I.

METODE DE PESCUIT, CARACTERISTICI TEH}{ICE $I COITDITU DE FOLOSIRE A UI{ELTELOR DE PESCUIT MARIN Introducere Pescuituleste o activitatetradilional[ care de-a lungul timpului a avut un rol esenlialin regiunilor marine,forma de funclionarefiind de ttp industrial gi arizanal. economia comercial,cu implicalii tradilionaleo constituieresursa Ceamai importanti resursi exploatatd piscicol5. Resursele umanit[1ii dar dup[ cum biologice marine sunt esenlialepentru supravieluirea trebuie sd fie gestionate corectprin bine se qtie, degi ele se reinoiesc,nu sunt infinite gi de aceea in stocurilor. corelarea de pescuit func{iede starea activitltilor Prin folosirea unor unelte gi tehnici de pescuit neselectiv- distructive gi efectuareaunui puietului sau pescuitexcesivla anumitespecii,poatefi periclitatl starearezervelorprin pescuirea distrugerea unor c,omunitefbentalecu rol trofic saude refugiu pentrumulte speciide pegti. Pentru o gestionare integratd a resurselor pescireqti trebuiesc luate diferite mdsuri manageriale, uneltelor de pescuit cum ar fi de exemplu misurile tehnice privind reglementarea (caracteristiciconstructive,conditii de folosire, etc.). O astfel de mlsur[ tehnicd o constituie reglementarea ale dimensiuniiochilor de plas[, pentrua imbundtdliiproprietilile selective uneltei,in implicite a niveluluirecrutirii. scopulreduceriiniveluluicapturiidetineretqi creqterii Astfel, pentru realizareaunui pescuit selectiv, de protejarea generaliilor tinere de peqti, se impunenecesitatea utllizdt''i pe tip de unealtl, a unei dimensiunia ochiului de plasdcaresi permitd relinerea pegtilorcu o lungimeminiml totalSmai maredecit lungimeape careo ating dupi prima reproducere, pentrua facilita pegteluiposibilitateasdsereproduci cel pulin o dat[. in De asemenea, ultimii ani se acordd o importanlI tot mai mare conceptuluide ,,efect al pescuituluiasupraecosistemului", punindu-setot mai mult accentpe evaluarea efectelorfunclion[rii uneltelor de pescuit, in scopul ludrii unor mlsuri de imbundtdlire a caracteristicilorconstructivegi implicit funclionalesauscoaterea dinuz a aceloruneltede pescuitcareau un efect distructivmajor asupra biotopuluiqi biocenozelor bentale. pescuitsunt construcliicomplexerealizatedin materialesintetice[a!e, gnururi, Uneltelede poliamidice(relon),polipropilen[saupoliesteri(terom)] frdnghii qi plaseconfec{ionate materiale din prinse in cele mai multe cazuri pe un scheletde rezistenll realizat din cablu de olel zincat, s0rm[ galvanizatd,. gnururipi fringhii din relon, terom saupolipropileni. Plaselesunt relele realizateprin impletirea mecanicdsau manual[ a alelor gi qnururilor, ?n operat'unicareseconcretizeazi?noblinereaunor giruri de romburi egale,agezate aqafel, incdt una din diaeonale fie oe verticalI fv). iar cealaltl pe orizontall (x) (fig. 1). s6

Fig. 1 Elementele ochiuluide plas[

Dimensiuneaochiului este caracterizat[ de pasul ochiului (latura ochiului) care reprezintl laturii ochiului de plasb a distanlain mm cuprinsi intre centrele doul noduri (a) situatela capetele (fig. 1) (Nicolaev, 1988). Pasul ochiului (a) trebuie sd fie uniform pe intreaga suprafald a plasei iar verificarea dimensiunii acestuiagi implicit a ochiului de plasi (2a) se poate realiza prin calculul mediei

dimensiunilor pasului la i0 ochi (intre 11 noduri) astfel intingi, incit alele care formeazl ochiurile sb fie paralele.M[suritorile se vor reahzacu o rigl[ in cazul ochilor de dimensiuni mici qi cu ruleta in cazul ochilor de dimensiunimari. Fixarea pieselor de plas[ pe elementelede rezisten]dgi contur (cabluri, qnururi, fringhii, etc.) se realizeaz6prin operaliuneade posddire Dup[ felul cum este executatdpos[direa, depinde: forma ochiului de plas6, forma general[ a uneltei, capacitateade prindere, repartizareafo4elor gi mdrimea tensiunilor, precum qi consumul de plasd necesarrealizdrn ei. In cazul uneltelor de tip setc1,pentru imbundtifirea selectivitdlii qi diminuarea fenomenului de incurcare a exemplarelor tinere (nematurate sexual) se recomandd folosirea unui coeficient de pos[dire orizontal IJ1 : 0,5 - 0,6 [prin acestprocedeuse obline o reducerea numdrului de ochi pe unitatea de suprafald(plasa devine mai rdsfiratd) qi implicit o economiede material (consum mai mic de plasd)l(Adam qi a1.,1981). Putem spune c[ lungimea unei unelte este datd de lungimea posdditb a plasei sau mai simplu opera.tiune. de lungimea elementului de rezisten![ pe care s-arealizat aceast6 Posddireauneltelor de pescuit se realizeazdprin trei procedee.pe agrrivd,direct pe elemente gi de rezisten{d contur saucombinat(fig. 2) (Anton, 2A06,Internet,2OO7). nb
'
-t

, :Lt::.'

!::

'

.,';'

Fig. 2 Mod de posddire a pieselor de plasd pe elementede rezisten![: a - pe topenant (traul), b - direct pe futrop qi hedlain (traul), c - cu agnive in zona centralSa futropului gi hedlainului, d -^.u agnive pe ffinghia cu plutitori qi greutdli (setcd). In pescuitul marin rominesc se folosescurmltoarele metode de pescuit: - prin filtrarea apei qi retinereapeqtelui; - prin incurcareagi ag[farea pegtelui; - prin barareadirecliei de deplasareqi dirijarea peqteluiintr-un spaliu redus; - prin inleparea gi agdlarea peqtelui cu cirlige armate cu momeli naturale ori artificiale sau cu cdrliee nearmate.

