P. 1
protectia mediului

protectia mediului

|Views: 981|Likes:
Published by George Dobrin

More info:

Published by: George Dobrin on Jun 30, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/08/2014

pdf

text

original

MINISTERUL

EDUCATIEI, CERCETA.RII, TINERETULUI SPORTULUI

SI

CENTRUL NATIONAL DE DEZVOLTAREA INV A.TA.MANTULUI PROFESIONAL SI TEHNIC
Anexanr. 21a OMECTS nr..

4~.b~din .t~,.9±.:.2010 ...

CURRICULUM
pentru

CLASA a X-a
CICLUL INFERIOR AL LICEULUI FILIERA TEHNOLOGICA Domeniul de pregatire de baza: PROTECTIA MEDIULUI Domeniul de pregatire generala: PROTECTIA MEDIULUI

Aria curriculara TEHNOLOGII Cultura de specialitate, pregatire practica saptamanala pregatire practica comasata

si

2010

AUTORI:
ing. STANESCU DANIE.LA, profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic "Lazar Edeleanu", Ploiesti dr. ing. I~FAN LILIANA, profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic "Costin D. Nenitescu",

Bucuresti
prof. POPESCU-ARGE~ ALINA, profesor grad didactic I, Colegiu Agricol "V. Harnaj", Bucuresti ing. MANOLE LIVIA, profesor grad didactic I, ColegiuI Tehnic "Lazar Edeleanu", Ploiesti

ASISTENTA c.xn.i.e.r.. CLAUDIA CA.LINESCU - expert curriculum,

cx.o.l.e.r.

2

PLAN DE iNVATA.MANT Clasa a X-a CicIul inferior alliceului - filiera tehnologica Aria curriculara Tehnologii Domeniul de pregatire de baza: PROTECTIA MEDIULUI Domeniul de pregatire generala: PROTECTIA MEDIULUI

I. Cultura

de specialitate si pregatire

practica saptamanala

Modulul I. Factori de degradare

a echilibrului ecologic Total ore/an: 140 din care: Laborator tehnologic: Instruire practica: 105 si tehnici de masurare Total ore/an: 140 din care: Laborator telmologic: 70 Instruire practica

Modulul II. Instrumente

de laborator

Modulul III. Legislatia mediului Total ore/an: din care: 70 Laborator telmologic: Instruire practica:
x 35 saptamanilan

Total ore/an II. Pregatire practica comasata CDL
*

= 10 ore/saptamana = 3 saptamanilan

= 350

ore/an

Total ore/an

x 30 ore/saptamana

= 90 de ore/an

TOTAL GENERAL: 440 ore Ian
Nota: In clasa a X-a, pregatirea practica comasata CDL* se poate desfasura eu preponderenta la agentii economici eu care unitatea de invatamant a ineheiat conventie de practica. * Denumirea si continutul modulului/rnodulelor vor fi stabilite de catre unitatea de invatamant in parteneriat cu agentul economic, eu aprobarea inspectoratului scolar, in vederea dobandirii unitatilor de competente cheie: "Tranzilia de la scoala la locul de muncd" §i .Lucrul in echipd" din standardul de pregatire profesionala.

3

LISTA UNITAIILOR

DE COMPETENTE PE CARE SE FUNDAMENTEAZA CURRICULUMUL

• • •

UNITATI DE COMPETENTE CHEIE COMUNICARE SI NUMERATIE ASIGURAREA CALIT ATII IGIENA $1 SECURITA TEA MUNCH TRANZITIA DE LA $COALA LA LOCUL DE MUNCA LUCRUL iN ECHIPA UNITATI DE COMPETENTE TEHNICE FACTORI DE DEGRADARE A ECHILIBRULUI ECOLOGIC INSTRUMENTE DE LABORA TOR $1 TEHNICI DE MAsURARE LEGISLATIA MEDIULUI

4

Modul I: FACTOR! DE DEGRADARE A ECHILIBRULUI ECOLOGIC
1. Nota introductiva

Modulul "Factori de degradare a echilibrului ecologic" face parte din cultura de specialitate aferenta domeniului de pregatire general a Protectia mediului, c1asa a X-a, cic1ul inferior al liceului, filiera tehnologica, ~i are alocat un numar de 140 ore conform planului de invatamant, din care: • 105 ore - instruire practica, Procesul de predare - invatare se desfasoara prin ore de instruire teoretica de specialitate si instruire practica, desfasurate sub indrumarea profesorului de specialitate. Modulul se pareurge eu un numar de ore constant pe intreaga durata a anului scolar, nefiind conditionat sau dependent de celelalte module din curriculum. Modulul "Factori de degradare a echilibrului ecologic" vizeaza dobandirea de competente specifice domeniului de pregatire generala, in perspectiva folosirii tuturor achizitiilor in continuarea pregatirii intr-o calificare din domeniul de pregatire generala. Parcurgerea continuturilor modulului "Factori de degradare a echilibrului ecologic" si adecvarea strategiilor didactice vor viza si dezvoltarea competentelor pentru "Comunicare si numeratie", .Asigurarea calitatii" si .Jgiena ~i securitatea muncii".

2. Unitatea / un ita tile de competente / rezultate ale invatarii la care se refera modulul ~ ~ ~ ~ FACTORI DE DEGRADARE A ECHILIBRULUI COMUNICARE ~I NUMERA TIE ASIGURAREA CALITATII IGIENA ~I SECURITATEA MUNCH ECOLOGIC

5

.... .....
~ .....
l-.

U

'"'


u

G
~ ~

0

0
......
~ ~ ~ ~ ~ ..... .J .....

u

== u
~ ~

-<

-< Q
Q,l

= t':
Q,l Q,l

l-. t':

;;.

~ ~ Q ~ Q

.....
~
Eo-!

't:I
l-. l-.
Q,l

0
U

:= .....

0

.... ..... :..
~

-< ~

~ ~ .J ~ Q ~

0

AAA ,~ ....
Q
Q)

A

A

AA

.... ....
:..
0
Q,l

=
~
N
Cl,)

.....

.....
.......

l-.

~ o
;;::

••

••

.~

~ o

S

.......

~ ......

