa. Acest gest demonstraza faptul ca la acel moment exista o populatie numeroasa dacica pe care Hadrian o voia de partea sa. Arheologice. Descoperirea in cca. 100 de puncte de pe teritoriul Daciei romane a armelor dacice datand din secolele II-III e.n. Sapaturile de la Augustiae, Micia, Ad Mediam etc. au scos la ivela, amestecate cu obiecte romane, vase lucrate de mana ce in mod evident nu apartineau soldatilor romani care foloseau olarie de calitate superioara.

In zonele rurale s-au gasit cimitire dacice cum sunt cele de la Caol, Calbor etc. usor de recunoscut dupa ritul de inmormantare incineratia si dupa ceramica.

5.ROMANITATEA ROMANILOR IN VIZIUNEA ISTORICILOR In sec IX se vorbeste despre Ulak Ili (Tara Vlahilor) in cronica turca Augusname. In sec X Imparatul Constantin al VII lea Porfirogenetul vorbeste despre romani sub numele de romani, in lucrarea Despre administrarea imperiului; face distinctie intre bizantini si romani; tot in sec X Vasile al II lea Bulgarohtonul/Macedoneanul floseste pentru prima oara termenul de vlahi, in corespondentele sale; In sec XI, cronicarul bizantin Kedrenos mentioneaza in tratatul militar bizantin Strategikon un eveniment din sec X, referindu-se si la vlahii calatori. In sec XII, in corespondentele dintre Papa si Ionita Kaloian, este subliniata romanitatea romanilor. Tot in sec XII, Notarul Anonymus spune in Gesta Hungarorum ca i a gasit pe blahi (pastorii romani) in Panonia si ofera informatii despre formatiunile politice din interiorul arcului carpatic. In sec XIII, Simon de Keza mentioneaza in lucrerea Gesta Hunorum et Hungarorum (faptele hunilor si ungurilor) ca romanii erau in Panonia la venirea hunilor si maghiarilor, aratand ca ocupatia lor de baza era cea de crescatori de animale. Antonio Bonfini, Poggio Bracciolini, Flavio Biondo, Enea Silvio Piccolomini (Papa Pius al II lea), toti apartinand umanismului italian, in sec XV afirma cu totii romanitatea romanilor. De asemenea cronicarul bizantin Laonic Chalcocondil ii numeste pe romanii de la nord de Dunare daci si pe cei de la sud vlahi; In sec XVI umanistul roman din Transilvani Nicholaus Olahus sustine unitatea de neam, limba si religie in lucrarea Hungaria (1536); in acelasi secol, epicsopul Jan Laski semnaleaza originea romanilor la Conciliul de la Lateran (1514); In sec XVII XVIII se afirma mai multi cronicari romani care sustin vechimea, latinitatea, romanitatea si continuitatea romanilor: o Grigore Ureche Letopisetul Tarii Moldovei o Miron Costin De neamul moldovenilor o Constantin Cantacuzino Istoria Tarii Romanesti o Dimitrie Cantemir Descrierea Moldovei o Ioan Inochentie Micu-Klein Supplex Libelus Valachorum Transilvaniae (1791) o Reprezentanti ai Scolii Ardelene: Samuil Micu Gheorghe Sincai Petru Maior Ion Budai Deleanu TEORIA IMIGRATIONISTA Apare in sec XVIII, in contextul stapanirii Transilvaniei si Ungariei de catre habsburgi, care cauta sa justifice acest fapt; este sustinuta de Sulzer, Engel, Eder, Marton si propune teoria formarii poporului roman la Sud de Dunare si imigrarea lui la nord in sec XIII;

Formularea categorica a tezei contrare baza ideologica a dominatiei maghiare asupra Transilvaniei a fost continuata in a doua jumatate a sec. XIX, de catre Robert Roesler, un istoric austriac. Folosind izvoare istorice latine tarzii si nesigure, el a sustinut teza exterminarii populatiei de origine dacica odata cu cucerirea romana, precum si cea a retragerii complete a populatiei romanizate din cuprinsul Daciei in sec al III lea. Locuitorii fostei provincii ar fi fost stramutati la sud de Dunare, unde s ar fi format limba romana si poporul roman. La venirea maghiarilor in Europa, Transilvania ar fi fost un tinut pustiu, pe care coroana ungara l ar fi anexat si populat, instaland apoi si colonisti germani pentru a i apara granitele; abia dupa marea ciuma din sec XIV tinuturile de dincolo de Carpati, pustiite de molima, ar fi fost repopulate de romani. Pozitia lui Roesler (1871) Despre caracterul romanizarii Daciei Dacia era provincie imperiala in frunte cu un legat de rang pretorian la inceput, apoi, din vremea lui Marcus Aurelius, cu rang consular. Tara, care si a pierdut cea mai mare si cea mai buna parte a puterii sale demografice de a lungul unui razboi [ ... ] ca si prin emigrare [ ... ]. Avem motive sa credem ca elementul dacic supus s a tinut departe de contactul cu civilizatia romana si si a mentinut dusmania fata de Roma. Romanitatea Daciei [ ... ] a fost produsul unei fericite deznationalizari a unei populatii numeroase preexistente [ ... ] . in Dacia insa a fost creata o adevarata tara de colonizare dintr un teritoriu slab locuit si inconjurat de o populatie dusmanoasa.

2. AUTONOMII LOCALE SI INSTITUTII CENTRALE IN SPATIUL ROMANESC ( IX XVIII ) FORMAREA CELOR TREI PRINCIPATE
Prezenta romanilor in spatiul carpato-danubiano-pontic este sustinuta de vechea cronica turca AUGUSNAME in care se vorbeste despre tara vlahilor ULAK ILI. De asemenea Moise Chorenati (sec. IX) mentioneaza tara Balak. Din cauza vitregiei vremurilor, fiind mereu in calea rautatilor, dupa cum spune cronicarul Griogore Ureche, stramosii nostriI n-au putut intemeia de timpuriu un stat mai mare, mai puternic. Aveau insa organizatii politice mai mici, numite cnezate (uniuni de obsti satesti sau romanii populare, dupa cum le numeste N.Iorga) si voievodate (unuini de cnezate).

Cneazul avea ca indatorire mai insemnata sa imparta dreptatea iar voievodul avea ca indatorire sa ridice pe oameni la razboi de aici provenindu-i si numele, in limba slava acesta insemnand conducator de oaste. Cele dintai voievodate/ducate sunt atestate in Transilvania catre finele sec. IX iar in Tara Romaneasca si Moldova, mai tarziu, in sec. XIII. In timpul indelungatei perioade a migratiilor, comunitatile romanesti si-au pastrat organizarea social-teritoriala si militara, care a asigurat continuitatea comunitatilor, marturie pentru acest fapt stand doar termenii ramasi in limba romana di vechea latina: domn, jude,oaste, arc,coif etc. In Cronica lui Nestor- 896, se pastreaza amintirea faptului ca la trecerea maghiarilor prin Carpati si la asezarea lor in Panonia, acestia au gasit pe romani si pe slavi. Comunitatile romanesti,sedentare, s-au aflat in fata neamurilor migratorii cu o putere de soc mult superioara. Pentru a putea dainui, comunitatile romanesti au indeplinit diverse obligatii fata de dominatorii temporari care, aveau nevoie de prestatiile autohtonilor si de darile percepute.Comunitatile daco-romane si romanesti au continuat sa tina legatura cu Imperiul Roman si ulterior Imperiul Bizantin. De asemenea, comunitatile romanesti au participat la marile circuite comerciale europene ce in a doua jumatate a sec. XIII cunosc o extindere si mai mare prin incheierea a nu mai putin de 27 de contracte de comandita cu destinatia Vicina. In final, legaturile comunitatilor romanesti s-au desfasurat si pe plan politic: adoptarea numirilor slave de cnezat si voievodat, relatiile din sec IX-X ale voievozilor cu imperiul bizantin, cu statul morav si taratul bulgar si mai tarziu, in prima jumatate a sec. XIII, cnezatele si voievodatele din Oltenia si Muntenia vor avea legaturi continue cu regale maghiar si recunosc suzeranitatea acestuia.

FORMAREA TRANSILVANIEI
PRIMELE FORMATIUNI POLITICE ROMANESTI IN TRASILVANIA Notarul Anonymus, al regelui maghiar Bela III, aminteste in cronica sa Gesta Hungarorum de existenta la finele sec. IX, a trei ducate/voievodate: o In Criana, intre Tisa, Some si Mure, cu centrul in cetatea Biharea, condos de Menumorut; o In Banat, intre Mure si Dunre, carmuit de Glad; o In Transilvania, tara a carei bunatate (bonitatem terrae ultrasilvanae) si bogatie se dusese vestea si in care domnea Gelu Romanul (Gelou quidam Blachus) cu resedinta la Dbca. Informatiile date de Anonymus sugereaza limpede caracterul statornic al formatiunilor amintite, existenta unor relatii cu statele vecine precum si constiinta unor traditii de carmuire politica. Menumorut aminteste trimisilor lui Arpad, Usubun si Veluc ca tara de azi au stapanit-o stramosii sai si ca se bucura de sprijinul Constantinopolului. Ogmand, iscoada trimisa de Tuhutum stie ca dincolo de paduri se afla Terra Ultrasilvana. Este de retinut faptul ca Tuhutum a a inceput sa carmuiasca peste tara lui Gelu numai dup ace a

ajuns la o intelegere cu autohtonii., ceea ce implica existenta unor organe representative ale Tarii Ultrasilvane care au perfectat intelegerea. In Transilvania, pe langa cetatile anintite de Anonymus au existat si alte formatiuni care insa au ramas in afara expeditiilor de cucerire maghiare. In documentele sec. XIII-XIV apar: Tara Brsei, a Fgraului terra Blachorum, Tara Almaului Sylva Blacorum et Bissenorum, Cnezatele de pe Val. Marei, Cosului , Taras, Vieu si Iza. In Banat, potrivit Legenda Sancti Gerardi, izvor hagiografic din sec XII, aflam despre existenta unui voievodat condus de un urmas al lui Glad, Ahtum inconjurat de multitudo milittium et nobilium isi avea resedinta in orasul Morisena Urbs si a altuia condus de Gyla, cu capitala la Blgrad. In anul 1001, ducele Vaik, se crestineaza si primeste numele de Stefan, primul rege apostolic al maghiarilor. In secolul XII anul 1111, se intemeiaza primele comunitati maghiare la Bihor, Crasna si Dbca. Intre 1111-1113, Mercurius Princeps vrea sa reorganizeze Transilvania in principat. In perioada 1113-1176 insa nu mai avem nici o informatie in legatura cu situatia din Transilvania, pentru ca in anul 1176 sa fie mentionat ca si conducator Leustachius Voevodae, numit de regele Ungariei si are atributii militare, juridice, economice si fiscale. Pentru a putea stapani Transilvania, deoarece maghiarii nu erau un popor numeros, ii vor adduce in sec. XII-XIV pe sasi si secui iar in 1211 pe teutoni care insa vor fi alungati in 1225 de regele Andrei II deoarece isi vor ridica cetati din piatra. Teutonii au fost adusi pentru a stavili invaziile cumane. In 1247, in Diploma Cavalerilor Ioaniti tratat incheiat intre regale Bela IV si Preceptorul Rembald, se vorbeste despre structuri sociale prin termenul de majores terrae- mai marii pamantului si despre 2 cnezate si voievodate;

REGATUL MAGHIAR SI TRANSILVANIA Arpad (895-907) este conducatorul maghiarilor care patrund in panonia in sec IX - X. Astfel regatul ungar este format in jurul anului 1000, mai exact in 1001,cand Stefan I al Ungariei este incoronat ca rege. In acelasi an, Ducele Valik este crestinat de papa de la Roma, devenind un rege apostolic. Stefan este primul conducator maghiar care va infrange un conducator autohton din interiorul arcului carpatic: Gyla, in 1003. Stefan I domneste pana in 1038. In 1205, un alt rege marcant al dinastiei arpadiene este incoronat. Inca de pe vremea lui Simon de Geza s a luat decizia colonizarii sasilor si secuilor, precum si aducerea Cavalerilor Teutoni in Tara Barsei pentru a spori presiunile facute asupra populatiei romanesti si pt maghiarizare. In 1224 este BULA DE AUR A SASILOR sau ANDREANUM, un act ce sustinea ca natiunile colonizate trebuie sa fie unite sub un rege, oferindu le totodata privilegii. Andrei al II lea ii alunga pe teutoni in 1225, care isi luasera angajamentul respectarii religiei catolice si protejarea coroanei. Inrtre 1301 si 1308 are loc declinul regatului. Dupa sfarsirea dinastiei Arpadiene se manifesta o perioada in cae domniile sunt foarte scurte, intercalate: Roland Borsa si Ladislau Kan. Carol Robert de Anjou este incoronat in 1301, insa nu si poate exercita puterea pana in 1308. Este primul membru al dinastiei de Anjou. In 1324 isca un razboi cu Basarab, pe care il recunoaste apoi ca unic stapanitor = Transalpina. Nu

l mai ataca pana la moartea sa. In 1366, succesorul lui Carol, Ludovic de Anjou conditioneaza statutul de nobil de religia catolica; nobilii romani nu mai faceau parte din adunari inca din 1355. Constransi de situatia lor precara, romanii din Transilvania pun mana pe arme in 1437, incomodati de privilegiile colonistilor. Astfel Rascoala de la Bobalna are ca rezultat UNIO TRIUM NATIORUM, tratatul celor trei natiuni privilegiate impotriva romanilor. In 1526, dupa batalia de la Mohacs, Regatul Ungar sufera o infrangere grea impotriva otomanilor, regele Ludovic al II lea fiind asasinat. Ca urmare, in incercarea de a alege un nou conducator sunt alesi doi, unul din ei fiind arhiducele austriac. Astfel regatul este impartit in doua (1529). Dupa caderea Buda este impartit in trei (1541). In acelas an Regatul Ungar trece sub suzeranitate Otomana, Transilvania devenind Principat autonom sub suzeranitate turceasca. Ca urmare a unor acte semnate la Hallerian (1686), Blaj(1687) si sibiu (1688), Transilvania intra sub protectorat Habsburgic. Ca urmare a luptelor de la Buda, Mohacs, Salankemen si Zenta, se semneaza Pacea de la Karlowitz (1699), otomanii fiind infranti. Dup eliberaria Ungariei de sub ocupatia otoman, ntre (16831699), teritoriul maghiar a trecut n totalitate sub dominatia Casei de Habsburg. Iar monarhia maghiar din Transilvania a fost nlocuit de Imperiul Habsburgic. n 1867, Imperiul Austriac a fost transformat n Imperiul AustroUngar. Franz Josef al Austriei a fost primul monarh din Imperiul Austro-Ungar . SUPPLEX LIBELUS VALACHORUM TRANSILVANIE 1771: memoriu adresat lui Leopold al II lea, care continea revendicarile lor;

DINASTIA ARPADIANA ( 895-1301 ) Arpad 895-907 Stefan I al Ungariei 1001-1038 Andrei al II-lea 1205-1253 "INTERREGNUM" ( 1301-1308 ) Roland Borsa Ladislau Kan DINASTIA DE ANJOU (1301 1386) Carol I Robert de Anjou 1301-1342 Ludovic I cel mare 1342-1382 DINASTIA HABSBURGILOR 1387

STRUCTURI INSTITUTIONALE INTEGRATA POLITIC IN REGATUL MAGHIAR, Transilvania cunoaste o organizare institutionala de tip occidental, care presupune, la nivel local, institutii de tipul comitatelor si scaunelor sasesti si secuiesti. In comitate existau adunari ale starilor privilegiate, adunari ale nobilimii, iar la nivelul voievodatului se adunau congregatii generale ale nobilimii. Acestea discutau si rezolvau in principiu probleme juridic. Voievodul era reprezentantul regalitatii, dar simpla mentinere a functiei sugereaza, daca nu independenta Transilvaniei, macar constiinta unei individualitati distincte a acesteia. Dupa infrangerea armatei maghiare la Mohacs (1526) si prabusirea regatului ungar in 1541,

Transilvania se organizeaza ca un principat autonom sub suzeranitate otomana. Institutia voievodului dispare treptat, iar congregatiile nobilimii se transforma in adunarea privilegiatilor, care avea intre atributii alegerea principelui. Se mentineau autonomiile sasesti si secuiesti. Dupa instalarea stapanirii habsburgice in Transilvania, la sfarsitul secolului al XVII lea, organizarea politico-administrativa aq principatului este, in linii mari, mentinuta. Imparatul prelua si titlul de principe, iar conducerea propriu zisa a Transilvaniei nu mai era asigurata de Dieta, ale carei atributii au fost restranse, ci de un guberniu, condus de un guvernator militar.

1541

1699

FORMAREA TARII ROMANESTI


PRIMELE FORMATIUNI POLITICE ROMANESTI IN TARA ROMANEASCA Multa vreme s-a crezut ca Tara Romaneasca s-a intemeiat print-o descalecare din Fagaras a lui Radu Negru Voda, pe la sfarsitul sec. XIII si ar fi ocupat tinutul dintre Carpati si Dunare.Asa povesteste traditia literara. Insa intemeierea se datoreaza reunirii sub o singura stapanire a diferitelor formatiuni politice din stanga si dreapta Oltului. A fost precedata de incercarea lui Litovoi si incoronata de stralucita biruinta a lui Basarab cel Mare, Intemeietorul pe care traditia popular ail cunoaste ca Negru Voda. Dupa moartea regelui Stefan V (1272), Litovoi- cel mai probabil acelasi din 1247- ocupa impreuna cu fratii sai o parte din posesiunile ungare aflate in S Carpatilor si refuza sa mai plateasca tribute. Vazand ca somatiile lor nu au nici un rezultat, ungurii pornesc intr-o expeditie impotriva voievodului rebel, in jurul anului 1273. Litovoi isi va pierde viata iar fratele sau Barbat, este prins si adus la curtea regelui ungar. El va fi rascumparat cu o suma insemnata de bani, fapt ce ne arata ca voievodatul lui Litovoi ajunsese lao dezvltare insemnata.

Ceea ce nu a izbutit sa faca voievodul din dreapta Oltului, va izbuti sa faca cel din stanga lui. Dupa Seneslau urmase Tihomir iar dupa el, Basarab care in 1324 va fi singur stapanitor al acestui stat. In ceea ce priveste Banatul de Severin el a fost ocupat cu sabia intrucat intre 1291-1324 nu este mentionat in documentele maghiare. Voievodatul lui Litovoi si cnezatele lui Ioan si Farcas se poate sa fi fost si ele ocupate tot cu sabia. Cert este ca in 1324, voievodul de la Arges si Campulung, Basarab Intemeietorul, stapandea tinutul dintre Carpati si Dunare. Tara Romaneasca sau Muntenia se intemeiase. La realizarea acestui act fundamental al trecutului nostrum a contribuit cresterea nivelului economic, conjunctura externa favorabila: Ungaria trece la inceputul sec XIV printr-o lunga criza interna provocata de lupta pentru tron. ca-l va scoate de barba din ascunzisurile sale. Armata ungara porneste mai departe. Carol In 1301 regele Andrei III. Moare si odata cu el se stinge dinastia arpadiana. Razboiul care incepe acum se va termina in octombrie 1307 cu biruinta lui Carol Robert de Anjou. In 1324, noul rege, recunoscand situatia create ramane in raporturi bune ce se mentin si in 1327, insa in 1330, se ajunge la un comfict a carui urmare va fi castigarea independentei Tarii Romanesti. Se pare ca vinovati sunt doi sfetnici care doreau sa aiba pentru ei tara lui Basarab sau macar Banatul de Severin.Somat sa restituie posesiunea si sa plateasca tribut, insa Basarab refuza. Astfel Carol Robert, strange armata insemnata si in septembrie 1330 porneste impotriva lui. Cetatea Severinului cade iar domnul muntean e dispus sa faca pace, sa plateasca tributul cerut si o despagubire si in final sa trimita pe fiul sau la curtea ungara drept gaj al credintei sale.Aceste propuneri sunt insa respinse care le spune solilor ca Basarab e pastorul oilor salesi Robert ajunge in fata cetatii Arges dar ostasii sai nu gaseau nimic de mancare deoarece, conform obiceiurilor pamantului, voievodul a facut pustiu inaintea inamicilor. Asa ca oastea lui Carol Robert incepu sa sufere de foame si fura nevoiti sa se intoarca. Pe cand armata ungara se angajase intr-o vale lunga si stramta, ostasii lui Basarab care ocupasera intaltimile si inchisesera iesirea si intrarea vaii, au inceput sa pravaleasca bolovani si copaci si sa traga cu sageti. Prapadul a tinut patri zile 9-12 noiembrie 1330. Regele si-a pierdut pecetea regatului si pentru a scapa si-a schimbat hainele cu cele ale unui soldat maghiar si abia a putut iesi.

Multimea nenumarata a romanilor, sus pe rapi, alergand din toate partile, arunca sageti asupra oastei unguresti care era in fundul vaii, pe drum, care insa nu ar fi trebuit numit drum, ci mai curand un fel de corabie, stramta, unde din pricina inghesuielii, cei mai sprinteni cai si ostasi cadau in lupta, pentru ca, din pricina urcusului prapastios... nu se puteau sui impotriva romanilor pe nici una din rapile de pe cele doua laturi ale drumului, nici nu puteau merge inainte, nici nu aveau loc sa fuga, fiind santurile sapate acolo, ci ostasii regelui erau cu totul prinsi, ca niste pesti in vr sau in mreaja. Au cazut tineri si batrani, principi si nobili, fara nici o deosebire. Caci aceasta trista intamplare a tinut mult, din ziua a sasea a saptamanii pana in ziua a doua a saptamanii viitoare in care zile, ostasii alesi asa se izbeau unii de altii, precum in leagan se leagana si se scutura pruncii.. Uciderea cea mai cumplita a fost in ziua a sasea, in preseara sfantului Martin, si dupa aceea in ziua urmatoare. Acolo au murit magistrul Andrei, vicecancelarul

Maiestatii Sale Regale; fiind el acolo a pierit cu sigiliul regeluil; Mihai, prepozitul de Poszega si Nicolae, prepozitul din Alba transilvana... Cronicon pictum Vindobonense Nu se stie sigur unde s-a dat aceasta lupta. Cat a mai trait, pana in 1342, Carol Robert, nu l-a mai atacat pe Basarab sau i-a cerut tribut. Reluarea relatiilor cu ungurii se va face tarziu, in 1355, in timpul regelui Ludovic (1343-1382). Intre 1330-1352, cand isi sfarseste domnia, Basarab a fost neatarnat, singur stapanitor . In aceasta parte a domniei, Basarab si-a intins stapanirea asupra tinuturilor dinspre rasarit. El va muri in 1352 si va fi ingropat in biserica ridicata de el la Campulung: In jurul anului 6860, la Campulung a murit marele Basarab voievod.

STRUCTURI INSTITUTIONALE Principala institutie era domnia, asumata de un mare voievod si domn, de sine statator, proprietar, de drept, al intregului teritoriu al tarii si caruia toti locuitorii ii datorau ascultare in calitate de supusi. Domnul avea atributii: Militare sef al ostirii Administrative numind dregatorii si, ajutat de sfatul boieresc si de cancelaria domneasca, luand deciziile necesare conducerii tarii; Judiciare fiind instanta suprema Aparator al bisericii si colabora cu ea; mitropolia a avut un rol important in consolidarea autoritatii domnesti si a structurilor statale, in general.

SFATUL DOMNESC avea rolul de a l consilia pe domn si era la inceput compus din marii boieri, in calitatea acestora de mari proprietari de pamanturi, iar apoi, pe masura cristalizarii institutionale, din boierii cu dragatorii precizate. Se constata in acest caz o evolutie similara celei din Occident. ADUNARILE STARILOR PRIVILEGIATE - nu au fost convocate cu regularitate, fiind rar cnsultate in probleme fiscale sau administrative. Au avut uneori rolul de a sanctiona alegerea unui domn, anumita masuri de politica externa sau reorganizare generala a societatii.

FORMAREA DOBROGEI
Si in Dobrogea, au existat de timpuriu formatiuni politice. Favorizata de conditiile bune de trai din regiunea Dunarii de Jos, populatia era numeroasa, iar negotul intens. Cu prijejul expeditiei lui Sviatoslav, cneazul de Kiev, sunt descoperite si supuse potrivit Cronicii lui Nestor- 80 de

goroduri (orase). Prima cetate despre care avem informatii este aceea condusa de Jupan Dimitrie pomenit intr-o inscriptie din 943, Pe malul drept al Dunarii, incepand de la Drostor, pana dincolo de Vicina, scriitoarea bizantina Ana Comnena, autoarea Alexiadei scrisa in onoarea tatalui ei, arata ca existau, spre finele sec. XI 1086-1091, trei formatiuni teritoriale ai caror conducatori se numeau Tatos, Sestlav, Sacea sau Saa si Pudil. In secolele XIII XIV , nucleul Dobrogei este reprezentat de Tara Cavarnei (intre Mangalia si Varna); sunt mentionati doi conducatori : Balica si Dobrotici (1384 1386); sunt unificate teritoriile de pe litoral, urmatorul conducator, Ivanco, obtinand statutul de stat de sine statator. In conditiile apropierii Imperiului Otoman de linia Dunarii (intrarea turcilor in Europa prin stramtoarea Gallipoli), Dobrogea, al carei conducator disparea in luptele cu turcii, risca sa fie transformata in pasalac. Acesta este momentul in care domnitorul Tarii Romanesti, Mircea cel Batran intervine si o ia in stapanire. Dobrogea avea sa ramana in componenta statului muntean doar pana in 1417 / 1420, cand este cucerita de turci si ramane sub stapanire otomana pana in 1878.

FORMAREA MOLDOVEI
PRIMELE FORMATIUNI POLITICE ROMANESTI IN MOLDOVA Intre intemeierea Munteniei si a Moldovei exista mai multe deosebiri: o faptul ca in Moldova a existat cu adevarat o descalecare, a lui Dragos si apoi a lui Bogdan, coborati amandoi din Maramures, in timp ce in Muntenia intemeietorul locuia in cuprinsul statului; o data la care s-au intemeiat, Moldova luand fiinta cu jumatate de secol mai tarziu decat Tara Romaneasca, data fiind anum 1359, in acest an spune Letopisetul de la Putna sau inceput tara Moldovei.

