PRELIMINARII PRIVIND EXPROPIEREA PENTRU CAUZA

PRELIMINARII PRIVIND EXPROPIEREA PENTRU CAUZA DE UTILITATE PUBLICA I.1.Istoricul reglementarii expropierii pentru cauza de utilitate publica Pentru a intra n problematica lucrarii EXPROPRIEREA PENTRU CAUZA DE UTILITATE PUBLICa-MOD DE DOBNDIRE A BUNURILOR PUBLICE trebuie trecute n revista, n linii mari notiunea de propietate prin funfamentarea teoretica a caracterelor istorice. Plecnd de la prevederile art. 480 din Codul Civil Romn de la 1865 copie a Codului Napoleonian din 1804, doctrina moderna a definit proprietatea ca fiind acel drept real care confera titularului atributele de posesie, folosinta si dispozitieasuprqa unui bun, atribute pe care numai el le poate exercita n plenitudinea lor, n putere proprie si n interes propriu, cu respectarea legislatiei n vigoare.(1) Plecnd de la aceasta definitie, aratam ca proprietatea este dreptul cel mai deplin,fiind singurul drept subiectiv care confera titularului sau trei atribute: a.Posesia consta n posibilitatea proprietarului de a stapni bunul ce i apartine n materialitatea sa, comportnd-se fata de ceilalti ca fiind titularul dreptului de proprietate; b.Folosinta confera proprietarului facultatea de a ntrebuinta bunul sau, culegnd sau percepnd n proprietate toate fructele naturale, industriale sau civile pe care acesta le produce; c.Posesia consta n posibilitatea proprietarului de a stapni bunul ce i apartine nmaterialitatea sa, comportnd-se fata de ceilalti ca fiind titularul dreptului de proprietate ; d. Folosinta confera proprietarului facultatea de a ntrebuinta bunul sau, culegnd sau percepnd n proprietate toate fructele naturale, industriale sau civile pe care acesta 1. Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si dispune de un lucru n mod exclusiv si absolut, nsa n limitele determinate de lege. le produce.Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si dispune de un lucru nmod exclusiv si absolut, nsa n limitele determinate de lege.(1) Dispozitia, ca atribut al proprietatii, comporta doua elemente:

a.Dreptul dedispozitie materiala si dreptul de dispozitie juridica. este posibilitatea proprietarului de a dispune desubstanta bunului, adica de a-l transforma, de a-l consuma sau distruge, cu respectarea reglementarilor n vigoare. b.Dreptul de dispozitie juridica se concretizeaza n facultatea proprietarului de a nstraina dreptul de proprietate, cu titlu oners sau gratuit, prin act ntrevii sau pentru cauza de moarte, si de a-l greva cu drepturi reale derivate, principalesau accesorii n favoarea altor persoane, cu respectarea regimului juridic instituit de lege. Caracterele dreptului de proprietate.Putem distinge caracterele dreptului de proprietate din diverse perspective. Fiind considerat n prevederile art. 1 alin.1 din Primul Protocol Aditional al Conventiei Europene pentru Drepturile Omului ca un drept fundamental, dreptul de proprietate, prezentat prin prisma regulilor de drept privat, este dotat cu trei grupe de caracteristici principale: -dreptul de proprietate este abslout si inviolabil ; -deplin si exclusive; -perpetuu sitransmisibil. Caracterul absolut si inviolabil.Dreptul de proprietate este absolut deoarece este recunoscut titularului sau n raporturile cu toti ceilalti, care sunt obligati sa se abtina de a face ceva de natura a mpiedica exercitarea sa. Proprietarul are la ndemna actiunea n revendicare pentru a-sirecupera bunul din mna oricui, dreptul de proprietate fiind opozabil erga omnes, adicatuturor. Dezvoltnd notiunea juridica de absolut, aratam ca avnd acest apanaj al dreptului, proprietarul poate sa faca tot ceea ce vrea cu bunul sau iar stapnirea sa asupra bunului este nelimitata, n timp ce orice titular al unui alt tip de drept real asupra acelui bun este limitat prin lipsa dispozitiei juridice depline.

1.Pentru istoricul notiunii de proprietate precum si pentru diferitele teorii referitoarela acest drept, a sevedea L.Pop. G.Marty, P.Raynaud, Droit civil.Les biens, ed.2, Paris, Sirey, 1980,p.29 -71 Cu toate acestea, prin diversele reglementari si limitari aduse de lege, n practicaexercitarea proprietatii nu poate excede regulilor Cetatii, libertatea absoluta putnd ducela haos. n chiar definitia proprietatii, asa cum o enunta Codul Civil, se face referire la oserie de limitari pe care legea le poate aduce exercitarii dreptului de proprietate. Prin urmare, se poate conchide ca dreptul de proprietate este un drept absolut fatade orice drept real sau drept personal, dar n acelasi timp nu este absolut fata de el nsusi,tocmai prin restrngerile la care este supus de lege.Inviolabilitatea dreptului sustine caracterul sau absolut. Potrivit art. 136 pct.5 din Constitutie.,,Proprietatea privata este inviolabila, n conditiile legii organice, singurele exceptii fiind: a.Exproprierea pentru cauza de utilitate publica ( art. 44 pct (3) Constitutie: Nimeni nu poate fi expropriat dect pentru o cauza de utilitate publica, stabilita potrivitlegii, cudreapta si prealabila despagubire.Modificata si completata prin Legea de revizuire a Constitutiei Romniei nr.429/2003, publicata nMonitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003.(1)

Subsolul oricarei proprietati mobiliare poate fi folosit si exploatat pentru lucrari de interes general, potrivit art. 44 pct. 5 Constitutie Pentru lucrari de interes general,autoritatea publica poate folosi sub solul oricarei proprietati imobiliare, cu obligatia de adespagubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantatiilor sauconstructiilor,precum si pentru alte daune imputabile autoritatii Expropierea pentru cauza de utilitate public este o restrictie adusa dreptului de propietate.Textul constitutiei din 1866 reglementa numai principiul ei ;amanuntele si mecanismul expropierii snt reglementate prin legea expropierii din 20 octombrie 1864,modificata partial prin Legea din 9 februarie 1900 (2) Confiscarea nu exista n dreptul privat modern,cel putin n principiu n principiu si n regula generala. Nimeni nu poate fi folosit de bunul sau,de exercitiul si folosinta dreptului sau de propietate,dect pentru un motiv de utilitate 1.Modificata si completata prin Legea de revizuire a Constitutiei Romniei nr.429/2003, publicatanMonitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2.n present expropierea pentru cauza de utilitate public este reglementata prin Legea nr.33/27.05.1994,promulgata prin Decretul nr.78/26.05.1994 si publicata n Monitorul Oficial nr.139/2.06.1994(D.R.) public.si chiar n acest caz numai n schimbul unei despagubiri ( Cas.III.20 mai 1908,Bul 1908, p.983 ;14 aprilie 1909 Bul. 1909,p.471). Aceste principia erau scrise n Constitutia din 1866,care n art.19 spunea :,, Nimeni nu poate fi expropiat dect pentru cauza de utilitate public,legalmente constatata si dupa dreapta si prealabila despagubire,,. Art. 481C civ.spune la rndul sau,, Nimeni nu poate fi silit a ceda propietatea sa,afara numai pentru cauza de utilitate public,si n primul rind o dreapta prealabila despagubire,,.n sfrsit, Constitutia din 1923 la rndul ei spune,n art.17,alin3 :,,Nimeni nu poate fi expropiat dect pentru cauza de utilitate public si dupa o dreapta si prealabila despagubire stabilita de justitie,,(2) Expropierea fiind bazata pe motive de utilitate public trebuie sa stim care snt motivele de utilitate public care o justifica. Art.19 din Constitutia din 1866 determina ea nsasiaceste motive,, Prin cauza de utilitate public urmeaza a se ntelege numai comunicarea si salubritatea public si lucrari de licenta, lucrari de dizertatie, licenta la comanda de aparare a tarii.(1) Nu se puteau admite alte cauze de utilitate publica, dect cele enumerate de art.19 din Constitutie n mod expres,sau care rezultau din legile anterioare mentionate de art.19.Legile speciale nu puteau regal dect modul si procedura expropierii. Cu ocazia modificarii art.19 n 1917 n vederea reformei agrare,s-au introdus n Constitutiei noi cause de utilitate public,motivnd expropierea.Iata cauzele enumerate de art.19 n redactarea sa din 1917 : comunicarea, salubritatea public, lucrari de licenta, lucrari de dizertatie, licenta la comanda de aparare a tarii si cele de interes militar.Constitutia veche,chiar astfel cum a fost modificata n 1917, enumera ea nsasi n mod limitative cauzele de utilitate public. Noua Constitutie din 1923 a mers mai departe.n art.17,ea se multumeste sa enunte principiul expropierii, nsa adauga :,,O lege special va determina cazurile de utilitate public, procedura si

modul expropierii,, ( alin.4).n modul acesta,cazurile de utilitate public nu mai sunt ngradite de textul Constitutiei,ci sunt lasate la determinarea legiuitorului. 1.Art.41.alin.3 din Constitutia Romnia din 1991 dispune ca :Nimeni nu poate fi expropiat dect pentru o cauza de utilitate public, stabilita potrivit legii,cu dreapta si prealabila despagubire (D.R.)

I.2.Notiuni de expropiere Expropierea poate fi definita ca trecerea fortata n proprietatea publica, prin hotarre judecatoreasca, a unor imobile aflate n proprietatea privata, cu o dreapta si prealabila despagubire, pentru cauza de utilitate publica. Este o exceptie de la caracterul absolut si inviolabil al dreptului de proprietate privata. In vederea realizarii unor lucrari de utilitate publica, pentru care statul sau unitatile administrativ teritoriale nu dispun de terenul necesar, se poate recurge, dupa o procedura speciala si de exceptie, la exproprierea unor imobile proprietate privata a persoanelor fizice sau juridice (cu sau fara scop lucrativ), inclusiv a unitatilor administrativ - teritoriale (comuna, oras. judet). Potrivit an. 41 alin.3 din Constitutia Romniei nimeni nu poate fi expropriat dect pentru cauza de utilitate publica stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire In continuare, Constitutia prevede ca pentru lucrari de licenta, lucrari de dizertatie, licenta la comanda de interes general, autoritatea publica poate folosi subsolul oricarei proprietati imobiliare, cu obligatia de a despagubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantatiilor sau constructiilor, precum si pentru alte daune imputabile autoritatii,, (art. 41. alin. 4). Exproprierea consta n trecerea n proprietatea statului (unitatilor administrativ teritoriale ) n scopul satisfacerii unor interese obstesti (publice ) a unor bunuri apartinnd altui proprietar. Cu alte cuvinte, prin expropriere are loc trecerea unui bun din proprietatea privata n proprietate publica. In aplicarea acestor prevederi constitutionale. Legea nr.33/1994 dispune, n art. l, ca exproprierea de imobile, n tot sau n parte, se poate face numai pentru cauza de utilitate publica, dupa o dreapta si prealabila despagubire, prin hotarre judecatoreasca Potrivit acestui text de lege exproprierea se caracterizeaza prin: a. Poate avea ca obiect numai bunurile imobile (terenuri si cladiri) -poate fi partiala sau totala; -are caracter de exceptie, adica se poate face numai pentru o cauza de utilitate public; -se poate face numai cu conditia acordarii, n prealabil, a unei despagubiri corespunzatoare. Aceste prevederi legale ofera celor interesati posibilitatea de a-si apara dreptul lor de proprietate n contradictoriu cu autoritatile publice. Cei interesati pot conveni nsa asupra modalitatii de transfer al dreptului lor de proprietate, ct si asupra cuantumului si naturii despagubirii, fara a se mai declansa procedura de expropriere prevazuta de lege In cazul n care acordul de vointa al partilor priveste numai modalitatea de transfer al dreptului de proprietate, dar nu si cuantumul sau natura despagubirii, instantele judecatoresti iau act de ntelegerea partilor si vor stabili numai cuantumul sau natura despagubirii. Instantele judecatoresti

competente vor putea hotar exproprierea numai dupa ce utilitatea publica s-a declarat, potrivit legii. b.Utilitatea publica si declararea ei Utilitatea publica a unor lucrari se fundamenteaza pe calitatea acestora de a satisface interesul general, conferita de o autoritate publica competenta. Cu alte cuvinte, pentru a justifica exproprierea, utilitate apublica trebuie declarata. Utilitatea publica se declara att pentru lucrari de licenta, lucrari de dizertatie, licenta la comanda de interes national, ct si pentru cele de interes local. Utilitatea publica se declara prin lege si prin acte ale administratiei publice ( n concret). Legea nr. 33/1994 face o enumerare limitativa a lucrarilor de utilitate public ca, dupa care dispune ca pentru orice alte lucrari, dect cele enumerate, sau n situatii exceptionale (cnd sunt supuse exproprierii lacasuri de cult, monumente,ansambluri si situri istorice, cimitire, alte asezaminte de valoare nationala deosebita, ori localitati urbane sau rurale n ntregime), declararea utilitatii publice se face, pentru fiecare caz n parte, tot prin lege (art.7 alin.3 si 4). Prin urmare, n conceptia legiuitorului romn, stabilirea lucrarilor de utilitate publica reprezinta o activitate de reglementare primara de resortul exclusiv al legii. Organele administratiei publice sunt investite cu competente de punere n aplicare a legii si, n acest scop, au puterea, prin lege, de a declara utilitatea publica a unei lucrari n concret, adica de la caz la caz, pe baza unor cercetari prealabile. In concret, utilitatea publica se declara de catre Guvern pentru lucrari de licenta, lucrari de dizertatie, licenta la comanda de interes national, si de catre consiliile judetene si Consiliul local al mun. Bucuresti pentru lucrari de licenta, lucrari de dizertatie, licenta la comanda de interes local. Pentru lucrari de licenta, lucrari de dizertatie, licenta la comanda de interes local care se desfasoara pe teritoriul mai multor judete, utilitatea publica este declarata de o comisie compusa din presedintii consiliilor judetene respective, n caz de dezacord, utilitatea publica a lucrarilor n cauza poate fi declarata de catre Guvern. Declararea utilitatii publice se face numai dupa efectuarea unei cercetari prealabile si conditionat de nscrierea lucrarii n planurile urbanistice si de amenajare a teritoriului, aprobate conform legii, pentru localitati sau zone unde se intentioneaza executarea ei. Cercetarea prealabila pentru lucrari de licenta, lucrari de dizertatie, licenta la comanda de interes national se face de catre comisii numite de Guvern, iar pentru lucrari de licenta, lucrari de dizertatie, licenta la comanda de interes local, de catre comisii numite de delegatia permanenta a consiliului judetean sau de primarul general al mun. Cercetarea prealabila va stabili daca exista elemente care sa justifice interesul national sau local, avantajele economico-sociale, ecologici sau de orice alta natura, care sustin necesitatea lucrarilor si ca aceste lucrari nu pot fi realizate pe alte cai dect prin expropriere. Se va verifica, de asemenea, daca lucrari de licenta, lucrari de dizertatie, licenta la comanda respective au fost nscrise n planul de urbanism si de amenajare a teritoriului, aprobate potrivit legii. Actul de declarare a utilitatii publice de interes national se aduce la cunostinta publica prin afisare la sediul consiliului local n a carui raza teritoriala este situat imobilul si prin publicare n Monitorul Oficial al Romniei, iar actul de declarare a utilitatii publice de interes local se afiseaza la sediul consiliului local n a carui raza teritoriala este situat imobilul si se publica n presa locala. (1) Exproprierea este reglementata n art. 44 alin. 3 si 6 din Constitutie, art. 481 Cod civil, Legea nr.