N

~

I

AA

A

$:I

o
o

N

00

'AAA

AA

A


Qf
...... o
r:J'l

a

so
u

.s

a

AA

A

AA

A

A

A

AA

AA

AA

o 15 ...... o

H

a o

~

••

4. Continutul formarii Se recomanda urmatoarea ordine de parcurgere a modulului: 1. Degradarea mediului prin: 1.1 Supraexploatarea resurselor biologice: defrisarea padurilor suprapasunarul 1.2. Introducerea de noi specii in ecosistem 1.3. Lucrari de gospodarire a apelor 1.4. Poluare 2. Poluarea apei 2.1. Apa. Generalitati 2.2. Poluantii apei 2.3. Surse de poluarea a apei si modul de dispersie a acestora 2.4. Influenta poluantilor apelor asupra mediului si a starii de sanatate a populatiei 3. Poluarea aerului 3.1 Aerul. Generali tati 3.2 Poluantii aerului 3.3 Surse de poluare a aerului si modul de dispersie a acestora 3.4 Influenta poluantilor aerului asupra mediului ~i a starii de sanatate a populatiei 4. Poluarea solului 4..1 Solul. Generalitati 4.2 Poluantii solului 4.3 Surse de poluarea a solului ~i modul de dispersie a acestora 4.4 Influenta poluantilor solului asupra mediului si a starii de sanatate a populatiei 5. Impactul actlvitatilor antropice asupra mediului: urbanizarea transporturile industria miniera industria energetic a industria chimica industria metalurgica constructii agricultura depozitarea deseurilor turism exploatarea resurselor de apa, etc. 6. Efectele majore ale poluarii 6.1 EfectuI de sera 6.2 Ploile acide 6.3 Degradarea startului de ozon 7. Metode de reducere a impactului activitatilor antropice asupra mediului 7.1 Procedee de indepartarea a poluantilor din apele reziduale 7.2 Purificarea emisiilor gazoase 7.3 vibratiilor ~ia zgomotelor 7.4 fixarea si stabilizarea terenurilor 7 a ingrasamintelor ~i pesticidelor in agricultura depozitarea, tratarea si recuperarea deseurilor cuprind feme care pot

fi

abordate .yi practic prin desfa:jurarea de

10

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului Pentru parcurgerea modulului se recomanda utilizarea urmatoarelor resurse materiale mmime: • Diapozitive, filme, fotografii, CD-uri, fise de lucru, fise de documentare, videoproiector, computere, acces la internet, retroproiector, folii, manuale, carti de specialitate, auxiliarele curriculare existente, reviste, pliante, planse, vizite de lueru, utilaje pentru purificarea emisiilor gazoase, machete. 6. Sugestii metodologice Continuturile programei modulului "Factori de degradare a echilibrului ecologic" trebuie sa fie abordate intr-o manierajlexibila, dijerentiata, tinand cont de particularitiqile colectivului cu care se lucreaza ~i de nivelul initial de pregiaire. Numiirul de ore alocat fieciirei teme ramane La latitudinea cadrelor didactice care predau continutul modulului, in functie de dificultatea temelor, de nivelul de cunostinte anterioare ale colectivului eu care lucreaza, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si de ritmul de asimilare a cunostintelor de catre colectivul instruit. Modulul "Factori de degradare a echilibrului ecologic" poate incorpora, in orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice, Orele se recomanda a se desfasura in laboratoare sau/si in cabinete de specialitate din unitatea de invatfunant sau de la agentul economic. Pregatirea practica in laboratoare tehnologice sau la agentul economic are importanta deosebita in dobandirea competentelor de specialitate. Pentru achizitionarea competentelor vizate de parcurgerea modulului "Factori de degradare a echilibrulul ecologic", in continuare se recomanda cateva exemple de activitati practice de invatare: - exercitii teoretice, aplicative ~i practice de identificare ~i grupare a formelor de degradare a mediului; - exercitii teoretice, aplicative si practice de caracterizare a fenomenului de poluare; - exercitii aplicative ~ipractice de precizarea a consecintele activitatilor antropice asupra mediului; - exercitii teoretice de caracterizare a efectelor majore ale poluarii; - exercitii aplicative ~ipractice de identificarea a metodelor reducere a impactului activitatilor antropice asupra mediului. Se recomanda abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activitati de invatare variate, prin care sa fie luate in considerare stilurile individuale de invatare ale fiecarui elev. Acestea vizeaza urmatoarele aspecte: • aplicarea metodelor cent rate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive si operatorii ale elevilor, pe exersarea potentialului psiho-fizic al acestora, pe transformarea elevului in coparticipant la propria instruire ~i educatie; • imbinarea si 0 alternanta sistematica a activitatilor bazate pe efortul individual al elevului (documentarea dupa diverse surse de informare, observatia proprie, exercitiul personal, instruirea programata, experimentul si lucrul individual, tehnica muncii cu fise) eu activitatile ce solicita efortul coleetiv (de echipa, de grup) de genul discutiilor, asaltuluide idei etc.; • folosirea unor metode care sa favorizeze relatia nemijlocita a cunoasterii, prin recurgere la modele concrete; ;::::~i"'~~~ • insusirca unor metode de inform are ~i de documentare . spre autoinstruire, spre invatare continua. Pentru atingerea obiectivelor si dezvoltarea competentelor pot fi derulats urmatoarele activitati de invatare: • Elaborarea de referate interdisciplinare; • Exercitii de documentare;
11

• • • • • • • • • •

Navigare pe Internet in scopul documentarii; Vizionari de materiale video (casete video, CD - uri); Discutii; Problematizarea; Brainstorming-ul; Invatarea prin descoperire; Activitati practice; Exercitiu; Lucrul in echipa; Observarea.

Se considera ca nivelul de pregiitire este realizat corespunziitor, dacii poate fi demonstrat fiecare dintre rezultatele inviiliirii. 7. Sugestii eu privire la evaluare Evaluarea reprezinta partea finala a demersului de proiectare didactica prin care profesorul va masura eficienta intregului proces instructiv-educativ, Evaluarea poate fi: a. in timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continua a rezultatelor
invdtdrii:

Instrumentele de evaluare pot fi diverse, in functie de specificul modulului ~i de metoda de evaluare - probe orale, scrise, practice. • Planificarea evaluarii trebuie sa aiba loc intr-un mediu real, dupa un program stabilit, evitandu-se aglomerarea evaluarilor in aceeasi perioada de timp. • Va fi realizata de catre profesor pe baza unor probe care se refera explicit la criteriile de performanta, corelate cu tipul de evaluare specificat pentru fiecare rezultat al invatiirii. b. Finala: • Realizata printr-o Iucrare cu caracter aplicativ si integrat la sfarsitul procesului de predare/invatare si care informeaza asupra indeplinirii criteriilor de realizare a cunostintelor, abilitatilor si atitudinilor, Propunem urmatoarele instrumente de evaluare continua: • Fise de observatie; • Fise test; • Fisc de lucru; • Fise de autoevaluare; • Probe orale; • Probe practice; • Teste de verificarea cunostintelor cu itemi cu alegere multipla, itemi alegere duals, itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip intrebari structurate sau itemi de tip rezolvare de probleme. Propunem urmatoarele instrumente de evaluare finala: • Proiectul, prin care se evalueaza metodele de lucru, utilizarea corespunzatoare a bibliografiei, materialelor si echipamentelor, acuratetea tehnica, modul de organizare a . . materialelor intr-un raport. Poate fi abordat individual sau de catre un grup de • care consta in descrierea unui produs, a unei imagirn sau a unei ctronice care se refera la un anum it proces tehnologic. ofera informatii despre rezultatele scolare ale elevilor, activitatile

12

In parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ ~i la final de tip sumativ pentru verificarea atingerii competentelor .. Elevii trebuie evaluati numai in ceea ce priveste dobandirea cornpetentelor specificate in cadrul acestui modul. 0 cornpetenta se va evalua 0 singura datil.