Cronicile pun intemeierea pe seama vanatului. Se spune ca Dragos a iesit la vanatoare in 1359 si intalnind un bour l-a gonit cu cainii pana pe malurile Moldovei unde l-a ucis sub o rachita. A facut acolo ospat cu boierii sa si placandu-i tara si locurile s-a hotarat sa se aseze aici. Asa s-a intemeiat Moldova, Dragos fiind primul ei domn. In amintirea vanatorii a hotarat ca pe pecetea noului stat sa fie un cap de bour. Locul unde a fost ucis bourul a capatat numele de Boureni iar apa -Moldova- a capatat numele catelei celei iute care a gnit fiara si a murit apoi de oboseala, Molda.

Dupa navalirea tatarilor, 1241, tinutul dintre Carpati si Nistru a ramas sub ascultarea lor. Deseori acesti migratori treceau peste munti unde pradau si ardeau. Astfel, regii ungari au trebuit sa poarte multe razboiae cu ei. Unul a fost in anul 1343 cand regele Ludovic a trimis o armata puternica din care faceau parte si maramureseni de sub comanda voievodului Dragos.Tatarii au fost invinsi si s-au retras. Pentru ca acestia sa nu se mai intoarca, se pare ca in 1352 sau 1353, Ludovic a hotarat sa intemeieze o provincie noua, Moldova (se pare ca numele vine de la molid) in fruntea careia va fi asezat Dragos, vasal al regelui Ungariei ce isi avea resedinta in Baia cunoscut pentru minele sale de argint si aur si unde exista o insemnata colonie saseasca. Dragos a domnit doi ani de zile dupa care a venit fiul sau Sas care va domni si el doar patru ani. In aceeasi vreme cu Dragos si Sas traia in Moldova Bogdan era inca in 1343 in dusmanie cu regele Ungariei. El stapanea o mosie intinsa Cuhea sau Cuhnea. In 1359, nemaiputand sta in Maramures, din cauza regelui maghiar, Bogdan se hotaraste sa treaca in Moldova unde de curand murise Sas care lasase multi fii dintre care Balc sau Bali trebuia sa ii urmeze la tron. Bogdan ii sileste pe urmasii lui Sas, prin lupta, sa ii lase locul. El a fost bine primit de oamenii locului si astfel a putut sa respinga o serie de atacuri ale maghiarilor . In 1356, printr-un document regal, Balc primea mosia Cuhnea din Maramures. Moldova era acum independenta. Bogdan va muri in 1365, la sase ani dupa descalecat. Va fi inmormantat la biserica ridicata de el, Volov. Deasupra mormantului, Stefan cel Mare a pus o piatra cu inscriptia : batranul Bogdan voievod.

STRUCTURI INSTITUTIONALE Principala institutie era domnia, asumata de un mare voievod si domn, de sine statator, proprietar, de drept, al intregului teritoriu al tarii si caruia toti locuitorii ii datorau ascultare in calitate de supusi. Domnul avea atributii: Militare sef al ostirii Administrative numind dregatorii si, ajutat de sfatul boieresc si de cancelaria domneasca, luand deciziile necesare conducerii tarii; Judiciare fiind instanta suprema Aparator al bisericii si colabora cu ea; mitropolia a avut un rol important in consolidarea autoritatii domnesti si a structurilor statale, in general.

SFATUL DOMNESC avea rolul de a l consilia pe domn si era la inceput compus din marii boieri, in calitatea acestora de mari proprietari de pamanturi, iar apoi, pe masura cristalizarii institutionale, din boierii cu dragatorii precizate. Se constata in acest caz o evolutie similara celei din Occident. ADUNARILE STARILOR PRIVILEGIATE - nu au fost convocate cu regularitate, fiind rar cnsultate in probleme fiscale sau administrative. Au avut uneori rolul de a sanctiona alegerea unui domn, anumita masuri de politica externa sau reorganizare generala a societatii.

3. SPATIUL ROMANESC INTRE DIPLOMATIE SI CONFLICT IN EVUL MEDIU SI LA INCEPUTURILE MODERNITATII

La sfarsitul secolului al XIV lea, Imperiul Otoman ajunsese pe linia Dunarii, dupa victoriile impotriva bizantinilor, sarbilor si bulgarilor, ale caror state sunt desfiintate, Tarile Romane deveneau, la randul lor, obiect al expansiunii otomane, care isi propunea, de fapt, sa ajunga, prin Belgrad si Viena, in inima Europei. In aceste conditii, desi in anumite momente Poarta a incercat sa transforme Tarile Romane in pasalacuri, pentru otomani s a dovedit, in cele din urma, mai profitabil din punct de vedere economic, dar si politic si militar, sa permita conservarea autonomiei spatiului romanesc. Aceasta optiune a devenit cea mai potrivita pentru otomani si in conditiile rezistentei indelungate pe care au intampinat o la nord de Dunare. Obiectivul Tarilor Romane a fost mentinerea fiintei statale proprii, ca si a identitatii religioase, scop in care kupta armata s a conjugat cu tratativele diplomatice, la care s a recurs atunci cand disproportie dintre ele si inamic era evidenta. De altfel, pe tot parcursul Evului Mediu, tipul de razboi purtat de Tarile Romane cu otomanii ar putea fi caracterizat drept conflict asimetric, intrucat inferioritatea armata ii obliga pe romani sa duca un razboi de uzura, indelungat, al carui rezultat final este silirea adversarului sa accepte o pace care este relativ favorabila. Strategia folosita, este, de regula, una defensiva, de aparare a teritoriului propriu, conjugata uneori si cu ofensiva, prin care se incearca oatrunderea in teritoriul inamicului, pentru a i lovi acestuia unele puncte slabe. Disproportia de forte I a obligat pe romani, de regula, sa evite bataliile decisive, preferand luptele de hartuire, care ii impiedicau pe adversari sa isi valorifice superioritatea numerica. De asemenea tactica pamantului ars, prin care se distrugeau recoltele, vegetatia, locuintele, iar populatia se retragea in locuri greu accesibile, avea drept scop crearea unui gol demografico-economic, prin care armata invadatoare era lipsita de posibilitati de aprovizionare si de obtinerea de informatii. Se adauga nimicirea detasamentelor plecate dupa hrana. Situatia navalitorilor putea fi si mai mult inrautatita prin atacuri de noapte, de tipul celui realizat de Vlad Tepes impotriva taberei Sultanului Mehmed al II lea. In ceea ce priveste sprijinul extern, acesta trebuie plasat in contextul cruciadei tarzii, organizata de puterile crstine impotriva inaintarii musulmane in Europa. Disensiunile dintre marile puteri ale epocii, incapacitatea practica a unora dintre ele de a actiona militar, au facut uneori ca ajutorul cerut de Tarile Romane sa nu fie la nivelul asteptat, iar acestea sa se regaseasca singure in fata unor forte otomane mult superioare numeric.

In lupta antiotomana din sec XIV XV, tarile romanesti au avut uneori tendinta de a face front comun, dinculo de hotarele politice de moment. Aceasta explica prin ratiuni militare, diplomatice, prin constiinta incipienta a unitatii de neam, limba si interese, dar mai ales prin dorinta de asi apara cu orice mijloace religia, element de identificare mult mai puternic in Evul Mediu decat cel lingvistic sau etnic.

MIRCEA CEL BATRAN (1386 1418)


Tara Romaneasca a fost prima amenintata de inaintarea otomana, care tindea sa ajunga la Dunare. In conditiile in care statul lui Dobrotici era in pericol sa fie cucerit de otomani, Mircea intervine si incorporeaza Dobrogea la Tara Romaneasca, in 1388. domnitorul roman intervine cu un corp de oaste pentru a i sustine pe sarbii condusi de Lazar, in 1389, la Kosovopolje. Conducatorul turc este asasinat, venind la putere Baiazid I; trimite pentru razbunare trupe impotriva lui Mircea. Cel mai mare pericol era Imperiul Otoman. Dupa ce Taratul de Tarnovo este transformat in Pasalac, Baiazid trimite pentru razbunare trupe impotriva lui Mircea.

< Trecuse Dunrea vestitul Baiazid zis Fulgerul (Yilderim/Ilderim), acela care i nvinsese pe srbi la Kossovo, acela care i va nvinge pe cruciai doi ani mai trziu, care a cucerit o mare parte i din Europa i din Asia. Baiazid trece Dunrea i Mircea l oprete ntr-o btlie att de sngeroas nct, zice o cronic bulgreasc, rul *care strbtea cmpul de lupt+ curgea rou de snge". > Lupta de la Rovine(1394/95) este un succes deplin La 7 martie 1395 Mircea cel Batran incheie un tratat antiotoman cu Sigismund de Luxemburg: I se recunoaste Almasul, Fagarasul si Banatul de Severin (astfel Tara Romaneasca cunoaste cea mai mare extindere teritoriala) Constienti de pericolul reprezentat de inaintarea otomana spre Europa Centrala, cavalerii occidentali, in special burgunzi si germani, condusi de sigismund de Luxemburg, organizeaza in 1396 Cruciada de la Nicopole, la care participa si Mircea cel batran.

< Regele Ungariei, care va deveni mprat, Sigismund de Luxemburg, face propagand n Occident pentru a primi ajutorul cavalerilor francezi, germani, ajutorul Apusului puternic. i, n cele din urm, dup ani de negocieri, se urnete o mare armat de cavaleri din Frana, n frunte cu fiul ducelui Burgundiei, care este cel mai bogat i puternic senior din tot Occidentul (de aceea i se i zice Le grand duc d'Ocddent). E mai puternic dect regele Franei fiindc Burgundia, n momentul acela, poseda i Flandra (Belgia i Olanda de astzi, care erau rile cele mai naintate din punctul de vedere al produciei postavurilor). Acest burgund e nsoit de mii de cavaleri apuseni i, mpreun cu armata regelui Ungariei, ajunge n Bulgaria de astzi, la Nicopole, pe Dunre. Mircea se afl i el acolo, lng regele Sigismund, zic unele surse, cu trei mii de clrei. Nu mai este domnitor, dar are cavalerii care i-au rmas credincioi. S-

a btut cu turcii i a tiut s-i nving. In ajunul nfruntrii, la ntrunirea comandanilor marii armate cruciate, Mircea i sftuiete cum s atace uriaa armat turc. Nu frontal", aa cum obinuiesc cavalerii francezi care sunt nvai, cu armurile lor grele, cu caii lor grei, i ei mbrcai n zale, nchipuindu-i c mtur totul n faa lor. Nu frontal, ci atacul trebuie dat mai nti de cavaleria uoar pentru a rspndi i anihila pedestraii aezai n fruntea armatei turce. N-au vrut s-l asculte. Trufaii cavaleri francezi, orgolioi, l-au dat la o parte pe Mircea i au atacat nebunete, frontal. A fost un dezastru cumplit pentru cavaleri, fiindc turcii aezaser rui n pmnt, pedestraii trgeau cu sgeile sau intrau printre picioarele cailor i tiau caii sub genunchi, iar abia pe urm, din trei pri, au aprut stoluri-stoluri de clrei. In urma nfrngerii catastrofale, mii de cavaleri au fost luai prizonieri. Unii au fost ucii n chiar seara btliei, sultanul rzbunnd omorrea de ctre cruciai, n ajun, a unor turci prini la Rusciuc. Captivii cei mai de vaz au fost pstrai pentru a fi rscumprai cu bani grei. Eecul dezastruos al cruciadei a descurajat eventualele ncercri ale Occidentului de a veni n ajutorul rilor cretine din aceast parte a Europei. Vina cade, nainte de toate, pe seama trufiei cavalerilor francezi. > < Sultanul Baiazid i nchipuie c e invincibil, i duce rzboi mpotriva Iui Timur Lenk, in 1402. Marea btlie se d unde este astzi capitala Turciei, la Ankara. Se vorbete de o ncletare ntre armate de sute de mii de oameni, n jurul lui Baiazid se afl, ca un fel de batalion de gard, cavaleri srbi, care vor rmne pn la ultimul moment alturi de sultan. Dar btlia e pierdut, iar Baiazid fcut prizonier i dus ntr-o cuc cu gratii n ara lui Timur Lenk, unde va muri doi ani mai trziu, n captivitate. Mircea va profita de dispariia lui Baiazid i de faptul c trei dintre fiii lui se ceart de-acum pentru tron. Din nefericire, acel pretendent, Musa, pe care-l susine Mircea, dup ce domnete civa ani la Adrianopol, nu iese n cele din urm nvingtor, aa nct cel care va nvinge, Mehmet I, va reveni, n 1417, mpotriva lui Mircea. Voievodul muntean pierde Dobrogea, pe care o cucerise, i este silit, la rndul lui, pentru a-i pstra domnia, s plteasc tribut turcului. > Tara Romaneasca este obligata la plata tributului si la cedarea catre Imperiul Otoman a Dobrogei, care in 1417, devine pasalac.

VLAD TEPES ( 1448; 1456 1462; 1476)


< Mai important pentru istorie din pcate i pentru legend e fiul su, Vlad zis epe, un domn, fr ndoial, de o cruzime cumplit, care avea obiceiul de a-i trage n eap dumanii sau pe cei care nu-l ascultau nluntrul rii. Se zice c de ndat ce a venit n scaun, n 1456, a poruncit s fie adunai hoii i ceretorii, i-a nchis ntr-o cas i, dup ce i-a osptat, le-a dat foc. Pe boierii rzvrtii sau neasculttori i trgea n eap.

Era un supliciu nfiortor: se nfigea un mare ru n pmnt, sau se tia i subia un pom mic, iar n aceast eap osnditul era, ntr-un fel, rstignit lucru groaznic de povestit; se ungea eap cu seu i se introducea prin fund, ns cu ncetul, pentru a nu provoca moartea imediat; nu trebuia ca eap s strpung ficatul sau inima, ci s ias prin gt, lng cap, iar omul sttea expus pn expia, i mncau corbii ochii. Era, nc o dat, un supliciu groaznic despre care s-a aflat pn departe i se zvonea c epe ar fi tras n eap mii i mii de oameni. > In 1459 Vlad Tepes refuza plata tributului < Grozviile comise de Vlad epe trebuie relativizate, aezndu-le n contextul istoric. O dat ajuns domn, n 1456, Vlad hotrte s scape de suzeranitatea otoman. Petrecuse ani de zile n Turcia, ca ostatic trimis de tatl su Vlad Dracul. Cunoate deci perfect limba i moravurile turcilor, i pune sperane n ajutorul regelui Ungariei, Matei Corvin; Vlad nceteaz s plteasc haraciul anual, trece Dunrea i face o razie cumplit prin Bulgaria, n 1462 vine nsui sultanul Mehmed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului, ca s-l pedepseasc pe Vlad i s supun iar ara Romneasc. Vlad epe ine piept singur, cu mica lui otire, cci nu primete ajutor de la regele Mathias. ndrznete ntr-o noapte s atace chiar tabra sultanului, dar nu izbutete s-i gseasc cortul ca s-l ucid. Se retrage apoi ctre munte lsnd prjol n urma lui. Sultanul e ngrozit de spectacolul ce i se dezvluie n drum spre Trgovite: o pdure de epi n care atrn leurile turcilor prini ntr-o lupt, cu un an nainte. Cronicarul turc vorbete de groaza dar i de un fel de admiraie a sultanului pentru un domn n stare de asemenea fapte. > In 1461 1462 domnitorul munean lanseaza expeditii la sud de Dunare, urmarind sa dezorganizeze fortele otomane. Mehmed al II lea nu se lasa asteptat si 1462 soseste in Tara romaneasca in fruntea unei armate imense. Vlad Tepes a aplicat tactica traditionala, de retragere si pustiire in fata armatei inamice, evitand lupta decisiva, dar hartuind oastea otomana. Turcii ajung la Targoviste fara a fi dat vreo batalie importanta. 16 / 17 iulie 1462 are loc batalia de langa Targoviste: atacul de noapte initiat de domnitorul roman impotriva taberei otomane entru a l captiva pe sultan. Dupa un moment de panica, cand otomanii sufera pierderi importante, acestia se regrupeaza obligandu l pe Vlad sa se retraga spre Transilvania. Este arestat si inchis din ordinul lui Matei Corvin, fiul lui Iancu de Hunedoara. Acesta era preocupat de alte conflicte, care inghitisera, se pare, banii trimisi de papa in vederea organizarii cruciadei antiotomane, astfel ca prefera sa se debaraseze de incomodul domn muntean. Inventeaza , deci, tradarea si il inchide pe Vlad la Buda.

< Vlad, prsit de boieri, caut adpost i ajutor n Transilvania. Cum ns trsese n eap o mulime de negustori sai care nu ascultaser de ordinul ce-l dduse de a nu mai face comer n detaliu" n ar saii i-au fcut o reputaie att de rea, nct regele Mathias, n loc s-i dea ajutor, l-a inut nchis n cetuile lui timp de 12 ani. Cnd Matei Corvin se va fi hotrt, n sfrit, n 1476, s poarte rzboi mpotriva turcilor i va considera c are nevoie de epe, l va pune din nou n scaun la Trgovite, dar Vlad e ucis dup puine sptmni, nu s-a lmurit n ce condiii, probabil de ctre boierii care se temeau de rzbunarea lui >.

Cand, in 1476 , Ungaria tinde sa reia lupta antiotomana, Vlad Tepes este eliberat si revine pe tronul Tarii Romanesti, insa moare la scurt timp intr o lupta cu turcii.

IANCU DE HUNEDOARA (1441 1456)


De origine etnica romaneasca, dar integrat in nobilimea maghiara prin educatie, religie, orientare politica Iancu de Hunedoara a fost voievod al Transilvaniei; In 1442 infrange o oaste intrata in Transilvania si apoi intervine in Tara Romaneasca si l impune ca domn pe Vlad Dracul.

Un Voicu, cneaz romn, bun osta, e luat pe lng regele Ungariei, care-i d ca feud regiunea Hunedoara; fiul su, Iancu de Hunedoara, mai cunoscut n istoriografia universal cu numele de Ioan Huniade pe care i-l dau ungurii, va fi unul dintre cei mai ilutri lupttori mpotriva turcilor. El, romn, ajunge voievod al Transilvaniei, n tovrie cu un graf ungur, Nicolae de Ujlak, i n cele din urm, cnd moare tnrul rege al Ungariei, Ladislau, n btlia de la Varna (1444), ajunge chiar guvernator al Ungariei. 1443 - 1444 : Campania cea lunga trece Dunarea si, timp de sase luni , se confrunta cu turcii, pe care ii infrange. Se vor initia negocieri; 1444 : - Tratatul de la Seghedin, Cruciada de la Varna oastea crestina , in randul careia se afla si voievodul Transilvaniei, sunt infrante de otomani. Regele Ungariei cade pe campul de lupta.

Iancu e o figur mrea, care a reuit mai multe expediii contra mpriei turceti. A cunoscut din nefericire i nfrngeri, ca aceea de la Varna. Armata cretin naintase prin Bulgaria cu prea mare ndrzneal, bizuindu-se pe un ajutor al flotei veneiene, care trebuia s mpiedice trecerea turcilor din Asia Mic n Europa. Dar acest ajutor a fost zdrnicit de o aciune contrar a venicilor adversari ai veneienilor, genovezii. nc o dat se vede cum zzaniile i dumniile ntre cretini au fost principalul aliat al turcilor n naintarea lor n Europa. 1446 1453 Iancu de Hunedoara este guvernator al Ungariei. In perioada minoratului regelui Ladislau Postumul, Iancu de Hunedoara conduce Ungaria si creeaza un front antiotoman romanesc intervenind in problemele interne ale Moldovei si tarii romanesti, imprumutand domni care sa I reprezinte interesele.

< O alt tentativ nefericit mai ntreprinde Iancu n 1448, ncercnd s-i coordoneze aciunea cu lupta lui Gheorghe Castriota zis Skanderbeg, marele erou al rezistenei albaneze, dar e nfrnt, din nou, la Kossovo. Iancu, care cldete frumosul castel de la Hunedoara (extins de fiul su, regele Matei

Corvin), e o personalitate att de puternic, nct i poate permite s-i considere pe voievozii Munteniei i ai Moldovei ca pe clienii sau protejaii lui. S-ar prea astfel c Vlad Dracul (tatl lui Vlad epe) ar fi fost ucis din porunca lui Iancu, care s-a temut de o mpcare a lui Vlad cu turcii. Iancu de Hunedoara a avut un caracter destul de dur i de autoritar. > In 1456 are loc Batalia de la Belgrad : victorie a crestinilor ce intarzie inaintarea otomanilor spre Europa Centrala; Iancu de Hunedoar moare in 1456 de ciuma.

STEFAN CEL MARE (1457 1504)


Alexandru cel Bun a avut mai muli fii i nepoi, iar tefan cel Mare este nepot de fiu al lui Alexandru cel Bun. ns, dup obiceiul, deja pomenit, ca marii boieri s aleag succesorul la tron ntre fiii i nepoii fostului voievod, a fost uns tefan domn, punndu-se capt unei perioade de lupte interne. Iar tefan cel Mare nu era nici mcar fiu legitim, ci, cum se spunea, fiu din flori, fiu nelegitim, i prin urmare i-a fost mai greu s accead la tron. Totui avea caliti excepionale, nu numai de vitejie, dar i de chibzuin i de organizare, i, spre fericirea Moldovei, n general a romnimii, a avut o domnie lung de 47 de ani. Este cea mai lung domnie nainte de cea a regelui Carol I n veacurile noastre. Se urc pe tron n 1457, deci un an dup Vlad epe n Muntenia, i domnete pn n 1504. Motenete o ar n plin orga-nizare, dar care din punct de vedere economic ncepea s se dezvolte mai cu seam datorit mprejurrii c reprezenta o regiune de tranzit ntre Europa central, Polonia i porturile de la Marea Neagr. tefan cel Mare este, pentru mica lui ar, un voievod bogat prin vmile pe care le ia de pe urma comerului internaional. In 1458 semneaza un tratatcu Polonia, la Overchelauti, unde recunoaste suzeraniteatea regelui Cazimir al IV lea, pentru a fi sigur ca il indeparteaza pe Petru Aron. Pentru ca Petru sa nu se intoarca incheie cu regele polon Cazimir un tratat. Petru ajunge sa se refugieze in tinutul secuiesc. Stefan ataca acest tinut care a avut mult de suferit. Petru scapa si fuge la Mateia. Raspunsul lui Stefan a fost si de data aceasta prompt. A atacat cetatea Chilia, care apartinea de 15 ani Ungariei In 1462 are loc prima tentativa de a redobandi Chilia, insa nu reuseste decat in 1465. Batalia finala se da la Baia, in 1467; Stefan este castigator, dupa atacul de noapte din 15 16 decembrie si Ungaria renunta la pretentiile de a domina Moldova. Atacul initiat in 1462 nu izbuti iar Stefan a fost nevoit sa se retraga din cauza unei rani la glezna. Ceea ce nu reuseste acum va reusi in 1465, in toiul iernii, cand oastea soseste in fata cetatii iar cu

ajutorul unor locuitori intra pe data de 25 ianuarie in cetate. Armata ungara trece muntii in 1467. Lupta decisiva se da la Baia, oras pe care Stefan il incendiaza In 1473 domnitorul refuza plata tributului. In 1474 otomanii intra in Moldova, fiind mult mai numerosi, dar sunt invinsi langa orasul Vaslui ; Domnul Moldovei, dupa consolidarea domniei, refuza sa mai plateasca haraciul si cucereste Chilia. O armata de 120 000 de oameni este trimisa de Mehmed II sub comanda pasei Soliman la care se alatura Laiota este trimisa in 1474. Stefan avea doar 45 000 de soldati insa isi alege locul unde sa dea batalia, in fata orasului Vaslui. In ziua de 10 ianuarie 1475, marti, se lasa o negura deasa care favoriza atacul pentru cei ce stiua locurile. Ataca din trei directii iar in momentul in care detasamentul nostru are pierderi mari, el insusi intra in lupta. Urmarirea a durat de marti pana joi. In 1475 are loc batalia de la Podul Inalt, Stefan trebuie sa reziste campaniei conduse de Soliman Pasa victorie a moldovenilor; In 1476 are loc batalia de la Razboieni, care se sfarseste cu o victorie otomana; In 1476, sultanul porneste el insusi ca sa pedepseasca pe Stefan care indraznise sa ii sfarame o armata. In Muntenia se adauga oastea lui Laiota iar de pe Nistru navalesc tatarii. In fata armatei, deoarece ingaduise razesilor sa isi apere gospodariile ramase cu dregatorii si curtenii sai (Io con la mia corte). Turcii inaintara printr-o tara pustie. Totul fusese ars. Lupta a avut loc in tinutul Neamtului. Literalmente erau striviti si trebuira sa se retraga. Mehmed ajunge la Suceava insa cetatea este aparata de boierul endrea, cumnatul lui Stefan. Nici Hotinul, nici Neamtul nu sunt luate. Pe de alta parte, in armata turceasca obosita, izbucneste ciuma. Astfel incat sultanul este nevoit sa se retraga. 1485 Stefan merge la Kolomneea si semneaza un tratat cu Polonia; 1497 Codrii Cosminului in 1497 cand urmasul lui Cazimir, Ioan Alberta facut marea greaseala sa porneasca impotriva Moldovei cu gandul de a pune pe fratele sau Sigismund pe tron. Pretextul campaniei era lupta contra turcilor. Simtind viclesugul, lasase oaste numeroasa in cetatea de scaun, porise spre Roman si cere ajutor turcilor si maghiarilor. Polonii asediza cetatea dar distrugerile provocate de tunuri ziua sunt reparate noaptea. Stefan ascunse si distruse hrana iar polonii incepura sa sufere de foamete, in acelasi timp sosesc din Transilvania 12 000 de soldati. Pacea se incheie iar conditia este ca polonii sa se intoarca pe unde au venit. Din cauza foametei si a faptului ca drumul de intoarcere fusese parjolit, polonezii au schimbat traseul si au ajuns la Codrii Cosminului. Aici au fost atacati de moldoveni si au aruncat asupra lor copaci ninai. Ei au fost zdrobiti, regele abia putu sa isi faca drum pana la Cernauti unde a avut loc o noua lupta. Campania din 1497 se sfarsi printr+un adevarat dezastru. moare in 1504; In 1502, venise la Suceava sa il ingrijeasca un medic venetian. In 1504 se facu un consult cu mai mult medici si hotarara ca plagile produse sa fie arse cu fierul rosu. Dar totul a fost in zadar. In ziua de 2 iulie, marti, Stefan inceteaza din viata dupa ce

hotaraste ca urmas pe Bogdan-Vlad. <Fos-au acest Stefan Voda om mare de stat, manios, si de graba varsatoriu de sange nevinovat, de mutlte ori, la ospete omora fara judet.>

