Sunteți pe pagina 1din 4

Oedip rege - subiectul Capodopera a literaturii anitce, Oedip rege este o tragedie reprezentativa pentru confruntarea dintre om si destin.

Aceasta tema, caracteristica tragediei grecesti constituie o problema a omului din toate timpurile. Oedip rege este o tragedie a cunoasterii, eroul fiind stapanit de patosul adevarului pe care il va afla cu pretul propriei sale prabusiri. Strucura piesei urmareste ianitarea lui Oedip spre adevarul care ii va fi fatal, marcand loviturile pe care i le da destinul o data cu fiecare revelatie. Cetatea Teba este bantuita de ciuma si regele Oedip si-a trimis cumnatul, pe Creon, sa afle de la oracolul din Delphi cum isi poate salva tara de teribilul flagel. Creon se intoarce cu vestea ca zeii vor face sa inceteze ciuma atunci cand tebanii il vor pedepsi pe ucigasul inca necunoscut al lui Laios, fostul lor rege. De fapt, oracolul nu spune atat de precis dar Creon face legatura intre raspunsul oracolului si crima nerezolvata. O dat aflat motivul (unul din locuitorii cetii omorse pe Laios, fostul conductor), Oedip ncepe ancheta pentru aflarea adevrului, aruncnd totodat un blestem asupra ucigaului, pe care l sortete s fie toat viaa urmrit de pcatul svrit, iar nici un locuitor s nu-l adposteasc din motiv c-i o ruine pentru noi. Prevestind parc tragedia care urmeaz, adic taina naterii i crimei lui Oedip, le mrturisete tebanilor un motiv superior al aciunilor sale: Iar eu ce-i sunt urma/ n scaunu-i regesc, cum i-n al lui culcu/ Cci azi a mea-i nevasta lui, iar pruncii lui,/ De n-ar fi fost de soart greu lovii ei azi/ Tot tat mi-ar fi spus, ca i ai mei eu vreau/ Ca s-l rzbun, c greu au fost ei urgisii,/ Cum l-a fi rzbunat pe tata. Pornind cercetarea, el o conduce tot mai aprig cu ct ncepe s bnuiasc, la un moment dat c vinovatul ar putea fi chiar el. Oedip este strain de Teba, el a venit din Corint si a fost incoronat rege in locul lui Laios, mort de curand, ca rasplata pentru ca, rezolvand enigma Sfinxului, scapase cetatea de acest monstru care lua viata tuturor celor care nu ii puteau raspunde la ghicitoare. Inainte de a intalni Sfinxul, Oedip aflase de la oracolul din Delphi ce soarta il asteapta, isi va ucide tatal si se va casatori cu propria lui mama. Astfel Oedip a hotarat sa nu se mai intoarca nicicand in Corint si sa plece in Teba in incercarea de a scapa destinului. Insa pe drum ucide, dintr-o cearta, un batran. S ne gndim numai ce fel de tat este cel ce l ucide Oedip nu poruncise el ca pruncul s fie aruncat n prpastie? Oedip scap prin miracol i rpune el pe cel care i plnuise moartea. Caci Laios aflase si el de la oracol destinul sau, si precum fiul sau, incercase la randul sau sa evite prezicerea. Dar Oedip nu stia ca isi ucise tatal. Batranul proroc orb, Tiresias, prin darul sau cu totul aparte, cunoaste insa adevarul. Acum cand Oedip cauta asasinul, il chema (la sugestia corului) pe Tiresias. Acesta refuza sa dezvaluie secretul infiorat de gravitatea sa: A sti e groaznic un lucru, cand nu-i de vreun/ Folos acelui care-ar sti. La insistentele lui Oedip care in cele din urma il acuza ca ar fi complotat la detronarea regelui Laios, Tiresias raspunde cu aluzii ce tintesc tot mai clar spre regele insusi. Cand in sfarsit il acuza direct: Il cauti tu pe ucigas? Esti insuti tu!, Oedip nu l crede la nceput, arunca jigniri i acuzatii de complot mpreun cu Creon pentru nlturarea regelui. De la inceput Oedip banuise ca motivele uciderii lui Laios erau politice si nu a fost atacat si ucis de niste talhari, iar teoria unei noi conspiratii a inceput sa se

