UNIVERSITATEA VALAHIA TARGOVITE FACULTATEA DE DREPT I TIINE POLITICE SPECIALIZAREA JURNALISM

PROFESOR COORDONATOR:
LECTOR DR. UNIV. LUMINIA DRGHICESCU

STUDENT: Lela Ionu Alexandru

TRGOVITE 2012

UNIVERSITATEA VALAHIA TARGOVITE FACULTATEA DE DREPT I TIINE POLITICE SPECIALIZAREA JURNALISM

TEORIA EDUCAIEI FIZICE I SPORTULUI

PROFESOR COORDONATOR:
LECTOR DR. UNIV. LUMINIA DRGHICESCU

STUDENT: Lela Ionu Alexandru

TRGOVITE 2012

Cuprins

Introducere

Capitolul I. Noiuni fundamentale

Capitolul II. Funciile educaiei fizice

Capitolul III. Calitile motrice

Capitolul IV. Particulariti morfo-funcionale i psihice ale elevilor din ciclul primar

Concluzii

Bibliografie

Anexe

Introducere

Lucrarea de fa reprezint un studiu asupra aspectului teoretic al disciplinei de educaie fizic i sport. De asemenea am urmrit s evideniez caracterele psiho-motorii ale copiilor n anumite condiii de stres fizic. Lucrarea este mprit n patru capitole reprezentative. n primul capitol am prezentat noiunile fundamentale ale educaiei fizice i sportului, ilustrnd aspectele teoretice care compun modul de organizare i evaluare al acestei discipline. Un aspect important al acestui capitol l reprezint prezentarea legislaiei educaionale i a metodologiei necesare actului educaional propriu-zis. n al doilea capitol am enumerat funciile educaiei fizice. n funcie de caz, clas i vrst, educaia fizic i sportul n general capt o serie de sensuri i funcii diferite. n fapt se dorete acelai rezultat, meninerea sntii fizice a elevilor i educaia sportiv. Elevii sunt nvai s aib grij de corpul lor. De asemenea am artat cum sportul dinamizeaz relaiile dintre elevi i ajut la modificarea pozitiv a mentalitii copiilor prin beneficiile aduse de jocurile practicate de copii la coal sau n timpul liber. Al treilea capitol prezint calitile motrice ale procesului educativ al educaiei fizice i sportului. Motricitatea ca funcie fizic uman reprezint baza educaiei fizice. Totul se bazeaz pe micare. Astfel profesorul are grij la clas de modul n care elevii i folosesc muchii fr a se rni sau modul de dozare al efortului. Ultimul capitol reprezint de fapt un studiu de caz privitor la caracteristicile psihomotorii ale elevilor din ciclul primar. Am inut cont n acest capitol de calitile motorii specifice vrstei colii generale. Pentru realizarea acestei lucrri am utilizat o bibliografie bogat bazat pe lucrri cu caracter specific pedagogic din care am selectat informaiile cele mai importante. Lucrarea de fa creeaz o platform teoretic util n studierea aspectelor motrice caracteristice unei anumite vrste.

Capitolul I
Noiuni fundamentale
Educaia fizic este "activitatea care valorific sistematic ansamblul formelor de practicare a exerciiilor fizice n scopul mririi, n principal, a potenialului biologic al omului conform cerinelor sociale".1 Educaia fizic este: fiziologic prin natura exerciiilor folosite; - pedagogic prin metodele utilizate; - biologic prin efectele produse asupra organismului; - social prin modul de organizare i desfurare. Considerat mult vreme ca o activitate limitat la nivel instituionalizat [diversele cicluri de nvmnt], educaia fizic i-a lrgit aria de cuprindere odat cu generalizarea noiunii de educaie permanent. In prezent, educaia fizic se adreseaz tuturor categoriilor de populaie, adaptndu-i obiectivele, mijloacele, metodele i formele de organizare la specificul fiecreia dintre ele, fiind cunoscute urmtoarele subsisteme: profesional, special i superior; educaia educaia fizic a tinerei generaii din unitile precolare, nvmntul primar, gimnazial, liceal, fizic profesional - care se adreseaz diverselor sectoare economice (metalurgie, minerit, chimie etc.) sau specializri ce presupun eforturi fizice intense (scafandri, piloi etc) - educaia fizic a persoanelor vrstnice sau suferinde de un handicap etc.2 Sportul este activitatea de ntrecere constituita dintr-un ansamblu de aciuni motrice difereniate pe ramuri de sport, desfurata intr-un cadru instituionalizat sau independent, prin care se caut perfecionarea posibilitilor morfo-funcionale si psihice, concretizate in performante obinute in competiii, ca: record, depire proprie sau a partenerilor. Sportul se clasifica in: sportul pt. Toi ; sportul de performanta ; sportul adaptat. Caracteristica principala a sportului o reprezint competiia. Caracterul competitiv al sportivului nu exclude valenele formative. O alta caracteristica a sportului este reprezentata de faptul ca el este accesibil numai celor cu aptitudini. Clasificri ale sportului: 1.in funcie de numrul de competitori: sporturi pe echipe; sport individual; sporturi mixte. 2.in funcie de perioada de an in care se desfoar: sporturi de sezon; sporturi pentru tot anul calendaristic.3.in funcie de includerea in J.O: sporturi olimpice; sporturi neolimpice. 4.in funcie de sexul sportivilor: sporturi feminine; sporturi
1 2

ALEXEI, M, Metodica nvrii probelor atletice, Edit. Napoca Star, 2006, p. 112. Ibidem.

masculine; sporturi pt. ambele sexe.5.in funcie de rspndire: sporturi naionale; sporturi internaionale. 6.in funcie de caracteristicile sportului: sporturi anaerobe; aerobe; mixte. Capacitatea motrica reprezint ansamblul posibilitilor motrice naturale si dobndite pin care se pot realiza eforturi variate ca structura si dozare. Factori care influeneaz capacitatea motrica: procese psihice; procese biochimice; nivelul indicilor de dezvoltare fizica. Exista 2 tipuri de capacitate motrica: 1.capacitate motrica generala formata din calitile motrice de baza (fora, viteza, rezistenta, ndemnare); deprinderile si priceperile de baza si utilitar aplicative. 2.capacitatea motrica specifica formata din caliti motrice specifice ramurii de sport respective; deprinderi si priceperi motrice specifice ramurii de sport respective. Aptitudini motrice apar ca o rezultanta a interaciunii dispoziiilor ereditare cu condiiile educative de formare a acestora si activitatea subiectului. Aptitudinea este ereditate plus influenta mediului (nvare+acionare+stimulare). In literatura psihologica de specialitate se disting: aptit. Generale (inteligenta, memorie, atenie,etc.); aptit. Specifice pentru domenii foarte precise (muzica, tehnica, sport). In cadrul aptit. Sportive ntlnim: aptit. Sportive generale (simul orientrii, dorina de ntrecere, coordonarea,etc.); aptit. Sportive specifice practicri unei ramuri de sport. Performanta este determinata de numeroase aptit. Cum ar fi: somatice (nlime, greutate); funcionale (tip de activitate nervoasa superioara, capacitate vitala); biochimice (tip metabolism, capacitate de refacere); general motrice (capacitatea de nvare, capacitatea de refacere psihica); psiho-motrice (coordonare generala, echilibru, viteza de reacie, schema corporala); motrice (viteza, fora, rezistenta, ndemnare); psiho-intelectuale (atenie, gndire, imaginaie); psiho-afective (echilibru afectiv, rezistenta la stres); psihoreglatorii voluionale (efort voluntar, perseverenta, combativitate, rezistenta la durere).3 Efort fizic efortul din antrenament reprezint procesul nvingerii contiente, de ctre sportiv, a solicitrilor din pregtire pt. perfecionarea fizica, pt. atingerea unui nivel tehnicotactic superior, precum si pt. accentuarea factorilor psihici si intelectuali, ale cror rezultate produc, in mod voit, modificri ale capacitii de performanta si adaptarea organelor si sistemelor implicate. Clasificri ale efortului dup diveri factori: mrime: uor (mic Fc sub 100 puls/min; moderat Fc sub 120 puls/min); greu (optim Fc sub 140 puls/min; intens Fc sub 160 puls/min); sever (maximal Fc sub 180 puls/min; exhaustiv Fc peste 180 puls/min); orientare efort anaerob, efort aerob-anaerob, efort aerob; selectiva, complexa; de lecie, de microciclu, de mezociclu; tip de efort: de antrenament, de concurs, specific, nespecific. Act motric reprezint faptul simplu de comportare realizat prin muchii scheletici in vederea obinerii unui efect elementar de adaptare sau de construire a unei aciuni motrice.
3