MIHAI VITEAZUL (1594 1601)


S-au spus i se spun prea multe despre Mihai Viteazul, n jurul lui s-a nscut o legend n care nu se mai poate deosebi adevrul istoric de elementele adugate de-a lungul timpului. C a fost un cpitan strlucit i un geniu politic sunt lucruri incontestabile. Pentru a deveni domnitor, Mihai Viteazul a fost nevoit sa cumpere tronul, o caracteristica in vremea aceea fiind venalitatea functiilor. Astfel, pentru a avea suficienti bani pentru a ajunge domnitor, acesta imprumuta bani. In 1593 acesta devine domnitor si, ca inceput rascoalei otomane, cheama pe creditorii turco levantini la Bucuresti sub pretextul de a le inapoia banii si ii ucide. In acelasi an adera la Liga Sfanta. 1594/1595 : Victorii la Stanesti, Serpantesti, Putinei; Mai multi boieri, semneaza in 1595 un tratat la Alba Iulia, prin care, Sigismund Bathory, devine principe in Transilvania si suzeran domnului muntean. Este promis sprijin militar impotriva turcilor. nainte de a ncepe lupta mpotriva turcilor, Mihai, din ndemnul mpratului, trebuie s ncheie un tratat cu principele Transilvaniei. Tratatul din 1595 ni se poate prea astzi umilitor, n sensul c principele Transilvaniei, acest Sigismund Bthori, un tnr megaloman, nepot al regelui tefan Bthori, care-i zicea i el crai, adic rege, a vrut s fie principe peste cele trei principate romneti; i, prin urmare, att munteanul ct i moldoveanul, cnd i-au trimis boierii s iscleasc tratatul cu Sigismund Bthori, au semnat de fapt un tratat de vasalitate, e clar. 1595 : La Calugareni, dupa o prima confruntare cu rezultat nedecis, Mihai Viteazul se retrage cu oastea in Transilvania, asteptand ajutor militar din partea lui Bathory; Abia semnat acest tratat, a i nceput rzboiul, turcii trecnd Dunrea, avnd n fruntea lor pe cel mai vestit cpitan al lor, Sinan paa. Atunci are loc faimoasa btlie de la Clugreni, din 13/23 August 1595*, la jumtatea drumului ntre Giurgiu i Bucureti. Romnii, deocamdat, s-au gsit singuri. A fost o victorie, dar, ca i la Rovine, o victorie care nu alunga dumanul din ar. Armata turc nu era complet distrus i nu s-a retras peste Dunre, astfel nct Mihai Viteazul e hotrt s se trag ctre munte i s atepte ajutorul lui Sigismund. Sigismund Bthori vine cu ajutor, i de-acum amndoi pornesc la

lupt, cu fore oarecum egale, i reuesc s-l alunge pe turc peste Dunre. Bineneles c Sigismund, n Occident, i-a atribuit tot meritul acestei victorii. S-a ntors la el n Transilvania, acceptnd ns, la cererea lui Mihai, ameliorri n tratatul cu Mun-tenia, renunnd de pild la controlul vistieriei rii. dupa eliberarea Targovistei si Bucurestiului, oastea condusa de domnul munteansi principele Transilvaniei infrang otomnii si i gugaresc pana la Giurciu. In 1597 se semneaza un tratat de pace cu Imperiul Otoman, care recunoaste pe viata domnia lui Miahi si scade tributul la jumatate. In octombrie 1599 are loc lupta de la Selimbar, unde Andrei Bathory este decapitat de secui; pe ! noiembrie este recunoscut conducator al Transilvaniei; In primavara lui 1600 obtine tronul Moldovei , dar nu poate cuceri Hotinul 1600 18 septembrie Mihai este invins la Miraslau, de generalul Basta; pierde si Tara Romaneasca , in locul sau fiind pus Simion Movila; Pleaca in pribegie la Viena; in Transilvania se intoarce Sigismund Bathory, iar Rudolf al II lea reuseste sa l impace pe Mihai cu Basta; In 1601, insa, intr o lupta pe care trebuia sa o castige impotriva lui Sigismund, alaturi de Basta, este asasinat pe campul de lupta de aliatul sau; Se d o nou btlie, la Gorslu (3 august 1601), unde Basta i Mihai Viteazul sunt nvingtori, dar Basta hotrte s-l ucid pe Mihai Viteazul, sub cuvnt c Mihai Viteazul nu accept viitorul su plan de btlie. Basta voia probabil pentru el voievodatul Transilvaniei, n orice caz, prin nelciune, cteva zile mai trziu (19 august 1601), l cheam pe Mihai Viteazul n cortul lui, iar dincolo de cort se gsesc ascuni nite mercenari valoni. Acetia-l ucid pe Mihai Viteazul, care se apr cu sabia (era stngaci), dar cade strpuns de mai multe sulie

4. STATUL ROMAN MODERN ( SEC XVIII XIX )

FANARIOTISMUL a reprezentat un sistem politic, economic, social, cultural nou, impus de Poarta in sec XVIII, in Moldova si Tara Romaneasca Cauzele instaurarii regimului fanariot au fost actiunile antiotomane ale domnitorilor precedenti si acutizarea crizei din Imperiul Otoman; Scopurile instaurarii acestui regim au fost preintampinarea miscarilor de eliberare din Tarile Romane si prevenirea unei eventuale tradari a unui domn pamantean. Regimul fanariot se caracterizeaza prin: POLITIC o Domnul este numit direct de sultan si devine functionar al Imperiului Otoman o Durata scurta a domniilor o Institutiile tarii sunt desfiintate (1741 se desfiinteaza armata) sau mentinute formal (Sfatul Domnesc) o Autonomia tarii este incalcata, politica externa fiind lichidata SOCIAL o Vechea ierarhie sociala este indepartata, principiul dupa care sunt recunoscuti boierii nu mai este dupa avere, ci dupa functiile detinute in stat CULTURAL o Grecizarea institutiilor limba greaca in scoli ECONOMIC o Monopol comercial turcesc = obligatia de a aproviziona Constantinopolul o Obligatiile cresc continuu, atat ca numar, cat si ca suma; existau patru obligatii principale: Tributul Peschesurile (daruri pentru sultan ) Mucarerul Mic (annual) Mare (o data la trei ani)

In 1711 regimul fanariot se intaureaza in Moldova, prin Nicolae Mavrocordat, iar in 1716 in Tara Romaneasca, prin acelasi domnitor. Fiind sub dominatie otomana, Tarile Romane au fost afectate de razboaiele ruso turce din sec al XVIII lea, care au fost numeroase: 1736 1739 Pacea de la Belgrad 1768 1774 Kucuk Kainargi (Rusia ocupa teritoriul dintre Nistru si Bug) 1787 1792 tratative de pace la Sistov (1791) si pacea de la Iasi (1792) 1806 1812 Pacea de la Bucuresti

Unii conducatori din perioada fanariota au adus reforme benefice statului, fiind numiti fanarioti luminati:

REFORMISMUL DOMNESC Constantin Mavrocordat o A domnit in Tara Romaneasca si Moldova, avand domnii numeroase o A fost adeptul absolutismului luminat, reformele sale avand un efect pozitiv,
modernizator o Reforme: Fiscala unificarea taxelor in una singura, anuala; Sociala boierii sunt impartiti in mici, mijlocii si mari; acestia beneficiaza de leafa. Serbia este desfiintata; Agrara ofera posibilitatea taranilor de a se rascumpara; Administrativa administratia locala unificata si subordonata celei centrale; judetele sunt conduse de doi ispravnici; Juridica numeste judecatori din randul boierilor fara dregatorii ;

Alexandru Ipsilanti o Donmeste in Tara Romaneasca o In 1780 elaboreaza Pravilniceasca Condica , cod de legi penale si civile, dupa model
bizantin, in care se regasesc unele idei iluministe; o Reforme administrative , fiscale si in invatamant ;

Ioan Gheorghe Caragea o Elaboreaza, in 1818, Legiunea Caragea , cod de lagi civile si penale cu influente
bizantine si idei iluministe;

REFORMISMUL IMPERIAL (Transilvania) Maria Tereza o Recunoaste religia ortodoxa ca religie recepta o Stabileste obligatiile taranilor (robota), micsorandu le totodata Certa Puncta (1769) o Lanseaza o campanie de alfabetizare Ratio Educationis (1777) Iosif al II lea

o o o o

Desfiinteaza cenzura cartilor si revistelor Acorda taranilor dreptul de a adresa plangeri in fata functionarilor de stat Aboleste iobagia pe domeniile personale Acorda libertate tuturor religiilor in cuprinsul imperiului Edictul de toleranta (1781)

REFORMISMUL BOIERESC (Tara Romaneasca si Moldova)


In perioada 1769 1774 este apogeul manifestarii antifanariote in spatiul romanesc; Problema Principatelor incepe sa intereseze Marile Puteri, ideile iluministe incep sa patrunda in randul boierimii, astfel ajungandu se la o desprindere a elementelor autohtone de acelea grecesti ale fanariotilor; romanii preiau ideile franceze pe acelea care exprima latura identitara a unui popor; Proiectul politic al viitorului stat roman modern s a concretizat in memoriile si programele elaborate de boierii pamanteni, in a doua jumatate a sec al XVIII lea. In elaborarea proiectelor de reforma se tinea cont de conditiile interne si de raporturile de forta pe plan extern in contextul evolutiei Problemei Orientale. Pana la 1821 au fost elaborate 209 proiecte de reforma si s au remarcat Dimitrie Sturdza, Mihai Cantacuzino, proiecte cu care se revendica revenirea la domniile pamantene, unirea sub protectia Austriei sau a Rusiei. MEMORII 1772 : la tratativele de pace de la Focsani, boierii romani, in frunte cu Ienachita Vacarescu au prezentat doleantele lor, sustinute pe baza ideilor vechilor capitulatii incheiate cu Imperiul Otoman, acte care asigurau Principatelor Romane o autonomie deplina, precum si unirea celor doua tari sub protectia Marilor Puteri; 1791 : tratativele de pace de la Sistov restabilirea alegerii domnului de catre tara, din toate starile sociale, retrocedarea vechilor cetati de la Dunare, desfiintarea monopolului comercial otoman, dreptul de organizare a armatei s.a. 1807 : memoriul trimis imparatului Napoleon Bonaparte afirma necesitatea egalitatii politice intr un stat roman bazat pe o constitutie care sa creeze un regim bland, neopresiv;

PROIECTE 1769 : proiectul unei republici aristocratice, conduse de un sfat alcatuit din 12 boieri, el;aborat de mitropolitul Moldovei, Gavril Calimachi; 1802 : republica aristo - democraticeasca

La Congresul de la Viena au participat delegaii din aproape toate statele europene, ns deciziile cele mai importante s-au luat de ctre marile puteri. Aadar, soarta Europei a fost hotrt de ctre

delegaii marilor puteri, aa cum se va repeta de dou ori n secolul urmtor, XX, la marile conferine de pace de la Paris, din 1919/1920 i 1946/1947, care au schimbat harta geo-politic a Europei i a ntregii lumii, dup Primul i, respectiv, Al Doilea Rzboi Mondial. Congresul de la Viena a instituit o nou

ordine n care Europa era sub controlul unui ansamblu de patru puteri: Austria, Prusia, Rusia i Anglia. Pentru a pstra vechile regimuri dinastice, nelund n seam dorinele i aspiraiile naiunilor care doreau s-i creeze state proprii, naionale, monarhii Prusiei, Austriei i Rusiei creau, n 1815, Sfnta Alian, un pact de asisten mutual ntre monarhii absolui europeni ndreptat mpotriva frmntrilor revoluionare, i care, pn n 1823, a permis mpiedicarea tuturor micrilor liberale sau naionale europene. Tratatul "Sfintei Alianea fost semnat la 26 septembrie 1815, la originea lui aflndu-se arul Alexandru I al Rusiei.

ETERIA
Eteria (Philiki Hetairia - Societatea prietenilor), este o organizaie secret creat la Odesa la data de 14 septembrie 1814 i care avea ca scop eliberarea cretinilor, cu precdere a grecilor, de sub stpnirea otoman, i ntemeierea unor state cretine libere. ntemeierea Eteriei este concomitent cu cea a societilor Fria i Junimea n rile romne, i se ncadreaz n marea micare social revoluionar a anilor 1820-1830, care a condus la independena rilor din America latin, la revoluia francez din 1831, la Revoluia Romn de la 1821 i la revolta grecilor, care a dus la independena Greciei. Ideile i organizarea intern a Eteriei sunt inspirate din cele aprute cu patruzeci sau treizeci de ani mai devreme n America de nord i n Frana, idei care sunt prezente i n Supplex Libellus Valachorum redactat de Nicolae Ursu n 1784. Eteria avea filiale peste tot unde existau comuniti greceti, desfurnd o activitate intens i n Principatele Romne (unde cel mai cunoscut dintre eteriti este Tudor Vladimirescu). Ea se sprijinea pe fora material a burgheziei comerciale (ndeobte greceasc n Imperiul Otoman), destul de numeroas i avut.

REVOLUTIA DE LA 1821
La cumpana anilor 1820 1821 trei mari boieri munteni gandesc organizarea unei rascoale pentru obtinerea vechilor privilegii ale tarii, alegandu l commandant militar pe Tudor

Vladimirescu, mic boier cunoscut pentru relatiile cu Eteria si pentru toate sentimentele sale antifanariote si antiturcesti. In 1820 se organizeaza rascoala. In ianuarie se semneaza o conventie cu cu eteristii, militara, in scopul dominatiei otomane. Pe 23 ianuarie, acelasi an, Tudor Vladimirescu merge in Oltenia, la Pades: Proclamatia de la Pades (chemarea la lupta pentru redobandirea libertatii si dreptatii) ; documentele revolutiei sunt alcatuite din mai multe proclamatii si Cererile Norodului Romanesc februarie 1821 (combinatie de program politic si act cu valoare constitutionala, atat timp cat domnul,la instalare, trebuia sa jure pe acest document); pe masura ce pericolul interventiei militare otomane creste, programul politic al revoltei se estompeaza; Urmatoarele doua luni Tudor Vladimirescu este singura autoritate in stat, insa nu se proclama domn pentru a nu atrage atentia portii. Alexandru Ipsilanti intra in tara si sustine ca are o mare putere in spate,aluzie la Rusia, insa in contextul semnarii Tratatului de la Viena (1815), Tarul Alexandru al II lea neaga; ulterior inabuseste revolutia din Romania, cat si cea a grecilor, cu ajutorul aliantei; Tudor Vladimirescu se retrage la Golesti si este acuzat de tradare de catre Ipsilanti. Pe 27 mai este asasinat la Targoviste .

EFECTELE REVOLUTIEI
In 1822 se revine la domniile pamantene fiind inscaunati G.D.Ghica (in Tara Romaneasca) si I.S. Sturdza (in Moldova) . In acelasi an este elaborate Constitutia Carvunarilor, de catre seful micii boierimi din Moldova; se incepe consolidarea autonomiei si modernizarea. In 1826 se semneaza conventia de la Akkerman, prin care se instaureaza dominatia rusa; ca urmare domnii sunt alesi pe 7 ani, principatele sunt scutite doi ani de taxe, se iau masuri impotriva monopolului comerical turcesc; In 1828 porneste razboiul ruso-turc, declansat de interventia Rusiei in problema grecilor; astfel Tara Romaneasca si Moldova intra sub ocupatie militara rusa, pana in 1834 ; In 1829 Pacea de la Adrianopol incununeaza victoria Rusiei si dovedeste autonomia si independenta Greciei; aceeasi pace continea si un act referitor la spatiul romanesc, care prevedea: o o o Alegerea domnitorilor pe viata Protectorat de jure rusesc Turcii se angajau sa accepte regulamentele organice

o o

Raialele turcesti Turnu, Giurgiu si Braila revin Tarii Romanesti; Se desfiinta definitiv monopolul commercial turcesc

REGULAMENTELE ORGANICE
In perioada 1828 1834, Pavel Kiselef a fost guvernator si a elaborat codul de legi cu valoare constitutionala numit Regulamente Organice. Acestea intra in vigoare in decembrie 1831 in Tara Romaneasca si ianuarie 1832 in Moldova. Principiile regulaentelor organice erau : Sistemul separarii puterilor in stat Domnul era organul central ales de Adunarea Obsteasca; avea initiative legislative si drept de a dizolva adunarea, numea ministrii ; Asigura dezvoltarea invatamantului Infiinteaza armata Introduce impozitul unic capitatia Se desfiinteaza vamile interne Se organizeaza arhivele statului Procesele capata character definitive Cresc obligatiile taranului si se introduce NARTUL Se introduce CARANTINA

Fria a fost o societate secret organizat n 1843 de Nicolae Blcescu, Christian Tell, Ion Ghica i C. A. Rosetti. S-a construit o filial la Paris, al crei secretar era C. A. Rosetti: Societatea studenilor romni. Deviza societii era: Dreptate, Frie; acestia erau formati in spiritual revolutiei franceze Ideologia epocii pasoptiste a fost DACO-ROMANISMUL si adeziunea totala la ideea moderna de natiune, atasamentul neconditionat fata de telurile nationale. Evenimentele revolutionare au izbucnit pe 27 martie in Moldova

REVOLUTIA DE LA 1848
Revolutia de la 1848 din Tarile Romane se inscrie in valul de miscari revolutionare care a cuprins Europa de la Paris, pana in centrul continentului. In Moldova si Tara Romaneasca revolutia a fost, in primul rand, opera intelectualilor pasoptisti. Erau in grup omogen, ce apartinea, in mare, boierimii mijlocii. Avusesera posibilitatea de a studia in strainatate si, astfel, cunosteau modelul politic occidentatl, dorindu l si in Tarile Romane. CONTEXT EUROPEAN CAUZE Limitarea autonomiei interne a Principatelor de catre Rusia, care se amesteca frecvent in problemele acestora, in clitate de putere protectoare Pericolul maghiarizarii romanilor din Transilvania, prin anexarea acesteia la Ungaria Exploatarea taranilor clacasi, nevoia de improprietarire a acestora, lipsa drepturilor politice pentru majoritatea locuitorilor Necesitatea transformarii economice, politice si sociale Revolutia romana s a incadrat in valul de revolutii din Europa Focare revolutionare: Paris, Berlin, Viena, Milano, Budapesta

FORTE PARTICIPANTE Burghezia intelectuala Boierimea liberala Orasenimea Taranimea Clerul ortodox si greco catolic

MISCAREA REVOLUTIONARA :

o MOLDOVA :
Revolutionari: Vasile Alexandri, Costache Negri, Mihail Kogalniceanu, Al. I. Cuza; In cadrul unei adunari populare desfasurata la Hotel Petesburg din Iasi, este adoptata Petitiunea Proclamatie si trimisa spre ratificare domnitorului Mihail Sturdza. Acesta o respinge si dispune arestarea initiatorilor; cai mai multi se refugiaza in Transilvania;

Petitiunea Proclamatie a fost elaborata pe 27 martie, la Iasi - editata de Vasile Alecsandri - si a avut caracter moderat. Prevedea imbunatatirea situatiei taranilor (fara propunerea unor masuri), responsabilitate ministeriala, mentinerea regimului regulamentar, drepturi si libertati. Pe 20 mai este elaborata Petitia tarii, ce avea caracter moderat. A aparut la Cernauti Bucovina si editata de Eudochiu Hurmuzaki cerea drepturi nationale si autonomia bisericii ortodoxe. Aparuta tot la Cernauti Bucovina, in august 1848, Dorintele prtidei nationale din Moldova prevedea unirea principatelor si impropietarirea taranilor prin despagubirea. Avea caracter moderat si a fost editata de Mihail Kogalniceanu.

o TRANSILVANIA:
Revolutionari: Simion Barnutiu, Gheorghe Baritiu, Alexandru Papiu Ilarian, Avram Iancu; Miscarea revolutionara din Transilvania se imparte in doua etape: etapa petitionara si etapa radicala; Etapa petitionara: 3-5 mai 1848 : in cadrul Marii Adunari Nationale de la Blaj (participa 40 000 de oameni) se adopta Petitia Nationala. A fost redactat de Simion Barnutiu si vea caracter radical; cerea reprezentarea romanilor in Dieta, proportional cu numarul lor, scoli in limba romana, desfiintarea iobagiei, oficializarea limbii romane, recunoasterea legalitatii Bisericii Ortodoxe si Greco-Catolice. Este trimisa spre ratificare imparatului de la Viena, care o trimite, insa, Dietei de la Cluj. Aceasta o respinge. La sfarsitul lunii mai Dieta de la cluj voteaza anexarea Transilvaniei la Ungaria, hotarare aprobata imediat de imparatul Ferdinand al V lea de Habsburg;

Etapa radicala Septembrie 1848: se stabileste organizarea in vederea apararii: Transilvania este impartita in 15 prefecturi, fiecare condusa de cate o legiune, avand in frunte un tribun Avram Iancu organizeaza o armata in Muntii Apuseni, care apara administratia romaneasca in fata trupelor revolutionare maghiare, conduse de generalul Iosif Bem, intrate in Transilvania in toamna anului 1848; Cele doua parti semneaza la Seghedin, Proiectul de pacificatie (iulie 1849)

Revolutia este incheiata odata cu infrangerea trupelor maghiare de catre imperiali, la Siria (13 August 1849

o TARA ROMANEASCA
Revolutionari: C.A. Rosetti, Ion Heliade Radulescu, I.C. Bratianu, Ion Ghica, Fratii Golescu, Nicolae Balcescu; La 9 iunie 1848 revolutia incepe cu Adunarea populara de la Islaz, in care a fost adoptata Proclamatia care va deveni constitutia tarii. Proclamatia de la Islaz avea caracter moderat radical si prevedea drepturi politice pentru toate categoriile sociale, desfiintarea clacasiei, adunarea aleasa din toate categoriile sociale, domn ales pe cinci ani din toate categoriile sociale, independenta administrativa si legislativa a tarii si desfiintarea rangurilor boieresti. A fost editata de Ion Helliade Radulescu, Nicolae Balcescu; Domnitorul Gheorghe Bibescu o adopta la presiunea multimii si apoi abdica. Guvernul revolutionar infiintat la Bucuresti ia o serie de masuri: desfiintarea rangurilor boieresti Instituirea Tricolorului ca drapel Organizarea garzii nationale si a unui corp de voluntari Crearea a doua comisii: de propaganda a ideilor revolutionare si de improrietarire; Finalul miscarilor revolutionare il contituie conventia de la Balta Liman, unde la 1 mai 1849 se hotaraste inscaunarea lui Barbu Stirbei in Tara Romaneasca si lui Grigore Ghica in Moldova. Autonomia interna este stirbita de catre puterea suzerana (Imperiul Otoman) si cea protectoare (Rusia); astfel se modifica regulamentele organice : Domnii Principatelor sunt considerati functionari ai portii Domnii sunt numiti direct de catre sultan, cu acordul Rusiei Adunarile Obstesti sunt inlocuite cu Divanurile Se mentine ocupatia militara

Pasoptistii, obligati sa mearga in exil, formeaza Comitetul Democratic Roman, condus de Dumitru Bratianu (Paris). Propaganda unionista se intensifica prin memorii adresate lui Napoleon al III lea si ministrului sau de externe, contele Walewski.

RAZBOIUL CRIMEEI Razboiul Crimeei a insemnat confirmarea intereselor puterilor europene in Sud Estul Europei. Rusia ocupa principatele in , 1853 - 54, otomanii riposteaza si alunga trupele. Principatele sunt sub ocupatie austriaca din 1854 pana in 1857. De partea Imperiului Otoman intra in razboi Franta, Imperiul Habsburgic, Marea Britanie si Rusia este infranta. !!! PROBLEMA ROMANEASCA DEVINE PROBLEMA EUROPEANA !!! In Februarie Martie 1856 are loc Congresul de pace de la Paris cele sapte mari puteri (devenite puteri garante) discuta si problema Principatelor: este modificat statutul politico juridic al principatelor: autonomie sub suzeranitate otomana si garantia colectiva a celor sapte mari puteri, care inlocuieste protectoratul Rusiei. Moldova primeste inapoi judetele Cahul, Ismail si Bolgrad Poarta se obliga sa convoace adunari ad hoc in principate Se contituie o Comisie Europeana care sa supravegheze evenimentele Regim de libera navigatie pe Dunare Puterile garante se impart in doua : Pentru unire: Franta, Rusia, Prusia, Sardinia Impotriva unirii: Imperiul Otoman, Imperiul Habsburgic, Marea Britanie Compromisul de la Osborne din 1857, reprezinta intalnirea dintre Regina Victoria a Marii Britanii si Napoleon al III lea, ce are ca scop rezolvarea conflictului generat de actiunea caimacanului din Moldova, care a falsificat alegerile cu ajutorul Austriei. Marea Britanie este de acord cu reluarea alegerilor prin adunarile ad hoc, iar Franta nu mai sprijina neconditionat unirea Principatelor. Conferinta puterilor garante de la Paris din 1858 adopta Conventia de la Paris (menita a fi constitutia noului stat unificat) care prevedea statutul international si principiile de organizare interna a principatelor: Principatele Unite ale Moldovei si Vlahiei Doi domni, doua adunarin legiuitoare, doua gurverne, doua armate, insa doua institutii comune: Inalta Curte de Casatie si Justitie si Comisia Centrala de la Focsani Se desfiintau rangurile boieresti, asigurandu se egalitatea juridica Toti cetatenii erau platitori de taxe Adoptarea masurilor in favoarea taranilor

Egalitate deplina intre moldoveni si munteni !!!!!! Conventia de la Paris nu putea fi modificata fara acordul puterilor garante !!!!!!

DOMNIA LUI AL. I. CUZA


5 IANUARIE 1859 Adunarea Electiva de la Iasi alege, prin vot deschis, pe candidatul partidei unioniste Al.I.Cuza; O delegatie condusa de Costache Negri se duce la Bucuresti si propune alegerea aceluiasi domn 24 IANUARIE 1859 sub presiunile multimii, Adunarea Electiva de la Bucuresti alege ca domn tot pe Al. I. Cuza. Prevederile Conventiei de la Paris sunt interpretate in favoarea poporului roman. !!! TACTICA FAPTULUI IMPLINIT !!!

