Sunteți pe pagina 1din 8

CADRUL GEOGRAFIC AL GRECIEI Dintre marile peninsule mediteraneene, Grecia e cea mai srac.

Solul ei sterp, capriciile climei sunt neprielnice pentru agricultur. Trstura caracteristic e predominant muntelui, care acoper 80% din suprafaa solului. Media pluviometric scade n mod sensibil de la nord la sud i de la vest ctre est (de pild 1300 mm anual n Corfu fa de 390 mm la Atena). Vnturile contribuie i ele la asprimea climei. Grecia propriu-zis formeaz extremitatea sudic a Peninsulei Balcanice. ntinderea ei este mic: nu sunt mai mult de 400 km ntre masivul Olimpului din nordul Tesaliei i Capul Tenaros (sau Matapan) din extremul Sud al Peloponesului. Grecia este foarte compartimentat datorit reliefului muntos. Marea constituie adevrata cale de comunicaie, deoarece compartimentarea solului face ca legturile terestre s fie anevoioase; de altfel, Grecia nu va cunoate o veritabil reea rutier pn n epoca roman. Grecia continental, prelungit dincolo de golful Corintic de peninsula Peloponesului (sau Moreea) este aproape n ntregime acoperit de muni. Singurele cmpii mai nsemnate sunt cea a Beoiei i, mai la nord, cmpia Tesaliei. n rest, pretutindeni, ntre muni i coline exist mici bazine interioare sau terase litorale cu lungimea depind rareori 20 km. Marea, ce se strecoar adnc printre muni, ofer o cale de comunicaie lesnicioas: nici un punct al Greciei nu se afl la mai mult de 90 km de ea. Grecia insular este complementul natural al celei continentale. Mai mult dect insulele Ionice - izolate la marginea ntinderilor pustii ale Mediteranei Centrale-, insulele Mrii Egee au un rol esenial n istoria Greciei. nchis la sud de lunga barier a Cretei, iar la nord de coastele Macedoniei i Traciei Marea Egee este n aa msur presrat cu insule nct rareori navigatorii pierdeau de sub ochi pmntul. Din Eubeea pn la Rodos, Cicladele i Sporadele meridionale (Dodecanesul) traseaz ntre Grecia i Asia Mic un irag de insule graie crora bazinul egeean a devenit n ntregime un fel de anex a Greciei. ngustimea cmpiilor, caracterul excesiv al climei sunt puin prielnice agriculturii. Pe solurile mai puin srccioase se cultiv cereale (cu precdere orz n detrimentul grului, mai ales n Attica), iar pe cele pietroase vi de vie i mslini. Trebuie subliniat faptul c n Grecia avem de-a face cu o mare diversitate regional. Se contureaz dou contraste clare, unul de la nord la sud ntre o Grecie balcanic i o Grecie mediteranean, altul de la vest la est, cel al umiditii relative i al secetei. Mai precis, se disting cteva regiuni geografice cu o individualitate marcat, ce va fi confirmat de evoluia istoric.