ALEXEI, M., MONEA, Gh.,BOGDAN, V., - Tehnica probelor de atletism, p. 87.

Producerea unui act motric voluntar se bazeaz pe trei sisteme mari: informaional, reglator, efector. Aciunea motrica este un ansamblu de acte motrice astfel structurate nct realizeaz un tot unitar in scopul rezolvrii unor sarcini imediate care pot fi izolate sau nglobate in cadrul unei activiti motrice. Aciunile motrice se cldesc pe acte motrice precise si automatizate. Dezvoltarea aciunilor motrice se bazeaz pe: combinarea actelor motrice, exersarea si coordonarea actelor motrice in condiii standard si apoi schimbtoare. Aciunile motrice au structuri bine definite, fiind grupate sub forma deprinderilor motrice.4 Activitatea motrica desemneaz ansamblul de aciuni motrice ncadrate intr-un sistem de idei, reguli si forme de organizare, in vederea obinerii unui efect complex de adaptare a organismului si de perfecionare a dinamismului acestuia. Activitatea motrica releva forma de organizare, coninutul si finalitile pe care le au de ndeplinit E.F.S. Motricitatea definete totalitate actelor motrice realizate de om pt. ntreinerea relaiilor sale cu mediul natural si social. Micarea nu se produce separat ca act in sine, izolat de funciile psiho-intelectuale. Aciunea, chiar si cea mai simpla, presupune conlucrarea unor procese de cunoatere. Micarea, redusa la contraciile musculare care o produc sau la deplasrile in spaiu care urmeaz, nu este dect o abstracie fizica sau mecanica. Psihomotricitatea explica importanta motricitatii in dezvoltarea somatica si psihica. Manifestarea psihica si cea motrica reprezint. elementele fundamentale ale adaptrii sistemului. Dezvoltarea psihomotricitii este un proces extrem de complex ce are ca factori determinani predispoziiile si plasticitatea S.N.C (motenite genetic) si educaia.5 Performanta este un rezultat valoros individual sau colectiv, obinut intr-o competiie, sportiva si exprimata in cifre absolute, dup sistemul locurilor oficiale sau prin locul ocupat in clasament. Performanta sportiva mai poate fi definita ca o valoare bio-psiho-sociala realizata in cadrul unor competiii oficiale, ca rezultat a unei capacitai multiplu determinate si apreciate pe baza unor criterii sau baremuri riguros stabilite. Capacitatea de performanta poate fi definita ca rezultatul interaciunii operaionale a unor sisteme bio-psiho-educagene, concretizate in valori recunoscute si clasificate pe baza unor criterii elaborate social istoric. Capacitatea de performanta este manifestarea complexa a disponibilitilor individului, materializata in valori obiective sau obiectivitatea in pct. locuri, clasamente, etc. capacitatea de performanta este determinata de interaciunea a patru factori:

4 5

ALEXEI, M., MONEA, Gh.,BOGDAN, V, op.cit., p. 91. Ibidem.

aptitudinile, atitudinile, ambianta si antrenament. La acetia se adaug si ali factori mai ndeprtai fr aciune direct, cum ar fi: religia, tradiiile, etc. Competiia sportiva este o forma de organizare a ntrecerii, intre sportivii de diferite categorii, ce are ca obiect principal compararea performantelor (rezultatelor) conform unor reguli precise si unor normative stabilite anterior. Caracteristici ale competiiei: - sunt forme de organizare stimulative pt. sportivi, ncununndu-le ntreaga activitate de pregtire. El sunt puncte nodale ale ntregului proces de antrenament programat pe termen lung; - competiia constituie mijloace de dezvoltare integrala a capacitaii de performanta; - competiiile fac posibil schimbul de informaii in numeroase direcii (antrenor, sportiv, adversar, public, media), motiv pt. care sunt considerate ca adevrai factori de reglare si dezvoltare sociala; - competiia se constituie ca pri componente ale vieii social-culturale; - competiia la care participa sportivii de cel mai nalt nivel se constituie ca factori economici, de profit pt. cei implicai.6

ALEXEI, M. - Atletism. Tehnica Probelor, 2005, Edit. Presa Universitar, p. 99.

Capitolul II
Funciile educaiei fizice

Funciile sunt destinaii constante ale unui fenomen i ele deriv din ideal, n sensul c se subordoneaz acestuia. Prin funcii se realizeaz idealul educaiei fizice, se face apropierea fa de aceasta. Toate funciile educaiei fizice sunt foarte importante i i dovedesc eficiena numai dac sunt ndeplinite n sistem influenndu-se i completndu-se reciproc. Funciile educaiei fizice sunt de dou feluri, specifice i asociate. Funciile specifice vizeaz cele dou coordonate ale obiceiului de studiu propriu Teoriei i Metodici: dezvoltarea fizic i capacitatea motric. Funciile asociate ntregesc efectele practicrii exerciiilor fizice asupra fiinei umane.7 Funcia de perfecionare a dezvoltrii fizice face parte din categoria celor specifice i are rol prioritar mai ales n educaie fizic a tinerei generaii. Rolul dezvoltrii fizice armonioase , a unor indici superiori pe plan somatic i pe cel funcional , pentru via i activitatea oamenilor de toate vrstele este prea binecunoscut i nu este negat sau contestat de nimeni.8 Funcia de perfecionare a capacitii motrice face parte tot din categoria celor specifice educaiei fizice. Prin aceast funcie sunt vizate cele dou elemente componente ale capacitii motrice: calitile motrice, deprinderile i priceperile motrice. Rolul capacitii motrice pentru un randament sporit pe toate planurile vieii i n ntregirea personalitii umane nu mai trebuie argumentat. Funcia igienica face parte din categoria celor asociate i vizeaz cerina fundamentala de meninere a unei stri optime de sntate a oamenilor. Prin educaia fizic se acioneaz prioritar preventiv pe acest plan. Se poate, cu ajutorul exerciiilor fizice s se acioneze i pentru corectarea unor deficiene pe planul sntii.9 Funciia recreativa este o alta funcie asociat pentru educaia fizic . Ea trebuie neleas cel puin n urmtoarele dou sensuri:

BARBU, C., STOICA, M. (2000), Metodica predrii exerciiilor de atletism n lecia de educaie fizic, Edit. Printech, Bucureti, p. 128. 8 Ibidem. 9 BOGDAN,C.(1998) Teoria antrenamentului sportiv,Arad,Edit.Vasile Goldis, p. 178.