Pe plan extern, dubla alegere este aprobata de Europa; in 1859 se obtine acceptul Rusiei, Prusiei, Piemontului si Frantei, insa Austria si Turcia se opun. Pe fondul razboiului dintre Franta si Austria se vor unifica vamile, serviciile postale si telegraf, armata si sistemele legislative; Dubla alegere a insemnat indepartarea de Conventia de la Paris; astfel domnitorul face demersuri pentru unirea totala si acceptarea unirii de catre marile puteri. Pe 27 mai 1859 are loc o alta Conferinta a puterilor garante unde se recunoaste unirea. In 1861, prin firman imparatesc, unirea completa este acceptata si de Poarta, insa doar pe timpul domniei lui Cuza.

GUVERNE
Pe 22 ianuarie 1862 se infiinteaza primul guvern unic al Romaniei, condus de Barbu Catargiu, primul prim ministru. Conservator, nu sprinjinea improprietarirea taranilor, ci credea ca acestia trebuie ridicati moral . Guvernul Nicolae Cretulescu a sustinut dezvoltarea invatamantului (scoala de silvicultura, a luat numeroase masuri legislative, a infiintat arhivele statului. Guvernul Mihail Kogalniceanu < octombrie 1863 ianuarie 1864 > ( cele mai importante reforme ): a. Decizia secularizarii averilor manastirilor - proprietatile revin statului 25% din suprafata arabila b. Reforma agrara 1864 genereaza caderea guvernului, parlamentul fiind dominat de conservatori; Kogalniceanu isi prezinta demisia, insa Cuza o

refuza, organizand ulterior un plebiscit, cu privire la noua lege electorala si noua lege fundamentala cu statut dezvoltator de la Conventia de la Paris. !!!!!! INCEPUTUL DOMNIEI AUTORITARE !!!!!! ( se mentine separatia puterilor in stat, parlamentul bicameral ) In august 1864 este prezentata Reforma agrara, prin care taranii erau eliberati si improprietariti in functie de numarul de vite; aproximativ 450 000 de familii de tarani au fost improprietarite, acestia neavanad voie sa vanda pamanturile timp de 30 de ani. Taranii devin proprietari in sens capitalist. Pamantul nu ajuns tuturor taranilor care veau nevoie, abuzurile, lipsa mijloacelor de munca (a dus la pierderea pamantului primit). Micsoreaza cenzul, astfel largind dreptul de vot Tot in 1864 se pune in practica legea instructiunii publice: invatamantul primar devine gratuit; se inlocuieste alfabetul chirilic cu cel latin. In 1860 se infiinteaza Universitatea de la Iasi si in 1864 Universitatea Bucuresti Se elaboreaza codul penal si civil Se infiinteaza C.E.C. ul

Cuza se inconjoara de o camarila, intra in conflict cu Kogalniceanu, care demisioneaza datorita politicii sale autoritare. Opozantii politici ai domnitorului (liberalii radicali si mosierii conservatorii) formeaza, in 1863, Monstruasa cualitie. Aceasta cualitie avea ca scop indepartarea lui Cuza si aducerea unui print strain. Cuza afirma printr o scrisoare trimisa lui Napoleon al III lea ca este gata sa abdice daca este benefic tarii. Pe 11 februarie 1866 este fortat sa semneze actul de abdicare.

DOCUMENTE CU CARACTER CONSTITUTIONAL ANUL ADOPTARII DOCUMENTUL LOCATIA INITIATOR PREVEDERI

1822

Constitutia Carvunarilor

IASI

Ionica Tautul

Ideea separatiei puterilor in stat, garantarea libertatii religioase, egalitatea tuturor la dobandirea unor slujbe publice; Sistemul separarii puterilor in stat; Domnul era organul central ales de Adunarea Obsteasca; avea initiative legislative si drept de a dizolva adunarea, numea ministrii. Asigura dezvoltarea invatamantului. Infiinteaza armata. Introduce impozitul unic capitatia. Se desfiinteaza vamile interne. Se organizeaza arhivele statului. Procesele capata character definitive. Cresc obligatiile taranului si se introduce NARTUL. Se introduce CARANTINA Avea caracter moderat radical si prevedea drepturi politice pentru toate categoriile sociale, desfiintarea clacasiei, adunarea aleasa din toate categoriile sociale, domn ales pe cinci ani din toate categoriile sociale, independenta administrativa si legislativa a tarii si desfiintarea rangurilor boieresti. Separarea puterilor in stat. Desfiintarea rangurilor boieresti. Tara Romaneasca si Moldova aveau doua institutii comune: Curtea de Casatie si Justitie si Comisia centrala de la Focsani; in rest totul era separat; dadea drepturi egale moldovenilor si muntenilor, acestia avand voie sa ocpue o functie in oricare principat. Egalitate juridica. Reprezinta inceputul domniei autoritare ale lui Cuza. Sporeste puterile domnitorului: initiativa legislativa, numeste membrii Consiliului de stat, Separarea puterilor in stat, bicameralism

Decembrie 1831 (T.R), Ianuarie 1832 (M)

Regulamentele organice

Bucuresti, Iasi

Pavel Kiselef

Iunie 1848

Proclamatia de la Islaz

Islaz

Ion Heliade Radulescu, Nicolae Balcescu

1858

Conventia de la Paris

Paris

Puterile Garante

1864

Statutul dezvoltator al conventiei de la Paris

Bucuresti

Al.I.Cuza

CONSTITUTIA DIN 1866


In 10 mai 1866 Adunarea eleciva se transforma in Adunare constituanta (va dezbate noua constitutie). Pe 1 iulie 1866, constitutia (infaptuita dupa model belgian) este promulgata de catre Carol I si introdusa in Monitorul Oficial. Este primul act oficial in care apare numele de Romania, unde este mentionata ca stat indivizibil si inviolabil. Forma de guvernamant este monarhia constitutionala, ereditara in familia lui Carol I, in linie directa masculina, mostenitorii fiind crescuti in religia tarii. PRINCIPII: suveranitatii nationale < toate puterile emana de la natiune guvernare reprezentativa si responsabila responsabilitati ministeriale drepturi si libertati cetatenesti separarea puterilor in stat PREROGATIVELE DOMNULUI: Numeste si confirma in toate functiile publice Bate moneda Acorda decoratii Are initiativa legislativa Drept de a promulga si sanctiona legi Convoaca, amana sau dizolva parlamentul Drept de veto Incheie pace si razboi numeste si revoca guvernul Este seful ostirii PARLAMENTUL: Are drept de initiativa, interpelare Poate sa acorde vot de blam guvernului

Adunarea are dreptul de a elabora bugetul Este bicameral PUTEREA JUDECATOREASCA

Este detinuta de tribunale si curti juridice. Hotararile acestora se executa in numele domnitorului Judecatorii dispun de imunitate DREPTURI

Libertatea persoanei si presei Inviolabilitatea domiciliului Inviolabilitatea corespondentei Drept de cetatenie numai crstinilor Dreptul la educatie Proprietatea este inviolabila si sacra Vot cenzitar Profesiunile liberale sunt exceptate de la plata cenzului (avocati, medici, profesori, ofiteri in retragere)

Cele 7 mari puteri europene participante au fost: Germania, Marea Britanie, Austro-Ungaria, Frana, Imperiul Otoman, Italia i Rusia, iar cel care a dat dovad de abilitate diplomatic deosebit i care a influenat decisiv luarea hotrrilor a fost cancelarul german Otto von Bismarck. Tratatul de pace de la Berlin avea n vedere ca toi participanii s ia n considerare aportul Romniei pe plan militar, la ctigarea Rzboiului de Independen al Romniei din 1877-1878 care consfinea independena Romniei. Dei se anjaza s respecte toate prevederiile tratatului, Rusia a luat n considerare alipirea unor teritorii istorice care aparinuser Romniei:Judeul Cahul, Judeul Izmail i Judeul Bolgrad astzi parte component a Ucrainei din 1991. Fa de aceast situaie, delegaia romn, format din primul ministru, Ion C. Brtianu, i din ministrul de externe, Mihail Koglniceanu, a protestat, n timpul lucrrilor Congresului de la Berlin, artnd justeea faptului c se recunotea independena Romniei i c Dobrogea i Delta Dunrii reveneau rii-mam, artnd totodat c aceste teritorii istorice sunt n componena Romniei, i aici trebuie s rmn.

Cancelarul Bismarck inaugurase un sistem de aliante, bazat pe semnarea unor acorduri secrete, ceea ce ii oferea o mai mare libertate de miscare si impiedica Franta, principalul rival, sa realizeze o coalitie antigermana. Aceste acorduri au stat la baza incheierii , in 1882, a primului sistem politico militar, Tripla Alianta sau Puterile Centrale. Romania a aderat in anul urmator printr un tratat secret, care putea fi reinnoit. Politica germana nu pitea ramane, insa, fara o reactie din partea celorlalte puteri europene. Echilibrul de forte a fost redimensionat la inceputul sec. al XX lea. Acordul Anglo Francez din 1904, cunoscut si sub numele de Antanta Cordiala, a fost urmat, in 1907, de un acord anglo rus. In felul acesta a a aprut cel de al doilea sistem politico militar, Antanta sau Tripla Intelegere.

MODIFICARI In 1879 se modifica articolul 7 : se va acorda cetatenie si locuitorilor care nu sunt crestini In 1884 Romania devine regat; se trece de la patru colegii la trei, astfel omogenizandu se electoratul In 1917 se schimba in vederea introducerii votului universal si se modifica si regimul proprietatii (se introduce caracterul social al proprietatii, de utilitate publica)

CONSTIUTIA DE LA 1923
Dupa unirea cu vechiul regat al provinciilor romanesti ( Basarabia, Bucovina si Transilvania ) din 1918, se punea problema unei noi constitutii, pentru a reflecta noile conditii politice, economico sociale, etnice si institutionale. Devenise mai complex si problema minoritatilor nationale, aparusera confesiuni care anterior nu erau foarte importante, iar prin tratatele de pace Romania era obligata, ca si in 1878, sa le garanteze drepturile. Constitutia adoptata la 27 martie 1923 mentine principiile generale ale Constitutiei din 1866 si in cea mai mare parte reproduce textul acesteia. Forma publicata reprezinta, in mare, o adaptare a vechiului act fundamental la noua situatie politica. ESTE UN ACT DE CONTINUITATE AL CONSTITUTIEI DE LA 1866; PRINCIPII le erau aceleasi ca in 1866, la fel si atributiile regelui. In constitutie dreptul la proprietate nu mai este unul absolut, ca in 1866, ci este nuantat prin referirea la utilitatea sociala. Astfel bogatiile subsolului sunt declarate proprietate de stat, iar

caile de comunicatie, apele navigabile si flotabile si spatiul atmosferic sunt incluse, la randul lor, in domeniul public. Textul sustine desfiintarea votului cenzitar, din 1917 trecandu se la la vot universal, pentru barbatii de peste 21 de ani, exceptandu se militarii, magistratii si femeile. DREPTURILE cetatenesti, in general, ca si drepturile minoritatilor, erau definite in conformitate cu noile tendinte nationale,; Astfel, apare precizarea, impusa de tratatele de pace: fara deosebire de origine etnica, limba si religie. Se precizeaza egalitatea intre sexe, fara se dadrept de vot femeilor. Biserica Ortodoxa este dominanta in stat, insa se acorda un statut aparte bisericii Greco Catolice, privilegiata in raport cu alte culte. Se introduce Consiliul Legislativ, care aviza legi si avea caracter consultativ.

CONSTITUTIA DE LA 1938
In urma crizei aparute in urma alegerilor din 1937, in care niciun partid politic nu reusise sa si asigure majoritatea, si in conditiile in care Carol al II lea dorea sa instituie un regim de guvernare personala, la 20 februarie 1938 o noua Constitutie este infatisata poporului de catre rege printr o proclamatie. A fost adoptata prin plebiscit votul de facea prin declaratie verbala si promulgata de Carol al II lea printr un decret regal, pe 27 februarie, iar la o luna dupa aceea regele avea sa suprime si partidele politice. Este elbaorata de Istrate Micescu si se trece la principiul Regele domneste si guverneaza; Principii: o o o o o o o o o Suprematia regelui Se desfiinteaza / limiteaza separarea puterilor in stat Parlamentul are rol decorativ Drepturile si libertatile cetatenesti sunt restranse Sunt desfiintate partidele politice Sistemul de vot este modificat toti barbatii de peste 30 ani aveau drept de vot Puterea nu mai emana de la popor, ci de la puterea executiva Puterea legislativa sa exercita de rege prin Reprezentanta Nationala Regele avea initiativa legislativa parlamentul avand rol mai limitat;

ROMANIA DEVINE O MONARHIE AUTORITAR

In 1940 1944, Antonescu devine sef al guvernului iar pe 6 septembrie Carol al II-lea abdica. Sunt suspendate toate activitatile politice Se promoveaza cultul personalitatii Devine maresal cand armata romana conduce Odesa\

CONSTITUTIA DIN 1948


Dupa cel de- al Doilea Razboi Mondial, in contextul ocuparii tarii de sovietici si a cuceririi puterii politice de comunisti, s-a pus problema unei noi constitutii. In martie 1948, dupa autodizolvarea fostului parlament, au fost organiizate alegeri pentru noul organ reprezentativ: Marea Adunare Nationala. Noua Constitutie era adoptata in unanimitate la 13 aprilie 1948. Se consfintea noua titulatura a statului, de Republaca Populara Romana, si se preciza caracterul sau de stat popular, unitar, independent si suveran; Constitutia era instrumentul legal prin care se pregatea controlul economiei de catre stat. In ART.11 se mentiona ca mijloacele de productie, bancile, societatile de asigurare pot deveni proprietati ale statului cand o cere interesul general. Comertul interiror/ exterior era controlat de stat planificarea economiei nationale; Elaborata dupa modelul constitutiei sovietice din 1936; Principii: o Aparent principiile erau democratice suveranitatea poporului, votul universa,l intrega putere emana de la popor si apartine poporului, care isi exercita puterea prin organe reprezentative. Egalitatea cetatienilor in fata legii, fara deosebire de sex, nationalitate, rasa, religie sau grad de cultura.Acestia puteau fi alesi (la 23 de ani) sau alegatori (la 18). Dreptul la munca, odihna, invatatura; Femeia avea drepturi egale cu barbatul Sanatatea publica era organizata de stat Protectia familiei

o o o o

Teoretic, prin constitutie erau afirmte libertatea religioasa, a intrunirilor, ideilor etc. practic, toate afirmatiile aparent democratice nu erau acoperite de garantarea acestor drepturi; Nu mai prevede principiul separarii puterilor in stat, intrucat Marea Adunare Nationala ( MAN )devenea organul suprem al puterii de stat, deci legislativul si executivul se confundau. Prerogativele MAN erau: alegerea prezidiului MAN, formare aguvernului, modificarea Constitutiei, votarea bugetului, fixarea impozitelor, acordarea amnistiei, referendum. Primul presedinte al Prezidiului MAN a fost Constantin I. Parhon;Prezidiul convoca MAN, emitea decrete, interpreta legile votate, exercita dreptul la gratiere si comuta pedepsele, acredita si rechema reprezentantii diplomatici ai RPR; in intervalul dintre sesiunile MAN numea so revoca ministrii la propunerea Consiliului de Ministrii; stabilea gradele militare, declara stare de necesitate, ratifica sau denunta tratate nationale; Puterea judecatoreasca era reprezentata de instantele de judecata si de Curtea Suprema, dar independenta justitiei era desfiintata prin interventia factorului politic

In 1952 a fost promulgata si o noua constitutie, care nu aducea insa modificari mari celei initiale din 1948. Consfintea aservirea RPR fata de Uniunea Sovietica, mentiona prprietatea socialista si rolul conducator al partidului.

CONSTITUTIA DIN 1965


In conditiile in care incepuse procesul de destalinizare si venise la conducerea partidului unic Nicolae Ceausescu, odata cu schimbarea denumirii tarii in RSR, la 21 august 1965, a fost adoptata o noua Constituie. Acestea prevedea in mod explicit ca forta conducatoare PCR Liceul devine obligatoriu; manuale I XII gratuite; Principii o Nu aduce modificari importante atributiilor MAN organul suprem al puterii de stat, unicul organ legiuitor al RSR. Guvernul isi pastreaza numele de consiliu de ministrii; Consfiintea caracterul socialist, cooperatist al proprietatii si al economiei. Statul era proprietarul bogatiilor de orice natura ale subsolului (mine, terenuri din fondul funciar de stat, padurile, apele, izvoarele de energie naturala, fabricile, uzinele, ntreprinderile

o o

agricole de stat, statiunile pt mecanizarea agriculturii, caile de comunicatie, mijloacele de transport, telecomunicatiile de stat; Modificari: 1968 : reorganizarea administrativa a tarii; se revenea la judete (ca forma de administratie locala), in locul regiunilor si raioanelor, se introducea calitatea de municipii pt orasele mari; 1974: infiintarea functiei de presedinte; prerogativele presedintelui erau foarte largi

CONSTITUTIA DIN 1991


Dupa caderea regimului comunist, Romania revine la traditiile democratice dinaintea celui de-al Doilea Razboi Mondial, in contextul marcat de evenimentele ce avusesera loc pe plan mondial in ultimele decenii. Pe 21 noiembrie 1991 se constituie Adunarea Constituanta si pe 6 decembrie constitutia este aprobata prin referendum; Rvizuita in 2003 U.E. referendum

DOMNIA LUI CAROL I


Aprilie 1866 10 octombrie 1914 Dupa abdicarea lui Al.I.Cuza din februarie, in martie/aprilie Conferinta puterilor garante hotaraste obligativitatea alegerii unui domn autohton si da posibilitatea Moldovei sa iasa din uniune. Tara era in haos. Se risca ajungerea la dizolvarea unirii; Bismark il avertizeaza pe Carol ca venirea sa in Romania nu este una bine primita. In contextul formarii Monstruasei Cualitii (pag 34), optiunea claselor politice pentru aducerea pe tronul Principatelor Unite a unui principe strain dintr o familie domnitoare a Europei s a oprit, dupa refuzul lui Wilhelm, adupra lui Carol I Hohenzollern de Sigmarigen. I.C.Bratianu obtine acceptul acestuia, iar cu acordul lui Napoleon al III-lea (var primar cu Carol) si al cancelarului si regelui Prusiei, Carol I devine conducatorul Romaniei. Acesta intra in tara sub o identitatea falsa, datorita contextului rezboiului franco-prusac si fiindca austriecii nu erau de acord cu incoronarea unui prusac in principate. Carol I este recunoscut in toamna, iar in octombrie primeste firman imparatesc de la sultan. Domnia sa este validata printr un plebiscit; In 1883 semneaza un tratat cu Tripla Alianta; acesta il angaja pe Carol sa ofere sprijin militar semnatariol in cazul in care sunt atacati. In 1914, in contextul atentatului de la Sarajevo, Serbia era atacata, nu era cea care ataca. In contextul originii sale germanice, doreste sa intre in razboi de partea germanilor.

Intampina , insa, opozitia guvernului (prim ministru I.C.Bratianu; singurul care sustine intrarea in razboi de partea Triplei Aliante fiind conservatorul Petre P. Carp) Domnia sa debuteaza prin Constituia din 1866 (pag 35) In 1913 obtine cadrilaterul si sudul Basarabiei.

RAZBOAIELE BALCANICE Peninsula Balcanica a continuat sa ramana la sfarsitul sec al XIX lea si inceputul sec al XX lea un adevarat butoi cu pulbere. Statele nationale aparute dupa prabusirea dominatiei otomane promovau si sustineau curente nationaliste ale caror manifestari erau de multe ori violente. De asemenea, interesele strategice ale marilor puteri se intersectau in sud estul Europei si determinau complicarea unei situatii deloc simple. Primul Razboi Balcanic a izbucnit in toamna anului 1912 si a adunat Bulgaria, Serbia, Grecia si Muntenegru impotriva unei Turcii repede depasite de diferenta de forte. Tratatul de pace semnat la Londra parea ca a rezolvat, cel putin deocamdata problemele. Neintelegerile dintre aliati s au manifestat, insa, repede, mai ales datorita pretentiilor exagerate ale Bulgariei, ceea ce a determinat o actiune comuna a fostilor aliati, la care s au adaugat Turcia si Romania. Armata romana a fost desfasurata in Bulgaria, iar pacea semnata la Bucuresti, in 1913 permitea Romaniei sa anexeze doua judete in sudul Dobrogei, Durostor si Caliacra.

PRIMUL RAZBOI MONDIAL

Rzboiul cel Mare, Rzboiul Naiunilor, re-numit, n timpul celui de Al Doilea Rzboi Mondial, Primul Rzboi Mondial, a fost un conflict militar de dimensiuni mondiale.

Cronologic, evenimentele s-au desfurat astfel: n 28 iulie 1914 Imperiul Austro-Ungar a atacat Serbia (n 23 iulie 1914 Austro-Ungaria a dat un ultimatum, apreciat ca inacceptabil pentru un stat suveran, Serbiei - considerat responsabil pentru atentatul de la Sarajevo, din 28 iunie 1914); n 30 iulie 1914, Rusia, susinnd Serbia, decreteaz mobilizarea general; n replic, Germania, aliata Austro-Ungariei, declar, la 1 august 1914, rzboi Rusiei i, apoi, o zi mai trziu, la 3 august 1914, Franei; la 4 august 1914 Germania a invadat Belgia, iar Anglia i dominioanele sale au declarat rzboi Germaniei (5 august 1914) ; la rndul su, Austro-Ungaria declar rzboi Rusiei (6 august 1914), iar Serbia, Germaniei (6 august 1914); Frana declar rzboi Austro-Ungariei (11 august 1914), urmat de Anglia (12 august 1914); la 23 august 1914, Japonia declar rzboi Germaniei (prin acest act, conflictul european devine mondial); Turcia declar, la 12 noiembrie 1914, rzboi Triplei nelegeri; n 23 mai 1915, Italia declar rzboi Austro-Ungariei; n 16 august 1916, Romnia a intrat n rzboi alturi de Tripla nelegere (Antanta), iar la 6 martie 1917 i Statele Unite ale Americii intr n rzboi mpotriva Puterilor Centrale. n 11 noiembrie 1918, la ora 05.00 s-a semnat actul de armistiiu i, astfel, la ora 11.00 dimineaa, rzboiul a luat sfrit. Combatanii rzboiului au fost Antanta i Puterile Centrale. Nici un conflict anterior nu a implicat un numr att de mare de militari i nu a implicat attea pri pe cmpul de lupt. Douzeci de ani mai trziu, ns, cel de-al Doilea Rzboi Mondial va face i mai multe victime.

AUSTRO UNGARIA

28 IUNIE ATENTAT; 28 IULIE ATAC

SERBIA
30 iulie mobilizare

11, 12 AUGUST

GERMANIA

1 AUGUST 3 AUGUST

RUSIA

TURCIA

23 AUGUST

ANGLIA

GRECIA

FRANTA

BULGARIA

JAPONIA

23 MAI 1915

ITALIA

ROMANIA

16 AUGUST 1916

SUA
o

6 MARTIE 1917

O caracteristic a Primului Rzboi Mondial este folosirea strategic pe scar larg a traneelor ca linii de aprare pe Frontul de Vest, acestea ntinzndu-se de la Marea Nordului pn la grania cu Elveia. Mai mult de 9 milioane de persoane au fost ucise pe cmpurile de lupt ale rzboiului iar, pe lng acestea, mai muli i pierd viaa n spatele liniilor frontului, datorit lipsei resurselor de baz - mncare, cldur sau combustibil, mobilizate cu prioritate pentru alimentarea armatelor i a genocidului comis sub acoperirea numeroaselor rzboaie civile i conflicte interne (de exemplu, genocidul armean).

Progresul tehnologic care s-a produs odat cu revoluia industrial a secolului XIX-lea se traduce n creterea puterii distructive a armelor i n diversificarea modalitilor de atac aflate la dispoziia generalilor din acea epoc. Astfel, n Primul Rzboi Mondial au loc primele bombardamente aeriene din istorie, Primul Rzboi Mondial s-a dovedit a fi o ruptur decisiv cu vechea ordine mondial, marcnd ncetarea final a absolutismului monarhic n Europa. Patru imperii au fost doborte: German, Austro-Ungar, Otoman i Rus. Cele patru dinastii ale lor, Hohenzollern, Habsburg, Otoman i Romanov, care au avut rdcini ale puterii nc din timpul cruciadelor, au czut dup rzboi. Eecul de a rezolva crizele postbelice a contribuit la ascendena fascismului n Italia, a nazismului n Germania i la izbucnirea celui de-al Doilea Rzboi Mondial. Rzboiul a catalizat Revoluia bolevic, cea care avea s inspire ulterior revoluii comuniste n diferite ri, precum China sau Cuba. n est, cderea Imperiului Otoman a pavat calea spre democraia modern i laicizarea statului succesor, Turcia. n Europa Central au fost nfiinate state noi, precum Cehoslovacia sau Iugoslavia, iar Polonia a fost redefinit.

o FRONTUL DE VEST:
Progresele n tehnologia militar au nclinat balana pe cmpul de lupt n favoarea aprrii, cauznd un numr enorm de pagube, deoarece tacticile contemporane deveniser arhaice n noile circumstane. Srma ghimpat a fost utilizat ntr-un mod eficient, pentru a ncetini atacurile infanteriei; artileria, care devenise mai eficient dect n deceniul 8 al secolului XIX 18701880, mpreun cu mitralierele i arma chimic *arme chimice+, aveau un efect extrem de distructiv mpotriva infanteriei, pe un teren neted. Muli din ofierii rilor europene ignoraser nvturile rzboiului civil american i erau de acord s accepte pierderi mari. Dup succesul lor iniial n Prima btlie de la Marne, Antanta i forele Puterilor Centrale au nceput o serie de manevre de ncercuire, pentru a fora inamicul s se retrag, n aa numita "ntrecerea la mare". Forele franceze i britanice au descoperit rapid poziiile defensive germane, care se ntindeau de la Lorraine pn n Flandra. Marea Britanie i Frana au ncercat s treac la ofensiv, pe cnd Germania apra teritoriile ocupate. Traneele germane erau construite mai bine dect cele ale dumanilor si: traneele anglo-franceze erau concepute doar ca bariere "temporare" pn cnd forele lor o s treac prin liniile germane. Unii sperau c situaia incert va lua sfrit cu ajutorul tehnologiei. n aprilie 1915, germanii au realizat, pentru prima oar, o bre de ase kilometri n liniile Aliailor, cnd soldaii francezi s-au retras. Aceast bre a fost acoperit de soldai canadieni, la Ypres. Nici unul din oponeni nu a fost capabil s iniieze un atac hotrtor, cu toate c aciunea german n Btlia de la Verdun, n 1916, i eecul Antantei n Btlia de pe rul Somme, din vara anului 1916, aproape au distrus armata francez. ncercrile zadarnice ale francezilor de a lansa atacuri puternice i directe contra liniilor germane s-au terminat cu pierderi enorme pentru infanteria francez i au cauzat acte de insubordonare, care au pus n pericol integritatea frontului francez dup Ofensiva Nivelle, n primvara anului 1917. Noutatea revoluiei ruse, Revoluia Rus din 1917, a intensificat sentimentele socialiste. Steaguri roii au fost ridicate i, cu mai multe ocazii, a fost cntat "Internaionala". Pn la sfritul rebeliunii, au participat la aceasta ntre 30.000 i 40.000 de soldai francezi. Pe parcursul perioadei 1915-1917, Imperiul Britanic i Frana au suferit cu mult mai multe pierderi dect Germania, ns ambele pri au pierdut milioane de soldai din cauza rnilor i a bolilor.