1. Metoda de pescuit prin filtrarea apei Metoda constd in filtrarea unui volum de api qi relinerea resurselor pesciregti in zona de relinere a unealtei cu care s-a efectuat pescuitul. Metoda este practicatd cu doud tipuri de unelte de pescuit filtrante: - unelte de pescuit filtrante inconjuritoare (plasapungd gi n[vodul marin); - unelte de pescuit filtrante tractate (traulul pelagic). 1.1 Unelte de pescuit liltrante tnconjurdtoare t Plasa pungd este o unealt[ de pescuit de forma unui perete vertical din plas[ cu care se inconjoard o anumiti suprafald a apei, delimitdnd-o pinl la un anumit orizont, prevlzut cu elementede armare (flotori, greut[li, etc) care dupi lansareape circumferinla unui cerc capitd forma unui cilindru (fig. 3) (Adam gi al., 1981).

Fig. 3 Lansareagi punguireaplasei

F ig. 4 Recuperare mecanizatd" a (power block) a plasei pungi

Pentru a refne aglomerareade peqteihconlurati, parteainferioari a uneltei este strins[ in partea de jos cu ajutorul unui cablu de punguire care trece printr-un qir de inele prinse prin intermediul unor bride de fringhia cu greut[li, permildnd punguirea qi inchiderea plasei (fig. 3 qi4). Restringerea suprafeleiinconjurate se reabzeazd, prin scurtarea perimetrului inconjurat, urmare a recuperirii mecanizate (power block) a extremite,tilor uneltei la bordul navelor qi (RegulamentEC nr. 1967,2006). ambarcaliunilor care le deservesc P64ile componente ale plasei pungd sunt: aripile cu rol de inconjurare gi dirijare a pegtelui, pritonul carc reprezintd, zona de relinere a pegelui cdnd volumul filtrat a ajuns la valoarea maximi (fig. 5) respectiv antepritonul qi subpritonul care sunt piese de trecere de la aripi la priton qi au rolul de concentrare a pegtelui. Dimensiunea ochiului de plas[ in zona de relinere a peqtelui(priton) vanazd in funclie de specia de peqte care repreAntdobiectul

pescuitului.Lungimea plasei pungd este dat[ de iungimea frd.nghiilorpe care s-a efectuat posddirea plaselor din componenlaaripilor, pritonului, antepritonului qi subpritonuiui. Pentru stabilirea apartenenleiqi exploatlrii legale, plasa pung6 va prezenta pe fringhia cu (FAO, 1996). flotori, mbrci de identificarepersonalizate. Marca va fi fixatl pe aceast[ frfrnghie, inainte de punctul de la care s-a inceput sau imediat dup[ punctul in care s-a terminat posddireaplasei Marca va avea formd tubulard, cu o lungime de 10 cm, un diametru interior de 14 mm qi exterior de i8 mm. Materialul din care se vor confecliona m[rcile, va fi aluminiul. Fixarea m[rcii pe fringhie, in unul din punctele menlionate mai sus, se va realiza prin presare cu un dispozitiv hidraulic care esteindicat sd aibe posibilitateade a fi echipatgi cu un pansonpentru iscriplionarea unui cod (grupe de cifre gi litere) de identificatea a proprietarului uneltei de pescuit, ( S C.Lufarul), PC cum ar fi de exemplu.0I/PC/PPPH unde 01 va semnificanumele societ[1ii - tipul plasei pungi (plas6 pungl pentru hamsie).in numele proprietarului (PopescuCornel) qi PPPH se cazul in care nu este posibil ca presa sd fie echipatd cu panson, pansonarea va realiza dupd operaliuneade presarea tubului, prin batereapansonuluipe acesta. Plasapungb se foloseqtela capturareaspeciilor de peqti pelagici.

Fig. 5 Zona de relinere a peqtelui(pritonul) : Ndvodul marin este o unealtd de pescuit de forma unui perete vertical din plasd cu care se inconjoarl o anumit[ suprafali a apei, delimitdnd-o p0nd la fundul bazinului, prevlzut cu elemente de armare (flotori, greutSfi, etc) care se lanseazi din barc5, pe un traseu de forma unui semicerc, cit mai simetric, incepind de la ![rm spre larg qi din nou spre mal. Restrdngereasuprafelei inconjurate se realizeazdprin scurtareaperimetrului inconjurat, urmare a recuper[rii aripilor uneltei pe mal (fig. 6). Pentru a captura cu ndvodul marin pe$tii dintr-o anumitb suprafalSinconjurat[, estenecesarca pafiea inferioarl a uneltei (fringhia cu greutSli) sd aibe un contact permanentcu fundul m6rii. Pdrlile componenteale ndvodului sunt: aripile cu rol de inconjurare, dirijare respectiv concentrare a peqtelui gi matila cu rol de relinere(Adam qi al., l98l). Pescuitul cu ndvodul se realizeazd pe substrat nisipos sau nisipos-rn0los la adtncimi de 3 - 4 m in scopul capturlrii cu predileclie a aglomerdrilor de chefal.

