Sunteți pe pagina 1din 3

TESTAMENT de Tudor Arghezi

1.CONTEXTUL APARITIEI TESTAMENT de Tudor Arghezi este o arta poetica moderna, un text pragmatic si inovator pentru perioada in care vede lumina tiparului 2.CARACTERISTICI ALE POEZIEI MODERNISTE TESTAMENT de Tudor Arghezi este o arta poetica moderna, in care sunt prezente idei privind dimensiunile estetice, etice si sociale ale creatiei,regasim identitatea intre planul autorul si cel al eului liric.Opera dezvolta un ansamblu de trasaturi care compun viziunea despre lume si viata a poetului, despre menirea lui in Univers si despre misiunea artei sale, intr-un limbaj literar particular.Poezia apartine directiei moderniste, pentru ca impune forme noi in planul creatiei artistice,produce adancirea lirismului si ambiguitatea limbajului particular,construieste metafore socante potrivit esteticii noi,prin care elementele uratului se transforma in frumos.Textul se mai incadreaza in directia modernista si prin rolul asumat de poet de a crea si de a reflecta asupra creatiei sale,un fel de lirism voluntar,reluat si dezvoltat in alte poezii din volumele ulterioare.Interesul autorului se indreapta spre raportul dintre inspiratia si tehnica poetica,punand problema cuvantului, a capacitatilor acestuia de a re-crea lumea,dar sip e aceea a slefuitorului de cuvinte,a artistului.Tudor Arghezii opteaza pentru o poezie moderna construita din strofe polimorfe, cu o prozodie inedita. 3.ARTA POETICA Textul poate fi considerat o arta poetica,deoarece autorul isi exprima crezul liric(propriile convingeri despre arta literara si despre aspectele esentiale ale acesteia) si viziunea asupra lumii.Prin mijloace artistice, sunt redate propriile idei despre poezie(teme,modalitati de creatie si de expresie) si despre rolul poetului(raportul acestuia cu lumea si creatia,problema cunoasterii). 4.VIZIUNEA DESPRE LUME Arta poetica TESTAMENT ilustreaza unitatea de conceptie si de viziune a lui Tudor Arghezi asupra existentei.In opinia lui Arghezi,poetul este un creator orgolios,dublu determinat,pe de-o parte de pamant,principiu al germinatiei eterne si pe de alta parte de cuvant, semn al revelatiei in spirit.El deschide relatia paternale cu un cititor abstract,pentru care duce un mesaj,trecand prin generatii successive.El este un poeta faber,adica slefuitor de cuvinte,care filtreaza trairile neamului prin propria constiinta. Rolul poeziei este acela de de transfigurare a oricaror aspect ale realitatii, prin cuvant si imagine artistica:din bube,mucegaiuri si noroi/iscat-am frumuseti si preturi noi.Ca si poetul francez Charles Baudelaire, care a impus estetica uratului in volumul :Les fleurs du mal, Arghezi considera ca orice aspect al realitatii, indifferent daca este frumos sau urat poate constitui material poetic,situandu-se astfel pe o pozitia a modernitatii denumita :ESTETICA URATULUI. 5.LIRISMUL SUBIECTIV Lirismul subiectiv este un monolg adresat care se realizeaza prin atitudinea poetica transmisa in mod direct, la nivelul expresiei, prin marcile subiectivitatii(marci lexico-gramaticale prin care se evidentiaza eul liric:pronume personale la persoana I singular,adjective poesesive,verbe la present,pers I,topica afectiva(inversiuni si dislocari sintatice). 6.TEMA POEZIEI Tema poeziei reprezinta o conceptie asumata a poetului de a echilibra tensiunile dintre slova de foc si slova faurita in creatiea cu valoare testamentara.Poezia-carte e o treapta spre cunoastere, un hrisoval robilor cu saricile pline/ de osemintele filtrate prin fiinta poetului.