EXEMPLE

DE EVALUARE:

Rezultatul invatarii 1: Caracterizearii formele de degradare a mediului A. Alegeti varianta corectii de riispuns: 1. Caile de degradare a mediului sunt: a. poluarea b. cresterea biodiversitatii c. exploatarea rationala a resurselor d. reducerea speciilor 2. Lucrarile de infrastructura hidrotehnica sunt: a. barajele b. digurile c. lacurile de acumulare d. barajele, digurile si lacurile de acumulare B. Completati spaJiul punctat eu afirmatia corectii: Padurile au rol important in controlul eroziunii solului, al regimului si intensitatii inundatiilor datorita faptului ca aeestea (fixeaza solul/determina producerea de inundatii), Rezultatul invatarii 2: Caracterizeazii fenomenul de poluare afactorilor de mediu A. As octa l enun I un 'Ie di co Ioana A cu ce Ie di co Ioana B pe baza unet ' Iega UTI• Iogtce: 'f Wt tn In A B a. detergentii 1. Surse de poluare chimica a aerului b. monoxizi si dioxizi de azot si sulf c. steril de mina sau cariera d. plumb 2. Surse de poluare chimica a apei e. ingrasaminte minerale f. pesticide g. petrol 3. Surse de poluare chimica a solului h. deseuri si reziduuri menajere i. monoxid si dioxid de carbon j. ozon troposferic B. Identified in zona localiuuii tale surse difuze $ipunctiforme de poluare. C. intocmili un portofoliu cu tema .Principaiele surse de poluare a mediului din localitatea ta".

2.

3. Eliminarea de gaze nocive 4. Defrisarea perimetrelor de exploatare

13

A

B

c

D

Rezultatul invatarii 4: Caracterizeaza efectele majore ale poluiirii A. Completati sptqiul punctat cu afirmatia corectii: Principalul gaz de sera este (dioxidul de carbon Idioxidul de azot), acesta este un gaz periculos, care rezulta la arderea combustibililor (fosili/gazosi), ardere fundamentala pentru (industrie/agricultura), iluminat, transporturi. B. Precizati dacii urmiitoarele afirmatii suntadeviirate saufalse: a. Dioxizii de sulf §i azot formeaza solutii slabe de acid sulfuric si azotic deoarece se dizolva in picaturile de apa din atmosfera. b. Stratul de ozon protejeaza viata pe pamant, deoarece absoarbe eficient cea mai mare parte a radiatiilor infrarosii solare daunatoare organismelor. C. Asociati enunturile din coloana A cu cele din coloana B pe baza unei legiituri logice:

A
1. Efecte ale incalzirii globale 2. Efecte ale deteriorarii stratului de ozon

a. b. c. d. e.

Cancerul de piele Cresterea ternperaturii aerului Cresterea nivelului oceanului planetar Mcdificari in distributia vegetatiei Scaderea imunitatii

B

Rezultatul invatarii 5: Prezlntd metodele de reducere a impactului activitiiJilor antropice asupra mediului A. Alegeti variantacorectii de riispuns: 1. Pentru ... sau a¥el}.uareazgomotelor se pot lua urmatoarele masuri: a. gomot cu pereti din beton b. cu materiale fonoabsorbante si fonoizolante c. eu piese din materiale plastice d. hidroizolanta 2• .hPl~a,»a .:I.!:sc"....,J",.,u. f.

g. h.
i.

14

8. Bibliografie 1. 2. 3. 4. S. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. Aredelean F., Iordache V. - Ecologie ~i protectia mediului, Editura Matrix Rom, Bucuresti, 2007. Bica I. - Elemente de impact asupra mediului, Editura Matrix Rom, Bucuresti, 2000. Botnariuc N., Vadineanu A. - Ecologie, Editura Didactica si Pedagogics, Bucuresti, 1982. Buclnnan A., Bud M., Giurgiuman M., Marinescu M., Stan F. - Ecologie ~i protectia mediului, Manual c1asa a X-a, Editura Economica, Bucuresti, 2000. Kaposta L - Ecologia si protectia mediului, Editura Politehnica, Timisoara, 2009. Lazar M., Dumitrescu I. - Impactul antropic asupra mediului, Editura Universitas, Petrosani, 2006. Mogan Gh., Ardelean A. - Ecologie si protectia mediului, Editura Scaiul, Bucuresti, 1993. Petre M., Teodorescu A. - Biotehnologia protectiei mediului, Volumul I, Editia a II-a, Editura CD Press, Bucuresti, 2009. Petre M., Teodorescu A. - Biotehnologia protectiei mediului, Volumul II, Editia a II-a, Editura CD Press, Bucuresti, 2009. . Popescu M., Popescu M. - Ecologie aplicata, Editura Matrix Rom, Bucuresti, 2000. Rojanschi V., Bran F., Diaconu G. - Protectia si ingineria mediului, Editura Economica, Bucuresti, 2000. Surpateanu M.- Elemente de chimia mediului, Editura Matrix Rom, Bucuresti, 2004. Teodorescu M. - Tehnologia fabricarii si prelucrarii produselor chimice, Manual c1asa a IX-a ~i a X-a, Editura Didactica si Pedagogics, Bucuresti, 1995. Teodorescu I., Risnoveanu G. - Ecologie ~i protectia mediului, Manual clasa a X-a, Editura Constelatii, Bucuresti, 2000. Teodorescu I., Risnoveanu G ..- Ecologie - Teste de evaluare, Editura Petrion, Bucuresti, 2004. Trufas C. - Poluarea ~i protectia mediului, Editura Scripta, Bucuresti, 2005.

