P. 1
Evaluare Risc Protectie Si Paza

Evaluare Risc Protectie Si Paza

|Views: 644|Likes:
Published by Laur Dimitriu

More info:

Published by: Laur Dimitriu on Jun 30, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/25/2013

pdf

text

original

Sections

UNIVERSITE LIBRE DE BRUXELLES

Centre de Sociologie de la Sainte

PREVENIREA RISCURILOR PROFESIONALE
IN SECTORUL SECURITATII PRIVATE
CUPRINS
DIALOG SOCIAL
– Introducere generala
PREVENIREA SI PROTECTIA MUNCII
DREPTURI SI OBLIGATII
SECTORUL SECURITATII PRIVATE

un sector caracterizat prin relaii de serviciu si furnizri de servicii;

ţ

ă

un sector de înalta competitivitate;
un sector caracterizat prin “flexibilitate”;
un sector care este înc puin valorificat.

ă ţ

1.- RISCURILE SI FACTORII DE RISC IN SECURITATEA
PRIVATA

Operaiunile firmei de securitate se desfşoar în firma beneficiarului

ţ

ă ă

de
servicii

2.- RISCURILE SPECIFICE ACTIVITATII DE SECURITATE

a.- Violena la lucru (agresiunea fizic, hruial de intimidare şi

ţ

ă ă ţ ă

sexual);

ă

b.- Riscurile cauzate de câini;
c.- Manipularea armelor
d.- Riscurile expunerii la radiaii ionizante;

ţ

e.- Factorii de risc legai de organizarea muncii;

ţ

f.- Încrctura fizic;

ă ă

ă

g.- Încrctura psihosocial;

ă ă

ă

h.- Riscurile specifice personalului de paz feminin

ă

3.- RISCURILE IN LEGATURA CU MEDIUL DE MUNCĂ
A.- Riscurile legate de protecia muncii

ţ

1.- riscurile de cdere, alunecare si împiedicare;

ă

2.- riscurile de coliziune, lovire sau strivire;
3.- riscul de accidente rutiere;
4.- riscul de electrocutare;
5.- riscul de incendiu.

B.- Riscurile privind mediul de munca

1.- riscuri fizice: zgomotul, nivele necorespunztoare de ventilaie,

ă

ţ

umiditate

si temperatur;

ă

2.- riscuri biologice;
3.- riscuri chimice.

PRIMUL AJUTOR DE URGENŢĂ
ORGANIZAREA GENERAL A PROTECIEI MUNCII IN FIRMA

Ă

Ţ

DIRECTIVELE EUROPENE
DIALOGUL SOCIAL

Prevenirea riscurilor profesionale constituie unul din punctele
importante pe agenda partenerilor sociali din acest sector. Faptul ca
se face
frecvent meniunea acestui punct in publicaii si declaraii comune

ţ

ţ

ţ

demonstreaz acest interes.

ă

Pentru funcionarea sigur a securitii private riscurile profesionale

ţ

ă

ăţ

sunt importante. Normele minime de protecie a muncii trebuie sa fie

ţ

aplicate cel puin in toate firmele din acest sector pentru a asigura

ţ

maxima
prevenire posibila a riscurilor profesionale.
Aceste norme ar trebui periodic revizuite dup consultarea cu

ă

partenerii sociali si autoritile competente pentru a garanta protecia

ăţ

ţ

muncii
personalului de paza.

Codul de conduita si etica pentru sectorul de securitate
privata.

Sigurana angajailor.

ţ

ţ

“Prevenirea riscurilor profesionale este una din cele mai importante
aspecte ale organizrii muncii in sectorul securitii private. Instruirea

ă

ăţ

este
esenial in aceast zon, îns şi punerea la punct a tehnicii si

ţ ă

ă ă ă

procedurilor
care garanteaz la maximum securitatea lucrtorilor expuşi la situaii

ă

ă

ţ

periculoase”.