- asigurarea, prin activitatea de educaie fizic a fondului de calitii, deprinderi i priceperi motrice necesare c oameni de diferite vrste s poat petrece n mod util i plcut, adic recreativ timpul lor liber ( cotidian, sau n vacante i concedii ). - asigurarea condiiilor i dezvoltarea interesului pentru urmrirea, tot n timpul liber , direct sau prin mass-media, a ntrecerilor motrice de bun calitate sau a unor activitii motrice desfurate necompetitiv.10 Funcia de emulatie face parte tot din categoria celor asociate pentru educaia fizic. Aceasta funcie trebuie sa se materializeze prin dezvoltarea spiritului competitiv care caracterizeaz n general fiina umana, a dorinei permanenei de depire i autodepire dar numai n limitele regulamentare corecte i cu atitudine de fairplay. n acest sens se impune promovarea frecvent n educaia fizic a ntrecerii prin jocuri de micare sau jocuri sportive, tafete, parcursuri aplicative, concursuri, etc. Prin aceast modalitate se dezvolt i creativitatea subiecilor, dorina de a ctiga, de a obine victoria, de a se situa pe primele locuri, etc., aspecte deosebit de importante mai ales pentru elevi. Funcia educativa este tot o funcie asociat a educaiei fizice dar este considerat c fiind mai complex prin prisma influenelor asupra dezvoltrii personalitii umane n integritatea sa. Influena educaiei fizice este eviden pe planul dezvoltrii laturii fizice a personalitii. n acelai timp, nsa sunt influene deosebite pe care le poate avea educaia fizic, bine conceput i realizat asupra dezvoltrii celorlalte laturi ale personalitii umane: intelectual, moral, estetic i tehnico-profesional. Pe plan intelectual se pot desprinde cel puin urmtoarele dou direcii evidene: narmarea subiecilor cu cunotine de baz din domeniul fiziologiei i igiena efortului fizic, al biomecanicii de execuie a actelor i aciunilor motrice, psihologiei activitilor motrice, metodicii, etc., toate aceste cunotine, transmise conform i cerinelor principiului accesabilitii, asigura fondul de baza pentru cunoaterea tiinifica a practicrii exerciiilor fizice pentru contientizarea acesteia. Contribuie n procesul direct de practicare a exerciiilor fizice la dezvoltarea unor trsturi i caliti intelectuale foarte importante cum sunt: atenia, memoria, spiritul de observaie, imaginaia, rapiditatea gndirii, etc. Pe plan moral se poate realiza, de asemenea, o acionare eficienta prin toate activitile de educaie fizic. Accentul trebuie pus pe formarea unor deprinderi i
10

*** Ghidurile metodologice de aplicare a programelor de educaie fizic i sport (nvmntul primar, gimnazial, liceal) (2000) (2001) MEC-SNEE

obiceiuri de comportament corect n ntreceri i competiii, n spiritul respectrii adversarilor i partenerilor de ntrecere, al acceptrii deciziilor arbitrilor, a disciplinei n munca. Pe plan estetic, prin exerciiile tehnice i tactice, situate uneori la nivelul de miestrie, se contribuie cu eficienta la educarea gustului pentru frumos. Practicarea exerciiilor fizice pe fond muzical, att n leciile de educaie fizic cat i n alte forme de organizare, sporete evident influenele educaiei fizice asupra unor caliti i trsturi de ordin estetic (ritm, armonie, graie, etc.). Pe plan tehnico-profesional, contribuia educaiei fizice este de asemenea evidenta. n primul rnd este expresiv aportul la creterea indicilor unor caliti motrice necesare exerciiului cu eficien a profesiilor social-economice. De asemenea, acelai aport este vizibil i n sensul asigurrii unor indici superiori de dezvoltare morfofuncional i de capacitate cu temeinice deprinderi motrice de baza i utilitaraplicative implicate n desfurarea eficienta a majoritii profesiilor.11 Obiectivele EFS: Obiective generale (rangul I) a. meninerea unei stri optime de sntate b. favorizarea proceselor de cretere si dezvoltare fizice armonioase c. dezvoltare CM de baza si a celor specifice ram de sport d. formarea capacitii si a obinuinei de practicare sistematica si corecta a exerciiilor fizice e. formarea deprinderilor si priceperilor motrice de baza, utilitar aplicative f. dezvoltarea unor caliti si trsturi moral-volitive si intelectuale12 Obiective specifice ( rang II) Cele ale fiecrui subsistem al EFS: - tinerei generaii, adulilor, vrstnicilor, profesionale, militare, educaia fizic independenta, sportul pentru toi, baza de masa, sportul de nalta performanta, sportul pentru handicapai.13 Ob de rang III: de la nivelul fiecrui subsistem Ob de rang IV: la nivelul fiecrui an de nvmnt obiective ale educaiei fizice de referin - cadru Ob de rang V: - pentru fiecare trimestru, semestru Ob de rang VI: - ob fiecrei verigi
11 12

IFREA, C.,(2002) Teoria i metodica atletismului. Editura Daveco, Bucureti, p. 155. Ibidem. 13 Ibidem, p. 157.

Ob de rang VII: - ob specifice fiecrei teme sarcini instructive educative Ob de rang VIII: cele operaionale accentul la tema respectiva

Capitolul III
CALITILE MOTRICE
VITEZA Definiie: Viteza e capacitatea organismului umana de a executa aciuni motrice cu ntregul corp sau numai cu anumite segmente ale acestuia, intr-un timp cat mai scurt, deci cu rapiditate, repeziciune, iueala maxima, n funcie de condiiile existente.14 Formele de manifestare A) Viteza de reacie, este viteza reaciei motrice. Ea este dependent de cele cinci elemente: apariie excitaiei n receptor; transmiterea pe cale aferent; analiza semnalului care dureaz cel mai mult; transmiterea pe cale aferent; excitarea muchilor. Viteza de reacie nu este identic pentru toate segmentele corpului, la membrele superioare s-au nregistrat cei mai buni indici. B) Viteza de execuie, este capacitatea de a efectua un act motric sau o aciune motric. Aceast form de vitez se msoar prin timpul care trece de la nceperea execuiei i pn la ncheierea acesteia. C) Viteza de repetiie, care se mai numete i frecvena micrii. Ea const n capacitatea de a efectua aceeai micare ntr-o unitate sau interval de timp prestabilite. Viteza de repetiie este condiionat de tempoul i ritmul micrii. D) Viteza de deplasare este o variant a vitezei de execuie, atunci cnd se pune problema parcurgerii unui spaiu prestabilit contra timp i o variant a vitezei de repetiie atunci cnd se pune problema ct spaiu, ce distan se parcurge ntr-o unitate de timp prestabilit. ncepnd cu vrsta de 10 ani se poate realiza dezvoltarea/educarea vitezei sub toate formele sale de manifestare. exerciiile folosite pentru dezvoltarea vitezei trebuie s fie ori foarte simple ca execuie tehnic, ori bine nsuite ca tehnic. Exerciiile de viteza, ca durat, se ncadreaz ntre 5-6 secunde i 40-45 secunde, dup care se intr n zona rezistenei anaerobe. Viteza se dezvolt/educ n lecie c prima tema, indiferent de timp, spaiu, subieci. Factori care determina valoarea vitezei: - mobilitatea proceselor nervoase - timpul de reacie - fineea analizatorilor
14

ARDELEAN,T.(1990)- Particularitile dezvoltrii calitilor motrice in atletism,IEFS,Bucureti, p. 76.