referat.clopotel.ro

contureze in mintea sa. Totusi btrnul profet spunea adevarul, ceea ce Oedip nu stie inca si il ia in deradere pentru ca nu a reusit sa rezolve ghicitoarea Sfinxului, caci e orb si inutil, dar acesta ii raspunde: ma-nvinuiesti ca-s orb. Dar oare tu,/ Cu ochi-ti buni, tu naruirea nu ti-o vezi? Tot Tiresias intuiete si orbirea lui Oedip: Azi vede-va orbi! E om avut srac/ Va fi! Un orb dus de toiag, cerind tot prin/ Strini. i va afla c alor lui copii/ Le-a fost i tat dar i frate el le-a fost;/ C maic-si i-a fost i fiu, i-a fost i so;/ i c pe tatl su i l-a ucis! Te du-n/ Palat! i s frmni n gnd tot ce i-am spus./ Iar de-ai s afli c-am prezis greit, s spui/ C-n meteugul meu sunt un nepriceput! Oedip nu pare a se putea concentra si furia lui creste, astfel in fata argumentelor (plauzibile!) ale lui Creon cum ca nu este vorba de o conspiratie, el decide sa il condamne la moarte. Atunci intervine Iocasta, legatura dintre ei, sotia liu Oedip si sora lui Creon. Incercand sa-l linisteasca, Iocasta, fosta nevasta a lui Laios, releva cateva fapte care pentru ea nu au insemnatate dar care sporesc zbuciumul lui Oedip: lui Laios i se perzise ca va fi omorat de propriul sau fiu, dar fusese ucis de necunoscuti la incrucisarea a trei drumuri cu putin timp inaintea sosirii lui Oedip in Teba, astfel incercand a dovedi ca profetiile nu sunt decat amagiri. Ingrozit de aceasta dezvaluire Oedip marturiseste ca, fara sa vrea, in urma unei certe, omorase un batran in locul descris de Iocasta, la rascrucea dintre Corint, Teba si Delphi. Isi face intrarea un mesager din Corint care aduce vestea mortii regelui Polybus (tatal adoptiv al lui Oedip) si il informeaza ca poporul se asteapta ca el sa se intoarca la tron. Oedip ezita, desi acesta ii confirmase ca prezicerea oracolului nu s-a infaptuit si ca tatal sau nu a fost ucis de el, Oedip raspunde ca se teme de a-si vedea mama, Merope, pentru a evita totusi spusele oracolului. Vestitorul aduce precizari care o fac pe regina Iocasta amutita de groaza sa vada adevarul; Oedip nu este fiul regelui din Corint, ci ii fusese adus chiar de catre mesager, la vremea aceea cioban, care il primise de la un alt pastor, din Teba. Din descoperire n descoperire, Oedip se prbuete n prpastia crudului adevr: necunoscutul pe care cu muli ani n urm l omorse era chiar tatl su, Laios; iar Iocasta, regina vduv cu care s-a cstorit, este chiar mama sa. Orbit de furie o cauta ca sa o ucida. Un slujitor aduce vestea c regina s-a spnzurat, nnebunit de pcatul svrit. Acelai slujitor ntiineaz c, gsind-o moart, Oedip i-a scos ochii cu un ac pentru a-i ispi ngrozitoarea crim, el nealegnd moartea pentru c nu suport gndul s-i ntlneasc prinii pe lumea cealalt. Prsete Teba dup ce, reflectnd la consecinele pe care le vor suporta fetele sale, i ia rmas bun de la ele: Pe voi, copile, dac-ai pricepe de pe acum/ Eu mult v-a sftui: rugai-v acum/ Ca oriiunde vei tri s-avei un trai/ Mai bun dect al tatlui ce v-a dat natere Oedip si-a luat lumina ochilor spre a se pedepsi si a nu-si mai vedea faradelegile. Dar orbirea lui are si un rol simbolic, sugerand cunoastera profunda, pe vremea cand avea ochi, el nu vedea inauntrul sau. In final, lumina puternica a adevarului i-a luat vederea asa cum soarele orbeste pe cel care cuteaza sa-l priveasca tinta. O dat aflat ucigaul, Oedip i asum toate consecinele pe care tot el le hotrse, contientiznd rul ce se slluia n el. Faptul c a orbit reprezint puterea interioar ce l caracterizeaz (amnunt specific eroilor de tragedie) i lipsa puterii de a prevedea; dar, totodat, ochii nchii n exterior se deschid n interior, putnd privi adnc n sine. Oedip suport treptat starea de catharsis (exil), la fel ca i cititorul, el prbuindu-se ncet n interior, cci pcatul motenit se transform n blestem. Prin destinul su, devine un arhetip cultural, o paradigm pentru nlrile i decderile omului.