Minimalizarea riscurilor

Toi lucrtorii din sector trebuie sa aib o pregtire corespunztoare

ţ ă

ă

ă

ă

in
ceea ce priveşte cele mai bune practici în domeniul proteciei muncii

ţ

care
reduce riscurile la care sunt expuşi şi a putea contribui la protejarea
persoanelor şi bunurilor.

Garaniile şi rezultatele dialogului social european in sectorul

ţ

securitii private.

ăţ

Partenerii sociali din sectorul securitii private la nivel european au

ăţ

estimat ca fiind de prim importan posibilitatea de a dispune de un

ă

ţă

instrument de baz pentru protecia muncii, care este comun tuturor

ă

ţ

ă

rilor

ţă

Uniunii Europene şi care completeaz “The European Vocational

ă

Training
Manual for Basic Guarding”.

INTRODUCERE GENERALA

Acest manual este rezultatul unui studiu care cuprinde cîteva ri

ţă

europene. Este rezultatul unei cercetri realizate în strîns cooperare

ă

ă

cu
partenerii sociali din sectorul securitii private, care intenioneaz s

ăţ

ţ ă ă

determine natura riscurilor profesionale din sector. Acest studiu a
implicat
chestionarea principalelor personaje din sector: patroni, lucrtori,

ă

reprezentani şi consultani în prevenire etc. Acest manual conine

ţ

ţ

ţ

informaii

ţ

eseniale pentru înelegerea riscurilor la care trebuie s le facei fa

ţ

ţ

ă

ţ ţă

în
realizarea sarcinilor şi metodele de a le preveni sau de a face faţă
consecinelor lor.

ţ

Aceasta focalizare a riscurilor sau a factorilor de risc ar putea crea
pentru acest sector o imagine negativa fata de realitatea actuala. De
aceea,
credem folositor s subliniem c activitatea poate fi o sursa de

ă

ă

bunstare şi

ă

emancipare.
Acest manual este comun tuturor rilor din Uniunea European şi se

ţă

ă

bazeaz deci pe minimum de cerine prevzute de legislaia

ă

ţ ă

ţ

europeană
cunoscute ca “directive” pe care toi membrii trebuie s le respecte.

ţ

ă

Aceasta
înseamn c, în anumite puncte, legislaia din ara dvs. trebuie s

ă ă

ţ ţ

ă

prevadă
msuri adiionale, dar, în toate cazurile prevederile acestui manual

ă

ţ

trebuie
respectate.
In acest manual ne vom referi la “agent de securitate”. Deci acest
termen nu exprima aceeaşi idee în diferite ri ale Uniunii Europene.

ţă

Noi neam
bazat pe definiia dat de “Manualul de Instruire Profesional pentru

ţ ă

ă

Activitatea de Baz”: “Orice persoan pltit pentru executarea uneia

ă

ă ă ă

sau
mai multora din activitile urmtoare:

ăţ

ă

- prevenirea sau descoperirea intruşilor, intrarea sau activitatea
neautorizat, actele de vandalism sau violarea proprietii private;

ă

ăţ

- prevenirea sau descoperirea furtului, prejudiciului, deturnrilor de

ă

fonduri, deturnarea sau dosirea de obiecte, bani, titluri, valori,
documente;
protecia persoanelor contra vtmrii corporale;

ţ

ă ă ă

- respectarea si aplicarea regulamentarilor beneficiarului de servicii,
regulilor, msurilor, politicilor şi practicilor privind reducerea

ă

infraciunilor;

ţ

- semnalarea si prinderea contravenienilor;

ţ

- semnalarea incidentelor si apelurilor.
Acest manual a fost alctuit de

ă

Centre de Sociologie de la Sante (CSS) din
cadrul Universite Libre de Bruxelles. Proiectul a fost realizat cu
colaborarea
şi supervizarea partenerilor de dialog social din sectorul securitii

ăţ

private
(CoESS, patroni şi UNI-Europa, sindicate) şi Directoratul General
pentru
Angajri si Probleme Sociale din cadrul Comisiei Europene.