- fibre albe - valoarea resurselor energetice si coninutul de fosfocreatina si ATP a muchilor - nivelul de dezvoltare a celorlalte cal motrice - lungimea segmentelor - capacitatea de concentrare si mobilizare NDEMNAREA Definiie: ndemnarea presupune urmtoarele componente: capacitatea de coordonare a segmentelor corpului sau a acestuia n ntregime pentru efectuarea unor acte sau aciuni motrice; capacitatea de combinare a micrilor; capacitatea de difereniere a micrilor; echilibrul; precizia; capacitatea de orientare spaiala; amplitudinea.

ndemnarea ar putea fi definit ca fiind capacitatea organismului uman de a efectua acte i aciuni motrice n contextul componentelor anterior menionate, mai ales n condiii variate i neobinuite, cu eficien maxim i cu consum minim de energie din partea executantului.15 Formele de manifestare: A) B) C) ndemnare general necesar efecturii tuturor actelor i aciunilor motrice de ctre oameni, cu eficien maxim i consum minim de energie. ndemnarea specific, caracteristic sau necesar oamenilor care practic diferite probe i ramuri de sport ndemnarea n regimul altor caliti motrice: ndemnarea n regim de vitez, de rezisten, de for.16 Formele de manifestare a ndemnrii trebuie raportate i la alte elemente care reprezint i indici valorici ai calitii respective astfel: 15 16

gradul de dificultate, complexitatea actului sau aciunii motrice, n care se integreaz coordonarea simetrica i asimetrica; indicele de precizie al ncadrrii micrii n spaiu; indicele de vitez, dat de timpul de execuie, tempoul i ritmul execuiei;

ARDELEAN,T, op.cit., p. 81. Ibidem.

indicele de for care rezult din raportarea indicelui de precizie, la gradul de ncordare muscular la lucrul efectuat.

Factori care determina valoarea ndemnrii: - Calitatea SNC - Plasticitatea scoarei cerebrale - Precizia organelor de sim - Experiena motrica anterioara - Capacitatea de anticipare a subiectului - Gndirea creativ - Calitatea transmiterii impulsurilor nervoase pe cai aferente si eferente REZISTENA Definiie: Rezistena este capacitatea organismului uman de a depune eforturi cu o durat relativ lung i o intensitate relativ mare meninnd indici constani de eficacitate optim. Deci este capacitatea de a depune eforturi fr apariia strii de oboseal senzorial, emoional, fizic sau prin nvingerea acestui fenomen.17 Forme de manifestare a) dup criteriul ponderea participrii grupelor musculare i ale marilor funcii i organe, avem: a.1. Rezistena general, care este capacitatea organismului uman de a efectua timp ndelungat acte i aciuni motrice, cu eficient i fr apariia oboselii solicitnd mult sistemul nervos central, sistemul cardiovascular i sistemul respirator. a.2. Rezistena specific care este capacitatea organismului uman de a depune eforturi pe care le implica probele sau ramurile sportive. b) dup criteriul sursele energetice, intensitatea i durata efectului, avem b.1. Rezistena anaeroba care este specific pentru eforturile cuprinse intre 45 sec. i 2 min. b.2. Rezistena aeroba care este specific pentru eforturile care depesc 8 minute adic eforturi de durat lung. De aceea i se mai spune i rezistena lung. b.3. Rezistena mixta care este specific pentru eforturile cuprinse intre 2 i 8 minute, adic eforturi cu durata medie.18 c) Dup criteriul natura efortului, avem: c.1. Rezistena n efort cu intensitate constant; c.2. Rezistena n efort cu intensitate variabil;
17 18

STOICA, M.,(2000) Capacitile motrice n atletism. Editura Printech, Bucureti, p. 52. Ibidem.

d) Dup criteriul modul de combinare cu alte caliti motrice:, avem: d.1. Rezistena n regim de for; d.2. Rezistena n regim de vitez; d.3. Rezistena n regim de ndemnare. Dezvoltarea / educarea rezistenei se poate realiza la orice vrst. Acionarea prioritar, prin corelaie cu celelalte caliti, are loc n perioadele post-pubertare. Ea se poate dezvolta/educa n orice condiii materiale, att n aer liber ct i n interior. n lecia de educaie fizic c i n orice alt form de organizare a practicrii exerciiilor fizice, rezistena trebuie sa fie abordat ca ultim tem de mare importan pentru dezvoltarea/educarea rezistenei este modul de respiraie al subiecilor, raportul ntre inspiraie i expiraie, deci ritmul acestei respiraii n funcie de timpul efortului depus. Verificarea nivelului acestei caliti motrice de baz se face, cel puin n educaia fizic colar, mai mult prin prisma rezistenei mixte (cu durat ntre 2 i 8 minute). Mijlocul prin care se face verificarea este n majoritatea cazurilor, doar alergarea pe 600-800-10001500m.19 Factori favorizani: efortul vegetative tipul fibrelor musculare cele roii sunt lente relaia dintre efort si odihna FORA Definiie: Fora este capacitatea organismului uman de a nvinge o rezisten intern sau extern prin intermediul contraciei musculare. Ea nu trebuie confundat n aceasta postur de calitate motric cu fora ca o caracteristic mecanic a micrii (msurat dup clasica formula F = m x a).20 Forme de manifestare a)
19

posibilitile de activitate a circulaiei, respiraiei si sistemului muscular care susin calitatea metabolismului, glycogen si hormoni calitatea proceselor volitive coordonarea de ctre SNC a activitii aparatului locomotor si a funciilor

Dup criteriul participarea grupelor musculare, avem:

DRAGNEA A., BOTA A. (1999) Teoria activitilor motrice, Editura Didactic i Pedagogic,Bucureti, p. 69. Cuco Constantin, 2002, Pedagogie (Ediia a II-a revzut i adugit), Ed.Polirom, Iai, p. 82.
20

Cuco Constantin, op.cit., p. 125.