Imperiul Otoman s-a alipit Puterilor Centrale n octombrie-noiembrie 1914, datorit alianei
secrete turco-german semnat pe 2 august, 1914, ameninnd teritoriile ruse din Caucaz i mijloacele de comunicare britanice cu India i cu estul Oceanului Indian, prin Canalul Suez. Aciunile Imperiului Britanic au deschis un alt front la sud, la Gallipoli (1915) i Mesopotamia, cu toate c, iniial, Turcia a reuit s resping eforturile inamicilor

Italia a fost aliatul Imperiului German i Austro-Ungar, ncepnd cu 1882, dar avea i planurile sale proprii privind recuperarea regiunilor Trentino, Istria i Dalmaia, aflate n teritoriul austriac . n 1902, Italia a ncheiat un pact secret cu Frana care a anulat datoriile rii fa de aliana anterioar. Italia a refuzat s se alipeasc forelor germane i austriece la nceputul rzboiului,

deoarece aliana lor originar avea un scop doar defensiv, ns Austria a declarat rzboi Serbiei. Guvernul Austriei ncepuse negocieri pentru a obine neutralitatea Italiei, cu promisiunea c Italia va obine Tunisia, ns ea a intrat n Antanta, semnnd Pactul de la Londra, n aprilie, i declarnd rzboi Austro-Ungariei, n mai 1915; peste cincisprezece luni, Italia a declarat rzboi i Germaniei. o nc de la nceputul rzboiului mondial, ntre Romnia i Italia, pn la 1914 membre ale gruprii Puterilor Centrale, s-a produs o apropiere dorit de oamenii politici din cele dou state. I.C.Brtianu dorea ca Romnia, mpreun cu Italia, s constituie o alian capabil s determine Antanta s accepte i s sprijine realizarea dezideratelor naionale ale celor dou ri. La 23 septembrie 1914, Brtianu a acceptat textul acordului propus de San Giuliano, opinnd c acesta corespundea "integral sentimentelor i dorinelor poporului romn." Carlo Fasciotti, scria Consultei c era necesar un angajament formal de informare "asupra propunerilor ce ni se fac". Acordul ncheiat, care marca o etap important n relaiile bilaterale, obliga cele dou ri s nu ias din neutralitate fr a se informa n prealabil, s pstreze contacte i s se consulte n probleme de interes reciproc, Romniei recunoscndu-i-se drepturile asupra Transilvaniei.

ROMANIA SI PACEA SEPARATA DE LA BUFTEA BUCURESTI: Situaia militar a Romniei la sfritul anului 1917, n care aprovizionarea cu materiale de rzboi i cooperarea cu armata rus au reprezentat factori eseniali, a dus la angajarea negocierilor cu Comandamentul Puterilor Centrale n vederea ncheierii unui armistiiu. Pacea se ncheia dup negocieri ndelungate cu Puterile Centrale. "Pacea" de la Bucureti s-a dovedit a fi un act politico-militar fr precedent n istoria raporturilor internaionale ale Romniei. Caracterul de dictat imperialist al acestei pci reiese i din faptul c ea nu a reprezentat rezultatul unor negocieri. Cei patru minitri aliai de la Iai, ntre care i Fasciotti, l-au scutit pe Brtianu de orice rspundere pentru pacea separat, pe care au cotat-o drept un exemplu de "lcomie i ipocrizie a imperialismului german" i au cerut guvernelor lor s afirme c victoria Antantei va anula prevederile ei teritoriale. Regele Ferdinand a refuzat s semneze ratificarea Tratatului de la Bucureti. RAZBOIUL IN BALCANI: Dup respingerea a trei invazii austriece n august-decembrie 1914, Serbia a czut n urma unei ofensive puternice compus din fore austro-ungare, germane i bulgare, n octombrie 1915. Armata srb s-a retras n Albania i Grecia. La sfritul anului 1915, o for britanico-francez a sosit la Salonic, n Grecia, pentru a oferi asisten forelor greceti contra Puterilor Centrale. Din pcate pentru Aliai, guvernul pro-aliat Eleftherios Venizelos a czut naintea sosirii forei aliate i regele pro-german, Constantin, a tergiversat intrarea Greciei n rzboi de partea Aliailor pn n 1917. n aceast perioad, frontul din Salonic a rmas ntr-o situaie, practic, inert. Doar la sfritul rzboiului, dup ce majoritatea forelor germane i austro-ungare prsiser frontul, lsndu-l n minile bulgarilor, a reuit Antanta s obin o ruptur critic n liniile inamicilor, fornd Bulgaria s semneze armistiiul (29 septembrie 1918).

o FRONTUL DE EST:
Cu toate c rzboiul devenise, practic, imobil n traneele Frontului de Vest, conflictul era mai dinamic n Est. Planurile ruse iniiale pentru rzboi cereau dou invazii simultane: una n Galiia, viznd Austria, i alta n Prusia Rsritean. Cu toate c atacul rus iniial, n Galiia, a avut succes, n Prusia, forele ruse au fost respinse de ctre Hindenburg i Ludendorff, n Btlia de la Tannenberg i Btlia de la Lacurile Mazuriene (august i septembrie 1914), infrastructura economic i militar inferioar a Rusiei neputnd rezista forelor unite ale Germaniei i AustroUngariei. n primvara anului 1915, forele ruse au fost respinse pn n Galiia i, n mai, Puterile Centrale au reuit s avanseze n sudul Poloniei, capturnd Varovia, la 5 august, i forndu-i pe rui s abandoneze complet Polonia, n aa numita "Mare Retragere". Evenimentele anului 1917 au fost decisive pentru hotrrea soartei rzboiului, cu toate c efectele lor nu au fost simite pe deplin dect n 1918. Blocada maritim a Germaniei organizat de forele Antantei a nceput s aib un efect puternic asupra moralului i productivitii

germane. Ca rezultat, n februarie 1917, liderii militari germani au reuit s-l conving pe Cancelarul Theobald von Bethmann-Hollweg s declare rzboiul submarin total, cu scopul de stopa alimentarea forelor britanice. Submarinele germane au reuit s scufunde 500.000 de tone pe lun, din februarie pn n iulie. Totui, dup iulie, noul sistem britanic de convoaie s-a dovedit extrem de eficient n a neutraliza pericolul prezentat de submarine. Marea Britanie nu mai era n pericol de nfometare. o Victoria german decisiv n Btlia de la Caporetto a determinat Antanta s decid la reuniunea de la Versailles, 1 decembrie 1917, formarea unui Consiliu Suprem Aliat pentru a coordona planurile i aciunile comune. Anterior, armatele Franei i ale Imperiului Britanic operau sub conduceri diferite. n decembrie, Puterile Centrale au semnat un armistiiu cu Rusia, permind, astfel, mutarea forelor de pe Frontul de Est pe cel de Vest. n mod ironic, transferurile de fore germane ar fi putut s fie mai mari dac achiziiile lor teritoriale ar fi fost mai mici. Cu sosirea ntririlor germane i a soldailor americani pe Frontul de Vest, rezultatul final al rzboiului urma s fie hotrt pe acest front. Puterile Centrale tiau c nu puteau s ctige un rzboi ndelungat, deoarece numrul soldailor americani cretea continuu, ns ele contau pe o ofensiv rapid i decisiv, utiliznd ntririle lor i tactici noi pentru infanterie. Ambele pri doreau o victorie hotrtoare i rapid pe Frontul de Vest, deoarece se temeau de consecinele prelungirii conflictului.

o SUA:
Din cauza politicii tradiionale americane de izolare, muli americani considerau c SUA nu trebuie s se implice n Primul Rzboi Mondial, care era considerat un rzboi european. La nceputul anului 1917, Germania a declanat rzboiul submarin total. Acest fapt, combinat cu indignarea publicului american care aflase de Telegrama Zimmermann, a dus la ruperea complet a relaiilor SUA cu Puterile Centrale (3 februarie 1917). Datorit continurii atacurilor asupra navelor comerciale americane, Preedintele, Woodrow Wilson, a cerut Congresului, la 6 aprilie 1917, s declare rzboi Germaniei. Ambele camere ale Congresului au votat legea cu o larg majoritate. Wilson a sperat c va putea negocia o pace separat cu Austro-Ungaria, dar descoperind c acest lucru nu era posibil, SUA a declarat rzboi i Austro-Ungariei, n 7 decembrie 1917. Primii soldai americani au sosit n Europa, n 1917, ns contingente majore nu au sosit pn n vara anului 1918. Germania conta pe faptul c ofensiva submarin va ncetini flota american i transferul soldailor, spernd c va reui s ctige rzboiul nainte ca forele americane s ajung pe front. Marea Britanie i Frana au cerut Statelor Unite s trimit infanterie pe linia frontului, pentru a ntri poziiile existente.

Traneele britanice i franceze au fost cucerite prin intermediul noilor tactici ale infanteriei germane. Anterior, atacurile de infanterie fuseser marcate de un bombardament intens de artilerie, urmate de o serie de atacuri directe. n contrast, n Ofensiva de Primvar, armata german a utilizat artileria sa doar pe o perioad scurt i a infiltrat grupe mici de soldai n unele puncte vulnerabile ale inamicului, atacnd punctele de comandament i ncercuind punctele cele mai puternice. Aceste poziii izolate au fost, apoi, distruse de ctre infanteria grea. Succesul forelor germane s-a datorat, n mare msur, acestor tactici. Linia frontului era acum la o distan de 120 de kilometri de Paris. Trei tunuri Krupp gigant, supranumite "Dicke Bertha", au fost folosite pentru lansarea a 183 de obuze grele asupra oraului, cauznd prsirea oraului de ctre muli locuitori. Etapele iniiale a ofensivei au avut un asemenea succes nct Kaiserul Wilhelm II a declarat data de 24 martie srbtoare naional. Muli germani considerau c victoria era aproape; ns, dup cteva lupte acerbe, ofensiva german a fost stopat. Pierderile germane ntre 21 martie i 5 aprilie 1918 au fost de 270.000 de oameni.

o SFARSITUL RAZBOIULUI Bulgaria a fost prima din Puterile Centrale care a semnat un armistiiu separat la data de (29 septembrie 1918). La 30 octombrie a capitulat i Imperiul Otoman. n 3 noiembrie Austro-Ungaria a trimis un steag alb comandantului italian pentru a-i cere un armistiiu i termenii pcii. Termenii au fost aranjai, prin telegraf, cu autoritile Antantei de la Paris i au fost comunicai Austro-Ungariei, iar aceasta i-a acceptat. Armistiiul cu Austria a intrat n vigoare ncepnd cu ora 3, n dup amiaza zilei de 4 noiembrie. Austria i Ungaria au semnat armistiii separate, n urma prbuirii monarhiei habsburgice. Dup izbucnirea Revoluiei germane, a fost proclamat o republic, la 9 noiembrie, marcnd sfritul Imperiului German. Kaiserul s-a refugiat a doua zi n Olanda, care i-a acordat azil politic (a se vedea Republica de la Weimar). O zi mai trziu (11 noiembrie), la Compigne, n Frana, la ora 05.00, ntr-un vagon de tren a fost semnat armistiiul. La ora 11, n aceeai zi, a ncetat focul i armatele au nceput s se retrag. Starea de rzboi ntre cele dou tabere a persistat pentru nc apte luni pn la ncetarea final, consacrat prin semnarea Tratatului de la Versailles cu Germania (28 iunie 1919) i a urmtoarelor tratate cu Austria (la St. Germain), Ungaria (la Trianon), Bulgaria (la Neuilly) i Imperiul Otoman (la Svres).

ROMANIA IN PRIMUL RAZBOI MONDIAL

Pentru o perioad ndelungat mai nainte de declaarea primului rzboi mondial, Romnia a fost un aliat al Austro-Ungariei. n conformitate cu termenii alianei dintre cele dou state, Romnia era obligat s intre n rzboi numai dac aliatul austro-ungar era atacat. Cnd a izbucnit rzboiul, Romnia a considerat c Austria a fost statul care a declanat rzboiul i, prin urmare, Bucuretiul nu era obligat s se alture efortului de rzboi al aliatului su. n cele din urm, Romnia s-a alturat celor care luptau mpotriva Puterilor Centrale. Romnia i-a negociat cu grij condiiile pentru intrarea n rzboi de partea Aliailor. Astfel, Bucuretiul cerea recunoaterea drepturilor Romniei asupra teritoriului Transilvaniei Guvernul romn a semnat un tratat cu Aliaii pe 17 august 1916, dup care a declarat rzboi Puterilor Centrale pe 27 august acelai an. Pe 27 august 1916, trei armate romne au trecut la atac traversnd Carpaii Meridionali, dup care au intrat n Transilvania. Primele atacuri au fost ncununate de succes, obligndu-i pe austro-ungari s se retrag, dar, la mijlocul lui septembrie, germanii au transferat pe frontul transilvnean patru divizii, avansarea romnilor fiind oprit. Ruii au deplasat la rndul lor n ajutorul romnilor trei divizii, dar aceti militari nu au fost aprovizionai corespunztor. Pe 15 septembrie, Consiliul romn de rzboi a hotrt s suspende ofensiva n Transilvania i s se concentreze pe distrugerea grupului de armate Mackensen n schimb. Planul, cunoscut sub numele de Ofensiva Flmnda, presupunea atacarea forelor Puterilor Centrale printr-o lovitur de flanc i spate, dup traversarea Dunrii pe la Flmnda, n timp ce, pe linia principal a frontului, trupele romno-ruse trebuiau s lanseze o ofensiv spre Cobadin i Kurtbunar. Pe 1 octombrie, 2 divizii romneti au forat cursul Dunrii la Flmnda i au creat un cap de pod lat de 14 kilometri i adnc de 4 kilometri. n aceeai zi, diviziile romno-ruse au declanat ofensiva pe frontul dobrogean, atac care a nregistrat succese limitate. Eecul incercrii de spargere a frontului germano-bulgar din Dobrogea, combinat cu furtuna puternic din noaptea de 1/2 octombrie, care a avariat puternic podul de pontoane de peste Dunre, l-a fcut pe Averescu s anuleze ntreaga operaiune. Consecinele acestui eec au fost uriae pentru tot restul campaniei. pe 25 octombrie, armata romn se afla cu toate efectivele napoi n interiorul granielor naionale. romnii fiind forai s se retrag constant, n condiiile n care situaia aprovizionrii lor devenea critic. Pe 23 noiembrie, cele mai bine antrenate trupe de sub comanda lui Mackensen au traversat Dunrea plecnd din dou locaii de lng Svitov.

Atacul german i-a luat prin surprindere pe romni, frontul apropiindu-se rapid de capitala Bucureti. Atacul lui Mackensen amenina s taie n dou frontul romnesc, iar noul comandant suprem romn, proaspt avansatul general Constantin Prezan a ncercat s organizeze un contraatac disperat. Planul era foarte curajos, urmnd s foloseasc ntreaga rezerv a armatei romne, dar avea nevoie pentru reuit de cooperarea ruilor pentru oprirea ofensivei lui Mackensen, timp n care armata romn ar fi trebuit s atace n dreptul jonciunii dintre trupele lui Mackensen i Falkenhayn. Numai c armata rus nu a fost de acord cu planul de lupt i a refuzat s coopereze. Pe 1 decembrie, armata romn a atacat totui. Dup oprirea avntului romnesc, germanii au contraatacat n toate punctele. Guvernul i curtea regal romn s-au retras la Iai. Bucuretiul a fost ocupat pe 6 decembrie de cavaleria german. Numai vremea i drumurile proaste au salvat o bun parte a armatei romne de la ncercuire sau distrugere. Totui, peste 150.000 de soldai romni fuseser capturati. Ruii au fost forai s trimit ntriri masive pe fontul romnesc pentru a evita o invazie german n sudul Rusiei. Dup mai multe lupte de mic amploare, armata german a fost oprit din avansare la mijlocul lunii ianuarie 1917. Armata romn continua s lupte, dei cea mai mare parte a teritoriului su se afla sub ocupaie strin. Dup ce au reuit s rup frontul austro-ungar la Mrti, avansarea trupelor ruso-romne a trebuit s fie oprit datorit eecului dezastruos al Ofensivei Kerenski. Forele lui Makensen au contraatacat, dar au fost nvinse la Mreti. n Triunghiul de Foc de la Mrti, Mreti i Oituz din vara anului 1917 au fost spulberate visurile ofensive de cotropire al Puterilor Centrale. Cnd bolevicii au cucerit puterea n urma Revoluiei din Octombrie i au semnat cu germanii Tratatul de la Brest-Litovsk, Romnia a fost lsat complet izolat i ncercuit de forele ostile, neavnd alt opiune dect s ias la rndul ei din rzboi i s accepte condiiile umilitoare ale Pcii de la Bucureti. Dup ofensiva ncununat cu succes de la Salonic care a avut ca rezultat scoaterea din rzboi a Bulgariei, Romnia a reintrat n rzboi pe 10 noiembrie 1918, cu doar o zi mai nainte ca rzboiul s se ncheie n vest.

MAREA UNIRE:
o Etape: Autonomia provinciilor Independenta provinciilor Unirea cu tara

o BASARABIA:
In martie 1917 Partidul National Moldovenesc va conduce lupta pentru eliberare si unitate nationala In octombrie 1917 are loc Congresul Ostasilor Moldoveni Sfatul Domnesc devine organ reprezentativ si Consiliul Diorectorilor devine organ executiv; Pe 2 decembrie 1917 Republica Democrata Moldoveneasca, ca membra a Federatiei Ruse, solicita interventia armatei romane, La 13 ianuarie 1918 armata romana intervine; Lenin rupe legaturile diplomatice cu Romania si anunta confiscarea tezaurului La 24 ianuarie independenta Republicii Democrate Moldovenesti La 27 martie Sfatul Tarii hotaraste unirea Basarabiei cu Romania.

o BUCOVINA
Pe 29 septembrie Comitetul Executiv al Partidului Naional Romn, ntrunit la Oradea adopt n unanimitate o declaraie redactat de Vasile Goldi prin care se dorea recunoaterea acestui for ca organ provizoriu de conducere al Transilvaniei. Se constituie un "Comitet de Aciune", cu sediul la Arad, avndu-l preedinte pe Vasile Goldi. Declaraia de rspuns a "Corpului voluntarilor transilvneni i bucovineni", la manifestul lui Carol I de Habsburg, n care, acetia proclam unirea teritoriilor lor cu Regatul Romniei. Consiliul National Roman (organul executiv), cu deputatii romani din Parlamentul de la Viena, solicita dreptul la autonomie. Pe 14 octombrie 1918, Adunarea Nationala de la Cernauti se transforma in Adunare Constituanta si hotaraste unirea Bucovinei cu Romania; Ucraina face presiuni, consiliul solicitand interventia armatei romane Pe 12 noiembrie 1918, Consiliul National instituie un comitet executiv condus de Iancu Flondor Pe 15 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei hotaraste unirea o -

TRANSILVANIA

Pe 29 septembrie 1918 declaratia de la Oradea, prin care se anunta respectarea autodeterminarii si separarii de Ungaria; declaratia va fi prezentata in Parlamentul de la Budapesta de catre Alexandru Vaida Voievod;

Pe 5 octombrie Consiliul National Roman Central, format din PSD si PNR, condus de Iuliu Maniu, organizeaza la nivel local consilii si garzi nationale, cu rol de conducere administrativ politica; n acest context, la 5 noiembrie 1918, prin manifestul "Ctre popoarele lumii", se face cunoscut dorina naiunii romne din Transilvania de a se uni cu Vechiul Regat. CNRC mai decide convocarea unei mari adunri plebiscitare care s adopte aceast hotrre. La 7 noiembrie se public textul convocrii, Marea Adunarea Naional a Romnilor ntrunindu-se la 18 noiembrie 1918 la Alba Iulia. La 1 Decembrie 1918 ea decide n unanimitate unirea cu Romnia.

Pe 27 martie 1918, Sfatul rii din Basarabia a proclamat unirea cu Romnia cu o majoritate zdrobitoare a voturilor. Pe 14 octombrie, reprezentanii populaiei din Bucovina au votat pentru unirea cu ara(unirea realizandu-se pe 15 noiembrie), iar pe 1 decembrie acelai an, i reprezentanii romnilor i sailor din Transilvania a adoptat o proclamaia de la Alba Iulia de unire cu Regatul Romn.

DOMNIA LUI FERDINAND I


10 octombrie 1914 - 1927 Dei rud cu familia imperial ce conducea Germania, Hohenzollern, Ferdinand a hotrt, mpreun cu Consiliul de Coroan din 14/27 August 1916 i n special datorit reginei Maria, intrarea Romniei n Primul Rzboi Mondial de partea Antantei mpotriva Germaniei i Austro-Ungariei, realiznd astfel pasul cel mai important pentru realizarea idealului Romniei Mari.[1] n 1914, Ferdinand a devenit Rege al Romniei, la 49 de ani, depunnd juramntul solemn i promind c va fi "un bun romn". n timpul rzboiului mondial, Regele Ferdinand s-a alturat curentului favorabil Antantei, i, n 1916, pe 14 august, a prezidat Consiliul de Coroan n cadrul cruia a luat o hotrre dramatic: intrarea Romniei n rzboi mpotriva rii sale natale, Germania. Cu tot entuziasmul romnilor, situaia de pe cmpul de lupt nu a fost favorabil, o bun parte din teritoriul Romniei fiind ocupat de ctre trupele Puterilor Centrale. Ferdinand i ntregul guvern romn s-au refugiat, n noiembrie 1916, la Iai. Pentru Rege i familia sa a fost o perioad extrem de grea, perioad n care toate planurile preau s se nruie. n plus, n 1917, murea de febr tifoid, la numai 4 ani, Principele Mircea, cel de-al aselea copil al cuplului regal. Dei familia sa din Germania l-a renegat, la Castelul Hohenzollernilor arborndu-se steagul de doliu, Ferdinand nu i-a pierdut speranele. Astfel, el a refuzat s ratifice pacea separat ntre Puterile Centrale i Romnia. n cele din urm, situaia avea s se schimbe. n cursul anului 1918, anul de natere al Romniei Mari, Ferdinand s-a ntors triumfal la Bucureti, n fruntea armatei sale eroice, trecnd pe sub Arcul de Triumf, ntmpinat fiind de populaia entuziast. Ferdinand a fost ncoronat rege al Romniei Mari printr-o ceremonie spectaculoas, n ziua de 15 octombrie 1922 la Alba Iulia. Viaa politic intern n timpul domniei sale a fost dominat de Partidul Naional Liberal condus de fraii Ion i Vintil Brtianu. Cucerirea Transilvaniei a lrgit ns baza electoral a opoziiei, a cror partide principale s-au unit n ianuarie 1925 - octombrie 1926 pentru a forma Partidul Naional rnesc. Regele Ferdinand nu a fost ns scutit de necazuri. Fiul su cel mai mare, motenitorul tronului, tria o via scandaloas i, nclcnd ordinea monarhic, s-a cstorit clandestin, la Odesa, cu Ioana Lambrino. Tribunalul Ilfov a anulat ns cstoria, iar Ioana Lambrino a fost exilat mpreun cu fiul nelegitim al lui Carol. Principele a fost trimis ntr-o lung cltorie, n jurul lumii, pentru "a o uita" pe Ioana Lambrino. La 10 mai 1921, Carol s-a cstorit, la Atena, cu Elena, fiica Regelui Constantin I al Greciei. n 1921, Ferdinand va avea bucuria s triasc naterea nepotului su, Mihai, fiul lui Carol i al Elenei. Cu toate acestea, mariajul dintre Carol i Elena nu avea s reueasc, motenitorul tronului prsindu-i soia i fiul, fugind la Paris mpreun cu amanta sa, Elena Lupescu. n cele din urm, cu inima tulburat, Regele l desemneaz ca urma la tron pe nepotul su, Mihai, dezmotenindu-l, n acelai timp, pe fiul su Carol. Ferdinand a murit n 1927, de cancer intestinal [2] i a fost urmat la tron de nepotul su Mihai, sub o regen format din trei persoane, din care fcea parte i cel de al doilea fiu al lui Ferdinand, Prinul Nicolae.