ă

PREVENIREA SI PROTECTIA MUNCII:
DREPTURI SI OBLIGATII

Angajator (patron);
Lucrtori (angajai);

ă

ţ

Client (beneficiarul serviciilor de paza).
Efectele negative pe care activitatea le poate produce asupra
sntii

ă ă ăţ

au consecine serioase asupra forei umane şi costurilor economice,

ţ

ţ

nu
numai asupra lucrtorilor şi familiilor lor, dar şi asupra firmei şi

ă

societii ca

ăţ

întreg. Pentru a rezolva efectele, Uniunea Europeana a dezvoltat un
cadru
legal pentru a preveni riscurile şi a promova protecia muncii.

ţ

Legislaia european oblig firmele s implementeze politica social

ţ

ă ă

ă

ă

focalizat în privina oamenilor ca indivizi în sensul de a îmbunti

ă

ţ

ă ăţ

bunstarea lucrtorilor pentru a-şi realiza sarcinile lor. Piatra

ă

ă

unghiulara a

tuturor exigentelor in materie de prevenire a riscurilor la locul de
munca este
sa se alinieze la directiva cadru. Aceast directiv ofer referina de

ă

ă ă

ţ

bază
pentru o serie de directive specifice care acoper toate riscurile

ă

privind
protecia muncii la locul de munc. Printre alte lucruri, pune în

ţ

ă

vigoare
obligaiile angajatorilor şi lucrtorilor pentru a îmbunti protecia

ţ

ă

ă ăţ

ţ

muncii la
locul de munca.

PATRONUL (ANGAJATORUL)

Patronul este obligat s garanteze protecia muncii lucrtorilor sub

ă

ţ

ă

toate aspectele legate de locul de munc respectiv şi nimic nu-l

ă

absolv pe

ă

patron de responsabilitate. Ca parte a acestor responsabiliti,

ăţ

patronul
trebuie s ia msurile necesare de precauie pentru a proteja

ă ă

ţ

sntatea şi

ă ă

sigurana lucrtorilor, inclusiv aciunea de prevenire a riscurilor

ţ ă

ţ

profesionale, informînd şi instruind personalul propriu şi s instituie

ă

structura organizatoric necesar şi mijloacele de atingere a acestor

ă

ă

scopuri.
Patronul trebuie s modifice aceste msuri pentru a ine cont de

ă

ă

ţ

schimbrile

ă

circumstanelor şi trebuie s încerce s îmbunteasc situaiile

ţ

ă

ă

ă ăţ ă ţ

existente.

OBLIGATIILE GENERALE ALE PATRONILOR

Prevenirea riscurilor

Evaluarea riscurilor care nu pot fi prevenite
Combaterea riscurilor la sursa
Adaptarea activitii la individ

ăţ

- Se asigur c structura funciei, organizarea, alegerea

ă ă

ţ

echipamentului,
substanele şi procedurile, uşureaz monotonia funciei, în vederea

ţ

ă

ţ

reducerii
efectelor asupra sntii.

ă ă ăţ

Luarea în consideraie a dezvoltrilor tehnice (

ţ

ă

de ex.

mecanisme,
utilaje sau dispozitive ergonomice).
Înlocuirea a ceea ce este riscant cu ceea ce nu este riscant sau mai

puin riscant.

ţ

Planificînd prevenirea riscurilor prin luarea în calcul a tehnologiei,
organizrii muncii, condiiilor de munc, relaiilor sociale şi

ă

ţ

ă ţ

influena

ţ

factorilor privind mediul de munc.

ă

Dînd msurilor colective de protecie

ă

ţprioritate asupra msurilor

ă

individuale de protecie.

ţ

Dînd instruciuni corespunztoare

ţ

ă

lucrtorilor pentru a garanta

ă

sntatea şi sigurana lor la locul de munc.