15

Modul II: INSTRUMENTE DE LAB ORATOR SI TEHNICI DE MASURARE

1. Nota introductiva Modulul "Instrumente de laborator si tehnici de masurare" face parte din cultura de specialitate aferenta domeniului de pregatire generala Protectia mediului, clasa a X-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologica, ~i are alocat un numar de 140 ore conform planului de invatamant, din care: • 70 ore -laborator tehnologic Procesu1 de predare - invatare se desfasoara prin ore de instruire teoretica de specialitatesi laborator tehnologic, desfasurate sub indrumarea profesorului de specialitate. Modulul se parcurge cu un numar de ore constant pe intreaga durata a anului scolar, nefiind conditionat sau dependent de celelalte module din curriculum, Modulul "Instrnmente de laborator sl tehnici de masurare" vizeaza dobandirea de competente specifice domeniului de pregatire general a, in perspectiva folosirii tuturor achizitiilor in continuarea pregatirii intr-o calificare din domeniul de pregatire generala, Parcurgerea continuturilor modulului "Instnimente de laborator ~i tehnici de masurare" si adecvarea strategiilor didactice vor viza ~i dezvoltarea competentelor pentru "Comunicare si numeratie", .Asigurarea calitatii" si "Igiena ~i securitatea muncii". 2. Unitatea I unitatile de competente / rezuJtate ale invatarii la care se refera modulul

>>>>-

INSTRUMENTE DE LAB ORA TOR ~I TEHNICI DE MASURARE COMUNICARE ~I NUMERA TIE ASIGURAREA CALITATH IGIENA ~I SECURlTATEA MUNCH

16

r-

......

......

:~
• ••
E

8

••

...

"'"

.....
00

......

2 .;:;
.......
(j)

(j)

~

s
~ .....
(j)

..0

••

"0

.......

's :~ a
.......

Ci3

·c o
;>

ro

....... ......

e
'.}-------------------------------------------_,'~r-----------------------------------,

U •

§
I-<
(j)

'QJ

o
I-<

ro ......

00

a ..t:
lC'!$

;S ....
8

~

"0

.....

tn

........

,......,

4. Continutul formarii Se recomanda urmatoarea ordine de parcurgere a modulului: 1. Norme de sanatate ~i securitate a muncii ~i de aparare impotriva incendiilor specifice laboratorului de masurari tehnice 1.1. Legislatie specific a activitatilor in laboratorul de masurari tehnice 1.2. Masuri de prim ajutor in caz de accidente 2. Mirimi ~i unitati de masura 2.1. Marimi si unitati de masura, Clasificarea marirnilor 2.2. Sisteme de unitati de rnasura 3. Masurarea 3.1. Metode de masurare 3.2. Scari gradate 4. Prelucrarea rezultatelor masurarilor 4.1. Organizarea datelor in tabele 4.2. Reprezentarea si interpretarea diagramelor 5. Masurarea marimilor fizice ~itermice 5.1. Masurarea marimilor fizice 5.1.1. Masurarea rnarimilor geometrice: • Masurarea lungimii • Masurarea suprafetei • Masurarea volumului 5.1.2. Masurarea maselor: • Definitie • Tipuri de balante • Reguli de cantarire 5.1.3. Masurarea timpului: • Mijloace de masurare a timpului 5.1.4. Masurarea vitezei: • Definitie • Masurarea vitezei 5.1.5. Masurarea densitatii: • Definitie • Metode de determinare a densitatii 5.1.6. Masurarea presiunii: • Definitie • Mijloaee de masurare 5.1.7. Masurarea debitului: • Definitie • Mijloaee de masurare 5.1.8. Masurarea nivelului: • Aparate pentru masurarea nivelului 5.2. Masurarea marimilor termice: 5.2.1. Masurarea temperaturii: • Definitie . • Scari de temperatura

de

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii

modulului

Pentru parcurgerea modulului se recomanda utilizarea urmatoarelor resurse materiale mmnne: a) pentru orele de pregatire teoretica: fise de Iucru, fise de documentare, videoproiector, calculator, Internet, CD-uri, auxiliare curriculare, tabele, diagrame, teste, etc. b) pentru orele de pregatire practica (Iaborator tehnologic): fise de lucru, tabele, diagrame, subler, ruleta, rigla, planimetru, pipete, cilindri gradati, cronometrul, balante tehnice, balante analitice, balante electronice, densimetru, picnometru, manometre, debitrnetre, rotametre, sticla de nivel, nivelmetre, termometre cu lichid etc. 6. Sugestii metodologice Continuturile programei modulului .Jnstrumente de laborator ~i tehnici de masurare" trebuie sa fie abordate intr-o manieraflexihilii, diferentiatii, tinand cont de particularitiitile colectivului cu care se lucreaza si de nivelul initial depregiitire. Numiirul de ore alocat fieciirei teme riimiine la latitudinea cadrelor didactice care predau continutul modulului, in functie de dificultatea temelor, de nivelul de cunostinte anterioare ale colectivului cu care lucreaza, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si de ritmul de asimilare a cunostintelor de catre colectivul instruit, Modulul .Jnstrumente de lahorator §i tehnici de miisurare" poate incorpora, in orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomanda ase desfasura in laboratoare sau/si in cabinete de specialitate din unitatea de invatamant. Pregatirea practica in laboratoare tehnologice are importanta deosebita in dobandirea competentelor de specialitate, Pentru achizitionarea competentelor vizate de parcurgerea modulului .Jnstrumente de lahorator si tehnici de masurare" in continuare se recomanda cateva exemple de activitati practice de invalare: - exercitii aplicative ~i practice de identificare ~i grupare a instrumentelor de masura, a marimilor de masurat, - exercitii aplicative de comparare a multiplilor si submultiplilor unitatilor de masura, a scarilor gradate. - exercitii de identificare a metodelor de masurare, a unitatilor de masura corespunzatoare marimilor fizice. Se recomanda abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activitati de invatare variate, prin care sa fie luate in considerare stilurile individuale de invatare ale fiecarui elev. Acestea vizeaza urmatoarele aspecte: • aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitivesi operatorii ale elevilor, pe exersarea potentialului psiho-fizic al acestora, pe transfonnarea elevului in coparticipant la propria instruire si educatie; .• imbinarea si 0 alternanta sistematica a activitatilor bazate pe efortul individual al elevului (documentarea dupa diverse surse de informare, observatia proprie, excrcitiul personal, instruirea programata, experimentul si Iucrul individual, tehnica muncii cu fise) cu activitatile ce solicita efortul colectiv (de echipa, de grup) de genul discutiilor, asaltului de idei etc.; • folosirea unor metode care sa favorizeze relatia obiectele cunoasterii, prin recurgere la modele concrete; • insusirea unor metode de informare si de documentare . spre autoinstruire, spre invatare continua. Pentru atingerea obiectivelor ~i dezvoltarea competentelor vizate fi derulate urmatoarele activit ali de invatare: • Elaborarea de referate interdisciplinare; 21