REVOLUTIA BOLSEVICA Februarie Octombrie 1917


Revoluia rus din 1917 a fost o micare politic i social n Rusia pe parcursul anului 1917, care a dus ulterior la constituirea Uniunii Sovietice. Aceasta a durat pn la colapsul din 1991. Revoluia este considerat de unii (tez ne mprtit de majoritatea istoricilor) ca avnd dou faze distincte. Prima ar fi aceea a Revoluiei din Februarie 1917 i care a nlocuit autocraia ultimului ar, Nicolae al II-lea al Rusiei, cu o republic democrat i liberal. A doua faz ar fi Revoluia din Octombrie, de fapt un puci n care la Petrograd, bolevicii sub comanda lui Vladimir Ilici Lenin au acaparat puterea prin for miltar de la Guvernul provizoriu socialist al lui Alexandr Kerenski Revoluia din februarie a aprut aproape spontan cnd populaia Petrogradului a participat la demonstraii mpotriva regimului arist din cauza penuriei de alimente din ora. Erau de asemenea mari nemulumiri datorit continurii implicrii Rusiei n primul rzboi mondial. Cum protestele creteau n intensitate, diferii politicieni reformatori (att liberali ct i radicali de stnga) au nceput s coordoneze diverse aciuni. La nceputul lui februarie, protestele au luat o turnur violent cnd un mare numr de orae s-au revoltat i au avut loc confruntri cu poliia i cu armata. Cnd mulimea de soldai ncartiruii n capitala Rusiei Petrograd a fraternizat cu protestatarii, s-a ajuns la revoluie care n cele din urm a dus la cderea arului Nicolae al II-lea i la un transfer al puterii aproape fr vrsare de snge. Revoluia din Octombrie a fost condus de Lenin i se baza pe ideiile lui Karl Marx. Ea a marcat nceputul diseminrii comunismului n secolul al XX-lea. A fost mult mai puin extins dect revoluia din februarie i a fost victorioas datorit activitii susinute de planificare i coordonare. Pe 7 noiembrie 1917, liderul bolevic Vladimir Ilici Lenin i-a condus revoluionarii de stnga ntr-o aciune miltar aproape nesngeroas mpotriva guvernului provizoriu socialist. ( Rusia mai folosea nc n acele vremuri calendarul iulian aa c data corespunztoare era 25 octombrie). Revoluia din octombrie a ncheiat faza revoluionar nceput n februarie, nlocuind prin for armat efemerul guvern democratic cu unul bolevic dictatorial. Dei muli bolevici (precum Lev Troki) sprijineau o democraie sovietic, modelul 'reformei de sus n jos' a ieit invingtor dup ce a murit Lenin i Stalin a obinut controlul asupra URSS. Troki i sprijinitorii si, ca i muli ali comuniti cu tendine democratice, au fost persecutai i n cele din urm bgai n nchisori sau ucii. Alegerile constituantei prevzute nca de guvernul Kerenski au avut loc n noiembrie. Au fost primele alegeri libere din istoria Rusiei. Acestea au fost ctigate de socialitii revoluionari obinnd 380 de locuri. Bolevicii au obinut numai 168, pierznd clar alegerile Bolevicii nu au vrut s respecte rezultatul alegerilor i pe 5/18 ianuarie 1918 sub conducerea lui Lenin au dizolvat cu fora Adunarea Constituional. Acest act a fost una din scnteile care au condus ulterior la lungul rzboi civil.

BREST LITOVSK 3 martie 1918


Tratatul de la Brest-Litovsk a fost un tratat de pace semnat pe 3 martie 1918 la Brest, (cunoscut n epoc cu numele de "Brest-Litovsk"), ntre Rusia i Puterile Centrale, marcnd ieirea Rusiei din primul rzboi mondial. Tratatul a devenit practic nul pn la sfritul anului dar, importana lui major, dei neexistent n inteniile semnatarilor, a fost aceea de declanator al procesului de cucerire a independenei Finlandei, Poloniei, Estoniei, Letonie i Lituaniei. Tratatul, semnat ntre Rusia bolevic pe de-o parte i Puterile Centrale pe de alt parte, a marcat ncetarea strii de beligeran n nite condiii neateptat de umilitoare, care au umbrit victoria bolevicilor din Revoluia din Octombrie 1917. Noul guvern bolevic rus a renunat integral la preteniile asupra Finlandei, asupra viitoarelor state baltice, (Estonia, Letonia i Lituania), ca i asupra Poloniei, Belarusului, a districtelor turceti Erdehan i Kars, i asupra districtului georgian Batumi. Cea mai mare parte a acestor teritorii au fost cedate Imperiului German, care inteniona s le transforme de facto n pari ale imperiului, prin impunerea unor regi sau duci dependeni de Imperiu. n legtur cu teritoriile cedate, tratatul stipula c "Germania i Austro-Ungaria vor hotr soarta lor viitoare de comun acord cu populaia local ". Se inteniona de fapt s fie impui candidai germani pe tronurile Finlandei, Letoniei i Lituaniei. Pn n cele din urm, nfrngerea Germaniei n primul rzboi mondial, a fcut posibil declararea independenei reale a Finlandei, Estoniei, Lituaniei, Letoniei, i Poloniei. Monarhii germani impui rilor respective au fost nevoii s renune la tron.

CONFERINTA, TRATATUL DE PACE DE LA VERSAILLES 1919


Tratatul de la Versailles din 1919 este un tratat de pace creat ca rezultat al negocierilor de 6 luni purtate la Conferina de Pace de la Paris din 1919, ce a dus la ncheierea oficial a Primului Rzboi Mondial ntre forele Aliailor i cele ale Puterilor Centrale. Tratatul este urmarea armistiiului semnat la 11 noiembrie 1918, n pdurea din Compigne, ce a pus punct luptelor. Tratatul stipula ca Germania s-i asume completa responsabilitate pentru declanarea rzboiului i s plteasc mari compensaii trupelor aliate. Germania pierdea, de asemenea, teritorii n favoarea rilor vecine, suferea o sever limitare a forelor militare i a fost deposedat de coloniile sale africane i cele de dincolo de ocean. Reprezentanii noului Guvern german

(Republica de la Weimar) au fost obligai de ctre nvingtori s semneze acest tratat, altfel luptele aveau s nceap iari. Ministrul de Externe al Germaniei, Hermann Mller, a semnat Tratatul la 28 iunie 1919. Tratatul a fost ratificat de ctre Liga Naiunilor la 10 ianuarie 1920. n Germania, tratatul a cauzat un oc, resimit, deseori, ca o traum sau un complex anti-Versailles, care, eventual, a contribuit la colapsul Republicii de la Weimar, n 1933, i la accederea lui Adolf Hitler la putere.

LIGA NATIUNILOR:
Tratatul prevedea crearea Ligii Naiunilor, un el important pentru preedintele american Woodrow Wilson. Liga Naiunilor avea s arbitreze conflictele dintre naiuni nainte ca ele s fi ajuns la rzboi. Cele paisprezece puncte" au fost prezentate de Preedintele Statelor Unite ale Americii, Woodrow Wilson, n sesiunea comun a Congresului din 8 ianuarie 1918. n discursul su, Wilson a ncercat s stabileasc un proiect viabil pentru restabilirea pcii n Europa dup ncheierea Primului Rzboi Mondial. Idealismul demonstrat de Wilson n timpul discursului sus-numit i-a oferit preedintelui american o poziie de conducere moral printre Aliai i a ncurajat Puterile Centrale s capituleze.

CELE PAISPREZECE PUNCTE:


1. Primul din cele paisprezecece puncte, proclamate la 8 ianuarie 1918, prevedea c n viitor "nu vor mai exista acorduri internaionale private de niciun fel, ci doar convenii de pace publice, ncheiate deschis". Astfel, scopul clar al acestui punct este de a interzice tratatele secrete sau anumite seciuni secrete ale unor tratate, iar, n viitor, fiecare tratat trebuind s fac parte din legile internaionale, pentru c, altfel, orice tratat secret tinde s submineze soliditatea ntregii structuri a conveniilor internaionale, care este propus s fie construit. 2. Punctul al 2-lea, referitor la navigaia maritim liber, trebuie neles mpreun cu punctul al paisprezecelea (care propune constituirea unei Ligi a Naiunilor), navigaia pe mri urmnd s fie practicat astfel: liber n timpul unei pci generale, sub controlul Ligii Naiunilor pentru impunerea conveniilor internaionale n timpul unui rzboi general deschis, sau n timpul unui rzboi limitat, care s nu implice nerespectarea conveniilor internaionale, Liga Naiunilor urmnd s rmn neutr. Acest punct lovea n interesele comerciale ale Imperiului Britanic. Premierul britanic Lloyd George a refuzat s accepte acest punct, iar restul Aliailor l-au acceptat cu dificultate. 3. Punctul al 3-lea se referea la ndeprtarea, pe ct posibil, a tuturor barierelor economice i restabilirea unor condiii egale pentru comerul internaional ntre naiunile care erau de acord cu principiile pcii i se asociau pentru meninerea ei. 4. Dezarmarea era propus la nivel mondial, ca o cerin obligatorie pentru meninerea pcii, iar "toate armamentele naionale vor fi reduse pn la ultimul punct compatibil cu securitatea rii 5. Punctul 5, referitor la chestiunile coloniale, a introdus temeri ntre Aliai, pentru c att Frana, ct i Anglia erau deintoare ale unor importante imperii coloniale, iar problemele coloniilor erau, asfel, redeschise, oferindu-se ansa naiunilor supuse s se ridice mpotriva dominaiei strine. Desigur, nu a fost intenia preedintelui american s dea natere la noi focare de conflict, ci el a dorit ca acest punct sa se aplice numai coloniilor create de rzboi, cum era cazul coloniilor germane.

6. Prin punctul 6 se urmrea ca Rusia, considerat nc o mare putere, s fie atras n rndul naiunilor doritoare de pace, s fie supus i ea programului de pace propus de Woodrow Wilson i s colaboreze cu naiunile libere pentru meninerea pcii i a stabilitii politice internaionale. 7. "Belgia trebuia evacuat i restaurat fr nicio tentativ de limitare a suveranitii de care ea se bucura mpreun cu alte naiuni libere", era ideea forte cuprins la punctul 7, pentru c americanii erau susintorii puternici ai cauzei belgiene. 8. Surprinztor a fost faptul c reintrarea Alsaciei i Lorenei n posesia Franei a fost inclus n categoria punctelor neobligatorii, dei hotrrea de redobndire a acestor teritorii sttuse la baza politicii franceze timp de cincizeci de ani i provocase sacrificii fr precedent n rzboi. 9. Reajustarea frontierelor Italiei n baza principiului autodeterminarii naionalitilor. 10. n mod similar, punctul 9 prevedea reajustarea frontierelor Austro-Ungariei n baza principiului autodeterminarii naionalitilor, lucru care a permis apariia statelor Cehoslovacia, Austria, Ungaria i rentregirea Romniei i apariia Regatului Srbilor, Croailor i Slovenilor viitoarea Iugoslavie. 11. Romnia, Serbia i Muntenegrul trebuiau evacuate, iar teritoriile ocupate retrocedate. Serbiei i trebuia acordat acces liber la mare. Relaiile dintre statele balcanice trebuiau determinate prin nelegeri bilaterale, acestor state urmnd s li se ofere garanii internaionale pentru independena politic i integritatea lor teritorial. 12. Imperiul Otoman i va afla sfritul n acest rzboi, punctul 12, n baza principiului de autodeterminare care solicita ca ,,celelalte naionaliti, care se aflau n acest moment sub dominaia turc, vor trebui s le fie asigurate o securitate nendoielnic vieii lor i de posibilitatea nengrdit de a se dezvolta autonom. Acest punct stabilea i regimul de circulaie liber a strmtorilor Bosfor i Dardanele, n condiiile garaniilor internaionale. Acest punct reitera promisiunea fcut kurzilor pentru formarea unui stat naional, promisiune nerespectat de niciuna dintre marile puteri. 13. Problema statului polonez era destul de complex, pentru c era destul de greu s i se acorde acces liber i direct la mare. Pn la urm, Poloniei i-a fost acordat regiunea Sileziei Superioare i ieire la Marea Baltic prin zona oraului Poznan i s-a creat Coridorul polonez, care delimita Prusia Oriental de restul Germaniei. 14. Poate cel mai important punct din cele 14 a fost ultimul. Acesta susinea crearea unei instituii internaionale de meninere a pcii, o organizaie care s fie "att a celor mari, ct i a celor mici, ce vor face parte din aceast Lig a Naiunilor. Aceasta Lig a Naiunilor era bazat pe principiul securitii colective a tuturor statelor, care doreau respectarea conveniilor internaionale. Tratatul de la Versailles a recunoscut toate proclamaiile de unire n conformitate cu dreptul la autodeterminare stabilit de Declaraia celor 14 puncte ale preedintelui american . In cadrul Coferintei de Pace de la Versailles, Romania semneaza tratatele de pace cu Germania, Austria, Bulgaria, Ungaria si Turcia, care consfintesc noile frontiere ale statului.

PERIOADA INTERBELICA
Dupa incheierea Tratatului de pace de la Paris, adevaratul instrument de lucru in relatiile internationale, Europa a fost pusa in fata unor noi raporturi de putere, care au confirmat schimbarile teritoriale de pe harta politica a continentului. In acest cadru, Romania a urmarit incheierea unor aliante politico militare, reluarea relatiilor cu fostii adversari de razboi, precum si o activizare a diplomatiei la scena euroapeana.

MICA ANTANTA
Din initiativa ministrului de externe roman, Take Ionescu, in anul 1921 s a semnat o conventie politica si una militara intre Romania si Polonia in fapt, o alianta zonala cu caracter strict defensiv, prin care cele doua democratii incercau fundamentalizarea unui sistem de securitate.

Mica Antant, numit i Mica nelegere a fost o alian format n 1920 i 1921 de Cehoslovacia, Romnia i Iugoslavia pentru a se apra de revizionismul maghiar i pentru a
mpiedica ntoarcerea casei de Habsburg la putere. Frana a sprijinit aceast alian, semnnd tratate cu fiecare ar n parte. La 15 IULIE 1926 a fost parafat Tratatul de alianta si amicitie intre Romania si Franta. Romania a incercat sa compenseze lipsa unei intelegeri militare prin acordurile politice. Tratatul a oferit Bucurestiului un plus de garantie doar cu caracter moral, deoarece ambele state erau interesate in mentinerea principiilor care au stat la baza Pactului Societatii Natiunilor. In lipsa unui acord militar, refuzat de Paris, Tratatul romano francez nu a avut o consistenta practica, reprezentand, in fond, o repetare a celor satuate in Pactul Societatii Natiunilor. In ciuda acestor carente, acordul a putut constituti, cel putin la nivel declarativ, un sprijin in mentinerea statu quo ului teritorial. Concomitent cu negocierile romano franceze, diplomatia de la Bucuresti a demarat tratativele si cu Italia, urmarindu se in principal obtinerea sprijinului Romei in ratificarea Tratatului de la Paris, prin care era recunoscuta apartenenta Basarabiei la Romania, cat si intarirea sistemului de garantii.in 1926 se semneaza un tratat, prin care ambele parti aveau obligatia sa si acorde sprijin pentru indeplinirea obligatiilor asumate. Din nefericire, tratatul italio roman nu a cuprins clauze cu caracter militar, fiind considerat inferior celui semnat cu Franta. Mica Antant a nceput s se dezintegreze n 1936, desfiinndu-se complet n 1938. Frana a vzut n Mica Antant potenialul refacerii unui rzboi pe dou fronturi mpotriva Germaniei, n interesul securitii franceze. Mica Antant a disprut n urma acordului de la Munchen din 1938 , unde Frana a abandonat garantarea granielor statului cehoslovac.

CONVENTIA INTERNATIONALA PRIVIND STATUTUL DEFINITIV AL DUNARII 1921

PROTOCOLUL DE LA GENEVA 1924

PACTUL BRIAND KELLOGG

Pactul Kellogg-Briand, cunoscut i ca Pactul de la Paris, dup oraul n care a fost semnat aceast nelegere pe 27 august 1928, a fost un tratat internaional "care milita pentru renunarea la rzboi ca instrument al politicii naionale". Scopurile sale nu au fost atinse, dar a fost un pas nainte pentru dezvoltarea doctrinelor dreptului internaional. Pactul a fost botezat cu numele secretarului de stat american Frank B. Kellogg i al ministrului de externe francez Aristide Briand, iniiatorii tratatului. Pactul Kellogg-Briand din 1927 a fost semnat n afara sistemului de tratate ale Ligii Naiunilor i a rmas un important document al dreptului internaional. n Statele Unite a devenit parte a Constituiei Statelor Unite, fiind inclus n articolul 6. Din punct de vedere practic, Pactul Kellogg-Briand nu a reuit s-i ating scopul nobil de mpiedicare a rzboiului i nu a contribuit la meninerea pcii internaionale

PROTOCOLUL DE LA MOSCOVA 1929 NEGOCIERILE ROMANO SOVIETICE DE LA RIGA 1932

1882 1902, Italia a ncheiat un pact secret cu Frana care a anulat datoriile rii fa de aliana precedenta (1882) Prima btlie de la Marne 1916 - Btlia de la Verdun, Btlia de pe rul Somme Revoluia Rus din 1917 februarie ; octombrie PACEA SEPARATA DE LA BUFTEA BUCURESTI: 1917

Pe 15 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei hotaraste unirea La 1 Decembrie 1918 BREST LITOVSK 3 martie 1918 CONFERINTA, TRATATUL DE PACE DE LA VERSAILLES 1919

Bulgaria a fost prima din Puterile Centrale care a semnat un armistiiu separat la data de (29 septembrie 1918). La 30 octombrie a capitulat i Imperiul Otoman. n 3 noiembrie Austro-Ungaria a capitulat (11 noiembrie), la Compigne, n Frana, la ora 05.00, ntr-un vagon de tren a fost semnat armistiiul.
Bucuretiul a fost ocupat pe 6 decembrie 1917 La 27 martie Sfatul Tarii hotaraste unirea Basarabiei cu Romania.

Mica Antant, numit i Mica nelegere a fost o alian format n 1920 i 1921 de Cehoslovacia, Romnia i Iugoslavia pentru a se
apra de revizionismul maghiar i pentru a mpiedica ntoarcerea casei de Habsburg la putere.

1926 franta si italia Mica Antant a disprut n urma acordului de la Munchen din 1938, CONVENTIA INTERNATIONALA PRIVIND STATUTUL DEFINITIV AL DUNARII 1921 PROTOCOLUL DE LA GENEVA 1924 PACTUL BRIAND KELLOGG 1928
PROTOCOLUL DE LA MOSCOVA 1929 NEGOCIERILE ROMANO SOVIETICE DE LA RIGA 1932

DOMNIA LUI CAROL AL II-LEA


1930 - 1940 ntorcndu-se n ar pe 6 iunie 1930 n urma negocierilor cu Iuliu Maniu (cruia i promite s renune la relaia cu Elena Lupescu), Carol a fost proclamat rege dup dou zile. El o exileaz ns pe regina-mam Elena i o aduce pe Elena Lupescu la Bucureti. Domnia sa n urmtorul deceniu va sta sub semnul camarilei, grup de influen implicat in acte de corupie, cel mai faimos fiind Afacerea Skoda. Carol a ncercat s influeneze cursul vieii politice romneti, n primul rnd prin manipularea partidelor Naional Liberal i Naional rnesc i a unor grupri anti-semite i din (ianuarie 1938) prin alegerea sa a minitrilor. Pe 10 februarie 1938 a desfiinat partidele politice, ceea ce i asigura puterea suprem. Tot n 1938 a iniiat o reform administrativ de inspiraie fascist, prin care a mprit teritoriul Romniei n zece inuturi. Doi ani mai trziu, n anul 1940, forat de presiunea politic a Uniunii Sovietice, Germaniei hitleriste, Bulgariei i a Ungariei horthyste s cedeze pri din teritoriul Romniei ntregite, Carol a fost obligat s abdice n favoarea administraiei pro-german a generalului Ion Antonescu, n favoarea fiului su Mihai, stabilindu-se n final n Portugalia. Carol i Elena Lupescu s-au cstorit la Rio de Janeiro, Brazilia, pe 3 iunie 1947, transformnd-o pe aceasta n Prinesa Elena de Hohenzollern. Carol a rmas n exil tot restul vieii sale. Se pare c att n timpul celui de-al doilea rzboi mondial ct i n perioada post-belic, Carol a fcut anumite ncercri de a-i recupera tronul, dar nu a avut nici un sprijin politic intern sau extern. Carol a murit n Portugalia, fiind ngropat la capela Regilor Portugaliei din Estoril, iar n 2003 rmiele sale au fost aduse n Romnia, fiind renhumat la Mnstirea Curtea de Arge, n afara bisericii n care se odihnesc regii Romniei. Regele Mihai nu a participat la ceremonie, fiind reprezentat de Principesa Margareta i Principele Radu.

IDEOLOGII SI PRACTICI POLITICE IN PERIOADA INTERBELICA

1. IDEOLOGII SI PRACTICI POLITICE DEMOCRATICE


Democraia este un regim politic care se bazeaz pe voina poporului REGIMURILE POLITICE DEMOCRATICE Esenta consta in sistemul dreturilor si libertatilor cetatenest; permite cetateanului accesul la viata politica; PARTICULARITATI Organele de conducere a puterii de stat se constituie si ctioneaza prin consultarea cetatenilor alegeri Existenta si punerea in practica a principiului separarii puterilor in stat; Existenta drepturilor si libertatilor cetatenesti, garantate de organele statului. Pluralismul politic si ideologic

STATUL DE DREPT:
1. Se intemeiaza si functioneaza pe baza legii fundamentale CONSTITUTIA, care reglementeaza intreaga activitate; 2. Indiferent e pozitia sociala, politica, cetatenii sunt egali in fata legii si o respecta 3. Suprematia legii reprezinta principiul de baza al statului de drept 4. Organele puterii de stat centrale, locale, sunt alese de cetateni prin vot universal respectandu se pluralismul politic 5. Se respecta si se aplica principiul separarii puterilor in stat 6. Controlul constitutionalitatii legilor 7. Guvernul si autoritatile publice au obligatia de a respecta constitutia si de a actiona conform legii. 8. Delimitarea clara intre institutiile statului si partidele politice indiferent de locul lor, partidele politice nu pot fi confundate cu statul

9. Fortele militare si politia sunt plasate sub controlul societatii civile, in fata careia sunt raspunzatoare 10. Asigura circulatia libera a ideilor si persoanelor, dreptul la libera exprimare si la organizare politica profesionala 11. Asigura respectarea drepturilor omului in conformitate cu normele internationale 12. Legea trebuie respectata fiindca emana din vointa poporuluil;

MONARHII CONSTITUTIONALE: Belgia, Suedia, Olanda, Norvegia, Japonia, Marea Britanie


Marea Britanie: Sistem bipartit: Partidul Conservator; Partidul Liberal (inlocuit in sec XX cu Partidul Laburist) Se confrunta cu miscari de emancipare nationala India Cei mai importanti prim ministrii britanici: o WINSTON CHURCHILL (1940 1945; 1951 1955): guverneaza tara in timpul celui de al doilea razboi mondial, reusind sa o salveze de invazia germana si sa creeze un sistem de aliante viabil, care va duce la victoria Aliatilor. In cel de al doilea mandat incearca, dupa moartea lui Stalin, sa reia relatiile diplomatice cu URSS, o MARGARET THATCHER (1979 1990): singura femeie prim ministru britanic, a avut cel mai lung mandat continuu. Pe plan intern, reduce rolul statului si sporeste rolul initiativei particulare in societate, privatizeaza mai multe mari intreprinderi ceea ce duce la echilibrarea bugetului si la revigorarea economiei. Pe plan extern, reuseste pastrarea insulelor Malvine pentru Marea Britanie, intr o confruntare armata cu Argentina (1982) si duce o politica proamericana in dauna Europei.

REPUBLICI PARLAMENTARE: Germania, Portugalia, Italia


Germania Dupa incheierea Primului Razboi Mondial a fost instituita Republica de la Weimar (1919 1933): republica federala, condusa de un preseditne, ales prin vot universal si de o Adunare rprezentativa Dupa cel de al Doilea Razboi Mondial, din 1949, au aparut doua state germane: Republica Federala Germania regim democratic si Republica Democrata Germana regim comunist, situatie ce exista pana in 1990;

REPUBLICI PREZIDENTIALE: SUA, Franta, Finlanda, Rusia

2. IDEOLOGII SI PRACTICI POLITICE TOTALITARE:

DICTATURA: - mod de guvernare caracterizat prin existenta unui singur conducator, care a monopolizat puterea si o exercita fara restrictii. Detinatorul puterii absolute poate fi o persoana, un partid sau un grup de militari. Regimurile opuse democratiei sunt autoritarismul si totalitarismul;

Autoritarismul este acel regim politic in care conducatorii impun societatii valorile lor,
independent de dorintele celor condusi, neutilizand consultarea populara, desconsiderand drepturile si libertatile cetatenilor; ex: Romania Carol al II lea si Generalul Antonescu, Spania Francisco Franco 1936 1975;

Totalitarismul este acel regim politic caracterizat prin monopolizarea puterii de catre un
partid sau o persoana, inarmat/a cu o ideologie care devine adevar oficial al statului; statul totalitar detine toate mijloacele de comunicare, instituie teroare, elimina adversarii, controleaza viata personala a oamenilor; ex: fascismul italian, nazismul german, comunismul. o CARACTERISITICI: - Conducatorul nu este un simplu despot care se bucura de putere arbitrara. Este sufletul miscarii. Personalitatii sale I se dedica un cult special.cuvantul sau este infeabil, de o valoare absoluta. Partidul unic este caracterizat prin birocratizare si conflicte violente la varful ierarhieil; Politia politica are sarcina de a vana inamicii obiectivi, adica victimele unei categorii de suspecti desemnati dupa criterii ideologice. Cetateanul este responsabil, obligat sa faca parte din aparatul totalitar; este complice, din teama pentru a si pierde statutul social; Propaganda: ideologia de stat nu are doar o singura vocatie, aceea de a controla expresiile politice, ea pretinde, in aceeasi masura, sa se impuna ca linie directoare a tuturor creatiilor artistice si culturale, ba chiar stiintifice. este o ideologie aparuta in Europa dupa Primul Razboi Mondial, care a stat la baza unor partide de extrema dreapta, caracterizandu se prin nationalism extrem, violenta, demagogie sociala. Termenul de fascist vine de la purtatorul fasciei. Fascia este un manunchi de crengi de mesteacan, legat cu o curea, avand la mijloc, in partea superioara o secure. Benito Amilcare Andrea Mussolini a fost conducatorul fascist al Italiei inte 1922 si 1943. In 1919 fondeaza primul grup de orientare fascista; initial avea o orientare strict nationalista, sustinea redarea gloriei Romei antice si convocarea veteranilor. Dandu si seama ca nu7 este suficient, se adreseaza ulterior intalienilor bogati; in octombrie 1922

o FASCISMUL:
-

organizeaza Marsul Asupra Romei. Temandu se de un razboi civil, regele il desemneaza prim ministru. Folosirea politiei politice (OVRA) si a organizatiilor paramilitare ( camasile negre ) pebntru sustinerea regimului; Ideologie politica de extrema dreapta Apare in Germania si se impune pe fondul nemultumirilor create de prevederile dezastruoase ale tratatului de la pace de la Versailles si ca urmare a efectelor crizei economice 1929 1933; Nazismul sau naional-socialismul (german) a fost o ideologie i o politic a statului german totalitar naionalist, rasist, antisemit i anticomunist, care au fost aplicate n timpul dictaturii lui Adolf Hitler n Germania ntre 1933 i 1945. Partidul Socialist Muncitoresc German (constituit in 1919) se impune politic prin castigarea alegerilor parlamentare in 1932. n 1921 Hitler a devenit liderul Partidului Muncitoresc German Naional-Socialistiar la 30 ianuarie 1933 cancelarul (prim-ministrul) Reich-ului german, cunoscut drept Al treilea Reich. Nazismul a evideniat in permanen primatul aciunii asupra gndirii. n timp ce se afla n nchisoarea Landsberg (n 1924), Hitler i-a dictat prima parte din Mein Kampf (Lupta mea), care a devenit biblia naional-socialismului. Alturi de programul n 25 de puncte din 1920 lucrarea a reprezentat cadrul de baz al nazismului. Ideile lui Hitler s-au ntemeiat pe o concepie rasist. El considera c omenirea este alctuit pe baza unei ierarhii valorice a raselor i c viaa nu reprezint nimic altceva dect supravieuirea celor adaptabili. La 30 iunie/2 iulie 1934 are loc Noaptea Cutitelor Lungi, operatiune prin care Hitler distruge organizatia paramilitara a Batalioanelor de asalt. Dupa moartea presedintelui, Adolf Hitler acapareaza toata puterea in stat (Germania are un regim totalitar) In 1935 sunt adoptate Legile de la Nuremberg, prin care evreilor li se ridica cetatenia germana si sunt interzise casatoriile mixte; Ideologie politica de extrema stanga Se impune in Rusia < revolutia bolsevica pag 55 > Are la baza ideile lansate de Karl Marx si Friederich Engels, adaptate de Lenin; ntemeietori ai teoriei socialismului tiinific, teoretician i lider al micrii muncitoreti, Karl Marx mpreun cu Friedrich Engels a scris i a publicat n 1848: Manifestul Partidului ComunistAbordarea sa este vizibil din prima linie a primului capitol "Istoria tuturor societilor cunoscute este istoria luptei de clas". Marx a argumentat c sistemul capitalist, la fel ca i sistemele socioeconomice precedente, produce tensiuni interne care l conduc la distrugere. Aa cum capitalismul a nlocuit feudalismul, capitalismul va fi nlocuit de comunism, o societate fr clase care urmeaz unei perioade de tranziie n care statul va fi un instrument al dictaturii proletariatului.

o NATIONAL SOCIALISMUL GERMAN


-

o COMUNISMUL
-

In 1922 se constituie Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice, prin formarea unei federatii alcatuite din Rusia, Ucraina, Bielorusia, Transcaucaz. Lideri: Lenin (1917 1924), Stalin (1924/1926 1953) STALINISMUL : Stalinismul este o ramur a teoriei politice i un sistem politic i economic introdus de Iosif Vissarionovici Stalin n Uniunea Sovietic. Lev Troki a descris acest sistem ca fiind totalitar i aceast caracterizare a ajuns s fie folosit n mod curent de criticii stalinismului. Termenul Stalinism este uneori folosit pentru denumirea unei ramuri a teoriei comuniste, dominant n Uniunea Sovietic i n rile din sfera de influen a URSS-ului, pe timpul vieii i dup moartea lui Stalin Transformnd i folosindu-se de motenirea lui Lenin, Stalin a extins sistemul administrativ centralizat din Uniunea Sovietic pe durata durata anilor douzeci i treizeci. O serie de dou planuri cincinale au dezvoltat masiv economia sovietic. Au aprut creteri n multe sectoare, n mod special n producia de crbune i de oel. Societatea sovietic a fost adus de la o situaie de napoiere de zeci de ani fa de occident, la una de egalitate i asta n numai treizeci de ani, (cel puin conform anumitor aprecieri statistice). Unii istorici economici apreciaz azi ca a fost cea mai rapid cretere economic atins vreodat

SISTEMUL PLURIPARTIT IN ROMANIA PANA IN 1938:


!!!!!! In perioada domniei lui A.I.Cuza nu exista partide politice, ci doar grupari !!!!!! ideologice care, dupa monstruasa cualitie reusesc sa se organizeze in partide mai numeroase, mai puternice, pentru a face fata alegerilor.