ă ă

ţ

ă

OBLIGATII DIFERITE PENTRU ANGAJATORUL DVS.

Angajatorul dvs. trebuie:
- s dirijeze o evaluare de risc pentru sntate şi sigurana la locul de

ă

ă ă

ţ

munca;
- s determine ce msuri protective trebuie s fie luate şi, dac este

ă

ă

ă

ă

necesar,
ce fel de echipament de protecie urmeaz s fie folosit;

ţ

ă ă

- s aib un registru de accidente la locul de munc în care s fie

ă ă

ă

ă

trecut o

ă

perioad de incapacitate de munc mai mare de trei zile lucrtoare;

ă

ă

ă

- s întocmeasc rapoarte de accidente suferite de lucrtorii firmei.

ă

ă

ă

LUCRATORII

De asemenea, dvs. avei o mare responsabilitate în ceea ce priveşte

ţ

protecia muncii ca şi colegii dvs şi alii implicai în sarcinile dvs.

ţ

ţ

ţ

profesionale. Astfel, ar trebui s avei grij de dvs. şi de ceilali

ă ţ ă

ţ

potrivit
instructajului ce l-ai primit de la angajator. Este important s

ţ

ă

colaborai

ţ

activ în cadrul politicii de protecie a muncii a firmei.

ţ

Directiva cadru acoper şi alte principii generale privind informarea,

ă

consultarea şi participarea lucrtorilor, instruirea lucrtorilor şi

ă

ă

reprezentanilor lor, supravegherea medical şi linia directoare pentru

ţ

ă

implementarea acestor principii. (vezi pag. 52-55)

CLIENTUL (BENEFICIARUL)

Beneficiarul trebuie s ia msurile corespunztoare astfel ca

ă ă

ă

angajatorii lucrtorilor ai oricrei firme de securitate extern s ia

ă

ă

ă ă

msuri

ă

potrivit legilor şi practicilor naionale. Clientul trebuie s se asigure c

ţ

ă

ă

angajaii firmei de securitate au primit instruciunile corespunztoare

ţ

ţ

ă

privind
protecia muncii în timpul activitii lor.

ţ

ăţ

OBLIGATIILE LUCRATORILOR

Trebuie:
S foloseasc în mod corect

ă

ă

utilajele, dispozitivele, sculele,

echipamentul de transport etc.

S foloseasc în mod corect

ă

ă

echipamentul individual de protecie

ţ

dat.

S nu detaşai dispozitivele de siguran

ă

ţ

ţ de la utilajele şi

ă

instalaiile

ţ

specifice pe care trebuie s le folosii în mod corect.

ă

ţ

Comunicai

ţimediat angajatorului sau supraveghetorului dvs.

despre
orice situaie care este un pericol serios imediat

ţ

la protecia

ţ

muncii şi
despre orice neajuns în aranjamentele de protecie.

ţ

S îndeplinii toate sarcinile cuprinse în regulamentele de

ă

ţ

protecie

ţşi s cooperai cu angajatorul pentru a asigura un mediu

ă

ţ

de lucru şi
condiii care nu prezint riscuri în termenii proteciei muncii.

ţ

ă

ţ

COOPERAREA SI CONSULTAREA INTRE PATRONI

(beneficiar – firma de paza)

Cînd lucrtorii cîtorva firme opereaz în acelaşi loc,

ă

ă

angajatorii
trebuie:

S coopereze la implementarea prevederilor privind protecia muncii

ă

ţ

şi igiena profesional, luînd în calcul natura activitilor.

ă

ăţ

S-şi coordoneze aciunile în materie de protecie şi prevenirea

ă

ţ

ţ

riscurilor profesionale.
Sa se informeze unul pe altul despre aceste riscuri.
S-şi informeze proprii lucrtori şi reprezentanii lucrtorilor despre

ă

ă

ţ ă

aceste riscuri.