Fig. 6 Recuperarea aripilor nivodului pe mal Lungimea nivodului este datS de lungimea fringhiilor pe ca.re s-a efectuat posidireaplaselordin componenla Dimensiunea celor douEaripi, inclusiv mati,ta. ochiului de plasdde la matila nlvodului (2a) trebuies[ fie de minim 20 mm (Ordin prohibilie, 2008). 1.2 Uneltedepescaitft.Itrantetrsctate o Traulul pehgic esteo unealtdde pescuitde formi tronconicS,echipatcu un sistemde armarepropriu, tractat[ in masaapei cu ajutorul unei nave prin intermediul elementelor frdig etc.) (fig.7). de legltur[ (vaiere,intermediare,

Fig. 7 Ansamblu navd-traul

Traulele pelagicesunt realizate din 4 panouride plasl" intirite printr-un schelet de rezistenli, simetrice doui cdte dou[: partea superioar[ cu parteainferioard (capaculgi talpa) gi lateraleleintre ele (fig 8) (Nicolaev, 1988). Din punct de vedere constructiv partea de plasi a traulului estecompus[din Aripi {AG), matifi (GB) si sac@K) {fie.8). Deschiderea plan orizontal qi vertical serealizeazi cu ajutorul elementelor in de arrnare (flotori, la4 de ingrelare, ansambluri de greut[li qi panouri de distan{are sau tangoane} precum gi datoriti fo.4elor hidrodinamice care (fiS.8). apar in timpul pescuitului Cuplarea elementelor de legituri qi armare, respectiv facilitarea diferitelor manewe cu traulul pelagic, se realizeazl cu ajutorul elementelor de legitur[ propriu-zise (chei de tachelaj, vdrteje, cirlige pentru lansareatraulului, zale de lan1, etc.)(Nicolaev,1988).

&1r *r=i -,
ItrE

t3Jl 1tti -r

$
:lii r!'i -lJl

"!+

l*

st ai

i,5

;i'i
irj

+.jti

t*

-.*-!..-.
.l:ii .=:il

:ii:
tfi

l ttrlt

tit

:;t triltrllrirtt
r Itl l

L*=*: t*:-t'*#

Fig. 8 Traulpelagic50/35-74m Notareatraulelorpelagice serealizeaz[conform sistemuluiunic de notarefolosit pe plan internafional,prin grupede cifre caresimbolizeazllungimea in metrii a principalelorelemente constructiv, cum ar fi lungimeahedlainului,futropului, hedlainului lateral qi a traulului. in reprezentareagrafici a unui traul, in cazul nostru, traulul pelagic tip 5Afi5-74m (fig. 8), dimensiunea elementele constructive caracteristice acestui traul, sevor citi in modulurmdtor: - distanlaAB reprezint[ lungimeaintins[ a traului (matr$ + aripi) gi esteegal[ cu 7 ? ,5 7 =7 4 m; m AC - distanla reprezint[lungimeahedlainuluigi futropuluiqi esteegali cu 49,7m =5 0 m; - distanlaDE reprezint[ lungimeafutropului lateral gi esteegali cu 35 m; - dista4a CF reprezint6 lungimeatopenantuluipe caresuntposidite panourile de plasl din componen{amatilei qi aripilor traulului. Intrucflt topenantulare rolul de a prelua eforturile care apar ?n plasa traulului pe timpul pescuitului, lungimea acestuia va fi cu pind la 8% mai mare decdt lungimeaintins[ a traulului. Hedlainul,futropul gi hedlainullateral suntelementecomponente scheletului ale parteade plasdrespectivde a prelua gi de rezisten![ al traulului, cu rol de a int[ri la transmite efortr:rile vaiere(Nicolaev,1988). Pescuitul cu traulul pelagicla litoralul romflnesc M[rii Negreareun pronunlat al ca"racfer sezonier,impus de perioada limit[ in care igi faceprezenlapegtele in sectoarele acoperitede razade ac,tiune navelortrauler costier. a Pentru a re,tineselectiv pegtii,dimensiunea ochiului de plas[ (2a) de la c[maga saculuide traul trebuie safie de 14-16 mm atuncicffndse realizeazd, pescuit un
6

specializat la specia gprot, respectiv de 20 mm sau 24 mm cdnei obiectul pescuitului il reprezint[ hamsia sau stavridul (fig.8) (Anton, 2006). Pentru protejarea qi reabilitarea ecobiomului marin se impune condilia ca pe timpul traul[rii propriu-zise, orizontul de funclionare a futropului sd fie situat deasupra fundului mdrii. Nerespectarea acestei condilii gi practicarea unui pescuit, cu traulul pelagic, pe fundul mlrii, va avea atit un impact direct cdt qi indirect asupra resurseloracvatice vii qi habitatelor specifice acestora, din impact put0nd sd apardurmdtoarelesitualii (Nicolaev gi Anton 1998): - deranjarea componentelor biocenozelor bentale (molugte bivalve, alge macrofite, etc.) prin dislocare (fenomenul se produce sub acliuneamecanicba elementelor de legdtur6- armare gi accidental a panourilor de plasl de la parteainferioard a traulului), - distrugerea pa4ialS prin spargere, strivire qi agdlare a unor componenteale biocenozelor bentale (fenomenele au loc sub acliunea mecano-presoarea elementelor de legdturd- armare qi accidental a panourilor de plasl de la oarteainferioar[ a traulului) (fig.9) (Internet, 1998).

4't 4 !,i

,i

&,.

Fig 9 Efectele funcliondriipanouluiatuncicind vine in contactcufundulmirii panouluicu fundul m[rii, (a-efectul turbulen{[generat contactul la de pe substrat talpapanoului) de b-urmaldsat[
pltrunderea agenlilor patogeni infeclioqi (bacterii, ciuperci, etc.) la nivelul leziunilor cutanate produse de acliunea mecano-presoarea elementelorde arrnareqi releauade plasl de la parteainferioar[ a traulului; rlscolirea substratului qi antrenarea materialului sedimentarfin in masaapei (fig. 10) (Nicolaevqi Anton, 1998;Anton,2OA6,Internet, 2OO7).

.[*s':,'" i!
- 1i'

-!s,1
!- !!" ;.
\.

:..:
.r.fi-'

'' "" :", ;\:... r:i ':. '. '.