• Exercitii de documentare; • Activitati practice; • Navigare pe Internet in scopul documentarii; • Vizionari de materiale video (casete video, CD - uri); • Discutii; • Problematizarea; • Brainstorming-ul; • Invatarea prin descoperire; • Exercitiu; • Lucrul in echipa; • Observarea etc. Se considera ca nivelul de pregiitire este realizat corespunziaor, fiecare dintre rezultatele inviiJiirii. 7. Sugestii eu privire la evaluare

dacii poate fi demonstrat

Evaluarea reprezinta partea finala a demersului de proiectare didactica prin care profesorul va masura eficienta intregului proces instructiv-educativ. Evaluarea poate fi: );- in timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continua a rezultatelor invatarii: • Instrumentele de evaluare pot fi diverse, in functie de specificul modululuisi de metoda de evaluare - probe orale, sorise, practice. • Planificarea evaluarii trebuie sa aiba loc intr-un mediu real, dupa un program stabilit, evitandu-se aglomerarea evaluarilor 'in aceeasi perioada de timp. • Va fi realizata de catre profesor pe baza unor probe care se refera explicit la criteriile de performanta, corelate cu tipul de evaluare pentru fiecare rezultat al invatarii. );- Finale: • Realizata printr-o lucrare cu caracter aplicativ ~i integrat la sfarsitul procesului de predare/invatare si care informeaza asupra indeplinirii criteriilor de realizare a cunostintelor, abilitatilor si atitudinilor. Propunem urmatoarele instrumente de evaluare continua: • Fisc de observatie; • Fise test; • Fise de lucru; • Fise de autoevaluare; • Proba orala; • Proba practica; • Teste de verificarea cunostintelor cu itemi eu alegere multipla, itemi alegere duala, itemi de eompletare, itemi de tip pereehe, itemi de tip intrebari structurate sau itemi de tip rezolvare de probleme. Propunem urmatoarele instrumente de evaluare finala: • Proiectul, prin care se evalueaza metodele de lucru, utilizarea corespunzatoare a bibliografiei, materialelor si echipamentelor, acuratetea tehnica, rnodul de organizare a ideilor ~i materialelor intr-un raport. Poate fi abordat individual sau de catre un grup de elevi. ,4.~~~~' Studiul de caz, care consta in interpret area unei diagrame sau a unei inregistrari .. 'Lon'~~'~'· e care se refera la 0 anumita metoda de masurare, = , care ofera informatii despre rezultatele scolare ale elevilor, activitatile olare etc. 1"I"r('ii!tlhp.r~'" modulului se va utiliza evaluare de tip formativ ~i la final de tip sumativ atingerii cornpetentelor. Elevii trebuie evaluati numai in ceea ce priveste

22

dobandirea cornpetentelor specificate in cadrul acestui modul. 0 competenta se va evalua data.

0

singura

EXEMPLE EVALUARE:
Rezultatul invatarii 1: Aplica normele de securitate ~i sanatate a muncii si de aparare impotriva incendiilor specifice laboratorului de masurari tehnice. A. Enumerati 5 mijloace de informare privind riseurile de la locul de munca: Nr. crt. Mijloace de informare

1
2

3 4
5

,

B. Descrieti echipamentul individual de protectie specific locului de munca. C. Enumerati 5 materiale si mijloace folosite la apararea impotriva incendiilor: Nr. crt. 1
2

Materiale

si mijloace folosite la apararea impotriva incendiilor

3
4

5 Rezultatul invatarii 2: Identifica marimile ~i unitatile de masura corespunzatoare.

A. Alegeti varianta corecta de raspuns: 1. a) b) c) d)
e)

In Sistemul International unitatea de masura pentru densitate este: kg m3 g/crrr' kg/rrr'
rnJs

2. Km/h este unitate de masura pentru: a) debit b) densitate c) viteza d) presmne e) masa

23

B. Cornpletati coloana B a tabelul de mai jos 'cu unitatile de masura corespunzatoare marimilor fizice prezentate in colo ana A: Marimi fizice A Densitate Masa Lungime Temperatura Timp Volum Suprafata Debit masic Presiune Debit volumetric Viteza U nitati de masura B

2.

1.

3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10 11.

C. Completati enunturile de mai jos: in SI lungimea se mascara in . Tona este kilogramului. mls este unitate de masura pentru

.

D. Precizati dad urmatoarele afirmatii sunt adevarate sau false: 1. in SI viteza se mascara in km!h. 2. 500m=0,5 km. 3. 2,5 cm3=25 ml 4. 0,37 glcm3=370 kg/rrr'

NF
AlF ·AlF AlF

Rezultatul invatarii 3: Caracterizeaza operatia de masurare A. Efectuati corelatia, in colo ana C, intre marimile fizice prezentate instrumentele de masura prezentate in coloana B. Marhni flzice Instrument de masura B a. termometru b. nivelmetru c. cilindru gradat d. densimetru e. ruleta f. balanta tehnica g. cronometru h. manometru i. rotametru j. picnometru k. sticla de nivel 1. termometru m. debitmetru Corelare marirne fizica instrument de masura C

in coloana

A si

A 1. Densitate 2. Masa 3. Lungime 4. Temperatura 5. Timp 6.

24

B. Precizati metoda de masurare pentru instrumentele de masura precizate in colo ana A. Instrumente l. 2. 3. 4. 5. 6. de masura Metode de masurare
B

A Balanta analities Densimetru Ruleta Sublet Terrnometru Debitmetru

Rezultatul invatarii 4: Utilizeaza tabele si diagrame A. In tabelul de mai jos sunt este prezentata variatia densitatii unet solutii in functie de concentratia acesteia: Concentratia solutiei (%) Densitatea solutiei (g/cm ') 1% 1,0252 0,75% 1,0248 0,5% 1,0240 0,25% 1,0232 0% 1,0000

Reprezentati variatia densitatii solutiei in functie de concentratia acesteia.

Rezultatul

invafarii 5: Mascara

marimi fizice ~i termice

A. Cititi la debitmetru debitul de Iichid ce curge printr-o conducta la diferite deschideri ale robinetului si prezentati rezultatele completand urmatorul tabel: Deschiderea
';4

robinetului IImin

Debitul volumetric m.}/s

deschis V2deschis % deschis Complet deschis

25

8. Bibliografie

1.
2.

