Ventilatia pulmonara Etapele ventilatiei: 1. Etapa pulmonara cuprinde fenomenele de difuziune ale gazelor la nivelul alveolelor pulmonare 2.

Etapa sanguine coincide cu functia respiratorie a sangelui si reprezinta transportul oxigenului de la plamani la tesuturi si transportul dioxidului de carbon de la tesuturi la plamani 3. Etapa tisulara este cea de consum si reprezinta aportul continuu de oxygen celulelor, necesar metabolismului. Ventilatia pulmonara Cuprinde procesele prin care se realizeaza circulatia alternativa a aerului intre mediul ambiant si alveolele pulmonare. 1. Inspiratia: aerul atmosferic intra pe calea cailor respiratorii in alveolele pulmonare 2. Expiratia: procesul prin care o parte din aerul alveolar este eliminat la exterior Se realizeaza prin interventia muschilor respiratori care antreneaza miscarile cutiei toracice, plamanii avand doar rol pasiv - Muschi inspiratori principali: diafragmul si m intercostali externi - Muschi insp secundari: scm, pectorali, trapez, dorsali, scaleni. - Muschii expiratori - Pt expirul de repaus nu intervin contractii musculare - Expiratia de repaus este un act pasiv ca urmare a revenirii toracelui la forma initiala ca o consecinta a reculului elastic generat prin tensionarea muschilor structurilor elastice pulmonare in inspiratie - Pt expiratia fortata : intercostali externi, patrat lombar, drepti abdominali Miscarile plamanilor Plamanii sunt solidari cu peretii cutiei toracice prin fortele pleurale care asigura aderenta si miscarea fara frecare Pleura se afla dispusa indublu strat: 1. Pleura parietala care adera la peretii cutiei toracice 2. Pleura visceraal care adera intim la plaman si la scizuri Intre cele doua foite se afla cavitatea pleurala in care se afla vidul si lichidul pleural. Miscarile de alunecare pulmonare a) Statice: de expansiune pulmonara si de recul elastic al plamanilor b) Dinamice: fluxul gazos si rezistenta la flux -

Expansiunea plamanilor se produce datorida vidulei si a lichidului pleural Se descrie o curba inegala a expansiunii plamanilor 1. Zona inexpansibila: hilul pulmonar 2. Zone hipoexpansibile: zona paramediastivala, perihilara, vf plamanilor, paravretebr 3. Zone hiberexpansibile: zone subpleurale pe o grosime variabila de 2-8 cm
1

Presiunile pulmonare: 1. Presiunea intraalveolara: presiunea din interiorul alveolelor 2. Presiunea transpulmonara: reprezinta diferenta dintre presiunea pulmonara si cea intraalveolara 3. Diferenta dintre presiunea intrapulmonara si cea intrapleurala determina modificari ventilatorii: distr vent si a vol pulmonar. Relatia dintre volum si presiunea pulmonara Modificarile volumului pulmonar in cursul fazelor respiratorii determina variatii ale presiunii alveolare urmate de intrarea si iesirea aerului Inregistrarea grafica realizeaza o bucla presiune volum pentru ca traseele inspirului si expirului nu se suprapun Se creeaza o diferenta= histereza pulmonara Histereza este consecinta prezentei surfactantului la interfata aer-lichid de la nivelul alveolelor pumlonare ca si fenomenul de recrutare responsabil deschiderii de noi alveole in timpul inspirului Deficitul de surfactant pulmonar/ pelicula de lichid care tapeaza alveolele si impiedica lolabarea acestora modifica foarte mult bucla de histereza Mecanica respiratiei In inspir se produce cresterea volului intrapulmonar si scaderea presiunii intrapulmonare sub cea atmosferica cu 2-3 mm/hg Scaderea presiunii apare ca efect de aspiratie care atrage aerul exterior in plamani in caile resp In cazul inspirului fortat, diferenta presionala intre zona intrapulmoana si cea atmosferica este foarte mare (poate ajunge pana la 80-100 mm/hg) ceea ce creste fluxul de aer catre plaman In expir scade volulmul cutiei toarcice, creste presiunea intrapulmonara peste valoarea atm Expulzarea aerului din plamani pana la echilibrarea celor doua valori presionale La sfarsitul expiratiei, cele doua presiuni ajung sa fie egale. Reglarea respiratiei: 1. Reglarea si surfactantul Reglarea= controlul miscrilor ventilatorii si al debitului ventilator - Se face pe cale nervoasa si umorala - Cuprinde 3 elemente: 1. Receptor 2. Centrii nervosi de control 3. Efectori: muschii respiratori Respiratia se desfasoara sub control automat si voluntar 1. Controlul automat are ca centru trunchiul cerebral cu sediul in ariile bulbopontine: - Acesta trimite eferente catre neuronii motori: o Pentru inspir: motoneuronii frenici C3-C5 o Motoneuronii intercostali externi toracali o Pentru expir: motoneuronii interni toraca
2

