Sunteți pe pagina 1din 34

STADIUL ACTUAL AL TEHNOLOGIILOR DE EPURARE A APELOR UZATE N ROMNIA.

NECESITI OBIECTIVE

UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI

DATE GENERALE
I. SISTEMELE DE CANALIZARE N ROMNIA -Sisteme de canalizare urbane - mai mult sau mai puin complete i complexe -Sisteme de canalizare rurale - nca in faz incipient, cunoscnd o tendin de extindere II. STADIUL ACTUAL AL REELELOR DE CANALIZARE La nivelul anului 2002, lungimea total a reelelor de canalizare n Romnia era de circa 17.000 km.

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

DATE GENERALE

100.00% 90.00% 80.00% 70.00% 60.00% 50.00% 40.00% 30.00% 20.00% 10.00% 0.00% Total lungime retele de canalizare Lungime canalizare in localitati urbane Lungime canalizare in localitati rurale

100.00% 90.00% 80.00% 70.00% 60.00% 50.00% 40.00% 30.00% 20.00% 10.00% 0.00% Localitati urbane Localitati rurale
Localitati dotate cu Retele de Canalizare Total localitati

Figura 1 - Ponderea lungimii reelelor de canalizare a localitilor

Figura 2 Locuitori racordati la reele de canalizare

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

REELE DE CANALIZARE
III. PROBLEME ALE REELELOR DE CANALIZARE In prezent (majoritatea) sunt realizate din: - Tuburi din beton simplu, imbinate cu cep si buza. - Etansarea imbinarii se realiza cu manson de mortar, imbinarea rigida si dificil de executat la partea inferioara a imbinarii. Dezavantaje: - Dificultatea asigurarii unei pante corespunzatoare, - Etanseitatea defectuoasa a retelei la imbinari -exfiltrarea apelor de canalizare in sol - infiltarea apelor subterane in reteaua de canalizare Se recomanda utilizarea unor materiale noi pentru retelele de canalizare -Tuburi PAFS - Figura 3, -Tuburi PVC - Figura 4, -Tuburi polietilena riflat - Figura 5 Lungimea tuburilor de 6 - 9 m asigura panta, Imbinarea acestor tuburi cu mufe si garnitura din cauciuc.
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

REELE DE CANALIZARE

Figura 3 - Tuburi de canalizare din PAFS

Figura 4 - Tuburi de canalizare din PVC


UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

REELE DE CANALIZARE

Figura 5 Tuburi de canalizare din polietilena riflata


UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

REELE DE CANALIZARE
Conform studiilor existente, procedeul unitar devine o cale de poluare majora a apelor receptoare: - Deversarile din reteaua unitara, contin cantitati importante de poluanti - Deversarile punctuale provoaca adevarate unde de poluare care se resimt pe distante apreciabile in aval. Optiunea pentru viitor pare sa fie generalizarea procedeului divizor: -Apele uzate menajere sa fie epurate corespunzator; -Apele meteorice sa fie evacuate, dupa o preepurare (decantare) gravitationala in bazine de retentie, in mai multe puncte, pentru evitarea socurilor de debit si poluanti in albia emisarilor.

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

REELE DE CANALIZARE
O alta problema dificila in realizarea retelelor de canalizare este determinarea debitelor de ape de canalizare. Metodele utilizate in prezent sunt depasite iar considerarea elementelor reale (corelari cu debitele de apa de alimentare, masuratori in retelele existente, utilizarea modelelor matematice) sunt acum la indemana inginerilor si specialistilor din domeniu. Un exemplu elecvent este determinarea debitului de ape meteorice care in Romania se determina, in prezent, cu ajutorul curbelor IDF (Intensitate, Durata, Frecventa) ceea ce conduce la calculul unor debite fictive iar dimensionarea colectoarelor se face in consecinta. Utilizarea modelarii matematice a ploilor reale, bazata pe masuratori, va conduce la determinarea unor debite mai exacte iar rezultatele se pot evalua cu usurinta.
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

REELE DE CANALIZARE
Optimizarea retelelor de canalizare presupune eforturi mari, atat din punct de vedere al proiectarii cat al investitiilor. Pentru realizarea lor sunt necesare mai multe elemente cum ar fi: - Formarea de baze de date referitoare la precipitatii, debite si poluanti; - Utilizarea informaticii in proiectarea retelelor de canalizare, in care modelarea si simularea sunt elemente de baza; - Considerarea reducerii debitelor colectate de ape meteorice prin infiltrare in sol; - Utilizarea de materiale moderne, care sa permita executia lucrarilor conform cerintelor proiectelor privind colectoarele si asigurarea unor retele de canalizare etanse.