SECTORUL SECURITATII PRIVATE

Un sector caracterizat prin relaii de serviciu şi dispoziii de serviciu;

ţ

ţ

Un sector de înalt competitivitate;

ă

Un sector caracterizat prin “flexibilitate”;
Un sector care este înc subevaluat

ă

Motivele pentru expansiunea sectorului de securitate privata sunt
binecunoscute:
O creştere a sim

mîntului de insecuritate în societate ca un întreg,

ţă

rezultat din cererea pentru securitate din partea firmelor, instituiilor

ţ

publice
şi mai presus de toate, procesul de externalizare a operaiunilor de

ţ

securitate

care au fost realizate anterior de sectorul public sau administraia

ţ

public. În

ă

acelaşi timp, odat cu procesul de expansiune, eforturile au

ă

determinat
profesionalizarea sectorului în continuare şi o mare preocupare
pentru
ameliorarea condiiilor de lucru îndeosebi prevenirea riscurilor

ţ

profesionale.
Toate îmbuntirile fcute proteciei muncii au impus aciuni pe trei

ă ăţ ă

ţ

ţ

nivele:
1.- La nivel de sector. La acest nivel este important de inut cont de

ţ

toate elementele care formeaz contextul social, economic, legal, etc.

ă

in care
activitatea de securitate privata se dezvolta. Printre acestea
enumerm

ă

dezordinea care cuprinde locul şi timpul de lucru, accesul la profesie
în
cadrul sectorului, concurena între beneficiari şi firmele de paz,

ţ

ă

instruirea şi
formarea personalului de paz în prevenirea riscurilor, prezena

ă

ţ

sindicatelor
în firme şi la nivel de sector etc.

2.- La nivel de firm î

ăn sensul larg al termenului, de ex. există
lucrtori cu diferite poziii de la organizaii diferite.

ă

ţ

ţ

La acest nivel este important a se considera printre altele, dispoziiile

ţ

luate pentru prevenirea riscurilor, politica societii în zone ca

ăţ

prevenirea
riscurilor, resursele de management uman, instruirea, managementul
conflictului, comunicaiile etc.

ţ

3.- La nivelul restriciilor (constrîngerilor) organizatorice

ţ

impuse
de însşi locul de munc

ă

ă. Cum este condusa echipa? Care este

atmosfera de
lucru? De cît independen se bucur lucrtorii? Îşi îndeplineşte

ă

ţă

ă ă

beneficiarul responsabilitile sale în termenii proteciei muncii? etc.

ăţ

ţ

În msura în care acest manual este destinat tuturor lucrtorilor,

ă

ă

reprezentanilor lor şi responsabililor cu securitatea din societate,

ţ

acesta
focalizeaz la nivelul societii şi locului de munc. Este esenial de a

ă

ăţ

ă

ţ

avea

în vedere contextul larg al sectorului securitii private. Trebuie s

ăţ

ă

subliniem
cîteva caracteristici generale ale sectorului care au efect asupra
proteciei

ţ

muncii lucrtorilor şi care cere msuri preventive de adoptat peste tot

ă

ă

în
sector. Pe de o parte, astfel de masuri cer dialog prioritar in firme sau
intre
partenerii sociali ai sectorului şi, pe de alt parte, aciuni la nivel

ă

ţ

instituional

ţ

şi politic.

SECTORUL CARACTERIZAT PE RELATIA/
PRESTAREA DE SERVICII

Sectorul de securitate privată se caracterizează prin fenomenul de
subcontract. Astăzi, tendinţa creşterii numărului de firme de pază
duce la subcontractarea activităţilor de securitate. Natura acestei
relaţii de serviciu este determinantă pentru analizarea problematicii
prevenirii riscurilor. Implicarea clientului in politica prevenirii riscurilor
este esenţială dacă riscurile profesionale urmează să fie antamate.
Din acest punct de vedere toate măsurile privind constrîngerea
clienţilor să-şi asume răspunderea în termenii prevenirii riscurilor ar
trebui încurajate.