n nordul Greciei continentale, Epirul i Macedonia alctuiesc dou provincii de grani. Epirul e format din muni cu coamele paralele, regiune unde comunicaiile sunt anevoioase. Arachostul strbate Epirul pe toat lungimea nainte de a ajunge n golful Ambraica. Macedonia, udat de Axios - care ofer o cale de comunicaie lesnicioas cu afluenii Dunrii i de Haliacmon, e alctuit dintr-un podi muntos i o cmpie, ndeajuns de prielnic creterii animalelor. Mai spre sud, Tesalia e o cmpie mprejmuit de muni dintre care Olimpul, cel mai nalt, are 2985 m altitudine. Tesalia e strbtut de cel mai frumos dintre fluviile Greciei, Peneus. Comunicaiile dintre Grecia de nord i Grecia central sunt extrem de anevoioase. De unde importana istoric a celor dou unice trectori ce ofer o nlesnire relativ: Termopilele la est, iar la vest defileul Limnaia. Grecia central nfieaz i ea puternice contraste. Partea sa occidental strbtut de fluviul Acheloos, este domeniul munilor de neptruns; Parnasul are 2457 m altitudine. La est, Beoia e o cmpie mloas, insalubr din cauza mlatinilor care o acopereau n Antichitate o bun parte a anului. Caracterele mediteraneene se accentueaz n peninsula Attica, unde muntele nu las loc dect unor cmpii minuscule, care nu sunt dect nite pante acoperite cu pietri. Legat de Grecia continental printr-un coridor ngust Peloponesul constituie extremitatea sudic a peninsulei Balcanice. i n Pelopones muntele domin totul, dar exist i cmpii fertile mai ales vile paralele ale Euratosului (Laconia) i Parmisosului (Mesenia) i cmpia Argosului. Arcadia era mprit ntre munte i cteva bazine ale unor ape care transform inutul ntr-o succesiune de mlatini pestileniale. Solul i subsolul ofereau resurse modeste. n abunden se gsete doar piatr de construcie i argil, care n Attica este de o calitate excepional. Dintre zcmintele metalifere, modeste de altimeri, sunt de remarcat argintul la Tassos, la Sifnos i mai ales la Laurion, cuprul n Eubeea i minereul de fier, de calitate mediocr, dar rspndit aproape pretudindeni. Datorit modicitii produciei cerealiere - care face ca asupra Greciei s planeze ameninarea continu a foametei - i a precaritii resurselor naturale, vechii greci erau condamnai s fie activi, inteligeni, expansivi. Situaie de care istoria ne arat c geniul grec a tiut s profite cu dezinvoltur. Astfel, expansiunea devine o necesitate absolut i legea fundamental care tuteleaz destinul vechilor greci; ei n-au putut supravieui dect fcnd apel la un inepuizabil geniu inventiv.

Subiecte geografie:
. Asezarea geografica si vecinii Greciei. Grecia se afla in sud-estul Europei, in Pen. Balcanica. Se invecineaza la nord cu Bulgaria, Albania si Macedonia, la est cu Turcia si M. Egee, la vest cu M. Ionica, iar la sud cu M. Mediterana. Este formata dintr-o parte continentala cu numeroase golfuri si peninsule (Peloponezul, o peninsula legata de continet prin istmul Corint) si o parte insulara (aprox. 3000 de insule in M. Egee, M. Ionica si M. Mediterana). . Principalele lanturi de munti. Aproximativ 80% din teritoriul tarii este muntos si deluros, lucru care face Grecia una dintre cele mai muntoase tari din Europa. Lantul muntos central al tarii este reprezentat de Muntii Pind (), cu o inaltime medie de 2650 m, strabate intreaga Grecie de la N la S-V, fiind o continuare a muntilor Alpi Dinarici din centrul Pen. Balcanice. Lantul muntilor se continua cu insulele Kythera si Antikythera, pana la Creta si Rodos. Insulele M. Egee sunt piscuri ale muntilor subacvatici care reprezinta o extensie geologica a lantului. In lantul Olimp se afla cel mai inalt punct din Grecia, respectiv varful Mytikas cu o altitudine de 2919 m. Muntele Olimp ( ) este situat in Grecia Continentala, la cca. 100 de km de Salonic; in mitologia greaca, Olimpul era lacasul zeilor panteonului antic grecesc. In nordul tarii se afla un alt lant muntos, Muntii Rodopi ( ), la granita cu Bulgaria. Zona este acoperita de paduri intinse, vechi de secole. 83% din suprafata lor se afla pe teritoriul Bulgariei, restul regasindu-se in Grecia. Un alt munte important este muntele Athos ( ); acesta nu este doar un munte (2033 m), ci si o peninsula, in nordul Greciei, in regiunea greceasca Macedonia Centrala, unde isi au locul 20 de manastiri, 12 schituri si o multime de chili calugaresti ortodoxe. Regiunea este autonoma din punct de vedere administrativ, alcatuind un stat monastic cu capitala la Karyes. De asemenea, interiorul insulei Creta este predominant muntos. In vest se afla Muntii Albi ( 2453m), in centrul insulei se gasesc Muntii Idi ( / 2456m), iar in vest intalnim Muntii Dikti ( 2148 m). . Campiile si podisurile.