a.1. for generala care se manifest atunci cnd la efortul de nvingere a rezistenei particip principalele grupe ale organismului uman. a.2. for specific care se manifest atunci cnd efortul de nvingere a rezistenei particip doar una sau cteva grupe musculare ale organismului uman (cum se ntlnete la unele probe sau ramuri de sport).21 b) Dup criteriul caracterul construciei musculare, avem:

b.1. for statica, cnd prin contracie nu se modific dimensiunile fibrelor musculare angajate n efectuarea actului sau aciunii motrice. Un tip special de for static este cea izotermic. b.2. for dinamic numit i izotonic, cnd prin contracie se modific dimensiunile fibrelor musculare angajate n efort. b.3. for mixt, cnd pentru nvingerea rezistenei se ntlnesc att contracii statice ct i cele dinamice. c) Dup criteriul capacitatea de efort n relaie cu puterea individual, avem: c.1. for maxim sau absolut care poate fi static i mai ales dinanic. c.2. for relativ, care exprim raportul dintre for absolut i greutatea corporal, deci valoarea forei pe kilogram corp. d) Dup modul de combinare cu celelalte caliti motrice, avem: d.1. for n regim de vitez, sau for exploziv. Acest tip de for difer n funcie de segmentul sau segmentele corpului i este influenat de for maxim. d.2. for n regim de rezisten. d.3. for n regim de ndemnare. Unele aspecte metodice Fora poate fi dezvoltat/educat la orice vrst, dar cu precdere dup pubertate, deoarece prin exagerare sau netiin poate avea efecte negative asupra creterii organismului. Pentru dezvoltarea/educarea forei se pot folosi foarte multe exerciii fizice, mai ales cu ncrctur, exerciii fcute dup reguli specifice fiecrui procedeu metodic.

21

Ibidem.

Ca tem fora poate fi abordat att n aer liber, ct i n interior, unde sunt mai multe instalaii i materiale specifice. n lecie sau alt form de organizare a practicrii exerciiilor fizice, fora i rezistena se poate aborda numai ca ultim tem. Fora este calitatea motric cel mai uor de verificat, avnd foarte multe probe de control (precizate n program, instruciuni, etc.) Factori favorizani: numrul fibrelor musculare angrenate in micare si grosimea muchilor coordonarea impulsurilor nervoase reglarea funciilor vegetative de ctre SNC calitatea proceselor metabolice si a substanelor energetice din muchi nivelul de dezvoltare a celorlalte caliti motrice puterea de concentrare, atenia, voina, motivaia durata contraciei musculare 15- 20 sec starea de funcionare a ligamentelor si articulaiilor vrsta ritmuri diurne 9-10 si 18-19 pentru indici crescui22

Mobilitatea, elasticitatea sau supleea musculara Gradul de amplitudine a micrii Forme de manifestare: generala specifica active pasiva

Deprinderile motrice Reprezint caracteristica de ordin calitativ a actelor motrice nvate; n educaia fizic i antrenamentul sportiv, deprinderea motric reprezint un obiectiv, o finalitate a procesului instructiv-educativ-evaluativ; Exist mai multe definiii date deprinderilor motrice, vom aminti cteva mai reprezentative:

Deprinderea motric, o caracteristic, sau o component a actelor nvate, care prin

exersare dobndesc indici superiori de execuie( coordonare precizie, vitez, plasticitate, automatism), M. Epuran,1976;23

22 23

DRAGNEA A., BOTA A, op.cit., p. 167. POPESCU- NEVEANU (1969), Personalitatea i cunoaterea ei, Editura Militar, Bucureti, p. 78.

 Component automatizat a actului motric voluntar; act sau aciune motric ajuns prin exersare la un nalt grad de stabilitate, precizie, eficien i care asigur succesul execuiei n sensul dorit (L.Herczeg);

Deprinderile

motrice

sunt

stereotipuri

dinamice,

motrice,

proprioceptive

(A.N.

Krestovnikov, 1954);24 Deprinderile motrice reprezint componentele eseniale i totodat specifice ale diferitelor acte motrice care mbinate n mod armonios asigur ndeplinirea unor sarcini motrice conform principiului: eficien maxim prin cheltuieli energetice minime( A.Demeter, 1981); Tipuri de deprinderi

Dup

componentele senzoriale dominante: deprinderi perceptiv-motrice ( cognitiv-

motrice); deprinderi motrice ( gest motric nvat ca programul micrii);

dup modul de conducere: deprinderi autoconduse, n care succesiunea micrilor este

determinat de programul mental pe baza prelucrrii informaiilor interne; deprinderi heteroconduse, n care succesiune micrilor este dat i de influenele de mediu( inteniile adversarului);25

din punct de vedere sistemic: deprinderi deschise, determinate de variaiile situaiilor; dup complexitatea situaiilor i a rspunsurilor: deprinderi elementare, automatizate

deprinderi nchise, realizate n situaii standard;

complet, stereotipe ( micrile ciclice); deprinderi complexe, parial automatizate;

dup efectorii care realizeaz actul motric: deprinderi fine; deprinderi intermediare; dup sensul utilizrii: tehnice, care constituie baza pregtirii n majoritatea activitilor dup obiectivele urmrite n educaia fizic colar: deprinderi de baz: mers, alergare,

deprinderi mari;

umane i sportive; tactice, care cuprind nlnuiri specifice;26

sritura, aruncarea prinderea; deprinderi aplicativ-utilitare: crare-escaladare, trre, traciune, mpingere, ridicarea transport de greuti; deprinderi specifice diferitelor discipline, ramuri, probe sportive;27 Caracteristicile deprinderilor motrice: Componente ale conduitei voluntare ale omului, elaborate prin exerciiu; Sunt rezultatul nvrii micrilor prin repetare; sunt specifice unei activiti;
24 25

Ibidem. Ibidem, p. 81. 26 VERZA, E (1989), Adolescenta : personalitate si limbaj, Editura Albatros, p. 66. 27 VERZA, E (1989), op.cit., p. 78.

 Se caracterizeaz printr-o rapid i eficient aferentaie invers, care permite corectarea pe moment a unor inexactiti; Automatizarea deprinderii elibereaz scoara cerebral, asigurnd participarea ei la alte activiti; Deprinderile au stabilitate relativ n condiii variabile i plasticitate; Sunt ireversibile; Priceperile motrice: mpreun cu deprinderile, priceperile motrice constituie baza comportamentului motric nvat, caracterizat printr-un grad superior de adaptabilitate la situaiile n care este pus subiectul. Ele sunt tratate separat doar din raiuni didactice, pentru a evidenia o serie de caracteristici care le difereniaz. Cei mai muli specialiti din domeniul Teoriei Educaiei Fizice disting dou tipuri de priceperi motrice: priceperea motric elementar i priceperea motric complex. Priceperea motric elementar este considerat a fi prima faz a nvrii motrice, capacitatea unui individ de a emite un rspuns motric pe baza cunotinelor i a capacitilor motrice dobndite anterior. Priceperea motric complex reprezint, ns, faza superioar de valorificare n condiii variabile, neprevzute a sistemului de deprinderi motrice stpnite de un subiect. Cu alte cuvinte, priceperea motric reprezint un nivel nou, superior perfecionrii deprinderilor motrice, concretizat n capacitatea de alegere i aplicare n condiii deosebite a celor mai potrivite procedee tehnice specifice ramurilor sportive. Ele constituie unul din scopurile procesului instructiv-educativ de educaie fizic, formarea capacitii de aplicare eficient i raional a sistemului de deprinderi motrice n condiii reale de via, n competiii sportive.28 Caracteristicile priceperilor motrice: - sunt componente ale activitii voluntare a omului care nu se pot automatiza; - sunt dependente de experiena motric anterioar, de volumul de deprinderi motrice stpnit de subiect; - sunt condiionate de plasticitatea scoarei cerebrale i de o serie de procese psihice precum gndirea creativ, memoria, imaginaia etc. pe care le i influeneaz pozitiv. Spre deosebire de deprinderile motrice, a cror consolidare se face prin repetri standard pentru formarea stereotipului dinamic, deci prin procedee metodice de tip algoritmic, priceperile

28

Ibidem.

motrice se consolideaz prin "problematizare", prin crearea unor situaii noi i dificile ce trebuie rezolvate motric.29

29

DRAGNEA A., BOTA A, op.cit., p. 171.