referat.clopotel.ro

In simbolul orbirii gasim sensul inaltator al tragediei: destinul l-a invins pe Oedip, dar acesta s-a ridicat deasupra sortii prin demnitatea cu care a infruntat-o si prin patosul cu care s-a pus in slujba adevarului. Superioritatea omului asupra destinului potrivnic sta in cunoastere! Mitul lui Oedip poart n el semnificaii de o tulburtoare permanena uman. Dincolo de Sfinx, incest i paricid, sau mai bine zis prin mijlocirea lor ni se dezvluie o profund i mereu actual filosofie. A reine din drama lui Oedip i a sublinia att de ngroat faptul c i-a ucis tatl i a devenit soul maei sale nseamn a scpa esenialul, a rmne opac la filosofia ascuns n strvechea legend a substitui marile i eternele ei probleme, problemele minore i particulare a le unei societi n criz. - personajele deosebite Corul prin interventiile sale face legatura intre episoadele piesei, comentand situatia eroului. Scotand in evidenta caracterul trecator al vietii, fericirii si maririi, corul dezvolta motivul soartei schimbatoare, cea pe care latinii o vor numi fortuna labilis. Tot corul indica si o greseala a lui Oedip, aceea de a se fi considerat fericit, uitand ca fericirea poate fi urmata de nenorocire. Pastorul trimis de catre regina sa ucida copilul in varsta de doar trei zile, pastorul pare a fi un om de suflet care nu se poate demite la crima. Totusi, el minte cu nerusinare despre indeplinirea ordinelor regale, si de ce nu si divine? Doar Apollo impinse cuplul regal la astfel de atrocitati. Martor la uciderea lui Laios pe care il insotea la Delphi, dupa ce a fost promovat de la un simplu pastor la garda regala, acesta minte din nou aruncand vina pe niste talhari. Dar cum a ajuns regina sa isi dea copilul unui pastor? Si ce cauta acesta in palat? Ce fel de personaj este? La inceput exista inclinatia de a ne parea rau de el, trebuie sa fie greu sa fi trait cu atatea secrete. Desigur el stia ca regele era ucigasul predecesorului sau. In cele din urma era pregatit sa minta si despre prietenia cu pastorul corintean avansat la rangul de mesager. Prin urmare, soarta unui om maret, Oedip, cautator neobosit al adevarului si minte inteligenta care a rezolvat enigma Sfinxului este pecetluita de un mincinos de rand, un om care nu a spus adevarul pana nu a fost fortat. Sfinxul joaca un rol simbolic deosebit in legenda lui Oedip, nu doar pazeste rascrucea dintre cele trei drumuri, Delphi, Corint si Teba, ci prezice in ghicitoarea sa destinul lui Oedip. Cine merge dimineata in patru picioare, la amiaza in doua si seara in trei? Omul a raspuns Oedip, dar oare nu chiar Oedip este acel om? In patru picioare cand era micut, in doua cand a crescut si in trei cand orb avea nevoie de baston. Si in afara de acest detaliu, Sfinxul i-ar fi putut prezice destinul si in alte moduri, cu siguranta. Dar de ce a vorbit despre picioare? Poate pentru ce Oedipous inseamna in limba greaca picioare umflate? Acest Oedip al carui glezne au fost strapunse inainte de a fi condamnat la moartea de la care a fost salvat. Tot in limba greaca oida inseamna a cunoaste. Pana la urma chiar titlul ne dezvaluie sensul tragediei, drama destinului si a cunoasterii. Oedip rege e considerat o capodoper, i pn astzi a rmas un punct de referin. S-a spus c este prin excelen o tragedie a destinului implacabil. De ce tebanii nu au aruncat pur si simplu cu sageti in Sfinx in loc sa stea de-o-parte si sa isi vada concetatenii devorati? Aparitia acestui monstru mancator-de-oameni este o