Cel mai mare podis al Greciei este Podisul Lasithi ( ), situat in estul Cretei, inconjurat de masivul muntos Dikti. Conform legendei, aici s-ar fi nascut Zeus ( ), de asemenea, tot aici a avut loc una dintre cele mai inversunate lupte din istoria Greciei, Marea batalie de la Lasithi ( ), in cinstea careia districtul de atunci, Siteia ( ), a fost numit Lasithi ( ). Un alt podis important este Podisul Lapathia ( ), situat pe versantul sudic al muntelui Dikti. Podisul Omalos ( ), important si acesta, este situat la 38 km sud de orasul Chania (), inconjurat de culmile inalte ale muntilor Albi/Lefka. Podisul Nidhas ( ) este cel mai inalt din Grecia, aflat in inima muntilor Idi. Podisul Anopolis () este situat in Sfakia (), in zonele muntoase ale muntilor Albi ( ). Aici sa nascut legendarul Daskalogiannis () si a inflorit Anopolis. Podisul Kathara ( ) se gaseste in apropiere de Kritsa Agios Nikolaos, la o altitudine de 1150 m. Este considerat cel mai inalt podis din muntii Dikti. S-au descoperit aici fosile provenind de la elefanti si hipopotami, locul fiind intens studiat de peleontologi. Singurele campii mai insemnate sunt campia Beotiei si, mai la nord, campia Thesaliei, la care se mai adauga campia Macedoniei si cea a Traciei. Cea mai rodnica campie se considera ca fiind cea din Thesalia, supranumita si Cosul de paine al Greciei. Viticultura, plantatiile de maslini, bumbac si cereale caracterizeaza aceste zone. V. Reteaua hidrografica a Greciei (rauri, lacuri). Raurile Greciei au debite variate. Cele mai importante sunt: raul Aliakmonas, aflat in Macedonia de vest, considerat cel mai mare rau al Greciei care izvoraste pe teritoriul tarii, celelalte izvorand pe teritorii straine. Se varsa in M. Egee, intre Salonic si Katerini. Al 2-lea ca marime este raul Aheloos ( ), acesta se varsa in M. Ionica si traverseaza districtul Trikala, limitele prefecturilor Karditsa si Arta, Eurytania si Aitolokarnania. Un alt rau, aflat in Thesalia, este Pinios ( ). Izvoraste din muntii Pind. Trece prin zona oraselor Trikala, Larisa si Karditsa. Raul Evros ( ), numit si Maritsa, este al 2-lea rau ca marime din sud-estul Europei (dupa Dunare) si principalul rau al Pen. Balcanice. Izvoraste in vestul Bulgariei, desparte geografic Tracia estica de cea vestica. Trece pe langa cateva orase grecesti (, , , ..) si se varsa la nord de M. Egee, in M. Tracica ( ). Totodata, mai poate fi incadrat pe lista celor 5 rauri importante ale

Greciei si raul Nestos. Fluxul sau delimiteaza granitele dintre Macedonia, Tracia si Kavala. Izvoraste in vestul Bulgariei si se varsa in M. Tracica. Lacurile: cel mai mare este Trihonida ( ), aflat in Grecia Continentala, in districtul Aitolokarnania (). Se extinde de la est la vest. Lacul Volvi ( ), aflat in Macedonia, in districtul Thessaloniki, in bazinul Mygdonia (), mai exact in provincia Lagkadas ( ). Alte lacuri inseminate sunt: Begoritida ( ), in Macedonia, la vest apartine districtelor , si lacul Bistonida ( ) din Tracia, Ksanthi (). V.Regiunile Greciei Continentale si principalele orase.
1. 2.

(, , ) (, , , , , , , ) (, , , ) (, , , ) (, , , , , , ) (, , , , , , )

3. 4. 5.

6.

VI.Principalele grupari de insule. 1. Insulele Ionice sau Eptaneze ( ), se numesc astfel pentru ca cele mai importante dintre toate insulele aflate in M. Ionica sunt sapte la numar:
a.

insula care i-a dat pe marii poeti ai Greciei, respectiv si . patria lui Ulise ( si tinta lungii lui calatorii spre casa. ) Dincolo de epoca homerica este o insula neinsemnata in Grecia, din p.d.v. istoric.

b.

c.

singura insula importanta in antichitate; de aici a inceput razboiul Peloponesiac (ruinarea lumii grecesti de la sf. sec. V); pozitie decisive in legarea Greciei atat cu Italia, cat si cu Albania.