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

STATII DE EPURARE
IV. STADIUL ACTUAL AL STATIILOR DE EPURARE Statiile de epurare din Romania au cunoscut o dezvoltare foarte lenta in ultimii 15 ani. La nivelul anului 2002:

100.00% 100.00% 90.00% 80.00% 70.00% 60.00% 50.00% 40.00% 30.00% 20.00% 10.00% 0.00% Localitati urbane 80.00%

100.00%

Total localitati

0.05% Localitati rurale

Localitati dotate cu Statii de epurare

Figura 6 - Ponderea localitatilor prevazute cu statii de epurare


UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

STATII DE EPURARE
V. PROBLEME ALE STATIILOR DE EPURARE
Linia apei - epurare mecanica si biologica conventionala

Gratare Rare si Dese

Deznisipatoare

Debitmetru

Separatoare de Grasimi

Decantoare Primare

Epurare Biologica (Bazin cu Namol Activat)

Decantoare Secundare

Statie de Pompare Namol Statie de Pompare Namol Concentrator Namol

Rezervoare Fermentare Namol

Deshidratare Namol

Rezervoare de Gaz

Linia namolului - o treapta de concentrare si stabilizarea namolului prin fermentare anaeroba

Figura 7 - Schema unei statii de epurare clasice cu stabilizare anaeroba a namolului


UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

STATII DE EPURARE
Linia apei - epurare mecanica si biologica conventionala

Gratare Rare si Dese

Deznisipatoare

Debitmetru

Separatoare de Grasimi

Decantoare Primare

Epurare Biologica (Bazin cu Namol Activat)

Decantoare Secundare

Statie de Pompare Namol

Concentrator Namol

Stabilizator de namol

Deshidratare Namol

Linia namolului - o treapta de concentrare si stabilizarea namolului prin oxidare aeroba

Figura 8 Schema unei statii de epurare clasice cu stabilizare aeroba a namolului


UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

STATII DE EPURARE
V.1 LINIA APEI DEGROSISAREA APELOR UZATE Gratarele rare au interspatii mari care permit trecerea unor materii cu dimensiuni de 50 100 mm. Curatarea lor este manuala (Figura 9). Se urmareste trecerea la gratare rare cu interspatii de maxim 20 mm si cu sistem de curatare mecanica (Figura 10). Gratarele dese au, in general interspatii intre bare de 16 20 mm, iar curatarea lor se face manual sau mecanic. Acolo unde exista sistemele de curatare mecanica a gratarelor dese sunt ineficiente si nefiabile. Trecerea la gratare dese cu interspatiul de maxim 10 mm, mecanisme fiabile si eficiente, este absolut necesara. Solutiile moderne includ gratare dese din otel inoxidabil sau alte materiale rezistente la coroziune, prevazute cu dispozitive pentru deshidratarea retinerilor (Figura 11).

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

STATII DE EPURARE

Figura 9 - Gratare rare si dese


UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

STATII DE EPURARE

Figura 10 - Grtare rare curate mecanic i instalaie pentru presarea i deshidratarea reinerilor

Figura 11 Grtare dese i sistem de presare i deshidratare a reinerilor

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

STATII DE EPURARE
Deznisipatoarele sunt in general de tip orizontal cu sectiune parabolica. Deficiente majore: -sistemul cu air-lift pentru evacuarea nisipului depus pe radier; -drenarea apei din nisipul evacuat, pe platforme adiacente deznisipatorului. Deznisipatoarele moderne sunt prevazute cu poduri racloare cu snec sau pompe pentru nisip, iar nisipul evacuat din deznisipator este spalat si deshidratat pentru utilizare (Figura 12).

Figura 12 Deznisipator orizontal longitudinal cu sistem de splare i deshidratare nisip

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

STATII DE EPURARE
Separatoarele de grasimi cu insuflare de aer de joasa presiune clasice au ca dezavantaj sistemul de aerare cu placi Arcuda, care se colmateaza rapid, iar inlocuirea si curatarea lor se face extrem de dificil. Sistemele moderne de aerare, in special cele cu dispozitive cu membrana elastica se dovedesc o solutie fiabila si eficienta (Figura 13).

Figura 13 Separator de grsimi cu insuflare de aer de joas presiune cu sistem modern de aerare (difuzoare cu membran elastic perforat)

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

STATII DE EPURARE
In unele statii mari de epurare deznisipatoarele sunt cuplate cu separatoarele de grasimi. Aceste obiecte tehnologice au, in general, deficiente similare cu deznisipatoarele si suporta acelasi tip de imbunatatiri. Pentru colectarea grasimilor, deznisipatoarele separatoare de grasimi moderne au prevazute lame racloare (Figura 14) mai eficiente decat sistemele clasice (deversoare, jgheaburi).