' {

ff' : qii'

-,*'
H"

Fig. 10 Modui in care esteriscolit substratulatunci cdnd traulul merge pe fundul mdrii

Pentru a avea un control permanental poziliei traulului faln de fundul mirii gi implicit evitareacontactuluicu acest4 indiferent de schimbdrilecare pot apirea in regimul de lucru, se de traululuipelagiccu sondd plasi (fig 1l) recomandi echiparea

{ '

.=.]

a de Fig. 1l Traulpelagicechipatcu sondd plas[ (l-sondade plasb,2-ponlia func,tionali sondei) Pentru marcarea traulelor se vor folosi mdrci din aluminiu de formd tubulari, cu o interiorde 14mm qi exteriorde 18mm. lungimede l0 cm,un diametru Fixaream[rcii se va rcaliza in gagasituati la capitul sting al hedlainului(fig. 8, de punctulA), prin presare un dispozitivhidrauliccareesteindicatsi aibeposibilitatea a fi cu pentruiscriplionarea unui cod (grupede cifre qi litere) de identificarea echipatqi cu un panson m uneltei de pescuit,cum ar fi de exemplu 02/IIWTP5AB5-74 unde 02 va a proprietarului IMsemnificanumelesociet[lii ( S.C.Pdstruga), numelepfoprietarului(IonescuMarian) qi m). m TP50/35-74 - tipul traulului {traul pelagic 50/35-74 In cazulin carenu esteposibil ca se presa sd fie echipati cu panson, pansonarea va realiza dupi operaliuneade presare a pe pansonului acesta. tubului,prin baterea m Traulul pelagic tip 50135-74 este urtllizatpe nave de pescuit costier cu puterea nominal[ de 570 CP. traulul pelagic Pe navelecu puterenominaldmai mic6 (300 - 365 CP) se folosegte 1988). 36126-59 (fiS. 12)(Nicolaev, m

irn-ri,r +rilf l{

i: etui rr

t\ l= ,'\

iiFt

i1i sqf

,ii+-:

;i
J

.J
_!*_ ra 4*r' j r

Bd{i

rr:1

;rrf_^ ; f --,c*-_r I to: '.in-'t irn" ,i ,1'o 1'"{,T*It-tt,,,0" \ \ -:_ i\ - i +* i '" i

,,,

r*-r

*,,,
ed i

,,"

d
,, ?iil, rr

.=-.-:i

\ T"'::-=T r'
_,+:::_J:

!,' .i

r il

{ !}

rr
,,! zr'

lur
r!(r

\. ii-t tnnj ,1 . 'tl!.!ti il.r'T ,i o" \ iF I r:t",1 ,i. Fjl i' \ , fi

i ,g { _

i ' .i ilgts-

?_*

_-i:=,,-S*j,_*__

rrti r

i;r,*,:;'.r"'.1 l l ll*j:: . l l "_ -li t

-{{r:-. t,ul d":c

tii;..._Fl

id,.11j1;1,

.r

gri; |ss1:i

i!,

.i

Arrtnr*ie irnttlrt[itt r=iri. {r.*ri

lJ +E {9J H i i J q,6tl

$*t t.i

Fig. 12 Traul pelagic 36126-59 m

realizatide celedoudtraulepelagice Parametrii in tehnico-funclinali suntprezentali tabelul 1. Tabel Parametri tehnico- func{ionalirealizali de traulelepelagiceutilizate pe naveletrauler costier
Tipul traulului pelagic Parametri tehnico- functionali realizati detraulul pelaeic Deschidere Viteza de Deschidere Deschidere Volum de api verticali orizontal6 orizontali traulare filtratii in unitateade intre intre panouri timp virfurile (m) (Nd) (m) aripilor (m) (m3/s) 42-4 4 20 3,2-3,4 II-12 390 44 22 3-6-3-8 l3-14 540

36/26-59 m 50/35-74 m

in Dupd cum sepoateobserva figurile 8 qi 12, traulelepelagiceutilizate in pescuitulcostier romdnesc folosescca elementeconstructivetipizate atfft sacii cdt gi ultimile segmente matili cu din pasulochiuluia:20 mm. Mai mult dec6tatdqin scopulasigurdriisimplit{ii constructive, segmentele zonaplaselor din cu a= 20 -100mm alefiecirui traul suntidenticela toatecelepatrupir,ti. m[rite c6t qi vitezelede traularesporites-auoblinut la traulele Deschiderile orizontal-verticale pelagiceatit prin utilizarea plaselor cu ochiuri mai mari (in parteaanterioar[) cit qi a pnururilor cu diametre mici. mai insI, rolul principal in realizarea fo4elor lateralenecesare distanlirii pe orizontal[ a aripilor traulului il au panourile hidrodinamice de distanlare.Panourile de distanlare folosite la traulele pelagicesunt panouricu profil hidrodinamic form[ dreptunghiulard clror pl6ci sunt curbatela de a valori ale raportului de curburi (slgeata curburii/lftimea pllcii) situateintre 0,1 - 0,2 asigurind prin fo4e lateralede distanlaresuperioare. aceasta
{,.

(36126 59 m qi 50/35- 74 m) sefolosesc Pentruarrnarea celor dou[ tipuri detraulepelagice 4"5 panouriprofil cu suprafala 2,7 rn' respectiv m" (fig. 8, 12,qi 13)Nicolaev,198S). de

i- i"
t

' i ' 1i iil

itt!tl
tii

-!'''
i'1 i

. i -l*, 'i.f:i'i,:
' I
' I
I

i '.'
:t],1

?;
"i -

*,{i" '-;.r-r
*'
"ilt
'r

-'l"F i ii
iii

.._!._" i: fi' iil i! i :,."-.,-i--li ;" --l* 11

i i t'
ii
lt!

i ,i
ii i

rii
riil : 1:
l: ii

I 1

li

. . ,-**l + '-'
1',..t,,i, *f'..:
*- i

: -.ii .-.ri-.:e'--,'.r.',. ; ...i ', t . ! ,,i , , i '1,' . i i,t

"11:'

; ,f

i ii

:-il

.+

iii

'.g-..-*.'..* ti'i.:.:': r ' " .t

, ll,'

'i

lr l -'-i-' 'i

ili :i i
i' i

lll
i!
il

tt
.'l

.,1
,...-_::: - *---....-.-l t .

,. t. I
:
t. lFii

iii
r i: [r

: : .

