Nulitatea

Nulitatea este o sanctiune de drept civil alicata efectelor actului juridic civil incheiat cu nerespectarea conditiilor de validitate prevazute de lege. Nulitatea atrage imposibilitatea de aplicare a actului juridic civil. Pe langa sensul de sanctiune a nerespectarii conditiilor de validitate a actului juridic civil , termenul de nulitate desemneaza si institutia juridica care cuprinde normele juridice referitoare la nulitate. Codul civil nu defineste nuluitatea si nici nu contine o reglementare unitara a nulitatii. Cauzele principale ale nulitatii actului juridic sunt: Incalcarea prevederilor legale cu privire la capacitatea juridica Consimtamantul nevalid reprezentand vicii ale consimtamantului(cauze care vin din practica) Viciile de consimtamant sunt: Eroarea apare atunci cand o persoana se inseala cu privire la aspectele fundamentale a actului juridic civil respectiv, de buna credinta. Exemplu :cu privire la obiectul derivat al contractului, falsa reprezentare a realitatii. Dolul reprezinta o eroare indusa cu viclenie ,voita in care una din pari o inseala pe cealalta , stiind ca obiectul nu este cel pretins , ci de obicei de calitate inferioara. Violenta prin violenta o parte o obliga pe cealalta parte , cu amenintari , sa ia parte la actul juridic civil. Aceasta poate fi violenta fizica sau domestica . Leziunea apare atunci cand intr-un contract de vanzare/ cumparare apar diferente semnificative intre prestatia si contraprestatia partilor , de obicei induse cu viclenie de una dintre parti. Exemplu: un minor isi vinde bicicleta pentru o ciocolata. Nevaliditatea obiectului sau a cauzei , pentru ca acestea sunt imorale sau ilicite Nerespectarea formei cerute de lege Noul Cod civil in art. 1246 precizeaza ca , cauzele de nulitate a actului juridic civil sunt legale(nu pot fi decat prevazute de lege , adica partile nu se pot deroga de la ele). O prima clasificare a nulitatii si una dintre cele mai importante este cea in functie de natura interesului ocrotit de lege. Nulitatea absoluta care intervine in cazul incheierii unui act juridic civil cu nerespectarea normelor juridice imperative , care ocrotesc interesele generale.\ Nulitatea absoluta este guvernata de urmatorul regim juridic: Poate fi invocata de orice persoana interesata, adica de partile actului juridic , de rudele lor, de judecatorii din oficiu, procuror sau alete organe ale administratiei publice centrale sau locale Nulitatea absoluta poate fi invocata oricand, fie pe cale de actiune , fie pe cale de exceptie, actiunea in constatarea nulitatii absolute fiind imprescriptibila

Nulitatea absoluta nu poate fi acoperita prin confirmare de catre parti, nici in mod expres , nici in mod tacit

Sunt cauze de nulitate absoluta : Lipsa consimtamantului, a obiectului sau a cauzei actului juridic Nevalabilitatea obiectului sau a cauzei pentru ca acestea sunt ilicite sau imorale Fraudarea legii Nerespectarea prevederilor imperative ale legii , a ordinii publice si a bunurilor moravuri In articolul 1250 se mentioneaza ca contractul ca act fundamental de drept civil este lovit de nulitate absoluta in conditiile expres prevazute de lege si din situatia respectiva rezulta ca in mod neindoielnic a fost incalcat un interes general prin incheierea acelui contract Prevederile exprese ale legii in ceea ce priveste cazurile de nulitate absoluta: Art. 66 arata ca este cauza de nulitate absoluta stabilirea unei valori patrimoniale cu privire la corpul omenesc sau la parti din acesta Art . 206 se refera la nulitatea absoluta a actelor incheiate de persoane juridice intre ele cu privire la drepturi si obligatii care pot sa apartina numai persoanelor fizice. Art. 294 casatoria incheiata de minorul care nu a implinit varsta de 16 ani Art. 295 casatoria fictiva prin care vrei sa obtiii un statut personal mai bun Art. 418 recunoasterea unui copil dupa decesul acestuia Art. 1036 interdictia testamentului reciproc Un alt principiu fundamental de nulitate absoluta este interdictia tranzactiilor cu privire la mostenirii viitoare sau nedescrise.

Nulitatea relativa care intervine in cazul incheierii unui act juridic cu nerespectarea normelor juridice care ocrotesc interese generale. Regimul juridic aplicabil nulitatii relative este urmatorul: Poate fi invocata de catre persoanele care au un interes direct patrimonial in conditiile legii ; de catre persoana ocrotita de norma de drept incalcata la incheierea actului juridic(ex: persoana a carui consimtamant a fost viciat). Nulitatea relativa este prescriptibila , neputand fi invocata decat in cadrul termenului de 3 ani, cu exceptia cazului in care legea prevede un termen mai scurt. Regimul juridic civil al nulitatii absolute e de obicei simetric cu cel al nulitatii relative , dar in sens invers. Sunt cauze de nulitate relativa Vicierea consimtamantului prin eroare, dol, leziune si violenta Cauza falsa(imaginara) Lipsa discernamantului, ca element de validitate a consimtamantului

Efectele nulitatii sunt consecinte le juridice care intervin in cazul aplicarii nulitatii , constand in desfiintarea totala sau partiala a actului juridic incheiat cu nerespectarea legii. Intre parti efectele nulitatii sunt guvernate de urmatoarele principii: Principiul retroactivitatii efectelor nulitatii potrivit caruia nulitatea opereaza chiar din momentul incheierii actului juridic. Exista si exceptii , respectiv cazuri in care efectele actului juridic civil produse pana in momentul anularii lui sunt mentinute, nulitatea producand efecte doar pentru viitor. Principiul repunerii partilor in situatia anterioara incheierii actului juridic , in senssul ca partile sunt obligate sa-si restituie reciproc prestatiile efectuate.(restitutio in integrum). Art . 1204 mentioneaza ca in cazul in care contractul este desfiintat ca urmare a nulitatii sale,fiecare parte trebuie sa-i restituie celeilaltei parti prestatiile sau contraprestatiile primite, in natura sau in echivalent. De la acest principiu exista si exceptii, adica situatii in care partile nu vor mai trebui sa restituie prestatiile executate, acestea urmand a fi pastrate partial sau integral.