P. 1
Poluarea Solului Cu Metale Grele

Poluarea Solului Cu Metale Grele

|Views: 530|Likes:
Published by Cosmin Pantzy

More info:

Published by: Cosmin Pantzy on Jun 28, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/29/2015

pdf

text

original

Poluarea Solului cu Metale Grele

Zona Baia Mare

Puscasu Alexandra - IPMI 17692 Gioaba Cristian - IPMI 17691

Introducere
Activitatea minieră practicată în zona Baia Mare de peste 100 de ani a dus la poluarea şi scoaterea din circuitul economic a unor mari suprafete de teren, a afectat negativ mediul înconjurător şi, actualmente, reprezintă un risc însemnat pentru sănătatea umană. Sursele de poluare din depresiunea Baia Mare sunt S.C. Romplumb S.A., S.C. Cuprom S.A. şi C.N.M.P.N Remin S.A. În urma activitătilor de exploatare minieră au rămas pe suprafete întinse iazuri de decantare, halde de steril de mină iar în mediul subteran apele care străbat galeriile de mină existente ies la suprafată impurificate şi, uneori, în mod necontrolat. Metalele grele sunt prezente astfel în toti factorii de mediu din acest areal şi afectează semnificativ ecosistemele locale şi sănătatea umană.

Tabelul 1. Clase şi tipuri de sol din Depresiunea Baia Mare

Tip de folosintă a solului Forestier

Clasa şi tipul de sol

Suprafata (ha)

Pondere (%)

Cambisoluri (eutricambisol, districambisol) Luvisoluri (preluvosol, luvosol, luvosol albic) Spodisoluri (prepodsoluri) Cernisoluri (rendzine) Protisoluri (litosol, aluviosol) Pelisoluri (pelosol) Total soluri forestiere

25220,3 13519 631,9 383,2 64,1 9,3 39827.8 15728 14175 13283 1054 44240

63,8 34,0 1,5 0,5 0,15 0,05 100 35,55 32,04 30,03 2,38 100

• În Depresiunea Baia Mare au fost identificate 7 clase de soluri şi 13 tipuri de soluri, cu ponderi diferite în functie de tipul de folosintă (tabelul 1).

Agricol

Hidrisoluri (gleiosol, stagnosol) Luvisoluri (luvosol, preluvosol) Protisoluri (aluviosol, regosol) Cambisoluri (eutricambisoluri)

Total soluri agricole

Surse de poluare şi poluanti
• Calitatea acestor soluri a fost afectată de-a lungul timpului în principal prin activitătile de extractie, preparare a minereurilor neferoase şi metalurgie neferoasă. • Se estimează că o suprafată de circa 25000 ha este poluată cu metale grele (plumb, cupru, zinc, cadmiu, nichel, cobalt, mangan, crom). Gradul de intensitate a poluării acestei zone cu metale grele este prezentat în tabelul 2.
Tabelul 2. Terenuri poluate cu metale grele
Total Suprafata afectata cu metale grele Ha % 25.140 100 slab moderat Din care puternic excesiv

15.310 61,00

4.910 19,50

2.500 9,90

2.420 9,60

Pe teritoriul Depresiunii Baia Mare au fost construite 6 iazuri de decantare şi 55 de halde de steril.

•halde de steril

•iaz de decantare

Aceste impunătoare constructii inginereşti blochează mari suprafete de teren şi produc disconfort zonelor învecinate prin emisiile lor poluante. Pentru limitarea efectelor negative, în ultimii ani, aceste suprafete se monitorizeză, aplicându-li-se diverse tehnologii de restaurare ecologică.

Calea de transfer şi receptorii poluantilor cu metale grele

• Metalele grele ajung în sol din ceilalti factori de mediu, respectiv din aer şi apă, răspunsul la acest tip de poluare fiind diferit în functie de natura sa. • La suprafată, aceşti poluanti migrează în profunzime prin procese complexe de difuziune, adsorbtie, dizolvare etc, având ca solvent apa. În sol, o serie de microorganisme pot solubiliza metalele grele şi provoacă dezechilibre proceselor fizice, chimice şi biologice naturale.