I ,.i:+ - - - _- +

(a)

(Dj

Fig. 13 Panourihidrodinamicede distanlarea - S: 2.,7m2,b - S : 4,5 m2 2. Metoda de pescuit prin incurcarea gi aglfarea peptelui Metoda constd in bararea direc{iei de deplasarea pegtelui cu un perete vertical de plasd, in ochiurile cdreia pegtelerdmtne agdlat qi incurcat atunci cind incearcl s5 treac[. Categoriauneltelor de pescuit care relin peqteleprin agSlareqi incurcare se numesc setci. o Setca este o unealtl de pescuit de trp retea, alcituitd. dintr-un singur perete de plas[, cu o pozilie de funclionare verticald generati de elementele de armare prevdzute la partea superioard (plute) gi inferioard (plumbi), destinatl capturlrii prin agdlare qi incurcare a speciilor de pegti (fig.la) care fac deplas[ri in masa apei sau la (Adam qi al., 1981;Regulament nr.1967"2A06; CE Internet,2007). nivelul substratului

Fig. 14 Pegte agd\atqi incurcat in setcb 10

Dup[ pozilia pe care o ocupl pe timpul pescuitului setcile pot fi stalionare (instalate pe piloni sauancorate)(fiS.15) sauin deriv[ (fig. 16). Lungimea setcilor este definitd prin lungimea pos[dit5 a plasei sau mai bine zis prin lungimea frflnghiei pe care s-arealizat posidirea plasei. 100 Lungimea maxim[ a unei buc6li de setci nu trebuie sd depdqeascd m iar lungimea unui qir de setci (lavd) nu ffebuie sd depiqeascl 1000 m. Distanla de instalare intre acestora. lave nu va fi mai micd de 100 qi minimum 100 m intre capetele Pe timpul pescuitului pozilia lavelor de setci va fi semnalizatl,prin elementeflotante vizibile de la distanll(fig 15 qi 16) (Internet,2007).

Fig. i5 Setci fix5" mod de semnalizare

,:t:::':::::': 'lPtt ,l-'-,.;

:::. 1

,,,1
]:::::::i :i : t::::,: :::::, r::r::::r:r,:r i :::::':,:r::::::: :r,:rl : :::::::,::r::::i !::l: :r l r r :r :.i r i l

{.,j

Fig. 16 Setclin deriv[, mod de semnalizare poziliei de instalare a setcilor sunt cunoscute Elementele flotante folosite pentru semnalizarea 1a noi sub numele de nagane( fig. 17) (FAO, 1996). Rolul naqaneloreste acela de identificare a locului de instalare a uneltelor de pescuit, respectiv de protejare a uneltelor de pescuitde a fi agilate 11

accidental de citre ambarcaliunile qi navele care circuld prin zona respectiv[. Principalele pdrli componenteale naqanuluisunt. - elementulflotant care poate fi un flotor cu diametrul de 30 * 50 cm sau un cub realizat din materiale cu flotabilitate mare (plut6, policloruld de vinil expandat, polistiren, etc.), vopsite in culor fluorescente; - tija rmqanului care trebuie si aibe o lungime de cel pulin 2 m de la nivelul mIrii, pentru a semnaliza prezenla naqanului, in noplile senine, de la o distanld de cel pulin 2 mile; - steagul naEanului care se fixeazl la extremitatea superioar[ a tijei qi care nu trebuie sd aibe mai pulin de 35 cm lungime qi 25 cm l[1ime. Steaguriletrebuie sd fie confeclionate din materiale rezistente la apd iar culoarea acestora si fie fluorescent6: - pentru afr vizlbrl gi pe timp de noapte tija naqanuluiva fi echipat[ qi cu un sistem de iluminaf, acestava fi pozilionat pe tija naqanului astfel incit sd nu mascheze steagul. Lumina sistemului de iluminat va fi de culare galbend pentru a nu se confunda cu cele de navigalie (fig. l8). Pentru o localizare siguri gi rapidn, se recomandd echiparea naqanelor cu emil[toare radio care au avantajul de a indica automat qi continuu pozilia acestoraprin intermediul semnalelor acustice emise. Pe timpul funclionlrii aceste dispozitive nu trebuie sI operezein frecvenle care sd intre in conflict cu alte echipamentefolosite in navigalie (fig. 19) (FAO, 1996). in cazul setcilor instalate la suprafald sau pin[ la doi metrii sub nivelul mirii, vor fi echipate suplimentar cu flotori intermediari cu diametru de cel pulin l0 cm, de culoare fosforescent[, intercalalidin 10 in l0 m (fig. 15) Pe fiecare lavd de setci se vor folosi dou[ naqane,instalate la capetelelavei (adicd la l0 setci a 100 m se vor folosi dou[ naqane).

(a-steag, prev[zut la capltul tijei cu 1 -2 stegulele b-tije, c-flotor,d-contragreutate) Fie. 17Nasan

-h-

Fig.l8 Nagancombinat, echipat cu steagqi sistem de iluminat (a-steag,b- sistem de iluminat, c-tijd, d-flotor, e-contragreutate

Fig. 19Emilitor radioprinspe tija naqanului

Pentru stabilirea apartenenlei qi exploat[rii legale, setcile vor prezenta pe fringhia cu plutitori, m[rci de identificare personalizate.Marca va fi fixat[ pe aceastb frdnghie, inainte de punctul de la care s-a inceput sau imediat dupl punctul in care s-a terminat posldirea plasei. Marca va avea form[ tubulard, cu o lungime de l0 cm, un diametru interior de l0 mm qi exterior de 14 mm. Materialul din care se vor confecliona mircile, va fi aluminiul. Fixarea mircii pe frdnghie, in unul din punctele menlionate mai sus, se varealiza prin presare cu un dispozitiv hidraulic care este indicat s[ aibe posibilitatea de a fi echipat gi cu un panson pentru iscriplionarea unui cod (grupe de cifre qi litere) de identificarea a proprietarului uneltei de pescuit, ( S.C Chefalu), AL cum ar fi de exemplu 13|AL|SPC unde 03 va semnifica numele societ[f;i numele proprietarului (Anghel Lucian) qi SPC - tipul setcii (setcd pentru calcan). In cazul in care nu se esteposibil ca presa sd fie echipatdcu panson,pansonarea va realiza dupd operaliuneade presarea tubului, prin batereapansonuluipe acesta. Dupi speciade pegtecare reprezintdobiectul pescuitului setcile pot fi clasificate astfel: l. Setcd pentru scrumbie de Dundre Si chefal - este confeclionatd din plas[ realizatd,din materiale sinteticepoliamidice (relon), cu dimensiuneaochiului de plas[ 2a:60 - 64 mm qi finelea firului sub 10.000m/kg, pos[dite pe frdnghii din polipropilen[ cu diametrul de 3 - 5 mm, echipate la partea superioarl cu plute respectiv cu plumbi la parteainferioarI. 2. Setcd pentru calcan - esteconfec{ionati din plasdrealizat[ din materiale sintetice poliamidice (relon), cu dimensiunea ochiului de plasd"2a:360 - 400 mm gi finelea firului sub 6.350 m/kg, pos[dite pe frdnghii din polipropilend cu diametrul de 3 - 5 mm, echipate la partea superioard cu plute respectiv cu plumbi la partea inferioar[ (RegulamentCEnr.l579, 2007). 3. Setcd pentru rechin - este confeclionatd din plasd realizati din g.nateriale 13