Capitolul IV PARTICULARITATI MORFO-FUNCTIONALE SI PSIHICE ALE ELEVILOR DIN CICLUL PRIMAR

Din punct de vedere biologic,dezvoltarea copiilor de vrsta colara mica se realizeaz neuniform, marcnd perioade de dezvoltare mai rapida si perioade de dezvoltare mai lenta.30 Statura elevilor prezint o evoluie ascendenta neuniforma, marcnd salturile cele mai ridicate, aproximativ in clasa a treia. La fete, acest nivel de cretere apare mai devreme, ncepnd din clasa a doua si se realizeaz in general, pe seama membrelor inferioare. Greutatea prezint si ea o evoluie ascendenta, neuniforma, nregistrnd cele mai ridicate creteri in clasa a treia. Oasele se dezvolta mult mai rapid dect esutul muscular, avnd in structura lor o apreciabila cantitate de esut cartilaginos, fapt care determina slaba rezistenta a acestora la solicitri mari, intense si chiar deformarea lor daca intervin factori favorizani in acest sens. Osatura bazinului, fiind incomplet sudata, poate suferi influente negative, ceea ce impune respectarea anumitor cerine privind efortul fizic, in special la fete. Datorita unor eventuale carente in depunerea srurilor de calciu in oase, a poziiilor asimetrice din timpul ederii in banca, a purtrii greite a greutilor in mini, la aceasta vrsta pot aprea cifozele, lordozele, spatele rotund etc, favorizate si de faptul ca la vrsta de sase ani fibrele musculare sunt slab dezvoltate, iar esutul muscular este bogat in apa; musculatura extensoare, de asemenea, se prezint mai puin dezvoltata in comparaie cu cea flexoare, de unde si intenia copilului de a sta intr-o poziie uor cifotica.31 Sistemul articular se ntrete, mai ales ctre vrsta de 8-9 ani, insa nu suficient, prezentnd aspecte de instabilitate. Sistemul muscular se dezvolta, ajungnd la 27,2% din greutatea ntregului corp, musculatura membrelor fiind mai slab dezvoltata dect cea a trunchiului. Se constata ca marile funciuni se dezvolta concomitent cu aspectele somatice, organismul dovedind o capacitate de adaptare la efort din ce in ce mai buna.32
30 31

BARBU,C.(1999)- Predarea exerciiilor de atletism la copii si juniori,Bucureti,Edit. Atlantis, p. 101. Ibidem. 32 Ghidurile metodologice de aplicare a programelor de educaie fizic i sport (nvmntul primar, gimnazial, liceal) (2000) (2001) MEC-SNEE

Viteza de circulaie a sngelui este de trei ori mai mare comparativ cu a adulilor, arterele si capilarele fiind si ele mai largi. Frecventa cardiaca se situeaz in medie la 90 de pulsaii pe minut. Datorita nivelului sczut de dezvoltare a centrilor nervoi care regleaz activitatea inimii, aceasta prezint o instabilitate accentuata. Funcia respiratorie este slab dezvoltata plmnii nghesuii intr-o cutie toracica mica, ngusta, turtita - toate acestea fcnd ca in timpul eforturilor sa creasc amplitudinea micrilor respiratorii care se realizeaz, in general, prin deplasarea diafragmei. Frecventa respiratorie marcheaz 30 de respiraii pe minut, apropiindu-se de 24 de respiraii abia la vrsta de 12 ani. Perimetrul toracic marcheaz creteri continue de la an la an, att la biei cat si la fete, elasticitatea toracelui prezentnd valori mai ridicate la fete. Fiecare an aduce modificri att calitative cat si cantitative. Deci, procesul dezvoltrii nu se desfoar in linie dreapta, uniform - regulat - ascendent,ci are un ritm mai lent de dezvoltare si altul mai rapid. Copilul nu mai are o vrsta cronologica, ci o vrsta biologica si una mintala, vrste la care adeseori nu corespund numrului de ani scuri de la data naterii. Dezvoltarea psihica a copilului de 6-10 ani se realizeaz sub influenta puternica a mediului complex creat prin intrarea in coala. Trecerea la o acumulare sistematica a cunotinelor, nsuirea bazelor generale ale unor tiine, contribuie la lrgirea orizontului mintal, dezvoltarea gndirii si schimbarea caracterului tuturor proceselor psihice. La nceputul perioadei, gndirea elevilor are un pronunat caracter intuitiv, treptat sub influenta procesului de nvmnt, pe msur ce se nmulesc senzaiile, percepiile, reprezentrile ncepe sa se evidenieze si caracterul logic al acestora. Acelai fenomen se observa si in privina memoriei. De la memoria cu caracter predominant intuitiv, specifica elevului de 6-7 ani se trece la memoria logica. Capacitatea de prelucrare, reproducere, fixare si stocare activa a acesteia se perfecioneaz prin repetri sistematice , in jurul vrstei de 9 luni. La aceasta vrsta, aa numita memorie este in strnsa legtur cu cea vizuala.33 colarul nceptor are o slaba capacitate de autocontrol in timpul nvrii. Imaginaia este activa, orientata spre obiecte simple, concrete se dezvolta imaginaia reproductiva si cea creatoare. Dezvoltarea capacitii senzoriale se concretizeaz in creterea sensibilitii, capacitii vizuale, capacitii de orientare in spaiu si a percepiei in timp. Viata afectiva a copilului de vrsta colara capt treptat o mai mare stabilitate si echilibru, aciunile dictate de necesitate ncep sa fie nlocuite treptat cu cele provenite, din
33

erdean Ioan, 2002, Pedagogie. Compendiu, Ed.Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti, p. 112.

plcere, modificndu-se si motivaia activitii.34 Se cunosc incontiena motivelor care susin activitatea copiilor, dificultile ntmpinate in stpnirea strilor emoionale, in controlul gesturilor si aciunilor dificultatea ncadrrii lor in viata colectivului.35 Avnd in vedere ca la aceasta vrsta jocul ocupa nc un rol si un loc important in cadrul preocuprilor copilului, nvtorul trebuie sa se ocupe de utilizarea in continuare a acestuia ca mijloc de baza a educaiei fizice colare. Coninutul sau trebuie dirijat in favoarea dezvoltrii si lrgirii relaiilor de grup, educrii unor caliti, formarii unor deprinderi si obinuine de comportare morala, lrgirii sferei motivelor si trebuinelor elevilor. Perseverenta, rbdarea, curajul, iniiativa, subordonarea intereselor individuale celor colective, modestia, respectarea regulilor stabilite in grup, trebuie sa fie principalele obiective in raport de care vor fi selecionate jocurile motrice, se vor stabili cerinele pentru efectuarea lor. Pe lng rolul lor in dezvoltarea armonioasa din punct de vedere fizic, exerciiile selectate trebuie sa contribuie la dezvoltarea caracterului analitic al percepiei, la dirijarea voita a observaiei si ateniei, la dezvoltarea memoriei motrice.36 Corect concepute si realizate, traseele aplicative, tafetele cu elementele de ntrecere pot contribui la dezvoltarea imaginaiei, la mbogirea reprezentrilor si noiunilor, la ncurajarea independentei si iniiativei. Stpnirea de sine, disciplina, voina, capacitatea de efort sunt slab dezvoltate la aceasta vrst, dar prin jocuri cu reguli si exigente mai stricte, exerciii de front si formare, alergri de durata se poate favoriza dezvoltarea acestora. Se va tine deci, seama, in organizarea leciei de educaie de educaie fizica "de o serie de factori obiectivi si subiectivi, legai de procesele de cretere si fenomenele morfo-funcionale si psihice ale colarilor. In acest sens se impune acordarea unei atenii deosebite raportului dintre ritmul de cretere si volumul muscular, tulburrilor dintre echilibrul funcional, structurii psihice instabile, preocuprilor variate cu valenele diferitelor interese, mobilitii intelectuale,puterii de concentrare nervoasa si fizica ale elevilor."37 Exerciiul fizic

34 35

Cerghit Ioan, Neacu Ioan (coord.), 2001., Prelegeri pedagogice, Ed.Polirom, Iai, p. 98. Ibidem. 36 erdean Ioan, op.cit., p. 116. 37 Cuco Constantin, 2002, Pedagogie (Ediia a II-a revzut i adugit), Ed.Polirom, Iai, p. 117.

In educaia fzic, c i n antrenamentul sportiv sau n activitatea competiional sportiv, exerciiul fizic se constituie n mijlocul specific de baza. exerciiul nseamn a deschide, a elibera, a permit micarea. Exerciiile fizice sunt modele operaionale, cele mai frecvente cu care se lucreaz se opereaz pentru realizarea obiectivelor educaiei fizice la diferitele sale niveluri. Ele structureaz intr-o mbinare optima, influenele instructiv-Educative programate de conductorul activitii. Prin exerciiu se nelege: repetarea sistematica i contient a unei Repetarea exerciiului fizic intr-un mod tiinific este condiia aciuni n scopul formarii sau perfecionrii unei priceperi sau deprinderi. fundamentala pentru obinerea eficientei optime pe linia ndeplinirii obiectivelor educaiei fizice. c atare, repetarea respectiva trebuie nsoit de reguli metodologice riguroase n funcie de scopurile propuse. Exerciiul fizic i are originea n actul motric general al omului efectuat pentru c acesta sa poat avea o relaie cu mediul n care exista i activeaz.38 Coninutul exerciiului fizic Exerciiul fizic, repetat contient i sistematic are efecte pe toate planurile personalitii umane, nu numai n planurile biologic i motric. Coninutul exerciiului fizic primete dou interpretri: Totalitatea elementelor, micri globale sau segmentare care l compun; Influenele asupra organismului influene uor de determinat dac se au n vedere urmtoarele: - s se in seama c efectele se obin doar n timp, nu de azi pe mine; s se respecte particularitile colectivelor de subieci i n consecina prevederile unor documente oficiale (programe, instruciuni, etc.) sa se urmreasc toate obiectivele educaiei fizice, adic polivalenta exerciiilor fizice n scopul realizrii obiectivelor specifice.39 Elementele care reprezint Esena coninutului fizic sunt urmtoarele: o Efortul fizic solicitat de actul motric respectiv care poate foarte bine sa fie apreciat prin cele trei elemente specifice (volum, intensitate i complexitate) sau parametrii efortului fizic.

38 39

Ibidem. CREU, T (2001), Adolescenta i contextul su de dezvoltare, Editura Credis, Bucureti, p. 87.

o Micrile corpului sau ale segmentelor acestuia care sunt subordonate scopurilor urmrite i sunt condiionate de prevederi regulamentare naionale sau internaionale. o Efortul psihic depus pentru efectuarea actelor sau aciunilor motrice respective. Nu poate exista efort fizic fr implicarea i a unor elemente de efort psihic. Nu se poate contracta nici un muchi fr participare psihic, fr participarea scoarei cerebrale.40 Forma exerciiului fizic Forma exerciiului fizic este modul particular n care se succed micrile componente ale fiecrui exerciiu, precum i legturile ce se stabilesc intre acestea de-a lungul efecturii aciunii motrice n cauza. Forma este, deci, aspectul exterior, observabil al unui exerciiu, al unei micri. In aprecierea formei exerciiului fizic trebuie sa se tina seama de urmtorii factori: - poziia corpului, fa de obiect sau aparat; - direcia micrii; - amplitudinea i relaia intre segmente; - tempoul micrii; ritmul micrii; - sistemul de dispunere n spaiul de practicare a exerciiului fizic, n funcie de adversar sau de partener.41 Sintetiznd apreciem c exerciiul fizic are patru categorii de caracteristic: - spaiale (poziii, direcii, amplitudine, distan, etc.) - temporale (ritm, tempo, durat) - spaiu-temporale (determinate de vitezele cu care se efectueaz) - dinamice (determinate de forele interne i externe care influeneaz execuia). Relaia dintre coninutul i forma exerciiului fizic. Intre cele dou aspecte fundamentale ale exerciiului fizic trebuie sa fie o unitate. Forma apare sau nu element de legtur ntre coninut i scop.42 Relaia dintre cele dou aspecte este de tip dialectic: coninutul are rol determinant, dar forma poate i trebuie s influeneze n mod activ coninutul. Deci, ele se influeneaz reciproc. Meninerea unei forme depite, nvechite n contradicie cu noul coninut este un aspect pe care specialitii l numesc formalism.43
40 41

BARBU,C.(1999), op.cit., p. 115. Ibidem. 42 Ibidem. 43 BARBU,C.(1999), op.cit., p. 121.

Clasificarea exerciiilor fizice Clasificarea este necesara pentru a seleciona exerciiile fizice n funcie de obiectivele urmrite, prin efectuarea lor. Dintre criteriile de clasificare a exerciiilor fizice pot fi menionate urmtoarele: dup criteriul anatomic: exerciii fizice pentru segmentele corpului Dup poziia fa de aparate, exerciii fizice la aparate, exerciii fizice cu Dup calitile motrice pe care le dezvolta preponderent: exerciii fizice (membre superioare, membre inferioare, trunchi, cap-gat, etc.) aparate, exerciii fizice pe aparate, etc. pentru viteza, exerciii fizice pentru ndemnare, exerciii fizice pentru rezistena, exerciii fizice pentru for, exercii fizice pentru mobilitate, etc. Dup componentele antrenamentului sportiv pe care le vizeaz: exerciii Dup tipul deprinderilor motrice care se nva: exerciii fizice pentru fizice pentru tehnica, exerciii fizice pentru tactica, exerciii fizice pentru pregtirea fizic, etc.; deprinderile motrice de baza i utilitar-aplicative i exerciii fizice pentru deprinderile motrice specifice ramurilor i probelor sportive. Dup caracterul succesiunii micrilor componente: exerciii fizice Dup intensitatea efortului fizic: exerciii fizice supramaximale, Dup natura contraciei musculare: exerciii fizice statice, exerciii fizice ciclice, exerciii fizice aciclice i exerciii fizice combinate; maximale, submaximale, exerciii fizice de intensitate medie i mica. dinamice i exerciii fizice combinate sau mixte.44

44

Ibidem.