UN SECTOR DE INALTA COMPETITIVITATE

Competiţia în acest sector este cunoscută ca foarte dură.
Contractele pentru serviciile de securitate privată sunt deseori
socotite ca cele mai joase oferte (“cea mai joasă licitaţie”) decît cea
mai bună ofertă (“cea mai bună licitaţie”) de ex. una oferind o înaltă
calitate serviciului şi condiţii bune de lucru, de asemenea, că
respectă convenţiile (contractele colective), legislaţia muncii şi
obligaţiile şi responsabilităţile pe linia protecţiei muncii.
Concurenţa neloială, atribut al pieţei negre, oferă o imagine
negativă sectorului (amatorism, practici ilegale, etc.) şi cu impact
negativ pentru protecţia lucrătorilor. Aceasta practica este
condamnata de partenerii sociali care sunt notificate public.

UN SECTOR CARACTERIZAT PRIN
“FLEXIBILITATE”

Sectorul de securitate privat este caracterizat prin modul flexibil de

ă

organizare a muncii. Acest mod de organizare a fost adoptat în
vederea
furnizrii de servicii 24 de ore din 24, 7 zile pe sptmîn şi de a face

ă

ă ă ă

faţă

solicitrilor clientului.

ă

Aceasta flexibilitate se poate observa la diferite nivele:
- flexibilitatea în numrul de angajai, care este legat de abilitatea

ă

ţ

ă

firmei de a varia numrul de lucrtori pe care îi angajeaz depinzînd

ă

ă

ă

de
fluctuaiile cererii;

ţ

- flexibilitatea timpului de lucru (astfel ca formele nestandard a
timpului de lucru, schimburile de noapte şi sfîrşit de sptmîn, orele

ă ă ă

suplimentare, în rezerv);

ă

- flexibilitatea la nivelul standardelor realizate prin lucrtori, care

ă

trebuie
s poat s se adapteze la toate momentele şi nevoile societilor şi

ă ă ă

ăţ

clienilor

ţ

pentru a face fa cerinelor variate care nu pot fi prezise.

ţă ţ

Firmele îneleg din ce în ce mai mult s se bazeze pe iniiativa

ţ

ă

ţ

lucrtorilor. De asemenea, dup timpul de lucru, tipul de contract sau

ă

ă

tipul
de servicii se vede înalta flexibilitate a sectorului. Acesta are un mare
impact
asupra ritmurilor biologice şi sociale şi asupra familiilor agenilor de

ţ

pază
privai care implic efort mental şi emoional considerabil.

ţ

ă

ţ

UN SECTOR INCA NEEVALUAT

Societile de paz în general şi agenii de securitate în special

ăţ

ă

ţ

contribuie la securizarea locurilor publice şi la asigurarea unei
societi mai

ăţ

sigure pentru ca libertile publice şi private trebuie s fie exercitate

ăţ

ă

fr

ă ă

restricii. Dar aceast contribuie a sectorului nu este apreciat

ţ

ă

ţ

ă

totdeauna la
justa sa valoare. Aceast subevaluare este reflectat de aceast

ă

ă

ă

ignorare şi o
lips de recunoaştere a muncii realizate de societi şi agenii lor de

ă

ăţ

ţ

securitate care pot avea un resentiment negativ asupra imaginii
sectorului şi
deci pe identitatea profesional a lucrtorilor. Pentru c sectorul

ă ă

ă

trebuie
reevaluat la justa sa valoare , iniiativele ar trebui s vizeze mijlocul

ţ

ă

de a
face cunoscut rolul social jucat de securitatea privat şi protejarea

ă

mai bunei

imagini din sector.