2a:200 sinietice poiiamidice (relon),cu dimensiuneaochiului de piasd" qi finelea firului sub 3000 m/kg, pos[dite pe frdnghii din - 240 mm polipropilend cu diametrul de 3 - 6 mm" echipate la partea superioar[ cu plute respectiv cu plumbi la parteainferioard. 4. Setcit pentru sturioni (ohan) - este confeclionatd din plasi realizatd din materiale sintetice poliamidice (relon), cu dimensiuneaminim[ a ochiului de plas[ 2a:200 mm qi fine{ea firului sub 2.450*/kg, posldite pe frdnghii din polipropileni cu diametrul de 5 - 8 mm, echipate la partea superioard cu plute respectiv cu plumbi la partea inferioard (fig. 20) (Internet,2AA7).
*:4

'*{ dl'

b!4 '1r

*' **

Fig.20 Ohan

5. Setcd pentru guvizi - sunt confeclionate din plasl reaiizatd din materiale sintetice poliamidice (relon),cu dimensiuneaochiului de plasd 2a:20 24mm qi finelea firului sub 13.000*/kg, posddite pe fringhii din polipropilend cu diametrul de 3 - 5 mm, echipate la partea superioar[ cu plute respectiv cu plumbi la parteainferioar[. efecte funclionale adverse asupra Atit setcile fixe cdt qi cele in deriv[ nu genereazS" pescireqti, in schimb sunt cele mai periculoaseunelte de pescuit habitatelor specifeceresurselor mare de pentru delfini. Fiind realizatedin fire subliri, greu vizibile qi elastice,setcileau o capacitate qi incurcare, fapt care reduce qansele evadarea delfiniior care in tentativa lor de retinere prin agdlare de a recuperapeqtii rlmaqi captivi in releauade plas[, devin ei insuqi victime (ftg.zl).
,s
d

g
v+

tr tr

Siir

Frs..21Delfin incurcat in setcd

t4

Pentru explorarea spaliilor indepirtate, la delfini s-a dezvoltat un nou sistem de orientare, ecolocalia.Folosind frecvenleleultrasonice,acest sistem este foarte dezvoltat qi extrem de sensibil. Cu ajutorul ecolocaliei delfinul poate detecta qi identifica prada sau dugmanul, dar sd qi comunice totodatd cu ceila$i delfini. In acest context, pentru diminuarea capturilor accidentale de delfini, in Anton, 2007) setci, se recomanddechipareaacestoracu pingere (ftg. 22 qi 23) (Internet, 2QO6; generatoarede sunetede intensitaterelativjoasd (in general sub 150 dB re lpP Pingerele sunt la 1 m) cu alimentare de la acumulatori mici, domeniul de operarefiind in gamade frecvenld medie qi inaltl (intre cca. 10 kf{z qi aproximativ 100 kHz).

Fig. 23 Modul de prindere a ping[rului pe setc6 Fig.22 Pinger 3. Metoda de pescuit prin bararea direc{iei de deplasareqi dirijarea pepteluiintrun spa{iu redus Metoda constd in bararea direcliei de deplasarea peqtelui cu un perete vertical de plasd qi dirij area acestuiacltre incinte realizrte din plas[, intre care comunicarease realizeazd prin culoare cu tentd de ingustare la trecerea de la o incintd la alta, facilitdnd relinerea pegtelui. Uneltele de pescuit (Adam qi al., l98l). acestprincipiu se numesccapcane carefuncfioneazd"pe o Capcanele sunt unelte de pescuit stalionar,fixate de substrat pentru funclionare ?n anumite condilii de lucru, care bareaz[ drumul de deplasareal peqtelui, dirijindu-l intr-un spaliu delimitat. Aceste unelte sunt realizate din plasd de relon qi sunt echipate cu elemente de armare qi fixare. Dimensiunile de gabarit sunt variabile, funclie de condiliile de utilizare, dar indiferent de dimensiuni, elementele caracteristice ale capcanelor sunt. aripa care dirijeazd peqtele, oborul care reline peqtele dirijat intrun spaliu limitat restrdngtndu-i posibilitatea de deplasaregi camera de prtndere care retine peqtele. Unealta de tip capcan[ folositi in pescuit la litoralul rominesc, estetalianul marin. - Talianul marin esteo unealt[ de pescuit de tip capcan[, de dimensiuni mari care se instaleazd pe adincimi de 5 - 12 m. La talienele marine, camerelede concentrare (oborul) gi relinere (camerade prindere) a obiectului pescuitului sunt instalateparalel cu @rmul, acestea pot atinge lungimea de 70 m, in timp ce rolul pentru dirijarea peqtelui o au aripile confeclionate din plas6,cu lungimea de 300 - 500 m, amplasateperpendicular pe direclia lbrmului. Forma func1ionall esteasiguratd cu flotori {frg. 2q sau cu piloni din lemn (fig.25) la nord de acestreper (Anton, 2006; Internet, 2AOT. Dimensiunea minimd a ochiului de plasd la camerade prindere este2a: 14 mm iar fine{eafirului de 4.100 m/Kg (Ordin prohib{ie, 2008

-T-""".-..'"--

ti JJ
r ';

id

I* {tdil$ 3.ilir+r 11.x*lwmm'{ 4,ram+rf; prirdr* d+ 5"d*xr* S" *$esff l. rssi$ *" pl** .F, flm*ri

Fig.24 Talianmarin

Fig.26 Nagan echipat cu panou radar reflector (a-panou radar reflector)

16+

Panoui radar reflector este conrectlonat laturii de maxim 400 mm (fis )6\ dimensiunea

,.

din

mDra sau orasa oln arummlu

tv

t.