Croitoru V., Cismas R. Cojocaru 1., Fierea M., Fratila M., Preoteasa M. Rus A., Bertalan L., Lixandru R., Patrulescu C., Stanescu D., MiteanuM. Cosma 0., Bertalan L., Neacsu c., Manole L., Popescu G., Patrulescu C., Rus A., Stanila M., Lixandru R., Petcu M., Stanescu D., Vintila M. Teodorescu M., Vladescu L.

3.

Chimie analitica, Manual cl. a IX-a si a X-a lndreptar de tehnici de laborator, Manual cl. a XI-a Instrumente si tehnici de laborator, Manual d. a X-a

Editura Didactica ~i Pedagogica, 1982. Editura Conphys, Ramnicul Valcea, 2003. Editura Crepuscul Ploiesti, 2005

4.

Pregatire de baza in chimie Editura Oscar Print Bucuresti, industriala Anul I scoala 2000 profesionala, Manual de teorie Tehnica masurarii marimilor fizico-chimice si aparatura de laborator Chimie analitica si analize tehnice, Manuala d. a XI-a Editura Didactica Pedagogica, R. A. 1994 Editura Didactica Pedagogica, R. A. 1994

5.

~i
Bucuresti, si Bucuresti,

6.

Teodorescu M., Vladescu L.

26

MODUL III: LEGISLATIA.MEDIULUI 1. Nota introductiva Modulul "Legislatia mediului" face parte din cultura de specialitate aferenta domeniului de pregatire generala Protectia mediului, c1asa a X-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologica, si are alocat un numar de 70 de ore conform planului de invatamant. Modulul se parcurge cu un numar de ore constant pe intreaga durata a anului scolar, nefiind conditionat sau dependent de celelalte module din curriculum. Modulul "Legislatia mediului" vizeaza dobandirea de competente specifice domeniului de pregatire generals, in perspectiva folosirii tuturor achizitiilor in continuarea pregatirii intr-o calificare din domeniul de pregatire generala, 2. Unitatea / unitatile de competente / rezultate ale invatarii la care se refera modulul

>-

LEGISLATIA MEDIULUI

t

27

00 N

......
Q)

.~
"Vl .,....,
Q)

.,....,
Q)

Oil U

...... U
t;:::

~

f'l

.

••

••

o
M

'2
0 'U !=: (H :::l

a
C) C)

._ ._
"'U=J
C)

1d
ro 'Q) C)
;.....

)~

s
;>
Q) Q)

~

,5

'51
ro ......
C)

- ._
;.....

" ._,
·5 u
,<l:l

5 ....... ""'" N_
)(1j

._

§"

~

~ ~
o
Q)

0... o

c;a

• r---------------------------------------------------------------------------------------------------__,
:;:=::

"'" 4:l

"
Q) Q)

'"

._ 'c;;. c;a
C) C) C)

....... ,....,

+--'"' )(1j

._
"""

'"

!:: ,-,

~ u

u

.:;

§" !=: !=: ::::: P.. +--'"' 0 ;..... S )(1j ...... :::l 0 ro ~ 'U

;l ....,
C)

B t::l
Q)

._

o

8 o 8 "z
o
o

(5

E ...

!::

'i:l ttl .~
"l
Q)

t ~
'" ttl

.~
";:;;

'M Q)
....:I

"*

4. Continutul. formarii Continutul formarii este suportul stiintific al cunostintelor, abilitatilor ~i atitudinilor care sprijina elevul in dobandirea rezultatelor asteptate. Profesorul este liber sa-si foloseasca imaginatia ~i creativitatea in ceea ce priveste activitatile de invatare pe care Ie utilizeaza la clasa, adaptandu-le de fiecare data la caracteristicile grupului de elevi §i la nevoile individuale ale acestora. Pentru achizitionarea cornpetentelor vizate de parcurgerea modulului .Legislasia mediului", in continuare se recomanda cateva exemple de activitati de invatare, Se recomanda de asemenea urmatoarea ordine de parcurgere a modulului: Continuturi Generalitati despre mediusi legislatie de mediu Activitati de invatare ro use

1.

1.1. Notiuni generale privind mediul ~i protectia mediului 1.2. Semnificatia notiunilor generale privind mediul si protectia mediului

• • •

Activitati teoretice definire a notiunilor: mediu, mediu inconjurator, resurse naturale, accident ecologic, prejudiciu, arie natural a protejata, efluent, emisie, eticheta ecologica, lege, directiva, hotarare de guvem. Activitati teoretice de utilizare corecta a notiunilor specifice legislatiei de mediu.

2. Principii de dezvoltare pentru 0 lome moderna 2.1. Globalizare in domeniul protectiei mediului 2.2. Dezvoltare durabila 2.3. Imbunatatire continua


3. Documente internationale in domeniul proteetiei mediului. 3.1. Declaratia finala asupra mediului adoptata la Conferinta asupra mediului de la Stockholm - 1972. 3.2. Conventia-cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice - Rio de Janeiro 1992. 3.3. Protocolul de la Kyoto - J aponia 1997. 3.4. Declaratia politica ~i Planul de implementare, adoptate la Sumitul Mondial pentru Dezvoltare Durabila - Johannesburg - 2002. 4. Probleme de poluare propuse spre solution are de reglementarile internationale, 5. Legislatia din Romania in domeniul

Activitati teoretice de identificare si defmire a principiilor pe care se bazeaza dezvoltarea pentru 0 lume rnodema. Activitati teoretice de comentare a conceptelor de gIobalizare, dezvoltare durabila si imbunatatire continua, punand accent pe identificarea cauzelor care determina globalizarea in domeniul protectiei mediului, enumerarea principiilor pe care se bazeaza dezvoltarea durabila si necesitatea imbunatatirii continue a performantei. Completarea fiselor de evaluare.