33/1994, Hotararea Guvernului nr. 583/1994, Legea nr. 198/2004 privind unele masuri prealabile lucrarilor de constructie de autostrazi si drumuri nationale si n Normele metodologice de aplicare a acestei legi, aprobate prin Hotarrea Guvernului nr. 941/200490. Interesul public poate duce nu doar la limitarea exercitiului unor atribute ale dreptului de proprietate, dar si la pierderea acestuia cu privire la bunuri imobile. Aceasta posibilitate este reglementat de Constitutie care n art. 44 alin. 3 prevede ca,,nimeni nu poate fi expropriat dect pentru o cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire,,, precum si de art. 481 Cod civil potrivit caruia,,nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa afara numai pentru cauza 1.Nu sunt supuse publicitatii actele prin care se declara utilitatea publica n vederea executarii unor lucrari privind apararea tarii si siguranta nationala. de utilitate publica, si primind o dreapta si prealabila despagubire,, si, n sfrsit, n Legea nr. 33/1994 care cuprinde dispozitii de natura sa asigure cadrul legal adecvat procedurilor de expropriere si stabilire a despagubirilor, dar si apararea dreptului de proprietate privata.(1) Legea nr. 33/1994 se completeaza cu Regulamentul privind procedura de lucru a comisiilor pentru efectuarea cercetarii prealabile n vederea declararii utilitatii publice pentru lucrari de interes national sau de interes local.Exproprierea este, dupa cum am aratat, o exceptie de la caracterul absolut si inviolabil al dreptului de proprietate. Pe lnga dispozitiile constitutionale cuprinse n art.136 pct. 5 si art. 44 pct.3, n materia exproprierii sunt incidente prevederile Legii33/1994 n care se arata: -bunurile imobile care pot face obiectul exproprierii, -solutionarea cererilor de expropriere de catre instantele de judecata, -modul si criteriile de calcul ale despagubirilor cuvenite proprietarului imobilului, plata acestor despagubiri, efectele juridice ale exproprierii. Sunt expropriabile numai bunurile aflate n proprietatea privata a persoanelor fizice si juridice, ct si n aceea a unitatilor administrativ-teritoriale. n ceea ce priveste bunurile imobile proprietate publica, ele sunt si pot fi oricnd afectate unei utilitati publice prin acte administrative de putere ale autoritatii competente.Potrivit art. 3 din L.33/1994, exproprierea poate fi hotarta de instantele de judecata numai dupa ce utilitatea publica a fost declarata potrivit normelor legale nmaterie. Utilitatea publica se declara pentru lucrari de interes national sau pentru lucraride interes local.Daca lucrari de licenta, lucrari de dizertatie, licenta la comanda sunt de interes national, utilitatea publica se declara prin Hotarre de Guvern iar daca sunt de interes local de catre consilile judetene. n cazul n care urmeaza sa fie expropriatelacasuri de cult, monumente, ansambluri si situri istorice, cimitire, alte asezari orilocalitati urbane sau rurale n ntregime, utilitatea publica se declara prin lege.

1.Liviu Pop, op. cit., p. 49 Eugen Chelaru, Circulatia juridica a terenurilor, Editura All Beck,Bucuresti, 1999, p. 334, Publicata n Monitorul Oficial al Romaniei,, nr. 487/31.05.2004, Publicata n,,Monitorul Oficial al Romaniei nr. 596/1.07.2004 I.3.Principiile exproprierii Exproprierea este guvernata de urmatoarele principii: a.Existenta unei cauze de utilitate publica.Exproprierea se poate face numai pentru lucrari de utilitate publica, care potrivit art. 5 din Legea nr. 33/1994 se declara pentru lucrari de interes national sau de interes local. Conform art. 6 din Legea nr. 33/1994 sunt de utilitate publica lucrarile privind: -prospectiunile si explorarile geologice; -extractia si prelucrarea substantelor minerale utile; - instalatii pentru producerea energiei electrice; -caile de comunicatii, deschiderea, alinierea si largirea strazilor; -sistemele de alimentare cu energie electrica, telecomunicatii,gaze, termoficare, apa,canalizare, instalatii pentru protectia mediului; -indiguiri si regularizari de ruri, lacuri de acumulare pentru surse de apa si atenuarea viiturilor; derivatii de debite pentru alimentari cu apa si pentru devierea viiturilor; statii hidrometeorologice, seismice si sisteme de irigatii si desecari; -lucrari de combatere a eroziunii de adncime; -cladirile si terenurile necesare constructiei de locuinte sociale si altor obiective sociale de nvatamnt, sanatate, cultura, sport, protectie si asistenta sociala, precum si de administratie publica si pentru autoritatile judecatoresti; -salvarea, protejarea si punerea n valoare a monumentelor, ansamblurilor si siturilor istorice, precum si a parcurilor Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica, publicata n Monitorul Oficial al Romaniei nr. 139/2.06.1994. Regulamentul a fost adoptat prin Hotarrea Guvernului nr. 583/31.08.1994, publicata n Monitorul Oficial al Romaniei,nr. 271/26.09.1994 nationale, rezervatiilor naturale si a monumentelor naturii; -prevenirea si nlaturarea urmarilor dezastrelor naturale - cutremure, inundatii, alunecari de terenuri; -apararea tarii, ordinea publica si siguranta nationala. a.Existenta unei despagubiri drepte si prealabile.Expropriatorul este obligat sa plateasca proprietarului bunului expropriat sau titularilor altor drepturi reale cu privire la bunul expropriat o compensare pentru pierderea suferita care trebuie sa fie dreapta, adica sa acopere ntreaga pierdere suferita de persoanele afectate de masura exproprierii. In acest sens sunt dispozitiile art. 26 din Legea nr. 33/1994, care prevede ca despagubirea se compune din valoarea reala a imobilului si din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane ndreptatite, iar la calcularea cuantumului despagubirilor, expertii, precum si instanta vor tine seama de pretul cu care se vnd, n mod obisnuit, imobilele de acelasi fel n unitatea administrativ teritoriala, la data ntocmirii raportului de expertiza, precum si de daunele aduse proprietarului sau,

dupa caz, altor persoane ndreptatite, lund n considerare si dovezile prezentate de acestia. Despagubirea trebuie sa fie si prealabila, caracter care reprezinta o garantie importanta acordata persoanelor ndreptatite la expropriere. c.Exproprierea se dispune si despagubirea se stabileste prin hotarare judecatoreasca.Instanta de judecata dispune cu privire la expropriere si stabileste despagubirea pe care urmeaza sa o primeasca expropriatul. I.4.Obiectivul supus expropierii Obiectul exproprierii l constituie bunurile imobile proprietatea persoanelor fizice sau persoanelor juridice cu sau fara scop lucrativ, precum si cele aflate n proprietatea privata a comunelor, municipiilor si judetelor.In enumerarea facuta de legiuitor n art. 2 din Legea nr. 33/1994 nu snt incluse bunurile imobile proprietate de stat. In acest sens, Curtea Constitutionala a decis ca exproprierea nu se poate referi la bunurile aflate n proprietatea statului.Potrivit art. 2 din Legea nr. 33/1994 pot fi expropriate bunurile imobile proprietatea persoanelor fizice sau persoanelor juridice cu sau fara scop lucrativ, precum si cele aflate n proprietatea privata a comunelor, oraselor, municipiilor si judetelor. Asadar, pot constitui obiect al exproprierii doar bunurile imobile aflate n proprietate privat, indiferent de titularul lor, cu exceptia cazului n care acestea apar n statului. ntr-o astfel de situatie de exceptie, trecerea bunului imobil din proprietatea privata a statului n proprietatea publica se realizeaza n mod direct, fara a mai fi necesara exproprierea. Pentru ca legea nu distinge, se presupune ca exproprierea vizeaza nu doar bunurile imobile prin natura lor, ci si pe cele imobile prin destinatie (art. 468-470 C. civ.) sau prin obiectul la care se aplica (dezmembramintele dreptului de proprietate).(1) I.5.Procedura exproprierii Procedura exproprierii se desfasoara n trei etape reglementate distinct n lege: -utilitatea publica si declararea ei; -masurile premergatoare exproprierii; -exproprierea si plata despagubirilor. Pentru a se produce exproprierea este necesar sa fie ntrunite, n mod cumulativ, urmatoarele conditii: - existenta unei declaratii de utilitate publica; - existenta unei publicittai speciale; - existenta unei juste si prealabile despagubiri. Conform art. 7 alin. 1 din Legea nr. 33/1994, utilitatea publica se declara de catre Guvern pentru lucrari de licenta, lucrari de dizertatie, licenta la comanda de interes national si de catre consiliile judetene si Consiliul Local pentru lucrarile de interes local.Declararea utilitatii publice se face numai dupa efectuarea unei cercetari prealabile si conditionat de nscrierea lucrarii n planurile urbanistice si de amenajare a teritoriului, aprobate, conform legii, pentru localitati sau zone unde se intentioneaza executarea ei. Pe baza rezultatelor cercetarii prealabile se adopta actul de declarare a utilitatii publice, care se

aduce la cunostinta publica prin afisare la sediul consiliului local n a carui raza teritoriala este situate bunul imobil si prin publicare n Monitorul Oficial - pentru utilitatea publica de interes national, sau n presa locala - pentru utilitatea publica de interes local.Dupa declararea utilitatii publice, expropriatorul imobilului va executa planurile cuprinzand terenurile si constructiile propuse spre expropriere, cu indicarea numelui proprietarilor, precum si a ofertelor de despagubire.

1.Valeriu Stoica, Exproprierea pentru cauza de utilitate publica, n revista Dreptul nr. 5/2004, p.34 Propunerile de expropriere, mpreuna cu procesul - verbal care ncheie cercetarea prealabila declararii utilitatii publice, se notifica titularilor drepturilor reale asupra imobilelor, n termen de 15 zile de la publicare, iar aceste persoane pot face ntampinare mpotriva actelor respective n termen de 45 de zile de la primirea notificarii. Intmpinarile vor fi solutionate n termen de 30 de zile de o comisie constituita prin hotarre a Guvernului pentru lucrari de licenta, lucrari de dizertatie, licenta la comanda de interes national, prin decizia delegatiei permanente a consiliului. Hotararea comisiei este comunicata partilor in termen de 15 zile de la adoptarea, iar acestea o pot contesta la Curtea de apel n raza careia se afla situat imobilul, n termen de 15 zile de la comunicare, potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 544/2004. Solutionarea cererii de expropriere este de competenta tribunalului n a a carui raza este situat bunul imobil propus pentru expropriere. Instanta va verifica daca sunt ntrunite toate conditiile cerute de lege pentru expropriere si va stabili cuantumul despagubirilor si suma cuvenita fiecarei parti. Potrivit art. 26 din Legea nr. 33/1994, despagubirea se compune din valoarea reala a imobilului si din prejudiciul cauzat proprietarului sau celorlalte persoane ndreptatite.Pentru stabilirea despagubirilor instanta va constitui o comisie compusa din trei experti: -unul numit de instanta, unul desemnat de expropriator - si unul din partea persoanelor supuse exproprierii. Expropriator, n ntelesul Legii nr. 33/1994, este statul, prin organismele desemnate de Guvern, pentru lucrari de licenta, lucrari de dizertatie, licenta la comanda de interes national, si judetele, municipiile, orasele si comunele, pentru lucrari de licenta, lucrari de dizertatie, licenta la comanda de interes local, conform art. 12 alin. 2 din lege.(1) La calcularea cuantumului despagubirilor, expertii, precum si instanta, vor tine seama de pretul cu care se vnd, n mod obisnuit, imobilele de acelasi fel in unitatea administrativ - teritoriala, la data ntocmirii raportului de expertiza, precum si de daunele 1.Curtea Constitutionala, Decizia nr. 115/21.05.1997, publicata n Monitorul Oficial al Romaniei nr. 141/1997,Ion Dogaru, Teodor Sambrian, Drept civil roman, Tratat, Vol. II,Teoria generala a drepturilor reale, Editura Europa, Craiova, 1996, p. 339-343 Corneliu Birsan, Maria Gaita, Mona Maria Pivniceru, op. cit., p. 33-36; Eugen Chelaru, Drept civil. Drepturile reale principale, p. 28-29;

Corneliu Birsan, op. cit., p. 63 - 65; Liviu Pop, op. cit., p. 51 - 53; Ion Dogaru, Sevastian Cercel, op. cit., p. 85 - 86; Ovidiu Ungureanu, Cornelia Munteanu, op. cit., p. 115

aduse proprietarului sau, dupa caz, altor persoane ndreptatite, lund n considerare si dovezile prezentate de acestia. Primind rezultatul expertizei, instanta l va compara cu oferta si cu pretentiile formulate de parti si va hotari, despagubirea acordata neputnd sa fie mai mica dect cea oferita de expropriator si nici mai mare dect cea solicitata de expropriat sau de o alta persoana interesata. I.6.Efectele exproprierii Exproprierea produce urmatoarele efecte: - transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor supuse exproprierii n patrimoniul expropriatorului; - imobilul expropriat trece n proprietatea publica liber de orice sarcini; -stingerea dezmembramintelor dreptului de proprietate: uzul, uzufructul, abitatia si superficia; -stingerea drepturilor personale dobandite de alte persoane asupra imobilului expropriat, cum ar fi cele rezultate dintr-un contract de locatiune sau un contract de comodat; -subrogatia reala cu titlu particular: ipoteca si privilegiul imobiliar se mua de drept asupra despagubirilor stabilite, iar odata ce despagubirea a fost stabilita, creditorul ipotecar nu mai poate proceda la executarea silita a imobilului respectiv. Prin art. 35-37 din lege sunt reglementate doua drepturi n favoarea proprietarului imobilului expropriat: -dreptul de a cere retrocedarea imobilului expropriat; -dreptul de preemtiune la cumpararea imobilului Potrivit art. 35 din Legea nr. 33/1994, daca bunurile immobile expropriate nu au fost utilizate n termen de un an potrivit scopului pentru care au fost preluate de la expropriat, respectiv lucrari de licenta, lucrari de dizertatie, licenta la comanda nu au fost ncepute, fostii proprietari pot sa ceara retrocedarea lor, daca nu s-a facut o noua declarare de utilitate publica.Cererea de retrocedare se adreseaza tribunalului care, dupa ce verifica temeiurile acesteia, poate sa dispuna retrocedarea. Curtea Suprema de Justitie, prin decizia nr. VI din 29 septembrie 1999, pronuntata de Sectiile Unite, a admis un recurs in interesul legii si a decis ca n cazul cererilor de restituire a imobilelor expropriate anterior intrarii n vigoare a Legii nr. 33/1994, sunt aplicabile dispozitiile Legii nr. 33/1994. Retrocedare imobilului se face n schimbul unui pret, care se stabileste ca si n situatia exproprierii, si nu poate sa fie mai mare dect despagubirea actualizata.Art. 37 din Legea nr. 33/1994 prevede ca n cazul n care lucrari de licenta, lucrari de dizertatie, licenta la comanda pentru care s-a facut exproprierea nu s-au realizat, iar expropriatorul doreste nstrainarea imobilului, expropriatul - fost proprietar - are un drept prioritar la dobndire, la un pret care nu poate fi mai mare dect despagubirea actualizata. In acest scop, expropriatorul se va adresa n scris fostului proprietar, iar daca acesta nu opteaza

pentru cumparare sau daca nu raspunde expropriatorului n termen de 60 de zile de la primirea notificarii, acesta din urma poate dispune de imobil.(1) I.7.Obligatia expropiatorului Obligatia expropiatului trebuie sa fie clara si concisa. - de a afisa lista imobilelor ce urmeaza a fi expropriate si planul topografic care contine coridorul de expropriere la sediul consiliului local si pe pagina proprie de internet; - de a notifica intentia de expropriere a imobilelor cuprinse n coridorul de expropriere. Notificarea intentiei de expropriere a imobilelor ce urmeaza a fi expropriate se transmite catre proprietari prin posta. In termen de 30 de zile lucratoare de la data notificarii, proprietarii imobilelor au obligatia de a se prezenta la sediul expropriatorului si de a depune actele care atesta dreptul de proprietate sau alt drept real asupra imobilelor supuse exproprierii, n vederea stabilirii unei juste despagubiri.