.' :ss*

];.r' -*i

1 . , ^ . '. d '- , d - , ; # +; i f u : _ - - . " t --";;-.

: ge.::

Fig. 25 Talianpe piioni

4. ivietoda de pescuit prin in{eparea gi agilarea cu ciriige armate sflu nearmate cu momeli naturale sau artificiale Metoda se practicdcu dou[ tipuri de uneite de pecuit cu cdriige. - uneltede pescuitcu cdrligenearmate momeli (carmacele); cu - unelte de pescuit cu cdrlige armatecu momeli (paragate,volte, laparine qi niluci ). 4.1 Unehe depescuit cu c$rlige near,"mote nncnneli cu o Carmacele sunt unealte tradilionale folosite exclusiv la pescuitul sturionilor in ({t9.27}. Comparativcu paragatele, Sectorul Sf. Gheorghe-Ciotic c6rligelecarmacelor sunt de dimensiuni mari, nearmate cu momeald,suspendate masa apei sau in in apropierea fundului, modul de relinere a obiectului pescuitulur realizdndu-se prin agdlareaacestuiain momentul intersectirii barajului cu cirlige (fig. 28) (Antipa, 1916,Internet,2006).

Fig.27 Sturion agdlatin cirligele carmacelor

ffi'
.*'* iti.

" " -" :l i I

* .- {

lF+* ,1
i
I

!i
;

f': :

-lF,*..

i..ri

':,:
l l .i ";

! J ,,i. .t. ..ir -

ir

".,*='. -i-.-.1'r 4}+r."+-." i {

* d : . ili: , " s
'i l

Fig. 28 Mod de instalarea carmacelor Din punct de vedere constructiv carmacele sunt constituite dintr-o linie principalS (ana) realizatd din fringhie de reion cu diametrul de 6 - 8 mm de care sunt prinse cdrligele prin intermediul unor qnururi din relon (petile) cu diametrulde 3 - 5 mm qi lungimea de 70 - 80 cm. Distanla de prindere a petilelor pe ana estede 30 - 40 cm (frg.28). C6rligele sunt confeclionatedin olel inoxidabil cu o lungimetotald de 10 - 11 cm qi o 161irne 5 - 5,5 cm. In secliune transversaldtija cdrligului esterotund6, cu diametr.rl de de de 4 - 5 mm. Spredeosebire cdrligelecelorlalteunelte,vflrful cirligului la carmace estelung qi asculit pentru a seinfinge ugor in corpul peqtelui. Pentru stabilireaapartenenleiqi exploatdrii legale, carmacele vor prezenta pe fringhia principal[ (ana), m[rci de identificare personahzate.Marcavafi fixatd pe aceast[ frdnghie, inainte de prima petile sau dupd ultima petild legatd pe ana (FAO, 1996). Marca va avea formd tubular[, cu o lungime de l0 cm, un diametru interior de 10 mm si exterior de 14 mm, fiind confecfionat[din aluminiu. Fixarea m[rcii pe fringhie, in unul din punctele menlionate mai sus, se vareahza prin presare cu un dispozitiv hidraulic care esteindicat s6 aibe posibilitateade a fi echipatqi cu un pansonpentru iscriplionarea unui cod (grupe de cifre qi litere) de identificatea a proprietarului uneltei de pescuit, ( S.C.^Sturionul),BIcum ar fi de exemplu 04IBVCPS unde O4va semnifica numele societblii numele proprietarului (Barbu Ion) qi CPS- tipul carmacelor(carmacepentru sturioni). In cazul in care

se nu este posibii ca presa sd fie echipat[ cu panson, pansonarea va reairzariup[ operaliunea presare tubului" prin batereapansonuluipe acesta a Pe timpul pescuitului, iocul unde sunt instalatecarmaceva ti semnabzatcu na$anede tip pentru setcilemontatela suprafall saupin[ la2 m sub nivelul m6rii similar cu cele recomandate 4.2 Unelte de pescuit cu cdrlige urmrfie cu momeli o Pcn'agafi,t/ Din punct este o unealti de pescuicu cirlige armatecu momeli naturale. de vedere constructiv paragatul este constituit dintr-o linie principal[ (ana) de care sunt prinse cirligele prin intermediul unor pnururi (petile) de lungimi gi intervale de prindere variabile (fig 31 qi 32). Orizontul de instalare a paragatelor poate fi pe fund (paragate de fun,i) (fig.29) sau in masa apei (paragate pelagice) (fig.30) (Adam qi al., 1981; Anton,2006. RegulamentCE 2007)) . nr.1967,2006; Internet,

***"*

* *-;il:+

IN d#

Fig.29 Paragat<iefund Num[ru] maxim de c[rlige per paragatnu trebuie si dep[peasc[100 buc. Pe timpui pescuituiui poziiia laveior cieparagateva fi semnabzatl,prin eiemente (fig 29 qi 30). flotantevizibile de la distantA

Fig. 30 Paragatpelagic t9

| .;
g' .,'_

'

Ri.ir:eSiiiiE jrn* gr*!E

Jim-*-"..r
nidr+-r-!
i:

E'