2. Controlul voluntar Scoarta cerebrala de unde pleaca impulsuri spre motoneuronii repectivi pe tracturile corticospinale Centrii respiratori sunt: a) Centrii primari bulari - Apar sub forma unor arii paralele neuronale neintrerupte, bilatereale, interconectate care se numesc: grup dorsal inspirator si exp Caracteristicile neuronilor resp bulbari: - Au proprietatea de automatism - Sunt capabili sa genereze si sa mentina fara alte influente o inspiratie normala - Comanda contractiile si relaxarile ritmice ale muschilor respiratori in ritm de 12-16 ciclii/ sec=> frecventa respiratiei de repaus = 12/16 b) Centrii respiratori accesori pontini: - Centru apneustic - Centru pneumotaxic c) Centrii superiori de control din hipotalamus si scoarta cerebrala Receptorii implicati in reglarea inspirului: 1. Receptori localizati la nivelul aparatului respirator: nas faringe laringe etc - Chemorec, exterorec, propiorec\ 2. Baroreceptori vasculari si cardiaci: in vase si inima Centrul respirator bulbar - Primeste aferente de la vag si accesor - Trimite eferente pe calea tracturilor bulbospinale la muschii respiratori - Stabileste conexiuni asociative cu centrii nervosi din trunchi, talamus, hipotalamus, cortex cerebral - Hipotalamusul si sistemul limbic influenteaza respiratia in starile emotionale - Furia si emotii pozitive: hiperpnee - Frica: bradipnee Centrii accesori pontini - Centrul apneustic are influente stimulatoare tonice si permanenta asupra neuronilor inspiratori - Centrul pneumotaxic o Controleaza ritmul respirator prin: o Impulsuri inhibatoare pe centrul inspirator o Impulsuri excitatoare pe neuronii expiratori
3

Astfel, centru acesta regleaza durata inspirului, amplitudinea respriratiei si previne supraumflarea pulmonara. - Stimulii pneumotaxici determina respiratie frecventa - Scaderea lor determina scaderea frecventei repiratiei si cresterea duratei respiratorii - In timpul inspirului, frecventa descarcarii impulsului de catre neuronii inspiratori creste treptat cu panta temporala de 2 sec - Aceasta activitate inceteaza brusc concomitent cu intrarea in functie a centrilor respiratori si declanseaza expirul de 3 sec Reglarea umorala a respiratiei - Se realizeaza mai lent - Asigura automatismul centrilor respiratorii - Factorii de autoreglare umorala sunt concentratia co2, o2 si a ionilor de H din sangele arterial - Chemoreceptorii sunt organizati in doua zone: 1. Aria chemorecep centrala In bulb Raspunde la cresterea concentratiei ionilor de H din LCR si lichidul interstitial cerebral 2. Zone chemorec periferice - Apartin unor zone reflexogene cardio-vasculare a) Glomusul carotidian b) Zona chemoreceptoare aortica din crosa aortica4 - Sunt stimulate de scaderea presiunii partiale a O2 din sangele arterial - Influenteaza respiratia prin aferente catre centrii respiratori bulbari pe calea nervului vag si glosofar Surfactantul pulmonar - Este o pelicula foarte fina de o grosime var 10- 100 nanometri care tapeteaza alveolele pulmonare - Dpdv structural sunt de natura fosfolipoproteica - Este secretat de pneumocitele de tip II din peretele alveolar Roluri: - Reduce tensiunea superficiala alveolara - Reduce tendinta de colabare alv - Asigura stabilitatea formei alv - Creste raza alveolei - Mentine alv uscate - Intervine in procesele de curatare alv prin emulsionarea particulelor inhalate si stimularea fagocitozei efectuata de macrofage - La nn prematuri este insuficient si astfel se determina colabarea alv cu insuficienta resp acuta