1.Eugen Chelaru, Efectele juridice ale exproprierii pentru cauza de utilitate publica, n Dreptul nr. 4/1998, p. 15-17, Flavius Baias, Bogdan Dumitrache, Discutii pe marginea Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica, n Dreptul nr. 4/1995, p. 27 In termen de 5 zile lucratoare de la expirarea datei antementionate, expropriatorul are obligatia emiterii deciziei de expropriere pentru intreg coridorul de expropriere sau, in cazuri justificate, pe etape. In ceea ce priveste identificarea imobilelor afectate de expropriere, cele nscrise n evidentele de cadastru si carte funciara vor fi identificate n anexa la decizia de expropriere cu numar cadastral sau topografic si numar de carte funciara si cele care nu snt nscrise n evidentele de cadastru si carte funciara vor fi identificate n anexa la decizia de expropriere cu numarul de tarla si de parcela sau prin orice alta modalitate de identificare a acestora. I.8.Conditiile exproprierii Din continutul reglementarilor legale n vigoare n materia exproprierii, rezulta conditiile fundamentale necesare realizarii acestei operatiuni juridice, si anume existenta unei cauze de utilitate publica, existenta unei despagubiri drepte si prealabile si existenta unei hotarri judecatoresti care sa dispuna exproprierea si sa stabileasca despagubirea. Exproprierea se poate face numai pentru lucrari de utilitate publica iar art. 5 din Legea nr. 33/1994 precizeaza ca Utilitatea publica se declara pentru lucrari de interes national sau de interes local. Astfel, desi legiuitorul foloseste expresia de cauza de utilitate publica, sfera acestei notiuni, se rezuma deocamdata, tot n virtutea legii la lucrari de licenta, lucrari de dizertatie, licenta la comanda de utilitate publica.Acestea sunt enumerate n art. 6 din Legea nr. 33/19947 nsa caracterul enumerarii nu este limitativ, deoarece n art. 7 alin. 3 se dispune ca Pentru orice alte lucrari dect cele mentionate n art. 6, utilitatea publica se declara, pentru fiecare caz n parte, prin lege. (1)

1.Publicata n Monitorul Oficial al Romaniei. nr. 636/27.12.1999 Marian Nicolae, Discutii cu privire la aplicarea in timp a art. 35 36 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica n Dreptul nr. 11/2000, p. 25 I.9.Existenta unei cauze de utilitate publica Se considera astfel ca dezmembramintele dreptului de proprietate sunt afectate de expropriere n dublu sens: -pe de o parte, dezmembramintele n sens restrns si nceteaza existenta; -pe de alta parte, expropriatorul va dobndi nu numai nuda proprietate, ci dreptul de proprietate asupra imobilului cu toate atributele sale. Potrivit acestui text de legal snt de utilitate publica lucrari de licenta, lucrari de dizertatie, licenta la comanda privind: -prospectiunile si exploatarile geologice; -extractia si prelucrarea substantelor minerale utile; -instalatii pentru producerea energiei electrice; -caile de comunicatii, deschiderea, alinierea si largirea strazilor; -sistemele de alimentare cu energie electrica, telecomunicatii, gaze, termoficare, apa, canalizare; -instalatii pentru protectia mediului; -ndiguiri si regularizari de ruri, lacuri de acumulare pentru surse de apa si atenuarea viiturilor; -derivatii de debite pentru alimentari cu apa si pentru devierea viiturilor; -statii hidrometeorologice, seismice si sisteme de avertizare si prevenire a fenomenelor naturale periculoase si de alarmare a populatiei, sisteme de irigatii si desecari; -lucrari de combatere a eroziunii de adncime; cladirile si terenurile necesare constructiilor de locuinte sociale si altor obiective sociale de nvatamnt, sanatate, cultura, sport, protectie si asistenta sociala, precum si de administratie publica si pentru autoritatile judecatoresti; -salvarea, protejarea si punerea n valoare a monumentelor, ansamblurilor si siturilor istorice, precum si a parcurilor nationale, rezervatiilor naturale si a monumentelor naturii.(1) 1.L. Pop, op. cit., p.51. 6 F. Baias, B. Dumitrache, Discutii pe marginea Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica, n Dreptul nr. 4/1995, p. 21; V. Stoica, Exproprierea pentru cauza de utilitate publica, n Dreptul nr. 5/2004, p. 37. I.10.Decizia de expropriere Decizia de expropriere produce efecte de la data emiterii si constituie titlu executoriu, fara alte formalitati: - pentru predarea bunului imobil impotriva celor expropriati, dupa consemnarea sumelor aferente

despagubirii; - mpotriva celor care pretind un drept asupra bunului imobil expropriat pna la pronuntarea unei hotarri definitive si irevocabile cu privire la dreptul asupra imobilului expropriat, dupa consemnarea sumelor aferente despagubirii. Decizia de expropriere va fi afisata la sediul consiliilor locale de pe raza unitatilor administrativteritoriale afectate de coridorul de expropriere, precum si pe pagina proprie de internet a expropriatorului.Decizia de expropriere se emite si produce efecte de la data emiterii, ulterior consemnarii sumelor aferente despagubirii, si n situatia n care: -proprietarii imobilelor cuprinse n lista nu se prezinta n termenul stabilit, nu prezinta un titlu valabil sau nu sunt cunoscuti proprietarii; -succesiunile nu au fost deschise sau se afla n dezbatere, ori succesorii sunt necunoscut -nu se ajunge la o ntelegere privind valoarea despagubirii. Intabularea dreptului de proprietate al expropriatorului. I.11.Acordarea despagubirilor In baza deciziei de expropriere si a documentatiei intocmite in vederea inscrierii n cartea funciara pentru fiecare unitate administrativ-teritoriala n parte, n conformitate cu dispozitiile legale aplicabile, expropriatorul solicita intabularea dreptului de proprietate, respectiv a dreptului de administrare asupra coridorului de expropriere. In cazul imobilelor nscrise n cartea funciara, care se includ n coridorul de expropriere, odata cu intabularea dreptului de proprietate al expropriatorului asupra coridorului de expropriere, se va nota din oficiu in cartile funciare existente suprapunerea acestor imobile cu coridorul de expropriere. Prin exceptie, n situatia n care se expropriaza ntregul imobil nscris n cartea funciara, aceasta se nchide, cu mentionarea transcrierii imobilului n cartea funciara a coridorului de expropriere.Dupa nscrierea n cartea funciara a coridorului de expropriere pe numele expropriatorului, acesta are obligatia de a ncepe executia lucrarilor ntr-un termen considerat rezonabil, in functie de complexitatea acestora. La nivelul fiecarei unitati administrativ-teritoriale, n termen de 5 zile de la data emiterii deciziei de expropriere, se va numi, prin decizie a expropriatorului, o comisie de verificare a dreptului de proprietate sau a altui drept real in temeiul caruia cererea a fost formulata. Comisia va constata acceptarea sau, dupa caz, neacceptarea cuantumului despagubirii de catre proprietar sau titularii altor drepturi reale asupra imobilelor supuse exproprierii. Comisia ncheie procese-verbale ce se inregistreaza intr-un registru unic, numerotat si sigilat. Originalele proceselor-verbale se anexeaza la hotararile de acordare a despagubirilor.In termen de doua zile de la ncheierea procesului-verbal, comisia va emite o hotarre de stabilire a despagubirilor care va cuprinde mentiuni privitoare la: -data emiterii si componenta comisiei; -elementele de identificare a imobilului afectat: judetul, localitatea, numarul cadastral si numarul de carte funciara, dupa caz, suprafata si numele proprietarului;

- datele de identificare a titularului cererii, daca a fost formulata cererea, numele si prenumele persoanelor ndreptatite sa primeasca despagubiri sau mentiunea conform careia nu a fost depusa nici o cerere; - acordul sau dezacordul persoanelor ndreptatite sa primeasca despagubiri cu privire la cuantumul despagubirilor, exprimat n cuprinsul procesuluiverbal, sau mentinerea referitoare la neprezentarea acestuia in fata comisiei ; -valoarea despagubirilor si modul de plata a acestora; -documentele avute in vedere la emiterea hotararii; -concluzia comisiei si textul de lege pe care se intemeiaza ; - calea de atac mpotriva hotarrii si termenul n care poate fi exercitata. Hotararea comisiei se emite in 4 exemplare originale si poarta semnaturilor membrilor comisiei prezenti. In cazul pluralitatii persoanelor interesate, hotararea se emite ntr-un numar corespunzator de exemplare originale. Hotarrea comisiei poate fi revocata pentru motive temeinice. In acest caz titularul cererii va fi notificat.Hotararea poate fi consultata la sediul expropriatorului si: -se comunica n original titularului cererii prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire ; -poate fi ridicata personal de titularul cererii ori de mandatarul acestuia cu procura speciala autentica, cu semnatura de primire. In cazul n care, potrivit hotarrii comisiei, expropriatorul consemneaza despagubirile intr-un cont bancar, un exemplar al hotarrii se va comunica unitatii bancare la care s-a deschis contul pe numele titularului/titularilor de drepturi reale. In cazul n care exista mai multe persoane indreptatite sa primeasca despagubiri, eliberarea sumei n numerar se va face tuturor titularilor de drepturi reale sau mandatarilor acestora, cu procura autentica si speciala, care vor semna de primire. Mai multe persoane pot fi reprezentate de un singur mandatar.Consemnarea despagubirilor se va face de catre expropriator la unitati bancare, dupa urmatoarea procedura: -n cazul n care exista un singur titular de drepturi reale, al carui drept este recunoscut de comisia constituita de expropriator, expropriatorul va consemna despagubirile pe numele acestuia ; -n cazul n care exista mai multi titulari de drepturi reale care nu au convenit asupra despagubirilor, expropriatorul va consemna despagubirile pe numele tuturor; -la cererea expropriatorului unitatea bancara va elibera despagubirile persoanelor care si probeaza dreptul real n fata expropriatorului, n temeiul unei hotarri judecatoresti definitive si irevocabile sau in temeiul unui alt act autentic prin care se consfinteste invoiala tuturor titularilor de drepturi reale cu privire la cuantumul despagubirilor ce le revin fiecaruia dintre ei ; -n cazul n care exista mai multe persoane care pretind in contradictoriu un drept real, expropriatorul va consemna despagubirile pe numele tuturor partilor aflate n litigiu; -la cererea expropriatorului, unitatea bancara va elibera despagubirile persoanei care si probeaza dreptul real n temeiul unei hotarri judecatoresti definitive si irevocabile; - n cazul n care titularul unic sau unul sau unii dintre titularii de drepturi reale au decedat si procedura succesorala a fost deschisa, expropriatorul va consemna despagubirile pe seama succesiunii ntr-un cont deschis pe numele notarului pe rolul caruia se afla procedura succesorala,

cu mentiunea ca suma reprezinta despagubire in temeiul legii; -la cererea expropriatorului, suma va fi eliberata de catre notar mostenitorilor, pe baza de certificat de mostenitor sau n temeiul unei hotarri judecatoresti definitive si irevocabile; -n cazul n care titularul unic sau unul si unii dintre titularii de drepturi reale au decedat si succesiunea nu a fost deschisa, expropriatorul va solicita deschiderea succesiunii.

CAPITOLUL II PRODUCEREA EXPROPIERII PENTRU CAUZA DE UTILITATE PUBLICA

Aflata sub imperiul unor puternice conditionari sociale, proprietatea a fost supusa,nca din fazele incipiente ale existentei sale, la transformari semnificative care s-au reflectat profund n desfasurarea si reglementarea relatiilor sociale. Odata cu accentuarearolului si multiplicarea functiilor statului, asistam la emergenta unei forme specifice de proprietate proprietatea publica si delimitarea unui spatiu distinct domeniul public. Permanentizarea dihotomiei public - privat n materia proprietatii a fost urmata de consolidarea mijloacelor juridice specifice de aparare si garantare a proprietatii, devenite conditie sinequa non pentru asigurarea stabilitatii raporturilor sociale.(1) Dintotdeauna, realizarea interesului public printr-o actiune a statului, de regula legitima sau legala, a nsemnat, ntr-o masura mai mare sau mai mica, o limitare ainteresului individual, o ngradire a drepturilor si libertatilor persoanelor. Semnatari saunu ai unui contract social, indivizii sau vazut obligati sa accepte, n ideea bineluicomun sau de teama sanctiunilor, restrngeri ale drepturilor lor. Una dintre cele mai puternice evidente ale efectelor actiunilor implacabile ale statului este relevata n trecereafortata n proprietatea publica a unor bunuri imobile aflate n proprietatea privata.(2) Consecintele deosebite pe care o asemenea masura le implica a determinat consacrarea caracterului ei exceptional si limitarea cazurilor n care ea este posibila,conditionata fiind, n general, de existenta utilitatii publice si de plata unei despagubirilor.

1.Publicata n M.Of., partea I, nr. 459 din 30 noiembrie 1998. 2.Publicata n M.Of.,partea I, nr. 140 din 6 aprilie 1999

Exproprierea aduce atingere grava caracterului absolut al dreptului de proprietate, drept pentru care reglementarea cazurilor exceptionale n care ea este posibilaconstituie o prioritate pentru legiuitor care, asa cum s-a afirmat, trebuie sa iatoate precautiunile ca proprietatea privatasa nu fie jertfita intereselor generale dect numai ntruct este absolut necesar.Ne propunem, n cele ce urmeaza, o succinta prezentare, n lumina dreptului intern, a principalelor prevederi legate de declararea utilitatii publice. Importanta unei reglementari corespunzatoare a exproprierii este recunoscuta chiar prin includerea n textul legii fundamentale a prevederilor generale despre expropriere. Astfel, Constitutia Romniei n art. 44, care consacra dreptul de propietate privata, statueaza n alin. 3 ca nimeni nu poate fi expropriat dect pentru o cauza deutilitate publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire. Cele doua conditii definitorii ale exproprierii sunt expres mentionate n textul constitutional, cauza de utilitate publica, trebuind sa fie ea nsasi definita prin lege, iar despagubirile trebuind sa fie stabilite de comun acord cu proprietarul, sau n caz dedivergenta, prin justitie. Aceasta dubla conditionare a exproprierii a fost apreciata ca asigura caracterul sau previzibil si echitabil, conferindu-i trasaturi.Indispensabil esecuritatii juridice ce trebuie respectata ntr-o societate guvernata de principiile justitiei sidreptatii S-a spus, de asemenea, ca, desi reprezinta o extrem de serioasa atingere adusa nu doar exercitarii dreptului de proprietate, ci o limitare chiar continutului sau normativ,exproprierea ramne singura modalitate, acceptata n tarile democratice, de transfer al proprietatii prin transformarea dreptului de proprietate privata n proprietate publica.Prevederile textului constitutional nu au caracter de noutate n dreptul intern; att constitutii anterioare, ct si alte acte normative, printre care Codul civil, au acordatimportanta exproprierii.Sediul principal al materiei l constituie totusi Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica, n completarea caruia a fost adoptat Regulamentul privind procedura de lucru a comisiilor pentru efectuarea cercetarii prealabile n vederea declararii utilitatii publice pentru lucrari de interes national sau deinteres local. Potrivit art. 1 din Legea nr. 33/1994, exproprierea de imobile, n tot sau n parte,se poate face numai pentru cauza de utilitate publica, dupa o dreapta si prealabila despagubire, prin hotarre judecatoreasca. (1) Pot fi expropriate bunurile imobile, proprietatea persoanelor fizice sau persoanelor juridice cu sau fara scop lucrativ, precum si cele aflate n proprietatea privata a comunelor, oraselor, municipiilor si judetelor. Deretinut faptul ca exproprierea intervine numai n cazul n care partile nu convin o altamodalitate de transmitere a imobilului n proprietatea publica (vnzare cumparare,donatie,

schimb).Legea nr. 33/1994 prevede ca instantele judecatoresti competente vor putea hotarexproprierea numai dupa ce a fost declarata utilitatea publica.(2) II.1.Declararea utilitatii publice a expropierii

Potrivit art. 1 din Legea nr. 33/1994, exproprierea de imobile, n tot sau n parte, se poate face numai pentru cauza de utilitate publica, dupa o dreapta si prealabila despagubire, prin hotarre judecatoreasca. Pot fi expropriate bunurile imobile, proprietatea persoanelor fizice sau persoanelor juridice cu sau fara scop lucrativ, precum si cele aflate n proprietatea privata a comunelor, oraselor, municipiilor si judetelor. De retinut faptul ca exproprierea intervine numai n cazul n care partile nu convin o alta modalitate de transmitere a imobilului n proprietatea publica (vnzare - cumparare,donatie, schimb).Legea nr. 33/1994 prevede ca instanNele judecatoresti competente vor putea hotar exproprierea numai dupa ce a fost declarata utilitatea publica. Cazurile de utilitate publica sunt prevazute de catre art. 6 din Legea nr. 33/1994, prospectiunile si explorarile geologice : -extractia si prelucrarea substantelor minerale utile;

1.Tarangul, E.D., Tratat de drept administrativ, volumul I, editia a III-a, Bucuresti, Institutul de arte graficeEminescu S.A., 1929, pp. 373-374 2.Constantinescu, M., Iorgovan, A., Muraru, I., Tanasescu S., Constitutia Romniei revizuita, comentarii siexplicatii, Bucuresti, Editura All Beck, 2004, p. 95