Activitati teoretice de prezentare a intemationale in domeniul protectiei comentarea principalelor probleme cadrul reuniunilor internationale timpului. Activita]i de documentare pnn Internetului,

do cum ente lor mediului, cu· dezbatute in de-a lungul intermediul

Elaborarea de referate in care sa fie probleme1e dezbatute in cadrul reumum,

31

mediului. 5.1. Constitutia Rornaniei 5.2. Legea protectiei mediului 6. Legislatie seetoriala de mediu: 6.1. Domeniile reglementate: calitatea aerului, calitatea apei, poluarea industriala, deseurile, poluarea sonora, schimbarile climatice, protectia naturii si conservarea biodiversitatii, siguranta nucleara, 6.2. Legislatia in domeniul calitatii aerului. 6.2.1. Directive ale Uniunii Europene si legislatia Romaniei in domeniul calitatii aerului. 6.2.2. Calitatea aerului in Romania. 6.3. Legislatia in domeniul calitatii apei. 6.3.1. Directive ale Uniunii. Europene si legislatia Romaniei in domeniul calitatii apei, 6.3.2. Calitatea apei in Romania. 6.4. Legislatia in domeniul deseurilor. 6.4.1. Definirea termenilor specifici. 6.4.2. Principiile care stau la baza activitatilor de gestionare a deseurilor. 6.4.3. Directive ale Uniunii Europene ~i legislatia Rornaniei in dorneniul deseurilor,

Completarea fiselor de evaluare.

.' •

• • •

• •

Activitati teoretice de specificare a domeniilor reglementate de legislatia sectoriala. Activitati teoretice de indicare a directivelor UE si a legislatiei Romaniei in domeniul calitatii aerului, apei si deseurilor, Activitati teoretice si practice de evaluare a calitatii aerului ~1 apei in localitatea de domiciliu, de identificare a surselor de poluare si de specificare a sanctiunilor care se aplica conform legislatiei. Activitati teoretice de insusire a notiunilor specifice legislatiei deseurilor. Activitati teoretice de insusire a principiilor care stau hi baza activitatilor de gestionare a deseurilor. Lectii vizita, excursii tematice pentru identificarea unor poluatori care incalca legislatia privind calitatea aerului si apei, de identificare a unor rauri poluate si a surselor de poluare, Studii de caz privind incalcarea legislatiei in domeniul deseurilor si sanctiunile aplicate conform legii. Activitati de documentare prin intermediul massmediei, Completarea fiselor de evaluare.

5. Resurse materiale millime necesare parcurgerii

modulului

Pentru parcurgerea modulului se recornanda utilizarea urmatoarelor resurse materiale millime: fise de lucru, fise de documentare, videoproiector, calculator sau laptop, Internet, publicatii de specialitate, CD-uri. 6. Sugestii metodoiogice Continuturile programei modulului ,,LegislaJia mediului" trebuie sa fie abordate intr-o maniera jlexibilii, diferenJiatii, tinand cont de particularitiitile colectivului cu care se lucreaza ~i de nivelul initial de pregiitire.

Numiirul de ore alocat fieciirei teme riimdne la latitudinea cadrelor didactice care predau
I. odulului, in functie de dificultatea temelor, de nivelul de cunostinte anterioare ale ~+olectivuIJf"fG. care lucreaza, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactic a si I d~~··imilare a cunostintelor de catre colectivul instruit. ,:! 1, islatia mediului" poate incorpora, in orice moment al procesului educativ, noi se didactice.

'•. l1tYl!;.

I

32

Se recomanda abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activitati de invalare variate, prin care sa fie luate in considerare stilurile individuale de invatare ale fiecarui elev. Acestea vizeaza urmatoarele aspecte: • aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive ~i operatorii ale elevilor, pe exersarea potentialului psiho-fizic al acestora, pe transfonnarea elevului in coparticipant la propria instruire ~i educatie; • imbinarea si 0 alternants sistematica a activitatilor bazate pe efortul individual al elevului (documentarea dupa diverse surse de informare, observatia proprie, exercitiul personal, instruirea programata ~i lucrul individual, tehnica muncii cu fise) cu activitatile ce solicita efortul colectiv (de echipa, de grup) de genul discutiilor, asaltului de idei etc.; • folosirea unor metode care sa favorizeze relatia nemijlocita a elevului cu obiectele cunoasterii, prin recurgere la modele concrete; • insusirea unor metode de infonnare ~i de documentare independenta, care ofera deschiderea spre autoinstruire, spre invatare continua. Pentru atingerea obiectivelor si dezvoltarea competentelor vizate de parcurgerea modulului, pot fi derulate urmatoarele activitati de invatare: • Elaborarea de referate interdisciplinare; • Exercitii de documentare; • Navigare pe Internet in scopul documentarii; • Vizionari de materiale video (casete video, CD - uri); • Studii de caz; • Discutii, Prin lectie profesorul trebuie sa echilibreze functiile cunoscute ale metodelor de instruire, care sunt: functia cognitive - de organizare si dirijare a cunoasterii, implicit a invatarii; functia instrumentald (operationala) - prin care profesorul devine intennediar intre elev ~i materia de studiat; obiective si rezultate; functia normativd - de a arata elevului cum sa invete astfel incat sa atinga performantele stabilite; functia motivationala - de stimulare a creativitatii, de starnire a curiozitatii si interesului pentru cunoastere; Junella formativa - de exersare si dezvoltare a proceselor psihice ~i motorii, concomitent cu insusirea cunostintelor si formarea deprinderilor, modelarea atitudinilor, convingerilor, sentimentelor si calitatilor morale ale elevilor. Se considera ca nivelul de pregiitire este realizat corespunziitor, dacii poate fi demonstrat fiecare dintre rezuluuele inviiJiirii.

7. Sugestii eu privire la evaluare Evaluarea reprezinta partea finala a demersului de proiectare didactica prin care profesorul va masura eficienta intregului proces instructiv-educativ. Evaluarea poate fi: a) in timpul parcurgerii modulului prin forme de verifieare continua a rezultatelor fnvalarii: • Instrumentele de evaluare potfi diverse, in functie de specifieul modulului §i de metoda de evaluare ~ probe orale, scrise. • Planificarea evaluarii trebuie sa aiba loe intr-un mediu real, dup~~~t\'f)J~O'~~ra!~~tabili evitandu-se aglomerarea evaluarilor in aceeasi perioada de • Va fi realizata de catre profesor pe baza unor probe care se de performanta, core1ate eu tipul de evaluare specificat invatarii,

33

b) Finala: • Realizata printr-o Iucrare cu caracter aplicativ ~i integrat la sfarsitul procesului de predare/invatare si care informeaza asupra indeplinirii criteriilor de realizare a cunostintelor, abilitatilor si atitudinilor. Propunem urmatoarele instrumente de evaluare continua: • Fise de observatie; • Fise test; • Fise de lucru; • Fise de autoevaluare; • Teste de verificarea cunostintelor cu iterni cu alegere multiple, itemi alegere duala, itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip intrebari structurate sau itemi de tip rezolvare de probleme. Propunem urmatoarele instrumente de evaluare finala: • Referatul, prin care se evalueaza metodele de lucru, utilizarea corespunzatoare a bibliografiei, materialelor si echipamentelor, acuratetea tehnica, modul de organizare a ideilor si materialelor intr-un raport. Poate fi abordat individual sau de catre un grup de elevi. . Studiul de caz, care consta in descrierea unuicaz real, a unui articol mass media, a unei imagini sau a unei inregistrari electronice care se refera la descrierea unei situatii, • Portofoliul, care ofera informatii despre rezultatele scolare ale elevilor, activitatile extrascolare etc. In parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ ~i la final de tip sumativ pentru verificarea atingerii competentelor, Elevii trebuie evaluati numai in ceea ce priveste dobandirea competentelor specificate in cadrul acestui modul. 0 cornpetenta se va evalua 0 singura data. •