7.MOTIVE POETICE Motivul central al poeziei este acela al cartii,care simbolizeaza ideea de cunoastere,de legatura spiritual intre generatii,pentru ca ea oglindesteseara razvratita a stramosilor ce au urcat prin rapi si gropi adanci,dar si ideea de truda, de mestesug, de pasiune.Cuvantul carte are o bogata sinonimie in text: testament,hrisov,cuvinte potrivite. Atitudinea poetului este ca: Fiecare scriitor este un constructor de cuvinte,aceasta atitudine apare in poezie printr-o serie de imagini si motive ale poetului faurarframantate mii de saptamani, dar si de rob supus unui stapan.Motivul revoktei imbraca forme semnificative, dar nu dramatice,ceea ce contureaza ideea ca poetul constientizeaza care este rolul sau, de parinte,creator de noi universuri inchise in carteatreapta.Motivul metamorfozei,al transformarii uneltelor de creatie,este cheia de bolta a poeziei.Motivul transfigurarii lirice a realitatii este nucleul esteticii uratului. 8.SEMNIFICATIA TITLULUI Titlul este o metafora care ilustreaza foarte bine conceptual vizat:structura lingvistica care sta in fruntea unui text,indica de cele mai multe ori, continutul si-i atrage pe cititori.Acesta se afla in stransa legatura cu tema,pe care o sugereaza si cu universal de idei prezentat. Titlul exprima, de asemenea,tipul de relatie insituita intre autor si cititor.In sens conotativ,metafora din titlu ilustreaza ideea de mostenire literaraact official adresat urmasilor-cititori sau viitorilor artizani ai condeiului. 9.PARTICULARITATILE INCIPITULUI Incipitul introduce cititorul direct in problematica poeziei, prin referire la atitudinea poetului fata de creatie si fata de lume si la sensul pe care el il da cartii,singura lui avere fiind de facture spiritual.Bunurile artistului sunt concentrate in oprera sa,care devine pentru mostenitorul cititor o treapta spre cunoastere.Motivul mortii intalnit in incipit accentueaza ideea ca atat creatorul,cat si urmasii sai sunt respunzatori de pastrarea valorilor continute in carte. 10.PREZENTAREA STRUCTURII DISCURSULUI POETIC Compozitional, poezia are cinci strofe,alcatuit dintr-un numar inegal de versuri.Cele cinci strofe ale poeziei se grupeaza in trei secvente poetice/pe trei coordinate.Prima este alcatuita din primele doua strofe, sugerand legatura dintre poet si cititorii-urmasi; a doua alcatuita din urmatoarele doua strofe, reda rolul etic,estetic si social al poeziei;a treia, redata de ultima strofa,incrancenata lupta a poetului cu lexical. 10.SIMETRIA ,RELATIILE DE OPOZITIE SI ELEMENTELE DE RECURENTA Simetria textului este data de plasarea cuvantului cheiecarte si a sinonimelor sale in diferite pozitii ale discursului liric pentru a accentua ideea central in fiecare dintre cele trei coordinate. Relatiile de opozitie se stabilesc, la nivelul discursului liric,intre diversele component ale artei poetice,in jurul termenului carte.Opozitia robul-Domnul se regaseste in versul:Robul a scris-o, Domnul o citeste si reda relatia dintre scriitor si cititor, in care robul-poet si-a asumat statutul umil, de truditor al cuvantului. Metafora carte are un rol essential in organizarea meterialului poetic, fiind un element de recurenta. Termenul are, in text, mai multe sinonime cu ajutorul carora creeaza nuantari si particularizari are artei poetice. 11.LIMBAJ SI EXPRESIVITATE IN TEXTUL POETIC 11.1.IMAGINARUL POETIC Prima strofa contine monologul adresat al eului poetic catre cititorul abstract, in ipostaza de fiu spiritual: Nu-ti voi lasa drept bunuri,dupa moarte,/Decat un nume adunat pe-o carte.,exprimand ideea ca poetul isi lasa averea spiritual urmasilor stapani. Cartea este treapta spre cunoastere necesara tinerilor spre a-si descoperii propria identitate:ea e hrisovul vostru cel dintai, asa cum apare in strofa a doua.

In strofa a treia apare ideea ca lumea materiala se metamorfozeaza in dimensiunie spiritual, prin intermediul poetului. Strofa a patra este construita pe ideea rolului social,moralizator al artei,dar si pe aceea a functiei catarhice, de transformare a suferintei in bucurie, prin intermediul creatiei.In aceasta strofa este conturata clar misiunea morala a poeziei, de a purifica trecutul si de a capata un character justitiar. Strofa a cincea reitereaza ideea ca poezia se naste din tensiunea create intre har si mestesug, din fuziunea dintre spirit si materie. Modestia creatorului se desprinde din opozitia rob-Domn, poet si cititor,doua roluri importante in scrierea operei si receptarea ei. 11.2.CARACTERISTICI ALE LIMBAJULUI POETIC Sursele expresivitatii si ale sugestiei se regasesc la fiecare nivel al limbajului poetic,Tudor Arghezi fiind apreciat pentru innoirile lexicale,uneori socante, aduse din toate straturile limbii noastre.La nivel lexicosemantic se observa acumularea de cuvinte nepoetice,care dobandesc Valente estetice, potrivit esteticii uratului(de exemplu:ciorchin de negi). La nivel morfosintatic sugestia trudei creatorului se realizeaza cu ajutorul dislocarii topice si sintatice. Verbele la present infatiseaza efectele si esenta poeziei. 11.3.FIGURI DE STIL Materialitatea imaginilor artistice, conferind forta de sugestie a ideii,se realizeaza la nivel stylistic,prin fantezia metaforica,asocieri semantice surprinzatoare,innoirea metaforei,comparatia inedita,epitetul rar(seara razvratita),oximoronul.Figurile de stil si imaginile artistice sunt pune in relatie cu o conceptie noua,moderna, privind poezia,resursele ei si misiunea poetului.Organizarea ideilor poetice se face in jurul unui cuvant-metafora carte,bun spiritual, care asigura legatura intre generatii si ofera lumii o identitate, fiind hrisovul cel dintai. Metaforele innoitoare ilustreaza evolutia spiritual, de la munca fizica, la activitatea intelectuala,slova de foc este o metafora pentru inspiratie,focul talentului, slova faurita este o metafora care exprima ideea ca poezia se naste din munca migaloasa si grea. Metaforele si enumeratia bube,mucegaiuri si noroi releva o noua formula artistica, estetica uratului. 11.4.PARTICULARITATI PROZODICE ALE TEXTULUI Poezia este alcatuita din cinci strofe,inegale ca numar de versuri,are metrica intre 9 si 11 silabe,rima imperecheata si ritmul variabil, situandu-se si prin versificatie la limita dintre traditie si modernitate. 12.LOCUL POEZIEI TESTAMENT IN CONTEXTUL OPEREI ARGHEZIENE Textul poate fi considerat o arta poetica, deoarece autorul isi exprima crezul liric si viziunea asupra lumii prin mijloace artistice.Pentru Arghezi, poezia este o imbinare a slovei faurite, slefuite de un adevarat bijutier al cuvintelor, si a slovei de foc, inspiratie de sorginte divina.Rolul poetului este de a da cuvintelor uratebube,mucegaiuri si noroi, forme si continuturi noi,transformandu-le in versuri si-n icoane si de a gasi calea cea mai potrivita pentru a pastra legatura dintre generatii.