-instalatii pentru producerea energiei electrice; caile de comunicatii, deschiderea, alinierea si largirea strazilor; -sistemele de alimentare cu energie electrica, telecomunicatii, gaze, termoficare, apa, canalizare; -instalatii pentru protectia mediului; -ndiguiri si regularizari de ruri, lacuri de acumulare pentru surse de apa si atenuarea viiturilor; -derivatii de debite pentru alimentari cu apa si pentru devierea viiturilor; -statii hidrometeorologice, seismice si sisteme de avertizare si prevenire a fenomenelor naturale periculoase si de alarmare a populatiei, sisteme de irigaNii si desecari; -lucrari de combatere a eroziunii de adncime; -cladirile si terenurile necesare constructiilor de locuinte sociale si altor obiective sociale de nvatamnt, sanatate, cultura, sport, protectie si asistenta sociala, precum si de administratie publica si pentru autoritatile judecatoresti; -salvarea, protejarea si punerea n valoare a monumentelor, ansamblurilor si siturilor istorice, precum si a parcurilor nationale, rezervatiilor naturale si a monumentelor naturii; -prevenirea si nlaturarea urmarilor dezastrelor naturale -cutremure, inundatii, alunecari de terenuri;

-apararea tarii, ordinea publica si siguranta nationala. Alaturi de prevederile Legii nr. 33/1994, mai sunt ntlnite dispoziNii privitoare la cazuri de utilitate publica n Legea nr. 84/1996, Legea mbunatatirilor funciare si Legea nr. 134/1995, privind Legea petrolului.Utilitatea publica se declara pentru lucrari de interes national sau de interes local, de catre Guvern pentru lucrari de licenta, lucrari de dizertatie, licenta la comanda de interes national si de catre consiliile judetene si Consiliile Generale pentru lucrari de licenta, lucrari de dizertatie, licenta la comanda de interes local. Pentru lucrari de licenta, lucrari de dizertatie, licenta la comanda de interes local care se desfasoara pe teritoriul mai multor judete, utilitatea publica este declarata de o comisie compusa din presedintii consiliilor judetene respective. n caz de dezacord, utilitatea publica n cauza poate fi declarata de catre Guvern. Este posibila declararea utilitatii publice nu doar prin hotarre, de catre Guvern sau de catre consiliile judetene, ci si prin lege, pentru orice alte lucrari dect cele prevazute la art. 6 al Legii nr. 33/1994, pentru fiecare caz n parte. Tot prin lege se poate declara utilitatea publica n situatii exceptionale, n cazul n care, indiferent de natura lucrarilor, sunt supuse exproprierii lacasuri de cult, monumente, ansambluri si situri istorice, cimitire, alte asezaminte de valoare nationala deosebita ori localitati urbane sau rurale n ntregime.Dintotdeauna, realizarea interesului public printr-o actiune a statului, de regula legitima sau legala, a nsemnat, ntr-o masura mai mare sau mai mica, o limitare a interesului individual, o ngradire a drepturilor si libertatilor persoanelor. Semnatari sau nu ai unui contract social, indivizii sau vazut obligati sa accepte, n ideea binelui comun sau de teama sanctiunilor, restrngeri ale drepturilor lor. Una dintre cele mai puternice evidente ale efectelor actiunilor implacabile ale statului este relevata n trecerea fortata n proprietatea publica a unor bunuri imobile aflate n proprietatea privata. Consecintele deosebite pe care o asemenea masura le implica a determinat consacrarea caracterului ei exceptional si limitarea cazurilor n care ea este posibila, conditionata fiind, n general, de existenta utilitatii publice si de plata unei despagubiri corespunzatoare.Exproprierea aduce atingere grava caracterului absolut al dreptului de proprietate, drept pentru care reglementarea cazurilor exceptionale n care ea este posibila constituie o prioritate pentru legiuitor care, asa cum s-a afirmat, trebuie sa ia toate precautiunile ca proprietatea privata sa nu fie jertfita intereselor generale dect numai ntruct este absolut necesar (1). Ne propunem, n cele ce urmeaza, o succinta prezentare, n lumina dreptului intern, a principalelor prevederi legate de declararea utilitatii publice, din perspectiva exproprierii este recunoscuta chiar prin includerea n textul legii fundamentale a prevederilor generale despre expropriere. Potrivit principalului act normativ n materia exproprierii, Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica. Astfel, Constitutia Romniei n art. 44, care consacra dreptul de proprietate privata, statueaza n alin. 3 ca nimeni nu poate fi expropriat dect pentru o cauza de 1.C.Hamangiu,I.Rosetti,Balanescu,Al.Baicoianu-Tratat de drept civil Romn,pg.36

utilitate publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire. Cele doua conditii definitorii ale exproprierii sunt expres mentionate n textul constitutional, cauza de utilitate publica, trebuind sa fie ea nsasi definita prin lege, iar despagubirile trebuind sa fie stabilite de comun acord cu proprietarul, sau n caz de divergenta, prin justitie. Aceasta dubla conditionare a exproprierii a fost apreciata ca asigura caracterul sau previzibil si echitabil,conferindu-I trasaturi indispensabile securitaNii juridice ce trebuie respectata ntr-o societate guvernata de principiile justitiei si dreptatii.S-a spus, de asemenea, ca, desi reprezinta o extrem de serioasa atingere adusa nu doar exercitarii dreptului de proprietate. Aflata sub imperiul unor puternice conditionari sociale, proprietatea a fost supusa, nca din fazele incipiente ale existentei sale, la transformari semnificative care s-au reflectat profund n desfasurarea si reglementarea relatiilor sociale.Odata cu accentuarea rolului si multiplicarea functiilor statului, asistam la emergenta unei forme specifice de proprietate - proprietatea publica si delimitarea unui spatiu distinct - domeniul public. Permanentizarea dihotomiei public privat n materia proprietatii a fost urmata de consolidarea mijloacelor juridice specifice de aparare si garantare a proprietatii, devenite conditie pentru asigurarea stabilitatii raporturilor sociale. Declararea utilitatii publice se face numai dupa efectuarea unei cercetari prealabile si conditionat de nscrierea lucrarii n planurile urbanistice si de amenajare a teritoriului, aprobate conform legii, pentru localitati sau zone unde se intentioneaza executarea ei. Cercetarea prealabila pentru lucrari de licenta, lucrari de dizertatie, licenta la comanda de interes national se face de catre comisii numite de Guvern, iar pentru lucrari de licenta, lucrari de dizertatie, licenta la comanda de interes local de catre comisii numite de delegatia permanenta a consiliului judetean.Procedura de lucru a comisiilor pentru efectuarea cercetarii prealabile se stabileste prin regulament aprobat de Guvern. Potrivit art. 11 din Legea nr. 33/1994 actul de declarare a utilitatii publice de interes national se aduce la cunostinta publica prin afisare la sediul consiliului local n a carui raza este situate imobilul si prin publicare n Monitorul Oficial al Romniei, iar actul de declarare a utilitatii publice de interes local se afiseaza la sediul consiliului local n a carui raza este situat imobilul si se public n presa locala.

Rolul cercetarii prealabile n declararea utilitatii publice este acela de a se stabili daca exista elemente care sa justifice interesul national sau local, avantajele economico-sociale, ecologice sau de orice alta natura, care sustin necesitatea lucrarilor si nu pot fi realizate pe alte cai dect prin expropriere, precum si ncadrarea n planurile de urbanism si de amenajare a teritoriului, aprobate potrivit legii.(1) Un caracter deosebit l au actele prin care se declara utilitatea publica n vederea executarii unor lucrari privind apararea tarii si siguranta nationala, acestea nefiind supuse publicitatii.Discutii n doctrina au fost legate de caracterul de act administrativ al declaratiei de utilitate publica. (2) Numeroase argumente au fost retinute n favoarea calificarii declaratiei de utilitate ca act administrativ. S-a afirmat ca actul declararii utilitaNii si pastreaza caracterul de act administrative

chiar daca mbraca forma legii.n concluzie, apreciem ca necesitatea acordarii unei atentii deosebite n reglementarea problematicii exproprierii a fost nteleasa de legiuitor, ceea ce nu duce la eliminarea posibilitatii, ca, n pofida existentei unui cadru legal, sa poata fi savrsite abuzuri si ncalcari ale dreptului de proprietate ale persoanelor. (3) II.2.Masurile care preced expropierea Exproprierea imobilelor si procesul-verbal prevazut de art. 10 alin. 2 se vor notifica persoanelor fizice sau juridice titulare de drepturi reale, n termen de 15 zile de la publicare. n cazul n care comisia respinge propunerile expropriatorului, acesta are posibilitatea sa revina cu noi propuneri, cu refacerea corespunzatoare a planurilor. Cu privire la propunerile de expropriere, proprietarii si titularii altor drepturi reale asupra imobilelor n cauza pot face ntmpinare n termen de 45 de zile de la primirea notificarii.ntmpinarea se depune la primarul comunei, orasului sau al municipiului pe al caror teritoriu se afla imobilul.

1.Tarangul, E.D., Tratat de drept administrativ, volumul I, editia a III-a, Bucuresti, Institutul de arte grafice Eminescu S.A., 1929, pp. 373-374 2.Constantinescu, M., Iorgovan, A., Muraru, I., Tanasescu S., Constitutia Romniei revizuita, comentarii si explicatii, Bucuresti, Editura All Beck, 2004, p. 95 3.Jugastru C., UnitaNile administrativ-teritoriale: domeniul public, domeniul privat, Cluj-Napoca, Editura Argonaut, 2001, p. 102 Primarul va primi si va nregistra ntmpinarea si va consemna ofertele de despagubire si pretentiile proprietarilor sau ale persoanelor titulare de alte drepturi reale. n termen de 30 de zile, ntregul dosar cuprinznd documentele prevazute la art. 12, precum si eventualele ntmpinari, dupa caz.ntmpinarile vor fi solutionate n termen de 30 de zile de o comisie constituita prin hotarre a Guvernului pentru lucrari de licenta, lucrari de dizertatie, licenta la comanda de interes national, prin decizia delegatiei permanente a consiliului judetean sau prin dispozitia primarului municipiului Bucuresti pentru cele de interes local. Comisia va fi alcatuita din 3 specialisti din domeniul de activitate n care se realizeaza lucrarea de utilitate publica, 3 proprietari de imobile din municipiul, orasul sau comuna n care sunt situate imobilele propuse pentru expropriere, alesi prin tragere la sorti dintr-o lista de minimum 25 de proprietari, precum si primarul localitatii. Comisia va lucra sub conducerea unui delegat al Guvernului, n cazul lucrarilor de interes national, sau a unui delegat al consiliului judetean ori al Consiliului Local al Municipiului Bucuresti, n cazul lucrarilor de interes local, ca presedinte. Nu pot face parte din comisie proprietarii imobilelor care sunt n cauza, rudele si afinii lor pna la al patrulea grad inclusiv, persoanele care detin functii n administratia publica locala sau centrala si care au interes n executarea lucrarilor si nici membrii comisiei care au declarat utilitatea publica.Comisia constituita potrivit art. 15 poate lucra valabil n prezenta a cel putin 5 dintre membrii sai.Decizia comisiei se ia prin vot secret. Presedintele nu are drept de vot, el asigurnd

cadrul organizatoric al activitatii comisiei. n caz de paritate a voturilor, votul primarului este preponderent. Comisia analizeaza documentele prezentate, ascultnd pe cei interesati, putnd cere informatii si date suplimentare, la solicitarea celor care i s-au adresat sau din oficiu. Oferta expropriatorului, pretentiile proprietarilor si ale titularilor altor drepturi reale, precum, si sustinerile acestora se vor formula si se vor depune n scris, consemnndu-se ntr-un proces-verbal.n urma deliberarii, comisia poate sa accepte punctul de vedere al expropriatorului sau l poate respinge si va consemna aceasta ntr-o hotarre motivata.Comisia va consemna, daca este cazul, si nvoiala dintre parti, sub semnatura acestora. Hotarrea se comunica partilor n termen de 15 zile de la adoptare.n cazul n care comisia respinge propunerile expropriatorului, acesta are posibilitatea sa revina cu noi propuneri, cu refacerea corespunzatoare a planurilor. n cazul n care si noile propuneri vor fi respinse, expropriatorul, precum si proprietarii sau celelalte persoane titulare de drepturi reale asupra imobilului propus spre expropriere pot contesta hotarrea comisiei, constituita potrivit art. 15, la Curtea de apel n raza careia se afla situat imobilul, n termen de 15 zile de la comunicare, potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990.Contestatia este scutita de taxa si se solutioneaza de urgenta si cu precadere. Solutionarea cererilor de expropriere este de competenta tribunalului judetean sau a Tribunalului Municipiului Bucuresti n raza caruia este situat imobilul propus pentru expropriere.Tribunalul va fi sesizat de expropriator pentru a se pronunta cu privire la expropriere, n cazul n care nu s-a facut ntmpinare mpotriva propunerii, de expropriere sau daca aceasta cale de atac a fost respinsa n conditiile art. 18-20. Presedintele instantei va fixa termen si va dispune citarea proprietarilor sau, dupa caz, a posesorilor, a altor titulari de drepturi reale sau a oricaror persoane cunoscute care pot justifica un interes legitim asupra imobilelor propuse a fi expropriate.Solutionarea cererii de expropriere se face cu participarea obligatorie a procurorului. Instanta va verifica daca sunt ntrunite toate conditiile cerute de lege pentru expropriere si va stabili cuantumul despagubirilor si suma cuvenita fiecarei parti din cele mentionate la art. 22. Hotarrea este supusa cailor de atac prevazute de lege.n cazul n care partile se nvoiesc n fata instantei asupra exproprierii si asupra despagubirii, aceasta va lua act de nvoiala si va pronunta o hotarre definitiva. Atunci cnd partile sau numai unele dintre acestea se nvoiesc doar cu privire la expropriere, dar nu si asupra despagubirii, instanta va lua act de nvoiala si va stabili despagubirea.n cazul n care una sau mar multe parti titulare de drepturi asupra imobilelor, desi legal citate, nu s-au prezentat, instanta va putea hotar n lipsa. n cazul n care expropriatorul cere exproprierea numai a unei parti de teren sau din constructie, iar proprietarul cere instantei exproprierea totala, instanta va aprecia, n raport cu situatia reala, daca exproprierea n parte este posibila. n caz contrar, va dispune exproprierea totala.Pentru stabilirea despagubirilor instanta va constitui o comisie de experti compusa dintr-un expert numit de instanta, unul desemnat de expropriator si un al treilea din partea persoanelor care sunt supuse exproprierii. II.3.Utilitatea publica si declararea ei

Snt de utilitate publica lucrari de licenta, lucrari de dizertatie, licenta la comanda privind: -prospectiunile si explorarile geologice; - extractia si prelucrarea substantelor minerale utile; -instalatii pentru producerea energiei electrice; -caile de comunicatii, deschiderea, alinierea si largirea strazilor; -sistemele de alimentare cu energie electrica, telecomunicatii, gaze, termoficare, apa, canalizare; -instalatii pentru protectia mediului; -ndiguiri si regularizari de ruri, lacuri de acumulare pentru surse de apa si atenuarea viiturilor; -derivatii de debite pentru alimentari cu apa si pentru devierea viiturilor; -statii hidrometeorologice, seismice si sisteme de avertizare si prevenire a fenomenelor naturale periculoase si de alarmare a populatiei, sisteme de irigatii si desecari; -lucrari de combatere a eroziunii de adncime; -cladirile si terenurile necesare constructiilor de locuinte sociale si altor obiective sociale de nvatamnt, sanatate, cultura, sport, protectie si asistenta sociala, precum si de administratie publica si pentru autoritatile judecatoresti; - salvarea; -protejarea si punerea n valoare a monumentelor, ansamblurilor si siturilor istorice, precum si a parcurilor nationale, rezervatiilor naturale si a monumentelor naturii; -prevenirea si nlaturarea urmarilor dezastrelor naturale - cutremure, inundatii, alunecari de terenuri.(1)

1.Antonie Iorgovan, Tratat de drept administrative, vol.I,p.445,C.Hamangiu,I.Rossetti Balanescu,Al.Baicoianu, tratat de drept Civil Romn,pg.226