RISCURILE SI FACTORII DE RISC
IN SECURITATEA PRIVATA

In cuprinsul acestui manual nu ne limitam la prezentarea riscurilor
intr-o ordine anume, deci intr-o maniera neutra. Scopul manualului
este
acela :
- s v informeze despre riscurile pe care le putei întîlni în timpul

ă ă

ţ

serviciului;
- s v ajute s identificai riscurile la care putei fi expuşi;

ă ă

ă

ţ

ţ

- sa va informam despre masurile preventive de adoptat;
- s v informm despre consecinele şi efectele negative asupra

ă ă

ă

ţ

sntii şi siguranei dac aceste riscuri devin realitate.

ă ă ăţ

ţ ă

Lista riscurilor din acest manual nu cuprinde toate riscurile care
exista. Alte riscuri pot fi bine determinate ca rezultat al procedurilor
de
evaluare a riscurilor pe care societatea dvs. le poate realiza in mod
regulat.
Directiva cadru face din evaluarea riscului un instrument necesar
pentru asigurarea proteciei muncii lucrtorilor. Aceasta trebuie

ţ

ă

structurat şi

ă

implementat în aşa fel încît s ajute lucrtorii s determine ce riscuri

ă

ă

ă ă

există
pentru a decide ce msuri trebuie adoptate s protejeze sntatea şi

ă

ă

ă ă


garanteze sigurana angajailor. Am ales s împrim riscurile privind

ţ

ţ

ă ă ţ

securitatea în trei mari categorii:

1.- Riscuri rezultate din situaia general;

ţ

ă

2.- Riscuri specifice privind activitile de securitate;

ăţ

3.- Riscurile privind postul deinut.

ţ

Am ales sa folosim o cale foarte generala de a prezenta riscurile.
Bazai pe cele trei mari categorii prezentate mai sus pentru fiecare

ţ

am
specificat dac riscul priveşte toate tipurile de paz sau anumite

ă

ă

activiti

ăţ

specifice. Riscurile sunt prezentate întotdeauna în acelaşi fel, fr

ă ă

excepie.

ţ

În primul rînd, exist o scurt introducere despre natura riscului. Apoi,

ă

ă

exist o analiz a factorilor de risc implicai şi o prezentare a

ă

ă

ţ

msurilor

ă

preventive de risc de adoptat de ctre actorul implicat: clientul,

ă

angajatorul
sau lucrtorul. În sfîrşit, exist o explicaie asupra efectului pe care l-

ă

ă

ţ

ar avea
riscul dac devine realitate.

ă

Riscurile au legturi, teoretic, cu o condiie egal: niciuneia nu i se d

ă

ţ ă

ă

importana mai mare decît alteia chiar dac unele din ele privesc

ţ

ă

numai un
numr limitat de ageni sau reprezint un accident mic sau risc de

ă

ţ

ă

sntate.

ă ă

Unele riscuri sunt descrise numai pe scurt în timp ce mare atenie

ţ

este
acordat altora cu mai mare complexitate

ă

Definiia.

ţ

Riscul poate fi definit ca probabilitatea unui anumit nivel
de stricciune, luînd în considerare expunerea la un factor de risc şi

ă

probabilitatea unei defeciuni ce poate apare în timpul unei perioade

ţ

de
expunere.

RISCURILE SI FACTORII DE RISC
IN SECURITATEA PRIVATA

1.- RISCURILE REZULTATE DIN SITUATIA GENERALA
2.-RISCURILE SPECIFICE PRIVIND ACTIVITATILE DE
SECURITATE
A.- Violenta la locul de munca (atac fizic, atac terorist, hartuire
sexuala);
B.- Riscurile provenite de la cîini;
C.- Mînuirea armelor;
D.- Riscurile provenite de la expunerea la radiaii;

ţ

E.- Factorii de risc provenii din organizarea muncii;

ţ

F.- Încrctura muncii fizice;

ă ă

G.- Incarcatura psihosociala;
H.- Riscurile specifice personalului feminin de securitate.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->