PARTIDUL CONSERVATOR REPREZENTANTI: Lascr Catargiu, Petre P. Carp, Titu Maiorescu, Alexandru Marghiloman;
A fost fondat pe 3 februarie 1880 n Bucureti, pe baza unor doctrine ale diversor grupuri conservatoare existente dinainte. Rscoala rneasc din 1907 a demonstrat necesitatea efecturii unor reforme pe scena politic i social din Romnia. Acesta este motivul pentru care conservatorii au acceptat n 1913 o serie de reforme, cum ar fi votul universal, promovat de liberali. Dup Marea Unire a Transilvaniei cu Romnia, conservatorii nu au mai jucat ns un rol important n Politica Romniei. La nceputul secolului XX, partidul a suferit mai multe rupturi. n ianuarie 1908, Take Ionescu a prsit partidul pentru a forma Partidul Conservator-Democrat (PCD). n mai 1915, a prsit partidul Nicolae Filipescu mpreun cu un grup care susinea intrarea n primul rzboi mondial de partea Antantei; n octombrie 1916, gruprile lui Filipescu i Ionescu au fuzionat n Partidul Conservator Naionalist. n perioada 19181919 partidul s-a rupt n Partidul Conservator-Democrat (care a fuzionat n 1922 cu Partidul Naional) i Partidul Conservator-Progresist.

PARTIDUL NATIONAL LIBERAL: REPREZENTANTI: Dumitru si Ion C. Bratianu, Mihail Kogalniceanu; familiile Cretulescu, Cmpineanu, Golescu, Ghica, Malinescu, Rosetti, SturdzaMiclauseni;
La noi zorile gndirii liberale se arata sub forma unui palid curent ce se iveste sub primele domnii fanariote si se dezvolta ulterior sub influenta enciclopedismului francez si chiar a fourerismului ajungnd la nceputul secolului al XIX-lea pna la orientarile stngiste naive ale lui Tudor Vladimirescu sau la exagerarile falansteriene ale lui Manolache Balaceanu.

Aceasta gndire capata o pondere mai marcata datorita tinerilor boieri aflati la studiu la Paris si influentati, printe altii Marele Orient al Frantei, de Lamartine si J. Michelet, tineri care au realizat tumultul din 1848. Sub domnia lui Cuza, liberalismul parcurge doua etape distincte de afirmare. ntre anii 18591864, el se defineste si se ntregeste n toate directiile de actiune. Dupa 2 mai 1864, cnd se nfaptuia o domnie personala, Cuza impunea un fel de tutela politico-institutionala, suprimnd presa autonoma, grupurile si reuniunile politice. Dar daca liberalismul politic se cantoneaza n cercuri relativ restrnse, cel intelectual si cultural se dezvolta fara nici o restrictie. Tot astfel, sub raport economic, societatea romneasca se afla sub impactul liberei initiative si al concurentei, acestea mpingnd-o ntr-un accelerat proces de dezvoltare. Situatia aceasta permitea cristalizarea si aprofundarea unor concepte specifice economiei de piata. Cine erau liberalii dupa Unire? Sub un asemenea nume generic apareau o serie de oameni politici de origine si conditie sociala diferita. Exista, mai nti, un grup restrns de oameni care proveneau din rndul vechii boierimi angrenata la nceputul epocii moderne n lupta pentru emancipare politica. n rndul acestora erau situate familiile Cretulescu, Cmpineanu, Golescu, Ghica, Malinescu, Rosetti, Sturdza-Miclauseni etc. Din mediul unei parti a boierimii mici si mijlocii, legata de comertul cerealier si cu vite, rasarisera, de asemenea, fruntasi liberali ca Dumitru si Ion C. Bratianu, Mihail Kogalniceanu etc. Liberalii munteni aveau n burghezia oraselor - la acea data pestrita din punct de vedere etnic, cuprinznd si efective relativ mari de straini - numerosi exponenti, dar mai ales aderenti. Tot n miscarea liberala si gaseau locul intelectuali: profesori, juristi, avocati, medici, publicisti, nvatatori si preoti, acestia din urma cu ramificatii pna n sate. Toata lumea este de acord sa situeze nceputurile - stricto sensu - ale liberalismului n Romnia odata cu nfiintarea n ianuarie-martie 1875 a Partidului National Liberal sub forma coalitiei de la Mazar-Pasa, dupa numele turcesc al englezului Lakeman, n casele carui a avut loc prima reuniune, n timpul guvernarii conservatoare a lui Lascar Catargiu. E interesant de urmarit n memoriile lui Ion Balaceanu, pe atunci prefect al politiei capitalei, cum a fost perceputa acesta coalitie, drept un cuib de conspiratori antimonarhisti

Perioada interbelic: Liberalii au continuat, n schimb, s joace un important rol politic,


reprezentnd n practic cel mai puternic partid politic al perioadei interbelice. Ei au condus nentrerupt din 1914 i pn n 1919 (cu o scurt ntrerupere ntre martie-noiembrie 1918), cnd, asemenea altor partide liberale europene, au pierdut alegerile organizate de ei pe baza votului universal. Dup o scurt perioad de organizare i de extindere n teritoriile nou alipite, liberalii s-au rentors la putere, crmuind cu autoritate ntre 1922-1928 (cu o ntrerupere ntre martie 1926 i iunie 1927) i 1933-1937. Perioada 1922-1926 a fost probabil epoca celor mai mari succese liberale, guvernul lui Ion I. C. Brtianu rezolvnd cu pricepere problemele dificile ale organizarii noului stat ntregit, ale unificrii celor 4 regiuni, att din punct de vedere administrativ ct i cel legislativ; au fost de asemenea anii refacerii economice i ai aplicrii reformelor; s-a adoptat o nou constituie. Se poate socoti c, n 1926, Partidul Liberal se afl n culmea puterii i influenei sale, ncheindu-i o misiune istoric nceput n 1848.

Pn n 1938, forma de guvernmnt romn a fost acea de monarhie constituional parlamentar. Principalele partide erau Partidul Naional rnesc, Partidul Naional Liberal, Partidul Naional Cretin, Frontul Romn i alte grupri mai mici dar mai radicale, care nu oviau s foloseasc violena i luptau mpotriva democraiei parlamentare : legionarii i comunitii. Tulburrile politice i economice din perioada urmtoare Primului Rzboi Mondial favorizau dezordinea politic, precum i aceste grupri radicale. Dezordinea politic din Romnia anilor 1928-1938 s-a exprimat prin schimbarea a 25 de guverne ntr-un deceniu. Constituia din 1923 i ddea regelui posibilitatea de a dizolva parlamentul i de a organiza alegeri anticipate. Dictatura regal a lui Carol al II-lea a fost instaurat ca o reacie n faa acestor tulburri, la 11 februarie 1938, prin instalarea unui guvern condus de patriarhul Miron Cristea. Constituia a fost abrogat i nlocuit cu una nou intrat n vigoare la 27 februarie, prin care toate puterile erau concentrate n mna regelui, iar parlamentul avea doar rolul de instituie auxiliar legislativ. Printrun decret lege, toate partidele politice parlamentare au fost regrupate ntr-un Front al Renaterii Naionale, din care legionarii i comunitii erau exclui. S-a format i un consiliu de coroan, care avea ns un caracter consultativ. n acelai timp cu msurile luate pentru instaurarea i consolidarea dictaturii regale au fost arestai i o serie de lideri legionari, dintre care mai apoi, 13 au fost executai din ordinul regelui la 30 noiembrie 1938. Printre acetia s-a aflat i eful legionarilor Corneliu Zelea Codreanu.

Rotativa guvernamental a reprezentant un sistem introdus de regele Carol I n 1895 prin care cele dou mari partide ale Romniei din perioada modern, Partidul Naional Liberal i Partidul Conservator, alternau la guvernare odat la patru ani. Prin aceast metod s-a
dorit a se asigura stabilitatea vieii politice din Romnia. Deoarece Carol era un monarh constituional, el nu a abuzat niciodat n perioada domniei sale de prerogativele conferite de Constituia din 1866. - Mecanismul de declanare al alegerilor parlamentare n timpul monarhiei constituionale presupunea ca regele s dizolve mai nti Parlamentul, apoi Consiliul de minitri i depunea mandatul, urmnd ca regele s numeasc un nou executiv care s organizeze alegerile. S-a demonstrat, ns, n practic, pe ntreaga perioad a monarhiei constituionale (1866 1938), c partidul sau grupul politic din care provenea guvernul nsrcinat s organizeze alegerile i-a asigurat ntotdeauna majoritatea parlamentar. - Pn la formarea primelor formaiuni politice, PNL n 1875, respectiv PC n 1880, scena politic era divizat n diferite grupuri politice de doctrine i apartenee geografice diferite, astfel c domnul Carol a ncercat s aduc la guvernare faciunile de nuan moderat. Dup formarea partidelor, lunga guvernare liberal a lui Ion C. Brtianu (1876 - 1888), apoi lunga guvernare a formaiunilor conservatoare (1888 - 1895) au radicalizat scena politic intern. - Soluia la aceast radicalizare a fost principiul rotativei guvernamentale. Astfel, cele dou mari formaiuni, ncepnd din octombrie 1895, pn n decembrie 1916 s-au succedat la guvernare odat la 4 ani, cu excepia ultimei cnd s-a format guvernul de uniune naional la Iai din cauza ocupaiei Puterilor Centrale.

De altfel, ambele partide erau de acord cu modernizarea rii, diferena fcnd-o ritmul cu care s se realizeze acest proces. Liberalii doreau o modernizare rapid cu adoptarea modelului occidental i adaptarea lui la realitile romneti, n timp ce conservatorii doreau ca procesul s desfoare de jos n sus, cu crearea mai nti a fondului naintea adoptrii formei. Sistemul rotativei guvernamentale a luat sfrit dup intrarea Romniei n Primul Rzboi Mondial, cnd, din cauza ocupaiei a trei sferturi din ar de trupele Triplei Aliane, instituiile statului s-au mutat la Iai pentru a se reorganiza armata i a se respinge ofensiva. Sistemul nu a mai putut fi utilizat n perioada interbelic din cauza frmirii scenei politice, efect al Marii Uniri, al votului universal i a reformei agrare. Apoi, n anii '30, regele Carol al II-lea a subminat partidele politice pentru a crete rolul monarhiei n viaa statului, iar, dup rezultatul indecis al alegerilor din decembrie 1937, a profitat de disensiunile dintre formaiuni i a instaurat un regim autoritar.

Sistemul primei electorale: partidul care castiga alegerile primea automat un procentaj destul de mare din locurile din parlament (30-40%);

Sfarsitul Primului Razboi Mondial aduce in Romania mai multe reforme importante, printre care si cea electorala. Aflat la Iasi, unde se refugiase impreuna cu guvernul dupa ocuparea Bucurestiului de catre trupele germane, in decembrie 1916 regele Ferdinand a semnat decretul-lege privi9nd reforma electorala. Votul universal, direct, secret si obligatoriu intra in vigoare in 1918/1919 si marcheaza sfarsitul sistemului electoral cenzitar, care cu toate modificarile suferite pe parcurs, data inca d epe vremea lui Cuza (care micsoreaza cenzul pentru a creste numarul de alegatori). Aveau astfel, drept de vot toti cetatenii de sex masculin ce depasisera varsta majoratului (21), cu exceptia militarilor si functionarilor publici. Unele tari, ca Suedia, Marea Britanie, Austira, Olanda, Luxemburg, Irlanda, au recunoscut dreptul de vot al femeilor inca de la sfarsitul Primului Razboi Mondial sau la scurt timp dupa. Romania intra in categoria tarilor care nu acorda drept de vot femeilor decat dupa Cel de al Doilea Razboi Mondial. A fost sporit simtitor numarul romanilor cu drept de vot. Una dintre consecintele introducerii votului universal a fost disparitia de pe scena politica a conservatorilor, incapabili, in noile conditii, sa si atraga sprijinul popular. Mai importanta a fost diversificarea aceleiasi scene politice prin sporirea numarului de partide, care reflectau insasi diversitatea sporita a societatii. Alaturi de Partidul National Liberal, condus de Ion I.C. Bratianu, si au facut aparitia Partidul Taranesc, Partidul Poporului, Liga Apararii National-Crestine (LANC), precum si alte partide mai mici, printre care si Partidul Comunist, fondat in 1921 si scos in afara legii in 1924. In acelasi timp, Partidul National Roman din Transilvania, care fusese inainte de unire reprezentantul romanilor ardeleni din Austro Ungaria, a devenit unul din partidele importante al Romaniei Mari. Sub conducerea lui Iuliu Maniu, acesta va fuziona cu Partidul Taranesc, condus de Ion Mihalache, dand astfel nastere Partidului National Taranesc.

Intre 1918 si 1938 putem vorbi de un sistem politic pluripartidist in Romania si o democratie parlamentara matura, a carei eficienta a fost insa limitata de mai multi factori: Dominatia partidelor mari (PNL si PNT) Vicierea prin frauda si viloenta a rezultatelor alegerilor Tendintele autoritare manifestae de Carol al II lea intre 1930 si 1938 Slaba cultura politica si democratica a societatii Exaltarea regimurilor totalitare

DOMNIA LUI MIHAI


1927 1930; 1940 30 decembrie 1947 Mihai devine rege la numai 6 ani. In 1930, in urma negocierilor cu Iuliu Maniu, Carol al II lea se intoarce in tara si este proclamat rege; Mihai a devenit pentru prima dat rege al Romniei dup moartea bunicului su Ferdinand, n urma renunrii la tron a lui Carol al II-lea din decembrie 1925. Detronat de tatl su, dup doar trei ani de domnie sub regen, a reprimit coroana un deceniu mai trziu, dup abdicarea forat a lui Carol al II-lea, domnind peste regimul progerman al marealului Ion Antonescu. Din 1941, regele Mihai a fost mareal al Romniei[6]. La 10 mai 1941, de ziua naional a Romniei, prin decret semnat de Ion Antonescu, regele Mihai a fost nlat la gradul de mareal, bastonul fiindu-i nmnat de conductorul statului. [7] In 1941 Generalul Antonescu devine prim ministrul Romaniei si dorind Basarabia si Bucovina inapoi, intra in razboi de partea Germaniei naziste: Nu am sa permit bolsevizarea tarii. In urma infrangerilor si declinului Axei (inceput odata cu operatiunea Barbarossa) are loc o lovitura de stat, Antonescu este inlaturat si Romania intoarce armele asupra Germaniei; Romania lupta pana in 25 mai 1945, iar tratatul de pace de la Paris din 1947 ne inapoiaza Transilvania. In 1945 Mihai accepta un guvern prosovietic, Partidul Comunist, condus de Petru Groza; astfel, regele este lipsit de autoritate si este fortat sa semneze documente neconstitutionale. Alegerile din 1946 sunt fraudate de comunisti, adevaratul partid castigato fiind PNT, in frunte cu Iuliu Maniu (care moare intemnitat), la o diferenta mare; In 1947 Mihai pleaca la nunta viitoarei Regine Elisabeta a II-a, unde o cunoaste si pe viitoarea sa sotie. Este sfatuit de Churchill sa se intorca in tara si sa fie curajos. La 30 decembrie insa, este fortat sa abdice, prim ministrul Petru Groza anuntand ofical la radio. La 3 ianuarie 1948 este silit sa plece din tara;

STUDIU DE CAZ ADOLF HITLER


Klara Hitler a fost singura femeie pe care am fost n stare s o iubesc Adolf Hitler (n. 20 aprilie 1889, Braunau am Inn, Austria d. 30 aprilie 1945, Berlin) a fost un om politic, lider al Partidului Muncitoresc German Naional-Socialist, cancelar al Germaniei din 1933, iar din 1934 conductor absolut (Fhrer) al Germaniei. Ajuns la putere n 1933, liderul micrii naziste, Hitler, a dus o politic de pregtire i de declanare a celui de al Doilea Rzboi Mondial, precum i de punere n aplicare a unui plan naionalist i rasist de exterminare n mas a evreilor i altor indezirabili din Europa, precum i de lichidare a adversarilor politici din Germania. n coala primar, Adolf Hitler a fost un elev bun. ns la gimnaziu, n Linz, nu s-a remarcat. Potrivit dasclilor lui, a fost un elev inteligent, dar fr nicio dorin de munc. Nu i plceau tiinele naturale i matematica, era nclinat mai mult ctre art. n 1907, la 18 ani, Adolf avea ambiii s devin un pictor, ca marii lui idoli. Dup moartea prinilor, s-a mutat n 1907 la Viena, unde a ncercat s se nscrie la Academia de Arte Frumoase, dar nu a reuit s treac examenele de admitere. La Viena a luat contact cu concepiile extremiste pe care avea s le pun n aplicare dup ce a devenit cancelar al Germaniei. Dup izbucnirea Primului Rzboi Mondial, s-a nrolat voluntar n armata german (n Austria fusese considerat drept inapt pentru satisfacerea stagiului militar pe motiv de debilitate fizic). Hitler a fost combatant pe frontul de vest, n Frana i Belgia, n regimentul bavarez Reserve, n calitate de furier al regimentului. A fost prezent la un numr de btlii majore, ntre care prima btlie de la Ypres, Btlia de pe Somme, btlia de la Arras i Btlia de la Passchendaele. Hitler a fost de dou ori decorat pentru vitejie. La 15 octombrie 1918, Hitler a fost internat ntr-un spital de campanie, temporar orbit de un atac cu iperit (gaz mutar). Psihologul englez David Lewis i Bernhard Horstmann sugereaz ca orbirea ar fi putut fi fost rezultatul unei tulburri de conversie. Hitler a afirmat c n acea perioad, el s-ar fi convins c scopul vieii sale era salvarea Germaniei. Unii cercettori, susin c intenia de a extermina evreii din Europa era pe deplin format n mintea lui Hitler n acele momente, dei el, probabil nc nu ar fi avut un plan privind modalitatea implementrii unei atari idei. Dup rzboi, Hitler i-a schiat n minte ceea ce urma s devin naional-socialismul. a intrat n contact cu o formaiune politic radical, obscur, numit Partidul Muncitoresc German (Deutsche Arbeiterpartei,, abreviat DAP) Energia i talentul oratoric l-au impus, nct Hitler, alturi de fondatorul partidului, Anton Drexler, a formulat programul politic n februarie 1922. A fost decis totodat adoptarea unui nume nou: Partidului Muncitoresc German Naional-Socialist (Nationalsozialistische Deutsche Arbeiterpartei, abreviat NSDAP), uzual numit partid nazist. Astfel sa deschis drumul ascensiunii spre putere al lui Hitler. Hitler admirase de mult timp Germania i, n timpul primei conflagraii mondiale, a devenit un naionalist german. Cetenia german a obinut-o ns abia n 1932. Capitularea Germaniei n noiembrie 1918 a reprezentat pentru Hitler, ca i pentru cercuri largi germane de orientare conservatoare i ultraconservatoare, un oc.

Slbit de efectele Primului Rzboi Mondial, ct i de condiiile foarte grele de despgubiri de rzboi impuse prin Tratatul de la Versailles, Germania a intrat ntr-o criz economic grav. Firava democraie (Republica de la Weimar) nu i putea face fa, populaia devenind din ce n ce mai pauperizat i nemulumit. Dup o scurt redresare, situaia s-a agravat din nou prin declanarea n 1929 a crizei economice mondiale. Din aceast situaie, micarea nazist, condus de Hitler, a reuit s obin un capital politic important prin voturile care i-au fost acordate, pn n 1932. nc de la nceputul carierei sale politice Hitler a fost contient de capacitatea de influen a propagandei.Nazitii au folosit cu succes noile tehnici moderne de ndoctrinare i propagand, afiele electorale i radioul,n cele din urm nazitii au obinut rezultatele scontate n alegerile din 1930 i din iulie 1932Succesul obinut de partidul nazist la alegerile din vara lui 1932, dup care nazitii au format cel mai mare grup parlamentar n reichstag dup grupul social-democrat, l-a ncurajat pe Hitler s nu accepte alt funcie dect cea de cancelarn scurt timp nazitii au preluat toate funciile de conducere, att n parlamentul central (reichstag) i cele regionale, ct i n economie. Cu ajutorul mulimii adunate n strad i a terorii instaurate de Batalioanele de Asalt i a celorlalte organizaii paramilitare, s-a deschis astfel calea spre dictatura totalitar. mpingerea Germaniei n rzboi a fost, de fapt, primul semn al nceputului sfritului Hitler. Cu toate victoriile de nceput dintre anii 1939-1941, Hitler i conducerea militar a Germaniei au fcut marea greeal de a-i subestima inamicii, Marea Britanie i Uniunea Sovietic, precum i greeala de a ncepe un rzboi pe dou fronturi, cu aceste dou puteri. Orbit de succesele nregistrate de rzboiul fulger (Blitzkrieg), Hitler a dat semnalul Operaiunii Barbarossa, care prevedea invadarea Uniunii Sovietice printr-o campanie rapid, nainte de venirea iernii. Invazia a nceput la 22 iunie 1941. Hitler primete o nou lovitur n luna decembrie a aceluiai an prin intrarea n rzboi a Statelor Unite ale Americii. nverunarea sovieticilor, noroiul, apoi nmeii i frigul iernii au oprit naintarea Germaniei. Hitler a rmas convins c victoria final era posibil, ceea ce dovedete c-i pierduse clarviziunea militar ce l caracterizase la nceputul rzboiului. n 1943, armata german se afla n defensiv, pierznd iniiativa i, treptat, toate visurile lui Hitler s-au sfrit, lsnd n urm o Europ distrus i aizeci de milioane de victime. La 30 aprilie 1945, n toiul ultimelor lupte grele n Berlin, cnd trupele sovietice se aflau la mic distan de cancelaria Reich-ului, Hitler s-a sinucis, mucnd o capsul de cianur i mpucndu-se.

AL DOILEA RAZBOI MONDIAL

ALIATII:
UNIUNEA SOVIETICA STATELE UNITE ALE AMERICII REGATUL UNIT AL MARII BRITANII FRANTA POLONIA REPUBLICA CEHA REPUBLICA CHINA

AXA:

GERMANIA NAZISTA IMPERIUL JAPONEZ ITALIA ROMANIA BULGARIA

Al Doilea Rzboi Mondial a fost un conflict armat generalizat, la mijlocul secolului al XX-lea, care a mistuit cea mai mare parte a globului, fiind considerat cel mai mare i mai ucigtor rzboi nentrerupt din istoria omenirii. A fost prima oar cnd un numr de descoperiri tehnice noi, incluznd bomba atomic, au fost folosite la scar larg mpotriva militarilor i civililor, deopotriv.Urmrile rzboiului, inclusiv noile tehnologii i schimbrile aranjamentelor geopolitice, culturale i economice, au fost fr precedent. Majoritatea istoricilor apreciaz c rzboiul a nceput la 1 septembrie 1939, odat cu invadarea Poloniei de ctre Germania, ceea ce a atras n conflict Frana, Anglia i Commonwealth-ul. Commonwealth-ul Naiunilor, numit n mod uzual i the Commonwealth i cunoscut iniial sub numele de the British Commonwealth, este o organizaie interguvernamental a 53 de state membre independente. Exceptnd Rwanda i Mozambic, toate aceste ri au fcut parte iniial din Imperiul Britanic, din care acesta din urm s-a format.