II.4.Masuri premergatoare exproprierii

Masura exproprierii pentru cauza de utilitate publica are caracter de exceptie si, conform art. 10 din Legea nr. 33/1994, poate opera numai n situatia n care obiectivele avute n vedere de catre expropriator nu pot fi realizate pe alte cai.n cazul n care comisia respinge propunerile expropriatorului, acesta are posibilitatea sa revina cu noi propuneri, cu refacerea corespunzatoare a planurilor.Dupa declararea utilitatii publice, expropriatorul imobilului va executa planurile cuprinznd terenurile si constructiile propuse spre expropriere, cu indicarea numelui proprietarilor, precum si a ofertelor de despagubire. (1) Aceste documente vor fi depuse la consiliul local al comunei, orasului sau municipiului pe teritoriul carora sunt situate imobilele ce se supun aprobarii pentru expropriere, n vederea consultarii de

catre cei interesati, cu exceptia documentelor lucrarilor privind apararea tarii si siguranta nationala. Propunerile de expropriere a imobilelor si procesul-verbal n care este consemnat rezultatul cercetarii prealabile se vor notifica persoanelor fizice sau juridice titulare de drepturi reale, in termen de 15 zile de la publicare. Cu privire la propunerile de expropriere, proprietarii si titularii altor drepturi reale asupra imobilelor n cauza pot face ntmpinare n termen de 45 de zile de la primirea notificarii. Intampinarea se depune la primarul comunei, orasului sau al municipiului pe al caror teritoriu se afla imobilul. Primarul va primi si va nregistra ntampinarea si va consemna ofertele de despagubire si pretentiile proprietarilor sau ale persoanelor titulare de alte drepturi reale. In termen de 30 de zile intregul dosar, precum si eventualele intampinari, va fi inaintat la Secretariatul General al Guvernului, pentru lucrari de licenta, lucrari de dizertatie, licenta la comanda de interes national, iar pentru cele de interes local, dupa caz. Intampinarile vor fi solutionate n termen de 30 de zile de o comisie constituita prin hotarare a Guvernului pentru lucrarile de interes national, prin decizia delegatiei permanente a consiliului judetean sau prin dispozitia primarului municipiului Bucuresti pentru cele de interes local. (2) 1.Art.5. si Art.7.Legea 33 /1994 2.Art.13,14, Legea 33 /1994 n urma deliberarii, comisia poate sa accepte punctul de vedere al expropriatorului sau l poate respinge si va consemna aceasta ntr-o hotarre motivata.Comisia va consemna, daca este cazul, si nvoiala dintre parti, sub semnatura acestora. Hotarrea se comunica partilor n termen de 15 zile de la adoptare. Comisia analizeaza documentele prezentate, ascultnd pe cei interesati, putnd cere informatii si date suplimentare, la solicitarea celor care i s-au adresat sau din oficiu. Oferta expropriatorului, pretentiile proprietarilor si ale titularilor altor drepturi reale, precum, si sustinerile acestora se vor formula si se vor depune n scris, consemnndu-se ntr-un proces-verbal. Comisia constituita potrivit art. 15 poate lucra valabil n prezenta a cel putin 5 dintre membrii sai.Decizia comisiei se ia prin vot secret. Presedintele nu are drept de vot, el asigurnd cadrul organizatoric al activitatii comisiei. n caz de paritate a voturilor, votul primarului este preponderent.ntmpinarile vor fi solutionate n termen de 30 de zile de o comisie constituita prin hotarre a Guvernului pentru lucrari de licenta, lucrari de dizertatie, licenta la comanda de interes national, prin decizia delegatiei permanente a consiliului judetean sau prin dispozitia primarului municipiului Bucuresti pentru cele de interes local. Comisia va fi alcatuita din 3 specialisti din domeniul de activitate n care se realizeaza lucrarea de utilitate publica, 3 proprietari de imobile din municipiul, orasul sau comuna n care sunt situate imobilele propuse pentru expropriere, alesi prin tragere la sorti dintr-o lista de minimum 25 de proprietari, precum si primarul localitatii. Nu pot face parte din comisie proprietarii imobilelor care sunt n cauza, rudele si afinii lor pna la al patrulea grad inclusiv, persoanele care detin functii n administratia publica locala sau centrala si care au interes n executarea lucrarilor si nici membrii comisiei care au declarat utilitatea publica. Cu privire la propunerile de expropriere, proprietarii si titularii altor drepturi reale asupra imobilelor n cauza pot face ntmpinare n termen de 45 de zile de la primirea notificarii.ntmpinarea se depune

la primarul comunei, orasului sau al municipiului pe al caror teritoriu se afla imobilul.Primarul va primi si va nregistra ntmpinarea si va consemna ofertele de despagubire si pretentiile proprietarilor sau ale persoanelor titulare de alte drepturi reale. Dupa declararea utilitatii publice, expropriatorul imobilului va executa planurile cuprinznd terenurile si constructiile propuse spre expropriere, cu indicarea numelui proprietarilor, precum si a ofertelor de despagubire. Aceste documente vor fi depuse la consiliul local al comunei, orasului sau municipiului pe teritoriul carora sunt situate imobilele ce se supun aprobarii pentru expropriere, n vederea consultarii de catre cei interesati, cu exceptia documentelor lucrarilor privind apararea tarii si siguranta nationala. n aceste cazuri se depune la consiliul local numai lista cu imobilele propuse exproprierii, proprietarii acestora si ofertele de despagubire. Expropriator, n ntelesul prezentei legi, este statul, prin organismele desemnate de Guvern, pentru lucrari de licenta, lucrari de dizertatie, licenta la comanda de interes national, si judetele, municipiile, orasele si comunele, pentru lucrari de licenta, lucrari de dizertatie, licenta la comanda de interes loca Actul de declarare a utilitatii publice de interes national se aduce la cunostinta publica prin afisare la sediul consiliului local n a carui raza este situat imobilul si prin publicare n Monitorul Oficial al Romniei, iar actul de declarare a utilitatii publice de interes local se afiseaza la sediul consiliului local n a carui raza este situat imobilul si se publica n presa locala.Nu sunt supuse publicitatii actele prin care se declara utilitatea publica n vederea executarii unor lucrari privind apararea tarii si siguranta nationala. Cercetarea prealabila va stabili daca exista elemente care sa justifice interesul national sau local, avantajele economico-sociale, ecologice sau de orice alta natura care sustin necesitatea lucrarilor si nu pot fi realizate pe alte cai dect prin expropriere, precum si ncadrarea n planurile de urbanism si de amenajare a teritoriului, aprobate potrivit legii.n cazul n care si noile propuneri vor fi respinse, expropriatorul, precum si proprietarii sau celelalte persoane titulare de drepturi reale asupra imobilului propus spre expropriere pot contesta hotarrea comisiei, constituita potrivit art. 15, la Curtea de apel n raza careia se afla situat imobilul, n termen de 15 zile de la comunicare, potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990. II.5.Existenta unei despagubiri n prealabil Asa cum rezulta din reglementarea legala a exproprierii, o alta conditie necesara a acesteia este existenta unei despagubiri drepte si prealabile care sa compenseze prejudiciul suferit de proprietar sau de ceilalti titulari de drepturi reale cu privire la bunul expropriat. Despagubirea este dreapta ntruct va trebui sa acopere ntreaga pierdere cauzata persoanelor afectate de masura exproprierii, pierdere care, potrivit dispozitiilor art. 26 alin. 1 din Legea nr. 33/1994 se compune din valoarea reala a imobilului precum si din prejudiciul cauzat proprietarului. n aceste conditii, este exclusa o plafonare legala a despagubirii, la un anumit cuantum. (1) Totodata, despagubirea trebuie sa fie si prealabila caci ea constituie o garantie acordata persoanelor ndreptatite n privinta pastrarii aceleiasi valori a obiectului patrimonial prin care se nlocuieste dreptul real pierdut n urma exproprierii cu o suma certa, si nu doar cu o simpla creanta.

(2)

1.Anterior anului 1989 au existat o serie de acte normative care impuneau o astfel de plafonare, cum ar fi, spre exemplu, Decretul nr. 467/1979 privind evaluarea constructiilor, terenurilor si plantatiilor ce se preiau, cu plata, n proprietatea statului prin expropriere sau n alte cazuri prevazute de lege. 2. V. Stoica, Drept civil. Drepturi reale principale, Editura Humanitas, Bucure]ti, 2004, p. 34. CAPITOLUL.III. EFECTELE JURIDICE ALE EXPROPIERII PENTRU CAUZA DE UTILITATE PUBLICA III.1.Etapele procedurii de expropriere In termen de 5 zile lucratoare de la expirarea datei prevazute la art. 8 alin. din lege, expropriatorul are obligatia emiterii deciziei de expropriere pentru ntreg coridorul de expropriere sau, n cazuri justificate, pe etape.In cazul n care exista imobile afectate de expropriere care sunt nscrise in evidentele de cadastru si carte funciara, acestea vor fi identificate n anexa la decizia de expropriere cu numar cadastral sau topografic si numar de carte funciara. In cazul imobilelor afectate de expropriere care nu sunt nscrise n evidentele de cadastru si carte funciara, acestea vor fi identificate n anexa la decizia de expropriere cu numarul de tarla si de

parcela sau prin orice alta modalitate de identificare a acestora. Decizia de expropriere produce efecte de la data emiterii si constituie titlu executoriu, fara alte formalitati, pentru predarea bunului imobil impotriva celor expropriati, dupa consemnarea sumelor aferente despagubirii.Decizia de expropriere produce efecte de la data emiterii si constituie titlu executoriu, fara alte formalitati, si mpotriva celor care pretind un drept asupra bunului imobil expropriat pana la pronuntarea unei hotarari definitive si irevocabile cu privire la dreptul asupra imobilului expropriat, dupa consemnarea sumelor aferente despagubirii. Decizia de expropriere va fi afisata la sediul consiliilor locale de pe raza unitatilor administrativteritoriale afectate de coridorul de expropriere, precum si pe pagina proprie de internet a expropriatorului.Decizia de expropriere se emite si si produce efecte de la data emiterii, ulterior consemnarii sumelor aferente despagubirii si n situatia n care proprietarii imobilelor cuprinse n lista nu se prezinta n termenul stabilit la art. 8 alin. (2) din lege, nu prezinta un titlu valabil sau nu sunt cunoscuti proprietarii, precum si n situatia succesiunilor nedeschise sau aflate n dezbatere, precum si a succesorilor necunoscuti sau cnd nu se ajunge la o ntelegere privind valoarea despagubirii. In baza deciziei de expropriere si a documentatiei ntocmite n vederea nscrierii n cartea funciara pentru fiecare unitate administrativ-teritoriala n parte, n conformitate cu dispozitiile legale aplicabile, expropriatorul solicita intabularea dreptului de proprietate, respectiv a dreptului de administrare asupra coridorului de expropriere. In cazul imobilelor nscrise n cartea funciara, care se nclud n coridorul de expropriere, odata cu intabularea dreptului de proprietate al expropriatorului asupra coridorului de expropriere, se va nota din oficiu n cartile funciare existente suprapunerea acestor imobile cu coridorul de expropriere. Prin exceptie, n situatia n care se expropriaza ntregul imobil nscris n cartea funciara, aceasta se nchide, cu mentionarea transcrierii imobilului n cartea funciara a coridorului de expropriere. Notarea suprapunerii se va radia, din oficiu, n baza documentatiilor cadastrale individuale ntocmite prin grija expropriatorului si receptionate de Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara, n conditiile legii.Dupa nscrierea n cartea funciara a coridorului de expropriere pe numele expropriatorului, acesta are obligatia de a ncepe executia lucrarilor ntr-un termen considerat rezonabil, n functie de complexitatea acestora. III.2.Existenta unei hotarri judecatoresti Articolul 4 alin. 1 din Legea nr. 33/1994 ofera posibilitatea realizarii unui acord de vointa ntre o anumita autoritate publica si titularii drepturilor reale cu privire la un imobil,acord n baza caruia sa aiba loc transferul dreptului de proprietate si plata sumelor cuvenite, fara a mai fi necesara procedura exproprierii. Atunci nsa cnd paraile nu se nvoiesc asupra transferului dreptului de proprietate, fie asupra ntinderii despagubirilor, revine instantei de judecata sarcina ca, pe calea unei hotarri judecatoresti sa se pronunte asupra acestor aspecte.Astfel, solutionarea cererilor de expropriere este de competenta tribunalului n a carui raza teritoriala se gaseste imobilul propus pentru expropriere. Sesizarea tribunalului o face expropriatorul iar judecata se realizeaza n contradictoriu cu

proprietarul, cu titularii altor drepturi reale, cu posesorii sau cu orice persoane cunoscute care pot justifica un interes legitim. Participarea procurorului este obligatorie, potrivit art. 23 din Legea nr. 33/199410. Instanta de judecata va verifica daca sunt ndeplinite conditiile prevazute de lege pentru expropriere si va stabili cuantumul despagubirilor ce se cuvin proprietarului. n fata instantei, partile se pot nvoi cu privire la expropriere si la despagubiri, caz n care instanta de judecata va lua act de tranzactie si va pronunta o hotarre de expedient. Daca partile cad de acord doar cu privire la expropriere dar nu si la despagubire instanta va lua act de ntelegerea partiala printr-o ncheiere interlocutorie si va continua judecata pentru stabilirea si distribuirea despagubirilor. n acest caz, se va alcatui o comisie compusa din trei experti dintre care unul desemnat de instanta, altul propus de expropriator si un al treilea, de persoanele supuse exproprierii. La calculul cuantumului despagubirilor comisia de experti va avea n vedere criteriile prevazute de Legea nr. 33/1994, respectiv valoarea reala a imobilului, prejudiciul cauzat proprietarului, pretul la care se vnd, n mod obisnuit imobilele de acelasi fel, n aceeasi localitate, la data ncheierii raportului de expertiza. Rezultatul expertizei nu este nsa obligatoriu pentru instanta, aceasta avnd obligatia de a-l compara cu oferta expropriatorului si cu pretentiile formulate de proprietarul imobilului. (1) n urma acestei operatiuni instanta de judecata va stabili valoarea despagubirilor care, potrivit art. 27 din Legea nr. 33/1999, nu va putea fi mai mica dect aceea oferita de expropriator dar nici mai mare dect cea solicitata de proprietar sau alte persoane interesate. Hotarrea judecatoreasca prin care se pune capat litigiului este supusa cailor de atac prevazute de lege, respectiv apelului si recursului (art. 23). Procedura speciala prevazuta de Legea nr. 198/2004 n procedura speciala reglementata de Legea nr. 198/2004, etapa judiciara este declansata nu de expropriator ci de persoanele ndreptatite la despagubiri si nemultumite de hotarrea pronuntata de comisia nfiintata la nivelul unitatii administrativ-teritoriale n raza caruia se gaseste imobilul expropriat.