referat.clopotel.ro

dilema? De ce ocupa un rol atat de crucial intr-o legenda despre sentimentele si reactile umane, despre destinele si tragediile lor? De ce este deci Sfinxul inclus in tragedie? Sfinxul este originar din Egipt. Marele Sfinx de la Giza (Egipt) se poate asemana cu Sfinxul din Oedip rege prin faptul ca pazea calea inspre trei piramide (inspre trei drumuri). Pe o inscriptie intre labele sale scria Kheperi Re Atum, cele trei nume date zeitatii solare la rasarit amiaza apus. Coincidenta? Dar Sfinxul egiptean era barbat, si nu avea aripii precum cel din Oedip rege (care a ales un mod teribil de ciudat pentru o faptura inaripata de a se sinucide), iar in rolul sau de gardian era mai binevoitor! In Odiseea, Homer atinge in trecere subiectul regelui Oedip insa nu vorbeste si despre Sfinx, despre care auzim prima data la greci de la Hesiod care desi nu o descrie o numeste necazul din Cadmeans" (Teba). De la inceputul secolului 6 (750 i.C.), pictorii din Corint incep sa infatiseze Sfinxul cu chip de femeie si cu aripi. Dar cine a trimis Sfinxul si de ce? Pentru a pedepsii tebanii pentru pacatele lui Laios? In istorisirea lui Homer, Sfinxul nu joaca, precum spuneam nici un rol. Dar incluzandu-l, Oedip devine cel care rezolva problema, gasind astfel o oarecare compensare pentru pacatele sale. Prin aceasta acceptiune il putem percepe ca pe un erou, Oedip care cauta cu pasiune rezolvarea propriului sau mister si care dovedeste curajul de a se auto-condamna si pedepsi. Sofocle avea nevoie de Sfinx pentru ca astfel putea dovedi inteligenta lui Oedip. Adevarul? Mai exista insa o explicatie. Rationala. Poate ca Oedip s-a nascut cu picioarele deformate si nu i-a facut nimeni nimic, in definitiv nu se precizeaza clar cine a facut asa ceva, poate parintii inainte sa il trimita sa moara (dar de ce?), sau pastorul inainte de a-l salva :)? Dar daca Oedip s-a nascut cu o malformatie atunci putea fi privit ca o anomalie, un monstru si trebuia trimis sa moara in afara orasului pentru a nu il pangari. Dar Oedip nu a murit si s-a intors sa pangareasca orasul din nou Sa nu uitam ca Oedip s-a dus la Delphi pentru ca aflase ca este bastard, un om care nu isi cunoaste deci tatal si caruia i se spune ca il va ucide, nu s-ar feri oare sa ucida orice om, de fapt probabil ca nu ar trebui sa se fereasca, nu e ceva chiar atat de obisnuit, iar Oedip a ucis cinci oameni, pe tatal sau si patru oameni din excorta sa Sau daca introducerea Sfinxului e un semn ca vorbeam de Teba, capitala din Egipt si nu cea din Grecia? Velikovsky il identifica pe Oedip cu faraonul ratacitor din Teba, Akhnaton (Amenhotep IV) care slujea pe zeul solar Aton si care, de asemenea, se casatorise cu mama sa, regina Tiy.

referat.clopotel.ro