EXEMPLE DE EVALUARE:
Rezultatul invatarii 1: Expliea notiunile specifice Iegislatiei de mediu Deprinderi: 1. Precizarea semnificatiei termenilor generali privind mediul ~i prutectia mediului 2. Utilizarea notiunilor specifice legislatiei mediului in alcatuirea de propozitii si fraze Se da urmatoarea lista de cuvinte: mediu, inconjurator, natura, echilibru ecologic, resurse naturale, alterare, ecologie, elemente, regenerabile, neregenerabile, solara, eoliana, naturale. Cerinta: I. Selectati cuvantul care completeaza spatiul punctat din afirmatiile urmatoare: 1. cuprinde ansamblul de conditii si elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii. 2. Resursele naturale sunt definite ca fiind totalitatea naturale ale mediului ce pot fi folosite in activitatea umana: resurse - minerale si combustibili fosili, resurse - apa, aer, sol, flora, fauna salbatica, inc1usiv cele inepuizabile energie , , geotermala si a valurilor. In componenta mediului intra: elementele ~i cele create de om. Deteriorarea mediului consta in caracteristicilor fizico-chimice ~i structurale .. \'CO"'Malle ponentelor naturale ~i antropice ale mediului,

~==....._
~.~~

~

·1$

.; ;: ~

d . d . 1···· .. . .. f m ''$. ta e cuvinte e mal. sus, a egeti cmci cuvinte §l construrti propozitu sau raze efer~ are la mediu si protectia mediului.

34

Rezultatul invalarii 2: Expliea principiile pe care se bazeaza dezvoltarea pentru moderna Deprinderi: Interpretarea principiilor de dezvoltare pentru olume moderna

0

lume

Cititi eu atentie textul de mai jos: Dezvoltarea durabila este cea care urmareste nevoile prezentului, jara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisjace nevoile lor. Cerinte: a. Completati schema de mai jos indicand cinci exemple de comportament durabil.

b. Pomind de la principiul problemele globule necesitii solutii globale, 1. Numiti trei probleme globale; 2. Completati in tabelul de mai jos cauzele care determina globalizarea (pozitive sau negative) globalizarii in privinta poluarii, Cauzele globalizarli in privinta poluaril Implicatiile

~1

implicatiile

globalizarii in prjvinta poluarii

c. Indicati trei cazuri in care imbuniitiiJirea calitiitii unor produse utilizate In viata de zi cu zi a avut consecinte pozitive asupra calitatii mediului.

1
2 3

.
. .

Iizati un
atcarele

35

1. 2. 3. 4.

Scopul reuniunii; Participantii la reuniune; Probiemele puse in discutie; Solutii

Rezultatul invatarii 4: Identifici actele normative sectoriale in domeniul protectiei mediului Deprinderi: Prezentarea legislatiei in domeniul calitatii aerului, apei, deseurilor a. Pentru abaterile specificate in tabelul de mai jos, stabiliti sanctiunile aplicate eonfonn Legii nr. 265 din 29 iunie 2006 pentru aprobarea OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului *, Cap. XV,Art.96,97,98 Nr. Crt. Abaterea Aruncarea deseurilor In albiile raurilor Generarea de zgomote peste pragul fonie admis Deversarea in apele subterane sau de suprafata a apelor uzate menajere Spalarea unor obiecte care pot produce poluarea apelor de suprafata Arderea miristilor, a vegetatiei ierboase de pe terenurile supuse refacerii ecologice Abandonarea deseurilor pe suprafata ariilor naturale Transportul sau tranzitul de sub stante si preparate periculoase fara a respecta masurile legale Cultivarea rara autorizatie a plantelor superioare modificate genetic Tipul sanetiunii Contraventie Sanctiunea Amenda de la 6500 la 7000 lei (RON)

1.
2. 3.

4.
5. 6. 7. 8.

b. Enumerati cinci obligatii ale persoanelor fizice ( conform Legii nr. 265 din 29 iunie 2006 pentru aprobarea OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului*- Art. 94) in eeea ee priveste protectia mediului, 1. ..
II,., 11,., ,.,
It

II

it II

iI

..

2.. ..
3. . ,..'.. .

oil

,.,

_,.,

,., •••••

,.,,.,

,.,,.,

'Ii •••••••••••••••••••••••••••••

'

.

,.011

•••••

,.

,.,

,., •••.•

,., ••••

l1li,., .......................................•••

'•.....................................................................

4.
5.
*LeF,~"'''''''l'~lM n'N'I,~,:tL.a.lamomentul desfasurarii activitatii
'<'''..

'.b.

36

8. Bibliografie 1. Ianculescu, S., Nisipeanu, S., Stepa, R. (2002). Managementul mediului, Editura Matrix Rom. Bucuresti 2. Rosu, L., Maftei, C., (2007). Legislatia mediului, vol.I Legislatie orizontalii, Editura Matrix Rom. Bucuresti 3. Rosu, L., Florea, M., (2007). Legislatia mediului, vol.2 Legislatie sectorialii, Editura Matrix Rom. Bucuresti 4. *Legea nr. 26512006 pentru aprobarea OUG nr. 195 privind protectia mediului 5. "Ordonanta de urgerud nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind protectia mediului 6. *Legea nr. 3 din 2 februarie 2001 pentru ratificarea Protocolului de la Kyoto la Conventiacadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice, adoptat fa 11 decembrie 1997 7. *Legea nr. 24 din 6 mai 1994 pentru ratificarea Conventiei-cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice, semnata la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992 8. *Legea nr. 112 din 4 mat 2006 pentru modificarea ~i completarea Legii apelor nr. 10711996 9. *Legea apelor nr. 107 din 25 septembrie 1996 10. *Legea nr. 310 din 28 iunie 2004 pentru modificarea si completarea Legit apelor nr. 10711996
"Legislatia se actualizeaza la momentul desfasurarii activitatilor

37

Ii

:-•

...

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->