1-C.S.J., sec\. civ., dec. nr. 1614/2000, n Dreptul nr. 10/2001, p. 200. Termenul n care se formuleaza contestatia fata de modul de solutionare a cererii de despagubiri este de 15 zile de la comunicarea hotarrii comisiei sau 3 ani de la data intrarii n vigoare a hotarrii Guvernului prin care s-a aprobat declansarea procedurii exproprierii, daca hotarrea comisiei locale nu a fost comunicata. Solutionarea actiunii avnd ca obiect stabilirea dreptului la despagubiri pentru expropriere si a cuantumului acestuia se realizeaza potrivit Legii nr. 33/1994. III.3.Efectele exproprierii Exproprierea genereaza o serie de efecte juridice, printre care amintim urmatoarele:

-imobilul expropriat trece n proprietate publica, liber de orice sarcini. Transferul dreptului de proprietate se realizeaza n momentul ndeplinirii tuturor obligatiilor stabilite prin hotarrea judecatoreasca de expropriere, n sarcina expropriatorului; -se sting drepturile reale principale derivate din dreptul de proprietate, respectiv uzul, uzufructul, abitatia, servitutea, superficiala precum si dreptul de concesiune si dreptul de folosinta, drepturi constituite asupra imobilului expropriat; -dreptul de ipoteca si privilegiul imobiliar special se stramuta de drept asupra despagubirilor stabilite de instanta de judecata, opernd astfel, potrivit legii, o subrogatie legala cu titlu particular; -se sting toate drepturile personale apartinnd altor persoane asupra imobilului expropriat, cum ar fi spre exemplu, cele n[scute din contractul de locatiune sau de comodat; -se naste un drept de creanta asupra despagubirilor n favoarea persoanelor stabilite prin hotarrea judecatoreasca; - fostul proprietar dobndeste un drept prioritar la nchirierea imobilului expropriat n cazul n care expropriatorul s-a hotart sa-l nchirieze naintea utilizarii lui n scopul pentru care a fost expropriat. Trebuie spus ca punerea n posesie a expropriatorului se realizeaza numai n temeiul unui titlu executoriu emis n baza unei ncheieri a tribunalului, prin care se constata ndeplinirea obligatiilor privind plata despagubirilor, dar nu mai trziu de 30 de zile de la achitarea acestora. n caz de extrema urgenta, instanta poate dispune prin hotarre punerea imediata n posesie, cu obligatia expropriatorului de a consemna n termen de 30 de zile, pe numele expropriatorului sumele stabilite cu titlu de despagubire. III.4. Transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor supuse exproprierii n patrimoniul expropriatorului Proprietatea asupra bunurilor se transfera de la furnizor la beneficiar n momentul predarii acestora. Beneficiarul are obligatia sa preia bunurile la termenele si n conditiile prevazute n contract.Preluarea bunurilor se face prin receptia de catre beneficiar, ocazie cu care se identifica si se constata cantitatea si calitatea acestora.Cnd expedierea produselor este n seama furnizorului, produsele receptionate sunt socotite predate beneficiarului pe data predarii lor catre caraus.Pretul datorat de beneficiar este cel prevazut n contract sau n lege. Daca n cursul executarii contractului se modifica reglementarea legala a pretului sau mecanismului de determinare a acestuia, ntre parti va continua sa se aplice pretul sau mecanismul de determinare a acestuia stabilit initial n contract, daca legea nu prevede expres contrariul.Daca legea prevede expres ca pretul sau modalitatea de determinare pe care le stabileste se va aplica si contractelor n curs, fiecare dintre parti poate denunta contractul n 30 de zile de la data intrarii n vigoare a legii. Pe durata celor 30 de zile partile vor aplica pretul stabilit prin contract. III.5.Ipoteca si privilegiul imobiliar se stramuta de drept asupra despagubirilor stabilite

Potrivit definitiei legale data privilegiului de art. 2333 NCC (cam tautologica, dar aproape un sfert din NCC este tautologie sau truism), privilegiul este preferinta acordata de lege unui creditor, n considerarea creantei sale, cu alte cuvinte un beneficiu legal, acordat indivizibil creantei, eo ipso, n considerarea izvorului sau, de a beneficia de plata integrala a creantei, naintea altor creditori. Dreptul de ipoteca este dreptul real constituit ntotdeauna asupra unui imobil sau unor imobile determinate proprietate a altei persoane, fara deposedare, care-i confera titularului sau, numit creditor ipotecar, posibilitatea de a urmari bunul n stapnirea oricui s-ar afla si de a fi platit, cu prioritate, din pretul acelui bun. (1) Pentru conducerea cartii funciare este foarte important a se cunoaste ntinderea ipotecii, deoarece exista posibilitatea ca un imobil sa nu poata acoperi prin valoarea sa ipoteca ce-l afecteaza, ceea ce conduce la situatia n care sunt afecate si celelalte imobile nscrise n cartea funciara si care au aceeasi ipoteca asupra lor. ntr-o astfel de situatie imobilul cu valoarea cea mai ridicata ar trebui nscris n cartea funciara principala, n care sa se faca trimitere la celelalte carti funciare care au nscrise imobilele aceluiasi proprietar si pe care le-a afectat pentru aceleasi creante, grevate adica cu o singura ipoteca. La fel cartile funciare secundare fac trimitere la cartea funciara principala. Din aceasta cauza exista opinia de a nu da aceeasi soarta mai multor corpuri funciare prin nscrierea ntr-o singura carte funciara. n partea a treia a cartii funciare se nscrie dreptul de ipoteca sau intentia dreptului de a ipoteca; termeni ntre care trebuie sa se faca distinctie. Un proprietar poate ipoteca unul sau mai multe dintre imobilele pe care le detine n proprietate, actiune care poate fi facuta publica si prin nscrierea n cartea funciara.Ipoteca constituie o sarcina asupra proprietatii si un drept de garantie al creditorului ipotecar, iar n cartea funciara este nscrisa ca atare, n partea a treia a acesteia. Din economia legii rezulta ca s-a avut n vedere nscrierea ipotecilor conventionale; nu rezulta daca pot fi nscrise si ipotecile legale, ceea ce va trebui legislativ precizat.(2) Probabil ca ipotecile legale, din moment ce sunt prevazute de lege, este de asteptat ca acestea sa fie cunoscute de catre terti si fara nscrierea n cartea funciara. n schimb, n cazul ipotecilor conventionale pot aparea conditii sau alte clauze contractuale a caror diversitate nu poate fi cuprinsa integral de catre legislatie, astfel ca publicitatea acestora este conditionata de nscrierea n cartea funciar 1.Liviu Pop, Dreptul de proprietate si dezmembramintele sale, Ed. Lumina Lex, 2001, p.36; 2.Ioan Albu, Noile carti funciare, Ed. Lumina Lex, 1997, p.79; III.6. Dreptul prioritar la nchirierea imobilului n favoarea fostului proprietar Caractere juridice. nchirierea de locuinte este un contract prin care o persoana, numita locator, se obliga sa asigure unei alte persoane, numita chirias (sau locatar), folosinta temporara, totala sau partiala, a unei locuinte, n schimbul unei sume de bani numita chirie.Ca si locatiunea, nchirierea este un contract sinalagmatic (bilateral), cu titlu oneros, comutativ, consensual, cu executare succesiva, care transmite dreptul de folosinta temporara a locuintei.

Rezulta ca nchirierea se deosebeste de locatiunea de drept comun prin obiectul ei specific: locuinta. Astfel fiind, nchirierea de locuinte nu poate fi calificata un contract special distinct, ci numai ca o varietate a contractului de locatiune de drept comun. In consecinta, contractului de inchiriere i sunt aplicabile dispozitiile dreptului comun referitoare la locatiune, n masura in care legislatia locativa nu prevede norme speciale (art.72 din Legea locuintei nr.114/1996). Reglementare. Principalul act normativ m materia inchirierii locuintelor este Legea locuintei nr.114/1996, prin care s-a abrogat legislatia locativa anterior in vigoare: Legea nr.5/1973 privind administrarea fondului locativ si reglementarea raporturilor dintre proprietar si chiriasi, HCM nr.860/1973 si orice alte dispozitii contrare prevederilor din Legea nr.114/ 1996 (art.73). Continua insa sa fie aplicabile dispozitiile prevazute prin legi speciale, potrivit carora partea contractanta (chiriasul sau locatorul) beneficiaza de drepturi mai favorabile (referitoare la raporturile locative si a celor conexe acestora) decat cele prevazute de L.nr.114/1996 (art.71). In completarea legislatiei locative se aplica dispozitiile Codului civil privind contractul de locatiune (art.72). Domeniu de aplicare. Dispozitiile Legii nr.114/1996 sunt aplicabile numai contractelor de inchiriere avand ca obiect o locuinta - definita de lege ca o constructie alcatuita din una sau mai multe camere de locuit, cu dependintele, dotarile si utilitatile necesare, care satisface cerintele de locuit ale unei peroane sau familiei(art.2. lit.a) - inclusiv curtea si gradina inchiriata o data cu suprafata locativa (art.21 lit.c.). Aceste dispozitii nu sunt aplicabile daca contractul are ca obiect un alt imobil, cum ar fi, de exemplu, curtea sau garajul inchiriat pentru parcarea sau adapostirea autovehiculului ori in alt scop (se aplica dreptul comun). Legislatia locativa nu este aplicabila nici in cazul inchirierii unei case de vacanta, definita de lege ca locuinta ocupata temporar, ca resedinta secundara, destinata odihnei si recreerii(art.2 lit.h). Fiind destinata ocupsrii temporare de scurta durata, in scop de odihna si recreere, iar nu locuirii cu caracter de continuitate, nu intra sub incidenta legislatiei locative. De altfel, dispozitiile Legii nr.114/1996 vizeaza numai inchirierea de "locuinte", nu si de case de vacanta. Legislatia locativa este inaplicabila, evident, in cazul suprafetelor locative cu alta destinatie decat aceea de locuinta pentru care exista o reglementare speciala. Astfel, potrivit Legii nr.15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale, HG nr.1228/1990 pentru aprobarea Metodologiei concesionarii, inchirierii si locatiei gestiunii (abrogata partial si inlocuita prin Legea nr.219/1998 privind regimul concesiunilor) si HG nr.140/1991 (republicata). Metodologia atribuirii in locatia gestiunii sau inchirierea unor subunitati prin licitatie directa, inchirierea suprafetelor locative vizate de aceste acte normative (suprafete locative cu destinatie comerciala, industriala, depozite, birouri etc.) nu se poate face potrivit dispozitiilor Legii nr.114/ 1996, ci pe criterii comerciale, de regula, prin licitatie, in conformitate cu aceste reglementari. Au ramas insa in vigoare contractele de inchiriere privind suprafetele locative cu alta destinatie decat aceea de locuinta folosite de catre asezaminte social-culturale si de invatamant, de partide politice, sindicate si alte organizatii neguvernamentale, aflate in curs de executare, precum si contractele de inchiriere avand ca obiect garaje proprietate de stat; toate aceste contracte s-au

prelungit de drept pe o perioada de 5 ani (art. 1-3 din Legea nr. 17/1994), iar apoi pe o perioada de inca 5 sau 3 ani, dupa caz (potrivit art. 1-8 din OUG nr.40/1999). Dupa expirarea acestor termene (aprilie 2002, respectiv 2004), in lipsa unor noi prorogari legale, va putea opera tacita relocatiune potrivit dispozitiilor Codului civil (art.1437-1438), cu efecte pe timp nedeterminat si cu posibilitatea denuntarii unilaterale de catre oricare dintre parti, cu conditia respectarii termenului de preaviz (art.1436.alin.2 C.civ.). Iar locatiunea suprafetelor locative cu alta destinatie decat aceea de locuinta apartinand persoanelor fizice sau societatilor comerciale cu capital particular, care nu intra sub incidenta reglementarilor speciale, sunt supuse dreptului comun (art. 1410 si urm. C.civ.). III.7.Incheierea contractului Precizari prealabile. In vederea nasterii raporturilor de inchiriere si ocuparii locuintei de catre chirias, desi legea nu prevede expres, este necesara mcheierea contractului de mchiriere; dreptui de folosinta al locuintei se naste pe data intrarii in vigoare a contractului (art.21 lit.i). Actele premergatoare incheierii contractului (cum ar fi un antecontract de locatiune, actul de repartizare a locuintei sociale sau de necesitate ori a altor locuinte din fondul locativ de stat eliberat de consiliul local (art.26 si art.36 din Normele metodologice aprobate prin HG nr.446/1997) ori alte acte - nu dau nastere raporturilor de inchiriere si, ca atare, nu indreptatesc pe chirias sa ocupe suprafata locativa.Urmeaza deci sa analizam problemele speciale, derogatorii de la locatiunea de drept comun, care se pun in legatura cu incheierea contractului de inchiriere (privind partile contractante, forma si obiectul contractului, termenul inchirierii). Forma contractului de inchiriere.Caracterul consensual al contractului. Inchirierea locuintelor se face "prin contract scris, care se va inregistra la organele fiscale teritoriale... in maximum 15 zile de la data semnarii, prin grija proprietarului (locatorului; art.21 din Legea nr.l14/1996, art.6 din Legea nr.181/1997 si art.37 din Normele metodologice). Intrucat cerinta formei scrise si inregistrarea la organele financiare nu este prevazuta pentru validitatea actului (sub sanctiunea nulitatii absolute), trebuie sa ajungem la concluzia ca formalitatile sunt necesare numai ad probationem. Avand in vedere dispozitia citata - coroborata cu regulile din dreptul comun (art. 1197-1198 si 1416-1417 C.civ.), - consideram ca in lipsa probei scrise si daca nu s-a inceput executarea contractului (verbal incheiat), dovada cu martori nu poate fi admisa. In schimb, daca contractul este in curs de executare, nu excludem posibilitatea dovedirii cu martori sau prezumtii daca exista un inceput de dovada scrisa (de exemplu, chitante de plata a chiriei) ori preconstituirea sau conservarea dovezii scrise a fost cu neputinta. Daca contractul incheiat verbal este in curs de executare si, in lipsa de chitanta, exista neintelegeri cu privire la chirie, ea urmeaza sa fie stabilita prin expertiza (art. 1417 C.civ.). III.8.Exproprierea si stabilirea despagubirilor Despagubirea se compune din valoarea reala a imobilului si din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane ndreptatite.La calcularea cuantumului despagubirilor, expertii, precum si instanta vor tine seama de pretul cu care se vnd, n mod obisnuit, imobilele de acelasi fel n

unitatea administrativ-teritoriala, la data ntocmirii raportului de expertiza, precum si de daunele aduse proprietarului sau, dupa caz, altor persoane ndreptatite, lund n considerare si dovezile prezentate de acestia. Expertii vor defalca despagubirile cuvenite proprietarului de cele ce se cuvin titularilor de alte drepturi reale.n cazul exproprierii partiale, daca partea de imobil ramasa neexpropriata va dobndi un spor de valoare ca urmare a lucrarilor ce se vor realiza, expertii, tinnd seama de prevederile alineatului precedent, vor putea propune instantei o eventuala reducere numai a daunelor. Primind rezultatul expertizei, instanta l va compara cu oferta si cu pretentiile formulate de parti si va hotar.Despagubirea acordata de catre instanta nu va putea fi mai mica dect cea oferita de expropriator si nici mai mare dect cea solicitata de expropriat sau de alta persoana interesata. Transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor supuse exproprierii n patrimoniul expropriatorului se produce ndata ce obligatiile impuse lui prin hotarre judecatoreasca au fost ndeplinite. Ipoteca si privilegiul se stramuta de drept asupra despagubirilor stabilite, dispozitiile art. 22 ramnnd aplicabile, iar servitutile stabilite prin fapta omului se sting n masura n care devin incompatibile cu situatia naturala si juridica a obiectivului urmarit prin expropriere, raporturile obligationale dintre vechiul si noul proprietar ramnnd supuse dreptului comun. Uzul, uzufructul, abitatia si superficia, precum si orice alte drepturi reale, ct si concesionarea si atribuirea n folosinta se sting prin efectul exproprierii, titularii acestora avnd dreptul la despagubiri. n cazul exproprierii unor cladiri cu destinatie de locuinta, evacuarea persoanelor care le ocupa n mod legal n calitate de proprietari si a chiriasilor al caror contract de nchiriere a fost legal perfectat, nainte de nscrierea lucrarii n planurile urbanistice si de amenajare a teritoriului, nu se va putea face dect dupa asigurarea de catre expropriator a spatiului de locuit, potrivit legii, la cererea acestor persoane, n modalitatea prevazuta n hotarrea judecatoreasca de exproprieres cu respectarea dispozitiilor art. III.9.Caracterele despagubirii Una dintre conditiile esentiale ale exproprierii este reprezentata de existenta unei drepte si prealabile despagubiri. Acest principiu este consacrat de Constitutia Romniei, de Codul civil si evident de catre Legea nr. 33/1994, precum si de reglementarile internationale referitoare la expropriere. Despagubirea reprezinta o compensatie pentru pierderea suferita de proprietar ori, eventual de ceilalti titulari de drepturi reale, ca urmare a pierderii dreptului de proprietate sau a altui drept real principal asupra bunului obiect al exproprierii Despagubirea trebuie sa fie dreapta, adica sa reprezinte valoarea adevarata a bunului expropriat, sa acopere ntreaga pierdere suferita de persoanele afectate. Potrivit Legii nr. 33/1994, art. 26, despagubirea se compune din valoarea reala a imobilului si din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane ndreptatite. La calcularea cuantumului despagubirilor, expertii, precum si instanta vor tine seama de pretul cu care se vnd, n mod obisnuit, imobilele de acelasi fel n unitatea administrativteritoriala, la data ntocmirii raportului de expertiza, precum si de daunele aduse proprietarului sau, dupa caz, altor persoane ndreptatite, lund n considerare si dovezile prezentate de acestia.