,u**

Fig. 3i Modul de prindere petilelorpe ana a

*tri d. Ene*as .:--rl!* . Jri'l;i'i

gryiii* ..
li#fig !,i ii it," al,..i

Ii" i !i { i :iir

:::fi-*-:n
"i
73 !Er*

iriil rl i t!l
II

ir
!:

lr
I
f dj+i* {Niil

I
\.r.|jli r'* 'lir: E*r.rirl

Fig. 32 Modul de legare a cdrligului la petil[ e Cdrligele sunt articole de pescuit de formi curbate, rcalizate din olel inoxidabil, cu varful asculit, prevdzut de regul[ cu o contrl. Varfi]l cdrligului poate fi drept sau tija curbat iar tlja acestuia poate varia ca lungime gi form6. in secliunetransversal6 poate fi rotundd (in mod obiqnuit) sauplati (oblinut[ prin forjare). cirligului Lungimea total[ a cirligului va fi m6suratE ca lungimea totalb"a tljei, de la extremitatea cirligului care serve$te pentru legare la petil[ pdnd la vdrful curburii Lilimea cdrligului va fi m[surati ca distanla orizontald cea mai mare de la acestuia. partea exterioard a tijei, la partea exterioarda contrei cdrligului (frg. 32) (Regulament CE nr.1967,2006;Anton, 2003). DupI specia de pegte cate reprezintdobiectul pescuitului paragatelepot fi clasificate astfel: x Paragate pentru rechin - sunt realizate din &6nghii qi qnururi din relon cu diametrul de 5 mm - anaua,respectiv 2,5 mm - petila iar ca mdrime, cdrligele vor fi numdrul 3/0, confeclionatedin olel inoxidabil (fig. 3l qi 32). Lungimea petilelor va fi de 0,6 m iar distanlaintre petile de 3 m (fig. 31). x Paragate pentru guvizi - sunt realizate din frdnghii qi gnururi din relon cu diametrul de 2,5 mm - anaua,respectiv 0,5 mm - petila iar ca mirime, cdrligele vor fi numArul 1, confeclionate din olel inoxidabil moale (pentru a se putea dezdoii atunci atunci cind se aga![ de pietre). Lungimea petilelor va fi de A,25 m iar distanlaintre petile 0,5 m.
'*.r

Pentru stabilireaapartenenleiqi exploatdrii legale, paragatelevor prezenta pe fringhia principal[(ana), m[rci de identificare personalizate.Marcavafi fixatl pe aceastdfrtnghie, inainte de prima petild sau dupl ultima petild legatd pe ana (FAO, 1996). Marca va avea form[ tubulard, cu o lungime de 10 cm, un diametru interior de 3 - 6 mm qi din exterior de 5 -10 mm, fiind confec{ionatd aluminiu. Fixarea m[rcii pe frflnghie, in unul din punctele menlionate mai sus, se varealiza prin presare cu un dispozitiv hidraulic care este indicat sd aibe posibilitatea de a fi echipat qi cu un panson pentru iscriplionarea unui cod (grupe de cifre qi litere) de identificarea a proprietarului uneltei de pescuit, ( S.C. Rechinul); GScum ar fi de exemplu 05/GS/SPCunde 05 va semnifica numele societ[1ii numele proprietarului (Gheorghe Sandu) qi PPR- tipul paragatului (paragat pentru rechin). In cantl in care nu este posibil ca presa sd fie echipat[ cu panson,pansonarease va realiza dupd operaliunea de presarea tubului, prin batereapansonuluipe acesta. Pe timpul pescuitului, locul unde sunt instalate carmace va fi semnalizat cu na$anede tip similar cu cele recomandatepentru setcile montate la suprafaldsaupdni la2 m sub nivelul mdrii c l/oltct este o unealt[ de pescuit cu cdrlige armate cu momeli naturale, destinat[ Pescuitului sportiv, artizanal qi comercial. Din punct de vedere constructiv volta este Constituitb dintr-o linie principal[ (fir monofilament cu diametrul de 0,4- 0,6 mm) echipat[ la unul din capete cu un plumb cu greutateade 60 - 100 g, deasupracdruia se leag[ doud cirlige numarul I sau 2 prin intermediul unui fir monofilament cu lungimea de 8 - 10 cm qi diametrul de 0,3 - 0,4 mm. Primul c0rlig se leagi pe linia principald astfel incdt acest s5 se afle la acelagi orizont cu plumbul iar cel de-al doilea la un cm deasupra nodului de legituri a primului c0rlig pe linia principall. Volta se foloseqtein general pentru pescuit guvizi gi ocazional calcan,rechin gi bacaliar. Aceiaqi monturd prezentatd prezentat[ mai sus se poate folosi qi pe 1anset6. Num[ru] de volte sau lansete permisela pescuitestede maxim 4 buc. c laparina este o unealtd de pescui cu cdrlige armate cu momeli artificiale, destinatl pescuitului sportiv, artizanal qi comercial. Din punct de vedere constructiv laparina este constituit[ dintr-o linie principaln (fir monofilament cu diametrul de 0,3 - 0,5 mm) echipatd la unul din capete cu un plumb cu greutatea de 80 - 100 g, deasuprac[ruia se leag6 10 cdrlige numarul 2 - 4 prrn intermediul unui fir monofilament cu lungimea de 4 * 5 cm gi diametrul de 0,25 - 0,35 mm. Primul cdrlig se leagd pe linia principali astfel incdt curbura acestuias6 fie situatd la o distanld de l0 cm deasupraplumbului iar urmltoarele la o distanld de 12 -14 cm deasupra nodului anterior. laparina se folosegte in general pentru pescuit stavrizi qi lufar. Num[ru] de laparine permise la pescuit estede maxim 2 buc. t Ndluca este o imitalie de peqte realizatd" dintr-un metal inoxidabil de culoare argintie, in greutate de 100 -200 g de care sunt prinse 1 - 2 cdrlige triple, num5.rul1, destinalia acesteia fiind pentru pescuit sportiv, artizanal qi comercial. Cdnd este folositd in pescuit, niluca se prinde pe o linie principald (fir monofilament cu diametrul de 0,5 - 0"8 mm). Pescuitul cu niluca este un pescuit dinamic qi se foloseqte in general pentru capturarea lufarului qi ocazionala lavracului.

2t