Efectul metalelor grele
• În plante plumbul se acumulează în organele care contin clorofilă, blocând procesul de fotosinteză, iar în formele cele mai severe modifică mecanismul procesului de reproducere. • Pentru animale, de exemplu ovine, bovine şi cabaline, analizele de specialitate au pus în evidentă depuneri de cupru în rinichi, ficat şi sânge, acestea provocând afectiuni hepatorenale, anemie şi stări carentiale de diferite intensităti. • Plumbul prezent în organismul uman provoacă anemie, actionează asupra sistemului nervos, iar în cazuri de intoxicare severă, provoacă saturnism. Cuprul şi zincul, microelemente din organismul uman, în concentratii ridicate produc diferite tipuri de intoxicatii. De asemenea, intoxicatia cu cadmiu afectează ficatul, duce la scăderea eritropoezei, anemie, scăderea calcemiei, iar intoxicatia cu arsen produce tulburări metabolice şi digestive, cefalee, ameteli şi afectiuni vasculare.

Monitorizarea solului contaminat cu metale grele
• Pentru stabilirea gradului de încărcare cu poluanti ai solului, în Depresiunea Baia Mare se face o monitorizare de lungă durată şi se analizează metalele grele (Pb, Cd, Cu, Zn, Ni) în formă totală. • În tabelul 5 şi tabelul 6 sunt prezentate rezultatele la nivelul anului 2008 pentru două adâncimi de recoltare, respectiv 5-10 cm (A1) şi 20-30 cm (A2), pe categorii de folosintă ale solurilor, respectiv soluri cu folosintă sensibilă şi soluri cu folosintă mai putin sensibilă.

Tabelul 5. Frecvente de depăşire a nivelului de referintă la soluri cu folosintă sensibilă, pentru zona Baia Mare

Nr. Crt. 1

Indicator monitorizat Pb

Adâncime de prelevare A1 A2

Frecvente de depăşire (%) Alertă 84,4 78,1 31,2 34,4 IntervenŃie 62,5 62,5 21,9 28,1

Nivel de referintă - Ordin 756/1997 (mg/kg subst. uscată) Alertă 50 IntervenŃie 100

2

Zn

A1 A2

300

600

3

Cu

A1
A2

28,1
18,7 18,7 18,7 3,1 0

12,5
9,4 12,5 12,5 0 0

100

200

4

Cd

A1 A2

3

5

5

Ni

A1 A2

75

150

• Se constată că pentru zona Baia Mare cele mai mari frecvente de depăşire fată de nivelul de referintă le înregistrează plumbul, care are frecvente de depăşire de 84,4%, pentru pragul de alertă, şi 62,5 % pentru pragul de interventie, urmat fiind de zinc. • Cele mai mici frecvente de depăşire le înregistrează nichelul, 3,1 %, dar numai la adâncimi mici, de până la 10 cm.

Tabelul 6. Frecvente de depăşire a nivelului de referintă la soluri cu folosintă mai putin sensibilă, pentru zona Baia Mare
Nr. Crt. 1 Indicator monitorizat Pb Adâncime de prelevare A1 A2 2 Zn A1 A2 3 Cu A1 A2 4 Cd A1 A2 5 Ni A1 A2 Frecvente de depăşire (%) Alertă 50 50 50 37,5 37,5 37,5 12,5 37,5 0 0 Interventie 37,5 50 25 25 37,5 37,5 0 25 0 0 200 500 5 10 250 500 700 1500 Nivel de referintă - Ordin 756/1997 (mg/kg subst. uscată) Alertă 250 Interventie 1000

Se constată că pentru solurile cu folosintă mai putin sensibilă nu se înregistrează frecvente de depăşire de peste 50 %, indiferent de adâncimea de probare. Plumbul înregistrează şi de această dată cele mai însemnate depăşiri, iar nichelul nu mai înregistrează depăşiri ale valorilor limită admisibile. De asemenea, pentru indicatorul plumb şi cadmiu se înregistrează valori superioare la adâncimi mai mari, ceea ce denotă predilectia acestor metale de a se acumula în orizonturile inferioare.

Concluzii
Procesele industriale din Depresiunea Baia Mare au dus la scoaterea din circuitul economic a cel putin 357,6 ha de teren, reprezentate prin suprafetele iazurilor şi a haldelor de steril. Poluarea tuturor factorilor de mediu din Depresiunea Baia Mare cu metale grele afectează semnificativ ecosistemele din acest areal şi sănătatea umană. Prin actiunile antropice şi retroactiunile inerente, s-a ajuns în faza în care Depresiunea Baia

Mare necesită o monitorizare atentă, proiecte şi investitii de reabilitare ecologică a perimetrelor afectate.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->