Caracterul just al exproprierii, asa cum s-a considerat n literatura noastra,exclude orice plafonare a acesteia. Despagubirea mai trebuie sa fie prealabila, adica trebuie sa fie platita proprietarului nainte de deposedarea sa. Asa cum s-a afirmat caracterul prealabil al despagubirii este o garantie importanta acordata persoanelor ndreptatite la despagubire, numai n acest fel persoana expropriata nu numai ca si pastreaza aceeasi valoare a activului patrimonial, dar are posibilitatea efectiva sa nlocuiasca, n patrimoniul sau, dreptul real pierdut n urma exproprierii cu o lichiditate, iar nu cu o simpla creanta a carei realizare ar fi incerta. III.10.Comisia de experti pentru stabilirea despagubirilor Potrivit art. 25 al Legii nr. 33/1994, pentru stabilirea despagubirilor, instanta va constitui o comisie de experti compusa dintr-un expert numit deinstanta, unul desemnat de expropriator si un al treilea din parteapersoanelor care sunt supuse exproprierii. Cum s-a remarcat,evaluareadespagubirilor nu se face n mod discretionar de catre instanta de judecata. Pentru a proteja interesele tuturor partilor care participa la proceduraexproprierii, legiuitorul a instituit obligatia instantei de judecata de aconstitui o comisie formata din trei experti. Desi legea nu prevede, n cazde divergenta ntre aceste persoane, este rational sa fie aplicata regulamajoritatii, iar n caz de balotaj, se poate recurge la tragere la sorti, subsupravegherea instantei de judecata. III.11. Calcularea cuantumului despagubirilor Comisia de experti constituita n baza prevederilor Legii nr. 33/1994t rebuie sa tina seama, la calcularea cuantumului despagubirilor, decriteriile prevazute n Legea nr. 33/1994.Legea stabileste ca despagubirea se compune din valoarea reala aimobilului si din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane ndreptatite. La calcularea cuantumului despagubirilor, expertii, precum si instanta vor tine seama de pretul cu care se vnd n mod obisnuit imobilele de acelasi fel n unitatea administrativ-teritoriala, la data ntocmirii raportului de expertiza, precum si de daunele aduse proprietarului sau, dupa caz, altor persoane ndreptatite, lund n considerare si dovezile prezentate de acestia. Expertii vor defalca despagubirile cuvenite proprietarului de cele ce se cuvin titularilor de alte drepturi reale. S-a afirmat ca desi legea nu distinge, este vorba numai de titularii drepturilor reale principale, ntruct titularii drepturilor reale accesorii beneficiaza de subrogatia reala cu titlu particular, conform art. 28, alin. 2 din Legea nr. 33/1994. n acest context, drepturi reale principale sunt considerate: dreptul de proprietate privata si dezmembramintele sale, precum si dreptul de concesiune si dreptul real de folosinta constituite cu privire la un imobil din domeniul privat al unei comunitati locale.Stabilirea cuantumului despagubirilor n practica judiciara a avut n vedere aplicarea modului de calcul care a avut la baza media a trei modele de evaluare: -metoda comparatiei cu alte imobile asemanatoare care au fost vndute la pretul de circulatie; -metoda capitalizarii care reprezinta valoarea unui teren prin intermediul veniturilor pe care le poate aduce; -evaluarea n conformitate cu Hotarrea Guvernului nr. 834/ 1991; -criteriile nr. 2665/IC/1992 emise de Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului;

-Recomandarea privind determinarea valorii terenurilor intravilane, publicate n Buletin documentar Expertiza Tehnica, nr. 47/1998, precum si aplicarea unui procent de 10% reprezentat de cheltuieli cu dobndirea unui proprietati imobiliare. n caz de expropriere partiala, Legea nr. 33/1997 stabileste ca valoarea partii expropriate dintr-un imobil nu va putea fi redusa nici daca partea de imobil ramasa neexpropriata va dobndi un spor de valoare ca urmare a lucrarilor care se vor realiza. Sporul de valoare respectiv ar putea sa fie dedus numai din valoarea daunelor, adica din valoarea prejudiciului suferit de proprietar sau de alte persoane ndreptatite n urma exproprierii valoare distincta de aceea a bunului expropriat. Aceasta deducere nu este nsa obligatorie, ea fiind lasata la latitudinea instantei de judecata, cum rezulta din art. 26, alin. 4 din Legea nr. 33/1994.

CAPITOLUL.IV. MASURI SUPLIMENTARE DE PROTECTIE A PROPRIETARULUI IMOBILULUI EXPROPRIAT IV.1.Concesionarea si nchirierea bunurilor proprietate publica Dupa anul 1990 notiunea si regimul juridic al concesionarii au facut obiectul unor reglementari succesive. n prezent, regimul juridic al concesionarilor este reglementat prin Legea nr. 219/1998. Concesiunea este atribuita pe baza de contract definit de art. 1 alin. 2 al legii, ca fiind acel contract, prin care o persoana, numita concedent, transmite pentru o perioada determinata, de cel mult 49 de ani, unei alte persoane, numite concesionar, care actioneaza pe riscul si pe raspunderea sa, dreptul si obligatia de exploatare a unui bun, a unei activitati, sau a unui serviciu public, n schimbul unei redevente.Concesiunile sunt calificate n functie de obiectul lor. Avem astfel: -concesiunea de bunuri; - concesiunea de servicii publice; - concesiunea de activitati economice. nchirierea bunurilor care fac parte din domeniul public este reglementata de art. 30-31 din Legea nr. 15/1990. Contractul de nchiriere se ncheie pe baza de licitatie si n mod obligatoriu se va include clauza exploatarii bunului nchiriat n conformitate cu specificu1 si destinatia acestuia. (1) Calitatea de locator o are autoritatea titulara a dreptului de proprietate publica sau cea care exercita dreptul de administrare, iar calitatea de locatar poate sa o aiba orice persoana fizica sau juridica, romna sau straina. Pentru validitatea contractului, trebuie respectata cerinta legii, ca locatarul sa fie desemnat n urma organizarii unei licitatii publice a nchirierii unor astfel de bunuri. Scoaterea la licitatie se face prin

act administrativ emis de titularul dreptului. 1.M. Vararu: Dreptul administrativ, Ed. Socec, 1928, p. 443-444; C.. Hamangiu, I. RosettiBalanescu, Al. Baicoianu: Tratat de drept civil, vol. I, Ed. Nationala Ciornei, 1928, p. 917 IV.2. Darea n folosinta gratuita a bunurilor din domeniul public Un alt mod de exercitare a dreptului de proprietate publica este darea n folosinta gratuita, reglementat succesiv de art. 86 din Legea nr. 69/1991 si art. 17 din Legea nr. 213/1998. Textele legale nu fac o distinctie ntre bunurile care fac parte din domeniul public si cele care fac parte din domeniul privat al statului; nsa este evident ca si bunurile proprietate publica pot constitui obiect al darii n folosinta gratuita, textul art. 17 din Legea nr. 213/1998 facnd referire la pot da imobile din patrimoniul lor n folosinta gratuita. n cadrul acestui drept, dupa cum rezulta din interpretarea textelor legale enuntate, se mbina raportul juridic de drept administrativ cu raportu1 juridic de drept civil, mbracnd astfel un continut mixt.(1) n literatura juridica dreptul de folosinta este definit ca acel drept real principal, esentialmente temporar, asupra unor bunuri imobile proprietate publica, constituit prin acte administrative individuale, cu titlu gratuit, n favoarea unei persoane juridice fara scop lucrativ. Beneficiarii sunt persoane juridice fara scop lucrativ (asociatii, fundatii etc.) care desfasoara activitati filantropice, de binefacere, de utilitate publica. IV.3.Stingerea dreptului de proprietate publica Stingerea dreptului de administrare publica apare n mod firesc ca o simetrie a modului de nastere, care actioneaza ca un principiu n actele si faptele juridice. n acest sens, art. 478 Cod civil reglementeaza reintrarea n circuitul civil a unei categorii de bunuri care nu mai servesc uzului public. n legislatia aparuta dupa anul 1990, sunt prevazute reglementari privind trecerea unor bunuri din domeniu1 public n domeniul privat.Astfel de reglementari sunt cuprinse n art. 5 din Legea nr. 18/1991, care prevede ca terenurile proprietate publica nu pot fi introduse n circuitul civil dect daca, potrivit legii, sunt dezafectate din domeniul public; art. 10 din Legea nr. 213/1998, care de principiu, statueaza ca dreptul de proprietate publica nceteaza daca bunul a pierit ori a fost trecut n domeniul privat.

1.I. Sabau-Pop: Drepturi reale, Ed. Accent, Cluj-Napoca, 2001, p. 49 Modalitatea de trecere a bunurilor n domeniul privat este de natura administrativa, respectiv prin acte juridice de drept administrativ, care sunt hotarrile guvernului, hotarrile consiliilor judetene sau locale, care reprezinta autoritatile administrative titulare, dupa caz. Introducerea n circuitul civil se realizeaza si n virtutea legii, respectiv situatiile de constituire si reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole din intravilanul si extravilanul localitatilor, a padurilor si terenurilor cu vegetatie forestiera, prevazute de art. 45, 46, 47, 48 din Legea nr. 18/1991, privind fondul funciar.(1)

IV.4. Dreptul de retrocedare Dreptul de a cere retrocedarea principalul efect al exproprierii, astfel cum este reglementata de Lege, consta ntrecerea unui imobil din proprietatea privata a unei persoane n proprietatea publicaa expropriatorului ndata ce obligatiile privind despagubirile, enuntate n hotarrea judecatoreasca, sunt ndeplinite de catre expropriator (art. 28 din Lege).Desi pare un efect ireversibil (mai ales n conditiile n care bunul expropriat devine (2)). Existenta dreptului de retrocedare nu este o noutate absoluta n spatiul dreptuluiromnesc. Prin art. 67 al Legii din 16 octombrie 1864 de expropriatiune pentrucauza de utilitate publica (modificata prin doua legi din anii 1900, respectiv 1917) s-a reglementat un drept de favoare pentru expropriat, n conditii similare celorprezente n actuala lege si pe care le vom trece n revista comparativ, pe masura derularii studiului.(3)

________________________________________ 1.C.S.J., Sect. Cont. Adm., Dec. 1514/1997, n R.D. nr. 6/1998, p. 133-134; Idem n. 512/1998, n R.D. nr. 12/1998, p. 151-152; C.S.J. Dec. 1104/1994 publicata in R.D. nr. 7/1994, p. 86; Dec, nr. 103/1995, publicata n Buletinul Jurisprudentei, Culegerea de decizii pe anul 1995, p. 535. 2. Publicata n M.O., I, nr. 75/2001 3. E. Balan: Domeniul administrativ, Ed. Lumina Lex, 1998, p. 26. Referitor la H.G. nr. 113/1992, privind defalcarea bunurilor din domeniul public de interes local, consideram ca si-a pierdut din importanta, fiind abrogata implicit de art. 25 din Legea nr. 213/1998; In perioada comunista, existenta unui drept de retrocedare ar fi reprezentat o amenintare pentru proprietatea comunista, n contextul n care exproprierea la vremea respectiva avea mai putin de a face cu ce se ntelege ntr-un regim democratic prin aceasta institutie. Reglementarea dreptului de retrocedare este o masura de ocrotire a fostului proprietar n fata eventualelor abuzuri ale administratiei, abuzuri care s-ar putea manifesta si prin intermediul unor exproprieri inutile.(1) Termenul de un an prevazut de textul legal, ncepe sa curga de la data realizarii efectului principal al exproprierii (trecerea npatrimoniul expropriatorului care este acela al executarii obligatiei de despagubire impusa expropriatorului prin hotarrea judecatoreasca de expropriere(conform art. 28 din Lege) si care nu poate fi mai mare de 30 de zile de la data ramnerii definitive a hotarrii de expropriere, dect daca partile se nteleg altfel sau n cazurile de exceptie reglementate de art. 32 din Lege.(2) Pentru a putea exista premisele dreptului la retrocedare, este necesar ca trecerea n proprietate publica sa se fi realizat n modalitatea fortata specifica exproprierii.Desigur, daca transferul drepului de proprietate s-a realizat pe cale voluntara,printr-o conventie translativa de proprietate, suntem n prezenta unei relatiicontractuale stabilita pe pozitii de egalitate juridica. Se considera ca n aceastasituatie nu se mai regaseste cadrul juridic al Legii nr. 33/1994 si, implicit, nu mai subzista

nici dreptul la retrocedare al persoanei expropriate. Daca lucrari de licenta, lucrari de dizertatie, licenta la comanda de utilitate publica nu au fost ncepute, dar s-a facut o noua declaratie de utilitate publica n intervalul de un an de la trecerea n proprietatea publica, dreptul de retrocedare nu se naste. Ce se ntmpla nsa daca, sunt ntr-un iteambele conditii prevazute de art. 36 din Lege, expropriatul formuleaza cerereaexpresa de retrocedare si, totusi ulterior acestui moment, expropriatorul ncepe lucrari de licenta, lucrari de dizertatie, licenta la comanda de interes public sau se emite o noua declaratie de utilitate publica S-ar putea sustine ca atunci scopul exproprierii se realizeaza implicit si ca nu ar mai trebui recunoscut dreptul la retrocedare. Credem ca, dimpotriva, si n acest caz ar trebui recunoscut dreptul persoanei expropriate din moment ce premisele incluse n reglementarea din art. 36 sunt prezente.Pe de alta parte este firesc ca acelasi drept de retrocedare sa fie recunoscut si nsituatia n care administratia nu respecta scopul definit ca atare n declaratia deutilitate publica si afecteaza bunul unui alt scop (fie el chiar de utilitate publica).

1.L. Pop, Dreptul de proprietate si dezmembramintele sale, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2001, p. 77 si urm. 2.L Pop, op.cit., p.94 IV.5. Dreptul de preemitiune(lucrari de licenta, lucrari de dizertatie, licenta la comanda) Dreptul de preemtiune reprezinta dreptul uneia din parti de a fi preferata unei alte persoane la cumpararea sau vnzarea unui anumit bun. Legea nr. 10/2001 modificata prin Legea 247/2005. Articolul 17. alin.1 din prezenta lege precizeaza ca locatarii imobilelor avnd destinatiile aratate n anexa nr. 2 lit. a) si lit. b) pct. 1[Lista imobilelor ce intra sub incidenta art. 16 din Legea nr. 10/2001, republicata: imobile ocupate de unitati si institutii de nvatamnt din sistemul de stat (gradinite, scoli, licee, colegii, scoli profesionale, scoli postliceale, institutii de nvatamnt superior); lista imobilelor ce intra sub incidenta art. 13 alin. 2 din Legea nr. 10/2001, republicata imobile ocupate de sedii ale partidelor politice legal nregistrate], care face parte integranta din prezenta lege, au drept de preemtiune la cumpararea acestora. n situatia imobilelor-constructii care fac obiectul notificarilor formulate potrivit procedurilor prevazute la capitolul III din lege si carora le-au fost adaugate, pe orizontala si/sau verticala, n raport cu forma initiala, noi corpuri a caror arie desfasurata nsumeaza peste 100% din aria desfasurata initial si daca partile nu convin altfel, fostilor proprietari li se acorda sau, dupa caz, propun masuri reparatorii prin echivalent. Masurile reparatorii prin echivalent vor consta n compensare cu alte bunuri sau servicii oferite n echivalent de catre entitatea nvestita potrivit prezentei legi cu solutionarea notificarii, cu acordul persoanei ndreptatite, sau despagubiri acordate n conditiile legii speciale privind regimul de stabilire si plata a despagubirilor aferente imobilelor preluate n mod abuziv. Detinatorul suprafetei adaugate imobilului preluat are drept de preemtiune la cumpararea suprafetei restituite fostului proprietar sau, dupa caz, mostenitorului acestuia, dispozitiile art. 17