Figura 14 Deznisipator separator de grsimi cu lam racloare pentru grsimi

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

STATII DE EPURARE
Debitmetrele clasice sunt canale logintudinale cu ingustare locala. Dificultatea de a realiza ingustari cu caracterisitici geometrice precise le reduce precizia de masurare a debitelor. Adoptarea de ingustari uzinate (Figura 15) sau utilizarea sistemelor cu ultrasunete pe canale sau conducte imbunatatesc precizia masurarii debitelor.

Figura 15 Debitmetru tip Venturi cu ngustare uzinat

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

STATII DE EPURARE
V.2 LINIA APEI EPURAREA MECANICA Decantoarele primare, (longitudinale si radiale), au probleme similare de functionare: - Distributia si uniformizarea curgerii la intrarea in decantor; - Eficienta si fiabilitatea podurilor racloare; Decantoarele moderne au prevazute sisteme optimizate din punct de vedere hidraulic pentru distributia apei la intrare, care utilizeaza de cele mai multe ori efectul Coanda. Podurile racloare moderne sunt pot fi submersate, sau li se reduce sarcina pe reazeme prin adoptarea de flotoare (Figura 16).

Figura 16 Decantor primar radial cu pod raclor cu flotoare

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

STATII DE EPURARE
V.3 LINIA APEI EPURAREA BIOLOGICA Epurarea biologica. Statiile de epurare existente din Romania utilizeaza epurarea biologica conventionala (reducerea substantelor organice) iar tehnologia utilizata frecvent este cea cu bazine cu namol activat. Deficientele principale sunt la sistemul de aerare care este preponderent mecanic. Reabilitarea statiilor trecerea la sistemele de aerare pneumatice -Difuzoare cu membrana elastica - Figura 17; -Tuburi - Figura 18; -Panouri - Figura 19. Procesul de aerare a apelor uzate - consumatorul major de energie electrica al unei statii de epurare. Automatizarea aerarii functie de oxigenul dizolvat.
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

STATII DE EPURARE

Figura 17 Bazin cu nmol activat cu aerare pneumatic, cu difuzoare cu membran elastic perforat
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

STATII DE EPURARE

Figura 18- Bazin cu nmol activat cu aerare pneumatic cu tuburi cu membran elastic perforat

Figura 19- Bazin cu nmol activat cu aerare pneumatic cu panouri cu membran elastic perforat
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

STATII DE EPURARE
Normele de protectia mediului impun introducerea epurarii avansate a apelor uzate: -Retinerea compusilor de azot -Retinerea compusilor de fosfor. In acest context, extinderea rolului bazinelor de aerare la epurarea cu nitrificare denitrificare si eventual pentru eliminarea fosforului, devine obligatorie. Absenta unui concept global privind integrarea epurarii avansate in treapta de epurare biologica si absenta datelor sistematizate privind compusii de azot si fosfor ingreuiaza implementarea tehnologiilor corespunzatoare (Figurile 20 si 21). Si din aceste motive expertii europeni au acceptat cu dificultate introducerea epurarii avansate a apelor uzate in cadrul programelor ISPA pentru reabilitarea unor statii importante de epurare.

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

STATII DE EPURARE
a.n.r.

Zona anaeroba

Zona anoxica

Zona aerata

SPAN

DS

n.a.r.

SPN

n.e. cu P

Fig. 20 Schema pentru retinerea azotului si fosforului A2/O

a.d.r.

SP1 Zona anoxica

a.n.r.

SP2 Zona aerata

Zona anaeroba

Zona anoxica

DS

n.a.r.

SPN

n.e. cu P

Fig. 21 Schema pentru retinerea azotului si fosforului tip UCT

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

STATII DE EPURARE
Decantoarele secundare au deficiente similare cu cele primare: - Distributia si uniformizarea curgerii la intrarea in decantor; - Eficienta si fiabilitatea podurilor racloare; Adoptarea sistemelor optimizate hidraulic, poate rezolva distributia apei uzate in decantoare. Podurile racloare moderne au imbunatatit preluarea namolului de pe radier si sunt prevazute cu flotoare pentru reducerea sarcinii pe roata motrice si pe pivot sau podurile sunt de tip submersat (Figura 22).