Principalele teatre de rzboi au fost Oceanul Atlantic, Europa Apusean i Rsritean, Marea Mediteran, Africa de nord, Orientul Mijlociu, Oceanul Pacific i Asia de sud-est i China. n Europa, rzboiul s-a ncheiat odat cu capitularea necondiionat a Germaniei naziste, la 8 mai 1945, dar a continuat n Asia pn la capitularea Japoniei - 15 august 1945. Rzboiul a izbucnit n Polonia la 1 septembrie 1939. Frana i Anglia i-au onorat obligaiile ce le aveau fa de aliatul polonez, declarnd rzboi Germaniei dou zile mai trziu (3 septembrie). i Australia i Noua Zeeland au declarat rzboi n aceeai zi, dar datorit diferenelor de fus orar, ele au fost primele care au intrat n rzboi, nu britanicii. Canada a urmat o sptmn mai trziu (pe 10 septembrie).

Polonia, care reuise doar o mobilizare parial, avnd militarii echipai cu arme depite moral, bazndu-se nc pe o cavalerie numeroas, fr s se bucure de un sprijin activ din partea englezilor i francezilor, a fost rapid nfrnt de Wehrmachtul' superior la toate capitolele: din punct de vedere numeric, al armamentului i tacticilor (vezi "Blitzkrieg"). Polonia a fost atacat din trei pri, din Germania i din Cehoslovacia ocupat. n conformitate cu nelegerile expansioniste secrete din Pactul Molotov-Ribbentrop, Armata Roie sovietic a invadat Polonia dinspre rsrit la 17 septembrie,iar la 22 septembrie Polonia capituleaz, teritoriul su fiind mprit ntre Germania i URSS.

Pactul Ribbentrop-Molotov, cunoscut i ca Pactul Stalin-Hitler, a fost un tratat de neagresiune ncheiat ntre Uniunea Sovietic i Germania nazist, semnat la Moscova, la 23 august 1939 de ministrul de externe sovietic Viaceslav Molotov i ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop, n prezena lui Stalin.Scopul declarat al acestui pact era, din punctul de vedere oficial al Germaniei, ca cel de-al Treilea Reich s-i asigure flancul estic n perspectiva iminentei invadri a Poloniei, petrecut, de altfel, cu o sptmn mai trziu, la 1 septembrie 1939. Pe de alt parte, Uniunea Sovietic voia s ctige timp, s previn temporar o invazie german, ntruct Armata Roie avea prea puini ofieri superiori, dup executarea multora dintre ei din ordinul lui Stalin,n realitate, ambele ri agresoare voiau s se asigure, cel puin oficial, c vor avea spatele acoperit n procesul expansionist de mprire n dou a ceea ce rmasese neocupat i/sau nemprit din Europa. Guvernul polonez s-a exilat n Romnia, mpreun cu tezaurul Bncii Naionale a Poloniei i un numr de uniti ale armatei poloneze. Ultimele uniti poloneze au ncetat rezistena la 6 octombrie. n ciuda alianei care-i lega de Polonia, dup declararea rzboiului, Anglia i Frana nu au ntreprins aciuni militare ofensive mpotriva Germaniei naziste, cu excepia unui atac de mic amploare n Saar, urmat de retragere. Aceast situaie a durat pn n mai 1940, fiind cunoscut cu numele de "rzboiul ciudat" ("Sitzkrieg"). Fore poloneze au continuat s lupte mpotriva forelor Axei i dup ce ara lor a fost ocupat.

BLITZKRIEG Principiile de baz ale acestei doctrine i tipuri de operaii militare au fost dezvoltate de-a lungul secolului XX de mai multe naiuni i armate naionale, fiind adoptate n anii imediat urmtori ai primului rzboi mondial. Armata Germaniei, wehrmachtul, a excelat n implementarea acestor concepte prin includerea armelor i vehiculelor moderne ale timpului respectiv ca una din metodele eseniale menite a spori eficiena luptelor i a muta linia de btlie ct mai adnc n teritoriul inamic.Prima implementare n practic a doctrinei i conceptelor rzboiului fulger a fost realizat de wehrmacht la nceputul teatrelor de operaii ale celui de-al doilea rzboi mondial. Strategia a fost deosebit de efectiv n cazul invaziei Franei, Olandei i la nceputul invaziei Uniunii Sovietice. Aceste operaiunii militare reuite s-au bazat masiv pe manevre de penetrare surprinztor de rapide, nepregtirea general a inamicilor i inabilitatea acestora de a reaciona suficient de rapid i coerent la ofensiva generalizat a armatei Germaniei Naziste. Faptul c n 1940 armata Germaniei a nvins relativ rapid forele superioare numeric i tehnic ale Franei a condus muli analiti militari ai timpului la concluzia pripit i fals c wehrmachtul ar fi folosit un nou sistem de arme complex, constnd din noi tipuri de arme inventate anterior de ctre germani.

Uniunea Sovietic i-a respectat angajamentele luate prin nelegerile expansioniste secrete ale pactului Molotov-Ribbentrop i nu i-a atacat pe germani. Stalin era fericit s constate c aprecierile sale cu privire la conflictele dintre dumanii naturali ai sovieticilor, capitalitii, se confirmau, acetia ncierndu-se ntre ei. Mai mult, Uniunea Sovietic a profitat de nfrngerea Poloniei, ocupnd partea rsritean a rii i ucignd la Katyn pe toi ofierii polonezi czui prizonieri. n tot acest timp al perioadei de nceput al rzboiului, SUA nu au intervenit n conflict, opinia public american fiind de prere c noul conflict european este rzboiul altora. Germania a invadat Danemarca i Norvegia la 9 aprilie 1940. Frana, Belgia, Olanda i Luxemburg au fost invadate n 10 mai, punnd capt, astfel, "rzboiului ciudat", dnd startul Btliei Franei. Aliaii au sperat s poat stabiliza frontul, aa cum fcuser i n Primul Rzboi Mondial, dar s-au dovedit total nepregtii s fac fa tacticilor Blitzkriegului german. Frana a semnat un armistiiu cu Germania, n 22 iunie 1940, ceea ce a condus la instalarea unui guvern marionet la Vichy n zona neocupat a rii.n iunie 1940, Uniunea Sovietic a ocupat statele baltice i a anexat Basarabia i Bucovina de nord care aparineau Romniei. Pentru c nu a reuit s obin o pace cu Anglia, Germania a nceput pregtirile pentru invadarea insulelor britanice, n cadrul a ceea ce avea s se numeasc Btlia Angliei. Mediterana: Italia a invadat Grecia la 28 octombrie 1940, atacnd din bazele din Albania. Dei depii numeric, grecii au respins atacul italian i au lansat un contraatac la scar mare, avansnd adnc n teritoriul albanez. Pn la mijlocul lunii decembrie, grecii eliberaser un sfert din teritoriul albanez. Campania din Africa de nord a nceput n 1940 Asia: n 1940, Japonia a ocupat Indochina Francez (Vietnamul), conform unor nelegeri cu Guvernul de la Vichy, n ciuda opoziiei Forelor Franceze Libere, alturndu-se, astfel, agresiunii forelor Axei, Germania i Italia. Aceste aciuni au intensificat conflictul Japoniei cu Statele Unite i Regatul Unit, care au reacionat printr-un boicot petrolier.

INCEPUTUL SFARSITULUI
La 22 iunie 1941, Germania nazist a declanat Operaiunea Barbarossa invazia Uniunii Sovietice cea mai mare invazie din istoria omenirii.A nceput prin atacul-surpriz al armatelor de panzere (tancuri) germane, care au ncercuit i distrus cea mai mare parte a armatelor sovietice din vest, capturnd sau ucignd sute de mii de oameni. Armata Roie a aplicat tactica pmntului prjolit n retragerea ctre zona de step a Rusiei Europene, pentru a ctiga timp i pentru a suprasolicita liniile de aprovizionare germane. Intreprinderile industriale au fost demontate i mutate n zona Munilor Urali i n Siberia, n afara razei de aciune a bombardierelor naziste. Armatele germane au nceput atacul pe trei direcii: spre nord, pentru capturarea oraului Leningrad, ctre sud, pentru cucerirea Ucrainei, a zonelor bogate n petrol din Caucaz i a oraului Stalingrad i ctre centru, pentru cucerirea capitalei sovietice, Moscova. Armata german nu a fost ns pregtit s duc un rzboi de lung durat, fiind obligat s lupte n condiiile iernii ruseti. Contraatacurile sovietice i-au zdrobit pe germani n suburbiile Moscovei, debandada trupelor germane fiind cu greu evitat. Aceasta a fost prima mare nfrngere a Wehrmachtului i unul din punctele de cotitur ale luptei Aliailor mpotriva Germaniei Naziste. INTRAREA STATELOR UNITE ALE AMERICII IN RAZBOI: La 7 decembrie 1941, avioanele flotei de portavioane comandat de Viceamiralul Chuichi Nagumo au efectuat un raid aeriansurpriz la Pearl Harbor, Hawaii, cea mai mare baz naval american din Pacific. Forele japoneze au nfrnt rezistena slab a americanilor i au devastat portul i aerodromurile.n ziua urmtoare, Statele Unite au declarat rzboi Japoniei. Concomitent cu atacul asupra bazei

navale de la Pearl Harbor, a fost efectuat i un atac asupra bazei aeriene americane din Filipine.Dup atacul japonez asupra Pearl Harbor-ului, Germania a declarat, la 11 decembrie 1941, rzboi Statelor Unite, dei, n conformitate cu prevederile Pactului Tripartit din 1940, nu era obligat s o fac. Hitler a fcut acest pas deoarece era sigur de victorie pe frontul de est, motivnd c nedeclararea rzboiului ctre SUA ar condamna Pactul Tripartit la moarte i c SUA i Germania se aflau deja ntr-un rzboi nedeclarat. Cu toate aceste explicaii, micarea diplomatic german s-a dovedit totui o grav eroare, care a oferit preedintelui american Franklin D. Roosevelt pretextul de care aveau nevoie SUA pentru a se altura cu toate forele Aliailor n rzboiul din Europa, fr s ntmpine vreo opoziie din partea Congresului. Cei mai muli istorici consider acest moment un alt punct de cotitur al rzboiului, n care Hitler a provocat sudarea unei aliane a mai multor naiuni puternice: SUA, Anglia i URSS, capabile, n aceast formul, s duc mpreun ofensive puternice, simultane, n vest i est. n 1942, a fost lansat o ofensiv ctre Caucaz pentru ocuparea cmpurilor petroliere i pentru cucerirea oraului Stalingrad. Asediul Stalingradului s-a ntins pe durata mai multor luni n noiembrie, o puternic ofensiv a ncercuit armatele germane n raionul Stalingradului, armate care s-au predat n cele din urmn ntreaga istorie militar german, niciun mareal nu fusese capturat viu sau nu se predase n minile inamicului. Friedrich Paulus a ntrerupt aceast tradiie i s-a predat, 2 februarie, mpreun cu supravieuitorii armatelor germane.Ca urmare a luptelor de la Stalingrad, oraul a fost complet distrus prin propaganda conducatorii cereau germanilor s se mobilizeze pentru rzboiul total. Dup victoria de la Stalingrad, Armata Roie a lansat 8 ofensive de-a lungul iernii, multe dintre ele concentrate de-a lungul bazinului rului Don, lng Stalingrad, care au dus, iniial, la eliberarea unor teritorii sovietice. Datorit eforturilor continue, Armata Roie a fost slbit, iar germanii au recucerit zonele pierdute iniial. n iulie, Wehrmachtul a lansat o ofensiv, amnat pn n acel moment de mai multe ori, n zona Kursk. Inteniile germanilor erau ns cunoscute de sovietici, care s-au pregtit corespunztor, astfel nct Btlia de la Kursk s-a ncheiat n nota general a contraofensivei ruseti, care i-a mpins mult napoi pe germani. n "Ziua Z" (6 iunie 1944), aliaii occidentali au debarcat n Normandia, aflat sub controlul germanilor, printr-un atac amfibiu purtat n zorii zilei. Primele fore care au atacat au fost parautitii americani, canadieni i britanici, care au deschis al doilea front mpotriva germanilor". Aliaii au suferit pierderi grele n timpul debarcrii de pe plajele Normandiei. Bateriile de artilerie germane au inut sub control plajele pn n momentul n care au fost cucerite de parautitii lansai n spatele frontului. n continuare, infanteritii debarcai au nceput avansarea n interiorul Normandiei.n decembrie 1944, armata german a reuit s organizeze ultima mare ofensiv n vest. Alegerea acestei soluii era datorat faptului c un succes n est nu ar fi avut nici o relevan n faa masivei Armate Roii, care avansa, implacabil, ctre graniele Reichului. Hitler spera ca, prin succesul acestei ofensive, s adnceasc nenelegerile nencetate dintre aliaii occidentali, obinnd un armistiiu care s-i fie favorabil, permindu-i, mai apoi, s se concentreze asupra nfrngerii sovieticilor. Misiunea aceasta era total nerealist, de vreme ce ntreg planul se baza pe posibilitatea cuceririi depozitelor aliate de combustibil, care ar fi permis continuarea avansrii vehiculelor germane

SFARSITUL RAZBOIULUI:
Winston Churchill, Iosif Vissarionovici Stalin i Franklin D. Roosevelt au negociat aranjamentele pentru Europa postbelic n timpul Conferinei de la Ialta din februarie 1945. Printre hotrrile luate au fost nfiinarea ONU, formarea statelor naionale n

Europa Rsritean, organizarea de alegeri libere n Polonia (pn la urm, alegerile au fost msluite de sovietici), repatrierea cetenilor sovietici i atacarea Japoniei de ctre URSS la cel mult trei luni dup nfrngerea Germaniei. Armata Roie, (inclusiv cei 78.556 soldai ai Armatei I polonez), au nceput asaltul final asupra Berlinului la 19 aprilie 1945. Armata german terminase retragerea n oraul puternic fortificat. Capitala german fusese supus unor intense bombardamente aeriene n tot acest timp. Cei mai importani lideri naziti fuseser ucii n lupt sau czuser prizonieri. Hitler era nc n via i sntatea sa mintal prea c se deterioreaz pe zi ce trecea. Ca un ultim efort de rzboi, Fhrerul a cerut tuturor civililor, inclusiv copiilor, s participe la lupta de aprare a capitalei n rndurile miliiilor Volkssturm. Cnd aceast ultim ncercare a euat, Hitler a fost profund deziluzionat, imaginndu-i c toat lumea este mpotriva lui, dar c mai are nc soldai pe care poate s-i trimit n lupt. Hitler i statul su major s-au mutat n Fhrerbunker, un buncr de beton de sub Cancelaria Reichului, unde, la 30 aprilie 1945, Fhrerul s-a sinucis mpreun cu soia sa, Eva Braun. Amiralul Karl Dnitz a devenit eful guvernului german i a trimis repede un reprezentant la Reims, n Frana, pentru a semna o capitulare necondiionat cu Aliaii. Generalul Alfred Jodl a semnat capitularea necondiionat la 7 mai, ale crei prevederi au intrat n vigoare la 8 mai. Sovieticii au avut pretenia ca actul de capitulare s fie semnat i la sediul statului major al forelor sovietice. Acest lucru s-a ntmplat la 8 mai, ncetarea focului intrnd n vigoare pe frontul sovietic la 9 mai. Acesta este motivul pentru care aliaii occidentali au srbtorit Ziua victoriei n Europa n 8 mai, iar Uniunea Sovietic a srbtorit Ziua Victoriei mpotriva fascismului pe 9 mai.

HOLOCAUSTUL:
Odat cu izbucnirea rzboiului, Germania a nceput primul stadiu a ceea ce avea s fie numit Holocaust, masacrarea premeditat, la scar industrial, a 9 pn la 11 milioane de oameni, (cifrele sunt aproximative). Grupurile considerate "indezirabile" i includeau, n special, pe evrei, polonezi, prizonierii rui de rzboi, slavi, rromi, sinti, persoanele cu probleme mentale sau handicapuri fizice, homosexualii, Martorii lui Iehova, disidenii politici i comunitii. Dei toate aceste grupuri au fost inta asasinatelor germane, evreii au fost inta principal a uciderilor n mas, ntre 5 i 6 milioane de evrei fiind ucii de naziti i de colaboratorii lor.

CRONOLOGIE:
1939
23 AUGUST : Pactul Ribbentrop-Molotov 3 septembrie: Invadarea Poloniei a nceput la ora 4:30 dimineaa cu un atac al aviaiei militare germane mpotriva mai multor inte din Polonia. Regatul Unit i Frana au cerut imediata retragere a trupelor germane. Regatul Unit i Frana au declarat rzboi Germaniei Naziste, dup refuzul acesteia din urm s se retrag din Polonia. 17 sepembrie: Uniunea Sovietic a invadat Polonia dinspre rsrit. 22 septembrie: Polonia capituleaza Pana in MAI 1940 are loc razboiul ciudat. Acesta se termina cand Hitler da ordine pentru pregtirea invaziei n Belgia, Frana, Luxemburg i Olanda.Mai multe teritorii din Polonia au fost alipite oficial la Germania. n Lublin a fost nfiinat primul ghetou evreiesc. Evreii au fost forai s poarte semnul distinctiv Steaua lui David. Frana a semnat un armistiiu cu Germania, n 22 iunie 1940 la Compiegne. Au fost ncepute construciile la lagrul de exterminare de la Auschwitz. Uniunea Sovietic ocup Basarabia, inutul Hera i Bucovina de Nord, dup un ultimatum dat Romniei Romnia s-a aliat cu Axa. Regle Carol al II-lea a abdicat de pe tronul Romniei n favoarea fiului su Mihai, dar controlul guvernului a fost preluat de marealul marealul Antonescu.Trupele germane au intrat n Romnia.Romnia a semanat Pactul tripartit. Octombrie: Italia invadeaza Grecia Incepe campania din Africa Japonia se altura Axei dupa invadarea Vietnamului Bulgaria a semnat Pactul tripartit i s-a alturat Axei. IUNIE - Germania Nazist a invadat Uniunea Sovietic n timpul Operaiunii Barbarossa (Stalingrad, Leningrad, Kursk) 7 DECEMBRIE Pearl Harbour n "Ziua Z" (6 iunie 1944) FEBRUARIE: Ialta

1940
-

1941
-

1944
-

1945

LUMEA POSTBELICA

O.N.U. Organizatia Natiunilor Unite


Isi propunea rezolvarea conflictelor internationale pentru asigurarea pacii; Al Doilea Razboi Mondial reprezinta un mare esec al Societatii Natiunilor, astfel ca in iunie 1945, la San Francisco, s a semnat Carta Natiunilor Unite, care are ca principal obiectiv asigurarea pacii, relatii echitabile intre membrii, respectarea drepturilor omului. ORGANE DE CONDUCERE: Adunarea Generala initial alcatuita din 51 de state, acum este alcatuita din 190-200 de state. Fiecare stat are un singur vot; adunarea face propuneri, deciziile sunt luate de Consiliul de securitate; 5 membrii permanenti: S.U.A. , China, Rusia, Anglia si Franta; 10 membrii semipermanenti sunt inlocuiti din 2 in 2 ani;

Secretariatul Curtea Internationala de la Haga

Slabiciunea ONU face sa creasca forta organizatiilor neguvernamentale ca: FMI, Banca Mondiala, UNESCO, UNICEF, Crucea Rosie, Green Peace,

Romania adera la ONU in 1955;

In a doua jumatate a secolului al XIX lea, nationalismul devine credinta de masa, odata cu largirea democratiei. Se cristalizeaza convingerea ca nationalismul este ideea cea mai potrivita aspiratiilor timpului. Daca natiunile isi vor stabili granitele in concordanta cu dreptul la autodeterminare, se vor elimina toate cauzele de conflict; o armonie naturala se va instala intre natiuni; Interesele marilor puteri intra in coliziune I zone diferite ale lumii; din perspectiva Marii Britanii, Frantei si a Rusiei, era de neacceptat ca Germania sa intre ca mare putere in relatiile internationale; aceasta cu atat mai mult cu cat inceputul secolului al XX lea adusese in randul marilor puteri S.U.A. si Japonia. Dintre tarile aflatye in competitie, mai ales Germania avea nevoie de hegemonia Europei. Competitia intre puteri explica cele doua razboaie ale secolului al XX-lea, pornite si pierdute de Germania. Mai mult decat atata, puterile europene beligerante au iesit epuizate, devenind puteri de mana a doua, intr o Europa in ruine. Astfel, s a permis ridicarea S.U.A. si a Rusiei, devenita U.R.S.S. , ca poli de putere si ulterior dand nastere RAZBOIULUI RECE.

RAZBOIUL RECE (1947 1991)


A fost o confruntare politico-diplomatica, economica si militara (indirecta) intre doua grupuri de state cu ideologii si sisteme politice opuse. De o parte se afla U.R.S.S. si aliatii sai, grupati in Tratatul de la Varsovia, iar de cealalta parte S.U.A. si aliatii lor, grupati in Tratatul Atlanticului de Nord. Semne ale razboiului rece au aparut chiar din 1945, dupa Conferinta de la Ialta; sovieticii ocupasera mai bine de jumatae de Europa iar S.U.A nu si a informat aliatii despre utilizarea bombei atomice impotriva Japoniei. De asemenea, aliatii nu vroiau sa paraseasca Iranul, conform acordului din 1943, contravenind cu interesele lor economice in raport cu companiile petrolier. Noul presedinte al Statelor Unite, H. Truman a avut o atitudinte rezervata fata de Stalin, la Conferinta de la Potsdam (august 1945) si, intors la Washington, a luat primele masuri, sistand ajutorul pentru U.R.S.S. si alocand fonduri speciale pentru ajutorarea unor state ca Grecia, Turcia sau China, pentru a le grabi refacerea si pentru a indeparta influenta sovietica din zona. Aceasta actiune s a numit PLANUL TRUMAN. PLANUL MARSHALL reprezinta initiativa Statelor Unite ale Americii asupra unui program de reconstructie economica a Europei; principalul motiv a fost impiedicarea extinderii sovietice. La 5 iunie 1947, G.Marshall tine un discurs la Universitatea Harvard propunand trimiterea de ajutoare nerambursabile in tarile Europene foste beligerante. Planul s a concretizat prin aprobarea sa de catre Congresul S.U.A. la 12 aprilie 1948 si a durat patru ani. Principalele beneficiare au fost Marea Britanie, Franta, Italia si Republica Federala Germania. Stalin respinge planul Marshall si avand resurse economice, a raspuns prin masuri politice si ideologice: a cerut statelor comuniste sa reactioneze cu unitate si fermitate. Astfel, a fost infiintat Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (C.A.E.R.) . Sovieticii instituie Blocada Berlinului (1948). Aflat in

partea de ocupatie sovietica, Berlinul fusese impartit in zone cu occidentalii, iar blocada I a obligat pe acestia sa instituie un pod aerian pentru a aproviziona zonele ce le reveneau din oras. Aceasta criza a subliniat imposibilitatea reunificarii Germaniei, motiv pentru care s au format doua state pen teritoriul acesteia: Republica Federala Germania (zona ocupata de occidentali) si Republica Democrata Germana (zona de ocupatie sovietica). In 1961, sovieticii construiesc zidul Berlinului. C.A.E.R. C.A.E.R. a luat nastere ca riposta la aplicarea Planului Marshall si pentru fluidizarea relatiilor intre statele comuniste, State fondatoare: U.R.S.S. , Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, Bulgaria si Romania. Din 1957, C.A.E.R.-ul a fos alternativa comunista la C.E.E. (Comunitatea Economica Europaeana). Incepand cu 1964, Romania are o atitudine independenta in cadrul C.A.E.R, in spiritul interesului national, manifestat prin: Respingerea Planului Valev Respingerea intentiei sovietice de crestere a atributiilor C.A.E.R.

CELE DOUA BLOCURI S AU GRUPAT IN DOUA TRATATE MILITARE:


ORGANIZATIA TRATATULUI ATLANTICULUI DE NORD N.A.T.O Statele Europei Occidentale au constituit, impreuna cu S.U.A. si Canada, blocul militar N.A.T.O. Actul de intemeiere, din 4 aprilie 1949, a fost semnat de 10 state europene: Marea Bitanie, Franta, Italia, Blegia, Olanda, Luxemburg, Islanda, Danemarca, Norvegia si Portugalia, carora li se vor alatura Grecia si Turcia in 1952, precum si RFG in 1955.

TRATATUL DE LA VARSOVIA (1955 1991) A luat nastere in 1955, ca riposta la N.A.T.O. Membrii fondatori: U.R.S.S., Cehoslovacia, Polonia, Albania, Romania, Ungaria, Bulgaria, RDG si Romania. Avea ca scop apararea statelor comuniste si a sistemulu comunist. Romania are , in cadrul tratatului, o atitudine subordonata U.R.S.S., demonstrata prin atitudinea fata de reprimarea revolutiei anticomuniste din Ungaria, in 1956. Spre sfarsitul epocii Dej, Romania incepe sa si apere interesele nationale.

Cele mai importante evenimente internationale din perioada Razboiului Rece sunt:
Razboiul din Coreea (1950 1953) Criza Canalului Suez (1956) Razboiul din Vietnam (1959 1975) Criza rachetelor din Cuba (1962) Razboaiele arbo-israeliene (1948-49; 1967)

Invadarea Afghanistanului de catre U.R.S.S. (1979)

Intre 1945 si 1947 are loc divizarea politica a Europei. Relatiile dintre cei trei mari (Stalin, Roosevelt si Churchill) au reusit sa respecte o perioada conventia de a nu inlocui hegemonia lui Hitler cu hgemonia unuia dintre ei. Teama si suspiciunea ub creste intre fostii aliati (Uniunea Sovietica si democratiile anglosaxone) explica acumularea de perceptii si evaluari de gresite de partea ambelor parti, creandu se o tensiune militara, dar fara a se ajunge la razboi. In Europa occidentala teama de comunism si impulsurile trimise de S.U.A duc la formarea viitoarei Uniuni Europene.