fiind aplicabile n aceste situatii indiferent de calitatea detinatorului. Noul proprietar al suprafetei restituite n proprietate potrivit art. 181 alin. 2 are un drept de preemtiune la cumpararea suprafetei adaugate imobilului dupa trecerea acestuia n proprietatea statului, dispozitiile art. 17 alin. 2 si 3 fiind aplicabile n mod corespunzator. Legea 26/1996, Codul silvic. lucrari de licenta, lucrari de dizertatie, licenta la comanda Potrivit art. 52 alin. 1 din Codul silvic: Statul, prin autoritatea publica centrala care raspunde de sivicultura, are un drept de preemtiune la toate vnzarile de bunavoie sau silite, la pret si n conditii egale, pentru enclavele din fondul forestier proprietate publica si terenurile limitrofe acestora, precum si pentru terenurile acoperite cu vegetatie forestiera. Acesta constituie un drept subiectiv civil, legal, patrimonial, incesibil si temporar, recunoscut statului n calitatea sa de persoana juridica, n temeiul caruia acesta poate dobndi proprietatea terenurilor ce constituie enclave din fondul forestier proprietate publica sau sunt limitrofe acestui fond, precum si terenurile acoperite cu vegetatie forestiera, n cazul vnzarii lor, cu preferinta fata de orice cumparator, la pret si conditii egale. Art. 53 alin. 2 din Codul silvic dispune: Proprietarul vnzator este obligat sa ncunonstiinteze, n scris, unitatea silvica teritoriala n raza careia se afla terenul respectiv, n legatura cu intentia de vnzare. Unitatea silvica sesizata si va manifesta optiunea n termen de 30 de zile, dupa care dreptul de preemtiune nceteaza. Desi legea nu prevede expres, nstiintarea trebuie sa cuprinda elementele esentiale ale viitorului contract de vnzare-cumparare si anume datele necesare pentru identificarea terenului, pretul pretins, conditiile vnzarii. Numai astfel statul poate aprecia daca este cazul sau nu sa-si exercite dreptul de preemtiune. Art. 52 din Codul silvic dispune expres ca dreptul statului se exercita la pret si n conditii egale. Aceasta nseamna ca statul nu va putea cumpara la un pret inferior celui oferit de un alt potential cumparator. Revine vnzatorului sarcina de a dovedi care este acest pret, prezentnd, spre exemplu, o oferta de cumparare sau chiar un antecontract de vnzare-cumparare ncheiat cu un tert. Evident, aceasta problema nu se va pune atunci cnd oferta de vnzare a fost facuta direct statului, la un pret determinat. Daca statul va refuza sa cumpere, terenul nu va putea fi nsa vndut altcuiva la un pret inferior.Dreptul de preemtiune al statului se exercita si n cazul vnzarilor silite, adica al acelor vnzari care se realizeaza numai prin licitatie publica n cazul executarii silite imobiliare sau n cea a unei proceduri de lucrari de licenta, lucrari de dizertatie, licenta la comanda redresare sau de lichidare judiciara a unei sociatati comerciale reglementata de Legea nr. 64/1995. Sanctiunea nerespectarii dreptului statului este nulitatea absoluta, prin art. 52 alin. 2 (teza finala) din Codul silvic dispunndu-se ca vnzarea facuta cu nerespectarea dispozitiilor de mai sus este nula de drept, interesul astfel ocrotit fiind cel general. Ca urmare, actul va putea fi atacat cu actiune n constatarea nulitatii absolute de catre stat, procuror, partile actului juridic sau de orice alta persoana care are interes. Nulitatea va putea fi invocata chiar si de instanta, din oficiu. Vor atrage sanctiunea nulitatii absolute att ncheierea contractului de vnzare-cumparare fara efectuarea nstiintarii prevazute de lege ct si ncheierea sa nainte de expirarea termenului de

optiune de 30 de zile. Aceeasi va fi situatia si atunci cnd vnzarea se va realiza catre un tert, dupa ce statul si-a manifestat intentia de a cumpara sau de a nu cumpara, dar n alte conditii, mai avantajoase, cuprinse n nstiintarea facuta conform art. 52 din Codul silvic. IV.6. Dreptul de retentie

Dreptul de retentie se constituie in dreptul pe care o persoana care detine un bun mobil sau imobil al altcuiva, refuza restituirea acestia pana la momentul in care acea persoana isi va executa obligatiile pe care le are fata de cel care detine lucrul si totodata, toate sumele pe care acesta le-a cheltuit cu pastrarea, imbunatatirea sau intretinerea lucrului. Pentru a se putea invoca dreptul de retentie este necesar sa existe o legatura intre bunul retinut si obligatiile neexecutate ale creditorului restituirii.Se poate considera o conexiune : -Atunci cand creanta s-a nascut in legatura cu lucrul - Cand detinerea bunului si creanta corelativa au fost prilejuite de acelasi raport juridic n practica s-a decis ca, pentru a se invoca dreptul de retentie, bunul trebuie sa fie in proprietatea exclusiva a debitorului detinatorului. Cazuri de recunoastere a dreptului de retentie ( caracter de exemplu): lucrari de licenta, lucrari de dizertatie, licenta la comanda - Creditorul gajist refuza restituirea bunului dat n gaj nainte de a fi primit plata creantei - Comostenitorul supus raportului este n drept sa nu restituie imobilul masei succesorale pana nu i se vor restitui cheltuielile facute cu imobilul. - Chiriasul a carui evacuare se solicita, poate invoca dreptul de retentie pna la primirea despagubirilor pentru cheltuielile facute cu imobilul. - Depozitarul care a facut cheltuieli pentru conservarea si ntretinerea bunului, il poate retine pna la momentul n care i se ntorc cheltuielie facute cu bunul sau se platesc daunele pe care le-a suportat datorita depozitului. Natura juridica a dreptului de retentie: -Este opozabil tuturor creditorilor chirografari si titularului bunului - Este opozabil creditorilor privilegiati si ipotecari ai acelui bun daca dreptul acestora s-a nascut ulterior intrarii bunului in detentia creditorului retenor -Este opozabil subdobanditorului bunului -Nu confera prerogativa urmaririi bunului n mana altei persoane -Dreptul de retentie inceteaza prin pierderea retentiei si nu mai poate fi castigat -Dreptul de retentie este indivizibil - Confera titularului dreptului de retentie doar o detentie precara deci nu are dreptul la fructe si nici nu poate invoca uzucapiunea - Nu confera posibilitatea vanzarii bunului pentru a fi platit din pretul obtinut Invocarea dreptului de retentie: -De regula se invoca pe cale de exceptie in litigii privind restituirea bunului -Alte ori este o exceptie de neindeplinire a contractului

- Poate fi invocat pe calea unei contestatii la executare a unei hotarari judecatoresti privind restituirea ori de cate ori acest drept s-a nascut ulterior pronuntarii hotararii lucrari de licenta, lucrari de dizertatie, licenta la comanda

CAPITOLUL V MODURILE DE DOBNDIRE A DREPTULUI DE PROPRIETATE Clasificare Modurile de dobndire a drepturilor reale pot fi clasificate n functie de mai multe criterii: Dupa ntinderea dobndirii: - moduri de dobndire universala sau cu titlu universal; -moduri de dobndire cu titlu particular. Dupa caracterul dobndirii: -moduri de dobndire cu titlu oneros; -moduri de dobndire cu titlu gratuit. Dupa momentul la care se produce momentul dobndirii: -moduri de dobndire inter vivos; - moduri de dobndire pentru cauza de moarte -mortis causa. Dupa situatia juridica a bunului n momentul dobndirii: -moduri de dobndire originare; -moduri de dobndire derivate. Legea ca mod de dobndire a drepturilor reale.n conceptia Codului civil, domeniul de aplicare ale legii n aceasta materie cuprinde: -dobndirea fructelor prin posesia de buna-credinta (art.485 C. civ.); - dobndirea coproprietatii zidului comun, care n fond este o vnzare silita (art.597 si 598 C. civ.); - dobndirea mobilelor prin posesia de buna-credinta. lucrari de licenta, lucrari de dizertatie, licenta la comanda V.1.Hotarrea judecatoreasca, mod de dobndire a drepturilor reale Hotarrea judecatoreasca constituie un mod de dobndire a dreptului de proprietate sau a altor drepturi reale numai atunci cnd ea are un caracter constitutiv de drepturi. Prezinta acest caracter hotarrea judecatoreasca prin care se dispune exproprierea unui imobil proprietate privata pentru utilitate publica sau hotarrea judecatoreasca pronuntata ntr-o cauza care are ca obiect suplinirea consimtamntului uneia din parti la ncheierea unui act translativ de proprietate. V.2.Traditiunea (predarea materiala) Prin traditiune se ntelege predarea materiala a unui bun. n prezent, traditiunea opereaza transferul proprietatii n cazul asa-numitelor daruri manuale, adica al unor donatii curente, de mica importanta, care se executa imediat, prin predarea lucrului donat, fara a fi necesara o forma speciala. V.3.Ocupatiunea

Ocuparea, denumita de Codul civil ocupatiune, ca mod de dobndire a drepturilor reale, consta n luarea n posesie a unui bun care nu apartine nimanui, deci a unui bun fara stapn. n prezent, se admite ca n aceasta categorie ar intra: apa de baut sau pentru trebuintele casnice, atunci cnd aceasta este luata de la un izvor natural, precum si vnatul sau pestele, cnd sunt dobndite legal. V.4.Accesiunea Accesiunea consta n ncorporarea materiala a unui lucru mai putin important ntr-un lucru mai important. Titularul dreptului asupra lucrului mai important devine si titularul bunului mai putin important. Dupa obiectul principal la care se refera, accesiunea poate fi imobiliara si mobiliara. Accesiunea imobiliara poate fi naturala si artificiala. Accesiunea imobiliara naturala consta n unirea a doua bunuri care apartin unor proprietari diferiti, fara interventia omului, dintre care cel putin bunul principal este un bun imobil. Codul civil reglementeaza urmatoarele cazuri de accesiune imobiliara naturala: aluviunea, avulsiunea, insulele si prundisurile, accesiunea albiei parasite si accesiunea animalelor. Accesiunea imobiliara artificiala presupune interventia omului. n Codul civil sunt reglementate doua cazuri de accesiune artificiala: -constructia sau plantatia facuta de proprietar, pe terenul sau, nsa cu materialele altc lucrari de licenta, lucrari de dizertatie, licenta la comanda uiva; -constructia sau plantatia facuta de o persoana, cu materialele sale, nsa pe terenul altcuiva. Codul civil porneste de la ideea ca lucrul principal este terenul, iar prin accesiune, proprietarul terenului devine si proprietar al constructiei sau al plantatiei. Accesiunea mobiliara presupune unirea a doua bunuri mobile care apartin la proprietari diferiti ori confectionarea sau obtinerea unui bun de catre o persoana prin munca sa, folosind materialele altuia. n Codul civil sunt reglementate trei cazuri de accesiune mobiliara: adjunctiunea, specificatiunea si confuziunea sau amestecul. Regula este ca, n toate cazurile, proprietarul bunului principal devine si proprietar al bunului mai putin important, unit cu primul, avnd obligatia de a plati despagubirile corespunzatoare. V.8.Uzucapiunea (prescriptia achizitiva) Uzucapiunea este un mod de dobndire a proprietatii sau a altor drepturi reale cu privire la un lucru, prin posedarea nentrerupta a acestui lucru n tot timpul fixat de lege.Pot fi dobndite prin uzucapiune dreptul de proprietate privata si dezmembramintele acestuia, uzufructul, uzul, abitatia, servitutile si superficia. Uzucapiunea nu se aplica n privinta bunurilor imobile proprietate publica, deoarece acestea sunt inalienabile si imprescriptibile. Efect al posesiei, uzucapiunea presupune ntotdeauna o posesie utila, adica neafectata de vicii. Simpla detentie precara ori posesia viciata, orict ar dura n timp, nu poate duce niciodata la uzucapiune. Uzucapiunea poate fi de doua feluri: uzucapiunea de 30 de ani (art.1890 C. civ.,) si uzucapiunea de 10 pna la 20 de ani, dupa distinctiile stabilite n art.1895 C. civ., cnd posesia a fost de bunacredinta si s-a ntemeiat pe un just titlu. Principalul efect al uzucapiunii este acela ca posesorul devine titular al dreptului de proprietate sau al altui drept real asupra bunului posedat n timpul cerut de lege. Efectul uzucapiunii este retroactiv, n sensul ca uzucapantul va fi considerat

proprietar, nu din momentul mplinirii termenului, ci chiar din ziua n care a nceput posesia. lucrari de licenta, lucrari de dizertatie, licenta la comanda

V. 9. Succesiunea Potrivit art. 644 Cod civil, proprietatea bunurilor se dobndeste si se transmite prin succesiune, prin legate, prin conventie si prin traditiune. Termenul de succesiune desemneaza, n general, transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate catre una sau mai multe persoane fizice sau juridice, ori catre stat. Mostenirea este reglementata n Codul civil, Legea nr. 319/1944 privind drepturile succesorale ale sotului supravietuitor, precum si n alte acte normative, cum aer fi Legea nr. 18/1991, Legea nr. 112/1995 sau Legea nr. 10/2001. n raport de prevederile art. 650 Cod civil, mostenirea este de doua feluri: - mostenire legala; - mostenire testamentara. Mostenirea este legala cnd transmisiunea patrimoniului succesoral are loc n temeiul legii. Mostenirea este testamentara n cazul cnd transmiterea patrimoniului succesoral sau o parte a acestuia are loc n temeiul vointei celui care lasa mostenirea manifestata prin testament. Persoanele desemnate de testator sa culeaga mostenirea se numesc legatari. Legatararul poate fi: - universal, cu vocatie la ntregul patrimoniu succesoral; - cu titlu universal, cu vocatie la o fractiune din patrimoniul succesoral; - particular, cu vocatie la bunuri determinate. lucrari de licenta, lucrari de dizertatie, licenta la comanda

lucrari de licenta

CONCLUZII Ca o concluzie la cele n lucrarea de fata s-a ncercat pe scurt relatarea dreptului de expropiere a unei propietati. Situatiile care pot fi calificate ca oforma de expropriere de fapt sunt ignorate n legislatia si practica instantelor romne. Unicul remediu, n aceste conditii, ramne o modificare a legislatiei cu privire laexproprierea pentru cauza de utilitate publica, astfel nct aceasta sa permita o procedura prin care o persoana care se afla n fata unei exproprieri de fapt sa poata sa obtineobligarea autoritatilor de a declansa procedura de expropriere si de a cumpara bunul ceeste folosit n folosul comunitatii.

Altfel, se poate ajunge facil, precum n cauza Burghelea, la ipoteze n care persoane private suporta costul unei utilitati publice, ceea ce este nefiresc si contravinetuturor prevederilor n materia protectiei oferite dreptului de prprietate proportionalitatii unei privari de proprietate este aceea ca indemnizarea sa survina ntr-uninterval de timp rezonabil de la momentul pierderii proprietatii, ntruct proportionalitatea impune ca interesele divergente sa sufere o satisfacere a lor concomitenta. n plus, o ntrziere excesiva a platii indemnizatiei agraveaza pierdereafinanciara a persoane vizate, datorata efectelor devalorizarii monetare, si poate fi privitala rndul sau ca o atingere grava a substantei dreptului de proprietate,afectnd proportionalitatea ntre interesele colectivitatii si cele private. Rezulta asadar din cel expuse maisus ca exproprierea de fapt este destul de greu compatibila cu dispozitiile conventionalecare protejeaza dreptul de proprietate. n masura n care o privare de proprietate de fapttrebuie sa fie prevazuta de lege, trebuie sa vizeze un scop de utilitate publica si trebuie safie nsotita de acordarea unor despagubiri anterioare actului n sine, este greu de imaginatcum aceasta poate sa ramna la nivelul unei exproprierii de fapt, fara a se transforma ntr-o expropriere de drept lucrari de licenta, lucrari de dizertatie, licenta la comanda BIBLIOGRAFIE C.HAMANGIU,I.ROSSETI-BALANESCU,AL.BAICOIANU-Tratat de drept civil Romn, editia a III-a, Bucuresti, Editura Rosetti, 2005,p.35-39 ANTONIE IORGOVAN Tratat de Drept administrative, Vol.I-II, Biblioteca Juridica, Nemira, Bucuresti, 2000 UNGUREANU, O.- Dreptul de proprietate.Drept civil. Drepturile reale, editia a III-a, Bucuresti, Editura Rosetti, 2005, p. 135 PEISER, G.- Droit administratif. Function publique deEtat, territoriale et hospitaliere. Domain public. Expropriation, requisition. Travaux publics, Paris, Dalloz, 1999, p. 118 CHELARU, E.- op.cit., Bucuresti, Editura C.H. Beck, 2006, p. 40 FRENTIU, G.C.- Exproprierea n vederea executarii de lucrari de constructie de autostrazi si drumuri nationale sau de reabilitare si extindere a infrastructurii feroviare. n: Revista Dreptul, nr. 10/2006, p. 102 HAMANGIU, C., ROSETTI-BALANESCU- I., Baicoianu, Al., op.cit., p. 33 STOICA, V.- Exproprierea pentru cauza de utilitate publica, n Dreptul nr. 4/2004, Adam I.- Drept civil. Teoria generala a drepturilor reale BRSAN C, M.GAITA, M.M.PIVNICERU. -Drept civil. Drepturile reale FILIPESCU I. DREPT CIVIL. -Dreptul de proprietate si alte drepturi reale EUGEN CHELARU.- Efectele juridice ale exproprierii pentru cauza de utuilitate public lucrari de licenta, lucrari de dizertatie, licenta la comanda

comanda licenta lucrari de dizertatie lucrari de licenta