Concluzii
n lucrarea de fa am ncercat s evideniez modul n care sportul i micarea aduc o modificare pozitiv asupra organismului elevilor de vrst mic. Efectuate n mod profesionist orele de educaie fizic educ n mod util elevii despre modul n care acetia s se ntrein i s aib grij de corpul lor. Aa cum se spune, o minte sntoas ntr-un corp sntos, aa i orele de educaie fizic au rostul lor. n zilele noastre modul de vi nesntos i stresul au determinat grave mutaii n mersul normal al adolescenei. Astfel c tinerii din coli se maturizeaz mai repede pe o baz instabil. Apar modificri n sistemul psihologic i motric al elevilor, schimbri care duc n general spre obezitate. Educatia fizica si sportul reprezinta activitati de interes national, cu rol crescut in: intarirea sanatatii, dezvoltarea fizica armonioasa, dezvoltarea calitatilor motrice, intelectuale si morale ale intregului nostru popor si, in mod deosebit, a tinerei generatii.Integrata intr-o educatie generala cu profund caracter prospectiv, educatia fizica contribuie, prin continutul lui specific, la realizarea idealului educational si a celui social, de formare a unei personalitati care sa intruchipeze participantul competent si activ la rezolvarea problemelor modelarea propriei persoanei. Copilul de azi trebuie pregatit pentru o societate dinamica, in continua evolutie, societate care cere o anumita configuratie fizica, intelectuala, morala, civiva,un anumit profil care sa imbine in mod armonios, laturile personalitatii sale: un individ sanatos, armonios dezvoltat fizic, cu o inalta calificare, un om cu o gandire creativa, rapida, cu spirit de initiativa, cu capacitate de a selecta, sistematiza si reorganiza informatiile, de a alege cele mai bune soluti si de a decide rapid aplicarea lor in practica. Alaturi de celelalte discipline din planul de invatamant, educatia fizica contribuie la integrarea profesionala si sociala cat mai rapida si mai deplina a tineretului. In asemenea context se evidentiaza functia formativa a educatiei fizice, care in aceasta ipostaza, trebuie sa concure la dezvoltarea acelor insusiri si capacitati sa-i permita tanarului sa-si insuseasca cat mai bine si mai repede meseria aleasa, sa o practice cu un randament sporit, sa se poata angaja cu succes in activitatile sociale de interes obstesc si sa poata actiona in mod independent si creator asupre mediului si asupra propiei persoane. Datorita caracterului practic-aplicativ educatia fizica se inscrie printre disciplinele cu mari posibilitati de realizarea obiectivelor generale ale invatamantului. In acest sens , ea societatii si la

contribuie la cresterea capacitatii de munca, inzestrarea elevilor cu priceperi, deprinderi si obisnuinte transferabile in activitatea productiva, dezvoltarea acelor calitati motrice solicitate in aceste activitati, obisnuirea cu spiritul de echipa, cu activitatea in grup, cu disciplina, ordinea, exsigenta. Dintre functiile educatiei fizice si sportului, actioneaza in mod deosebit functia de intarire a sanatati si de crestere a capacitati generale de munca a organismului: functia de perfectionare a dezvoltarii fizive: functia de perfectionare a capacitati motrice: functia de emulatie si cea recreativa Privite de pecriteriul timpului, functiile educatiei fizice pot fi considerate ca functii curente si de perspectiva. Educatia fizica la claseleI-IV are un rol insemnat atat in ceea ce priveste influenta ei favorabila asupra procesului de dezvoltare si fortificare fizica a organismului, cat si ca instrument didacticmenit sa favorizeze cunoasterea copiilor, adaptarea lor mai rapida la noile cerinte scolare, inchegarea colectivelor claselor si formarea unui climat activ de munca, de buna intelegere si intrajutatoare. Interesul copiilor pentru miscare si exercitiu fizic este foarte mare in perioada ciclului primar. Dorinta lor de exersare si efort fizic are la baza cauze de ordin fiziologic, motiv pentru care ori ce diminuare sau limitare a activitatii lor motrice are repercursiuni asupra functiilor vitale ale organismului.Cunoscand toate acestea invatatorii sunt chemati sa asigure conditii tot mai bune desfasurarii lectiilor de educatie fizica, sa valorifice din plin influentele pozitive pe care exercitiile fizice practicate in conformitate cu cerintele stabilite prin programele scolare, le au asupra organismului copiilor.Lectia de educatie fizica trebuie sa se desfasoare intr-un climat favorabil pentru ca personalitatea lor psihica si biologica sa se manifeste in mod natural.Acest climat elimina in mare parte timiditatea, stangacia si teama unor copii fata de unele exercitii din lectie.

Bibliografie
1. ALEXEI, M., MONEA, Gh.,BOGDAN, V., - Tehnica probelor de atletism; 2. ALEXEI, M. - Atletism. Tehnica Probelor, 2005, Edit. Presa Universitar, 3. ALEXEI, M.- Metodica nvrii probelor atletice, Edit. Napoca Star, 2006 4. ARDELEAN,T.(1990)- Particularitile dezvoltrii calitilor motrice in atletism, IEFS, Bucureti 5. BARBU,C.(1999)- Predarea exerciiilor de atletism la copii si juniori, Bucureti, Edit.Atlantis. 6. BARBU, C., STOICA, M. (2000), Metodica predrii exerciiilor de atletism n lecia de educaie fizic, Edit. Printech, Bucureti 7. BOGDAN,C.(1998) Teoria antrenamentului sportiv,Arad,Edit.Vasile Goldis. 8. Cerghit Ioan, Neacu Ioan (coord.), 2001., Prelegeri pedagogice, Ed.Polirom, Iai 9. COSMOVICI, A ( 1980), Metode de investigare a personalitii, Editura Academiei, Bucureti. 10. CREU, T (2001), Adolescenta i contextul su de dezvoltare, Editura Credis, Bucureti 11. Cuco Constantin, 2002, Pedagogie (Ediia a II-a revzut i adugit), Ed.Polirom, Iai 12. erdean Ioan, 2002, Pedagogie. Compendiu, Ed.Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti 13. DRAGNEA A., BOTA A. (1999) Teoria activitilor motrice, Editura Didactic i Pedagogic,Bucureti 14. *** Ghidurile metodologice de aplicare a programelor de educaie fizic i sport (nvmntul primar, gimnazial, liceal) (2000) (2001) MEC-SNEE 15. STOICA, M.,(2000) Capacitile motrice n atletism. Editura Printech, Bucureti 16. IFREA, C.,(2002) Teoria i metodica atletismului. Editura Daveco, Bucureti