d.

e.

f. g. 2. Insulele din zona Argo-saronicului ( ) sunt insulele situate in golful Saronic care se afla intre Atika si tarmurile estice ale Peloponezului: a. . in epoca arhaica era unul dintre principalii rivali ai Atenei (sec. VI, VII i.Hr.); aici se afla templul Afeei (), divinitate ce a fost asimilata de zeita Atena; Foarte importanta insula si in perioada bizantina; astazi se remarca prin importantele culture de fistic. . padure de lamai crescuta spontan. . de aceasta insula se leaga Batalia de la Salamina ( ), din 479 i. Hr., razboiul dintre persi si greci. . locuita in mare parte de albanezi. . a jucat un rol cheie in perioada razboiului de independenta a Greciei, dupa razboiul ruso-turc. 3. Insulele Ciclade ( ), situate in partea centrala si de sud a M. Egee. Cele mai importante sunt: a. . centru de pelerinaj, Biserica Panaghia Evanghelistria . . capitala Cicladelor . la fel ca la Naksos. . celebra in epoca arhaica pentru exploatarea marmurei, a cuprului, a aurului si argintului. . . . distrusa de un cataclysm, o eruptie vulcanica care a distrus flota minoica. In insulele Ciclade se dezvolta in mileniile IV, V i.Hr. prima civilizatie din spatiul grec, civilizatia preelenica cicladica. 4. Insulele dodecaneze ( ), grup de insule ce face parte din Arhipeleagul insulelor Sporade, fiind situate in M. Egee. Din cadrul acestui grup, cele mai importante:

. aici s-a nascut parintele medicinei, Hipocrate , cel mai vestit medic al Greciei antice. . vestita pentru culesul de bureti (spongieri) din mare, pretiosi in gospodaria traditionala, foarte scum psi greu de procurat (exista in Mediterana Occidentala). . . pestera Sf. Ioan Evanghelistul, centru de pelerinaj . singura insula vulcanica din Dodecanez, semanand cu Santorini. . . capitala Dodecanezului, cunoaste o mare dezvoltare inca din epoca arhaica cand se intemeiaza pe teritoriul insulei 3 mari orase: , , . Dezvolta importante centre mestesugaresti. In Lindos se gaseste templul lui Apollo, datand din epoca arhaica, iar Ialyssos formeaza orasul Rodos. Tot aici, una dintre cele 7 minuni ale lumii: Colosul din Rodos, il reprezinta pe Apollo in ipostaza de zeu al Soarelui. In sec. XVII, Rodos, este cucerita de arabi. Tot aici se stabilesc cavalerii Ioaniti (Cavalerii de Malta). 5. Insulele Din N-E M. Egee sunt: . in antichitate, aceasta zona nu fusese locuita de greci; se afla in legaturi pronuntate cu triburile trace. Practica un comert cu zone din nord. In epoca arhaica la baza prosperitatii sale stateau insemnatele productii de vinuri. . dubla trimitere (insula Samos si regiunea Tracia) . . s-a nascut cunoscuta poeta Sappho () . exista o veche manastire considerat monument bizantin, . aici s-a nascut celebrul matematician si filozof, Pitagora; tot aici se afla templul Herei, ruinele sale fiind incluse in patrimoniul mondial al Unesco 6. Creta zona muntoasa, cea mai mare insula a Greciei; capitala Irakleio (). Cele mai importante orase: , , , . In Creta s-a dezvoltat, in antichitate, civilizatia minoica (palate importante Knossos, Phaistos), Creta minoica este cucerita in 1400 I.Hr. de micenieni. Importanti munti in Creta: Muntii Albi, Idi si Dikti. Insulele din zona insulei Creta sunt: Gavdos, Hrissi, Koufonisi. 7. Eubeea ()- a 2-a insula ca marime din Grecia, este situata din Estul Greciei Continentale, capitala insulei si cel mai important oras este Chalcis ( ).

8. Insulele Sporade de Nord ( ) - un grup de insule din M. Egee ce apartine Greciei: , (coasta stancoasa, este amplasata la nord de Eubeea, este o insula impadurita unde se cultiva vita de vie si prune), , . Se mai numesc si insulele Magneziei.