Figura 22 Decantor secundar orizontal radial cu lalea Coand i pod raclor cu flotoare

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

STATII DE EPURARE
V.4 LINIA NAMOLULUI Concentrarea namolului. Reducerea umiditatii namolului in statiile de epurare existente se realizeaza prin concentrare gravitationala. Aceasta tehnologie are doua mari dezavataje: - Reducerea de umiditate este de 1 2 %; - Degaja mirosuri neplacute poluand atmosfera. Concentrarea mecanica a namolului prin dispozitive cu snec sau prin centrifugare (aplicata de exemplu la SE Constanta Sud) rezolva, e adevarat cu costuri suplimentare, ambele probleme: - Reducerea de umiditate depaseste de cele mai multe ori 6 %; - Poluarea atmosferei este practic nula. Reducerea mai mare a umiditatii namolului conduce la o diminuare majora a volumului de namol ce este urmeaza sa fie prelucrat.
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

STATII DE EPURARE
Majoritatea Rezervoarelor de Fermentare a Namolului de tip clasic (Figura 23) functioneaza ineficient din urmatoarele motive: - Deteriorarea rapida a structurii de rezistenta datorita deficientelor in executie a rezervoarelor de forma clasica (cilindru intre doua trunchiuri de con); - Eficient si fiabilitate scazuta a echipamentelor de incalzire si recirculare a namolului; - Deznisiparea necorespunzatoare a apelor uzate care face ca nisipul ce trece de deznisipatoare sa ajunga in RFN, producand colmatarea rezervoarelor.

Figura 23 Rezervoare de fermentare a nmolului tip clasic

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

STATII DE EPURARE
Construirea de RFN-uri cu structura moderna, tip para, (Figura 24) dotarea cu echipamente cu randament ridicat si fiabile, corelate cu o deznisipare corespunzatoare a apelor uzate vor contribui la eficientizarea fermentarii namolurilor. Cantitatile semnificative de biogaz obtinute vor putea fi utilizate ca sursa de energie iar namolurile stabilizate corespunzator pot fi folosite in agricultura dupa deshidratare.

Figura 24 Rezervoare de fermentare a nmolului tip par

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

STATII DE EPURARE
Rezervoarele de gaz Rezervoarele de gaz din statiile existente (clopot metalic amplasat intr-o cuva de beton - Figura 25) sunt de cele mai multe ori nefunctionale. Sistemul de culisare a clopotului la umplere si golire se blocheaza deseori iar clopotul se voaleaza. Remedierea este dificila, de durata si costisitoare. Rezervoarele de gaz moderne (Figura 26) sunt sferice, realizate din membrana elastica din cauciuc special. Exploatarea lor este simpla si aparent mai putin periculoasa.
Figura 25 Rezervoare de gaz clasice clopot metalic n cuva din beton armat

Figura 26 Rezervoare de gaz sferice din membran elastic

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

STATII DE EPURARE
Stabilizatoarele de namol. In statiile de epurare de capacitate medie si mica, stabilizarea namolului se realizeaza prin oxidare aeroba. Problemele stabilizatoarelor de namol apar la sistemele de aerare. Deshidratarea namolului - probabil procesul in care s-au inregistrat progrese semnificative. Statii in care deshidratarea se realizeaza sau se va realiza curand pe cale mecanica: Piatra Neamt, Constanta Sud, Arad, Iasi, Targu-Mures, Brasov. Deficientele deshidratarii naturale pe platforme de uscare (Figura 27) sunt resimtite de fiecare operator al statiilor in care acest procedeu este inca in operare. Tehnologiile pentru deshidratarea mecanica a namolului sunt diversificate (filtre presa, echipamente cu snec, centrifuge). In cazul deshidratarii mecanice, apar si costuri suplimentare din conditionarea chimica a namolului.
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

STATII DE EPURARE

Figura 27 Platforme de uscare pentru deshidratarea namolului


UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

CONCLUZII
VI. CONCLUZII Sistemele de canalizare din Romania sunt intr-o stare nesatisfacatoare. Retelele de canalizare reabilitate sau noi trebuie realizate din materiale moderne, care sa le confere o calitate noua - etanseitatea. Dezvoltarea retelelor de canalizare trebuie sa se faca la nivelul dezvoltarii retelelor de alimentare cu apa. Procedeele de canalizare adoptate trebuie sa tina seama de posibilitatile de colectare, epurare si evacuare in emisari.

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

CONCLUZII
Statiile de epurare sunt, in general, intr-o stare nesatisfacatoare. Tehnologiile in functiune in prezent nu prezinta eficienta corespunzatoare, majoritatea lor fiind uzate, fizic si moral. Este necesara adoptarea de tehnologii moderne, eficiente si fiabile. Este necesar ca epurarea biologica sa fie extinsa si la retinerea din apele uzate a compusilor de azot si fosfor. Strategia de dezvoltare a epurarii avansate ar trebui sa se bazeze pe: Monitorizarea compuilor de azot i fosfor din apele uzate influente; Realizarea de staii pilot pentru epurarea avansat; Aplicarea rezultatelor de pe staiile pilot n staiile de epurare; Extrapolarea tehnologiilor experimentate la alte staii de epurare.

Pentru namolul rezultat din statiile de epurare trebuie gasite cai si mijloace pentru depozitarea si utilizarea lui in conditii de siguranta fata de mediu si sanatatea populatiei.
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI