Fundamentele Economiei Mondiale

1.Economia mondiala: origine, continut, dimensiuni

Economia mondiala, asa cum se prezinta in zilele noastre este rezultatul unui intreg process evolutiv, al dezvoltarii schimbului reciproc de achiziti, de la fome inferioare la forme superioare, de la simplu la complex. Sec. XVI-lea este secolul aparitiei pietei mondiale. Piata mondiala-nu este o notiune geografica, ci una economica si reprezinta ansamblul tranzactiilor ce au loc intre agenti economici de pe glob. Piata mondiala este eterogena fiind alcatuita din diferite segmente specifice tranzactiilor cu diferite bunuri sau service. Economia mondiala reprezinta acest stadium a schimbuui reciproc de activitati in care pe baza diviziunii internationale a muncii sunt implicate majoritatea agentilor economici de pe glob. Economia mondiala are 3 dimensiuni: -dim. Tehnico-economica: este determinate de utilizarea unei palete tot mai largi de factori de productie. -dim. Geo-politica: este determinate de exploatarea a peste 90 de state independente, a unor teritorii inca dependente. -dim. Politico-diplomatica: determinate de capitalul de negociere a principalilor protagonisti in arena internationala. Caracteristicile economiei mondiale: 1) celulele de baza ale economiei mondiale sunt economiile nationale 2) eterogenitatea 3) aparitia si manifestarea unor contradictii cu un rol in continua schimbare 4) cresterea gradului de interdependenta 5) regionalizarea pietelor 6) accentuarea tendintei de multipolarizare 7) tendinta de institutionalizare la nivel global (FMI) 8) accentuarea tendintei de internationalizare a vietii politice

2.Economia nationala: definitie si structura.

Economia nationala reprezinta o entitate rezultata in urma dezvoltarii schimbului reciproc de activitati intre membrii unei comunitati umane, pe ansamblul unui teritoriu national. Sectoarele unei economi nationale sunt: I sectorul primar : agricultura, silvicultura, idustria extractive II sectorul secundar (sector de prelucrare): toata industria III- sectorul service: sanatate, invatamant, comert, turism, asigurari, domeni financiarbancar IV sectorul cuaternar: a aparut in principal in tarile avansate din punct de vedere economic si include cercetarea stintifica. Tipologia economiilor nationale: 1. dupa potentialul economic clsificam tarile in 3 criterii: a) marimea populatiei: -tari mari ( peste 50 mil. Loc.) -tari mijlocii (15-50 mil loc) -tari mici (sub 15 mil loc)

b) specializarea in productie: -industriale -cu orientare industriala -cu orientare primara c) dimensiunea absoluta a produsului intern brut PIB Mari tari industriale: SUA, Japonia, Marea Britanie, Germania, Franta, Italia adaugam Canada+ Rusia= G8 (G7+1) Marile tari cu orientare industriala: China, India, Rusia, Brazilia, Mexic, Indonezia. Tarile mijlocii industriale: Canada, Australia, Spania, Afica de Sud. Tarile mici industriale: Olanda, Elvetia, Belgia, Luxemburg, Austria, Danemarca etc. 2. dupa nivelul de dezvoltare economica, tarile lumii se clasifica lund in calcul PIB/loc: a) tari dezvoltate cu economie de piata b) tari in dezvoltare a) Tarile dezvoltate cu economie de piata domina economia mondiala si se caracterizeaza printr-o serie de trasaturi commune: -sunt tari industriale, in care factorii intensive ai dezvoltarii au trecut pe primul loc -in economia nationala, sectorul secundar sic el tertial au ponderea cea mai ridicata -la exporturi predomina produsele manufacturate cu un inalt grad de prelucrare -problema analfabetismului a fost in mare parte dezvoltata -aceste state au contribuit la transnationalizarea vietii economieii -sunt tarile cu cel mai ridicat nivel de trai din lume. Tarile dezvoltate cu econ de piata sunt grupate intr-o organizatie numita OCDEorganizatia pt cooperare si devoltare economica, ce cuprinde 30 de state din care 23 sunt europene. b) Tarile in dezvoltare se afla intr-un prin process de transformare sistematica, cea mai mare parte a statelor lumii este inclusa in aceasta categorie. Tarile in dezvoltare pot fi: -foste tari coloniale sau dependente -foste tari comuniste -actuale tari cu regim communist (Corea de Nord, Cuba, China) Dupa nivelul de dezvoltare pot fi: -noi state industrializate state care datoritainfuziei de capitalism strain au ritmuri de crestere economica -tarile cel mai putin avansate in aceasta categorie ONU a inclus 25 de state

3.Diviziunea internationala a munci.

Reprezinta expresia sintetica a tuturor tendintelor de specializare internationala in vederea participari la circuitul economic mondial. Specializarea internationala- adoptarea potentialului national,dintr-un domeniu sau altul, la cararcteristicile cererii mondiale. Specializarea in diferite productii primare depinde cu precadere, de o serie de factori naturali. Specializarea in alte productii manufacturiere depinde de o multitudine de factori tehnico-economici. Principalele tipuri de specializare sunt: intresectoriale, interramura, intraramura. La baza piramidei specializarii tarilor lumii regasim tari slab dezvoltate caract printr-o specializare unilaterala, tari in curs de dezvoltare si cele mediu dezvoltate, unde specializarea tinde sa devina mai larga. La varful piramidei se gasesc tarile dezoltate, caract printr-o specializare care vizeaza domenii de varf ale industriei si ramuri de inalta productivitate ale culturii.

Circuitul economic mondial- reprezinta totalitatea fluxurilor economice internationale private nu ca o simpla suma aritmetica ci in stransa lor interdependenta. Pricipalele caracteristici ale acestuia sunt: 1) participarea la circuitul economic mondial nu este egala 2) are un caracter universal si dynamic 3) intensifica institutionalizarii, atat la nivel bi cat si multilateral 4) diversificarea instrumentelor, a tehnicilor si a metodelor de participare la circuitul economic mondial 5) cresterea rolului corporatiilor transnationale Fluxurile circuitului: 1. fluxurile internationale cu marfuri corporale: aceasta categorie reprezinta componenta traditionala a circuitului. Pricipala categorie o reprezinta scimbarea raportului dintre comert cu produse de baza sic el cu produse prelucrate. O alta caracteristica este accentuarea protectionismului netarifat (nevamal). 2. fluxuri internationale cu servicii- pricipalele categorii de servicii: -servicii sub forma de bunuri -sub forma de prestatii complementare care insotesc bunurile -servicii care se substituie bunurile materiale -servicii fara legatura cu alte bunuri. 3. fluxuri financiare internationale reprezinta acele miscari de valoare economica care se exprima si se realizeaza prin mijloace de plata si de credit. Evolutia fluxurilor financiare internationale poate fi plasata in 3 etape istorice disticte: a) prima etapa poate fi localizata in timpdin momentul aparitiei monedei si a socializarilor economice pana catre sfarsitul sec XIX b) a doua etapa in prima jumatate a sec XX-lea c) a treia etapa in a duoa jumatate a sec XX si inceputul sec XXI Putem defini fluxurile financiare internationale ca fiind transferal de fonduri de la un agent economic dintr-o tara la un atul, dintr-o alta tara, fara a se duce in acelasi timp o miscare in sens invers de bunuri sau servicii.

4. Multipolaritatea in economia mondiala.

O prima viziune asupra puterii a avuto Herodot care a realizat si prima clasificare a puterii, indentificand: -puterea unuia singur -puterea unui grup puterea maselor Conceptul de putere poate fi divizat in 3 elemente disticte: -actul : prin care sunt influentati alti factori -capabilitatile : folosite pt a influenta -reactia fata de act In conceptia sociologului Max Webar, puterea poate fi impartita in 3 tipuri: -puterea carismatica -puterea traditionala -puterea rationala Principalele surse de putere sunt: controlul asupra: -securitati

-productiei -creditului -cunoasterii -izvoarelor de informatii -credintelor. La nivelul statelor moderne se pot indentifica 5 campuri complementare, prin care se poate defini puterea: -fizica -politica -militara -economica -sistemului national de valori (a civilizatiei) Tipologia puteri se imparte in trei nivele: - puterea regional: un stat joaca rol important la nivelul unei regiuni de pe glob - puterea mondiala: un stat care are posibilitati de a juca un rol important pe multiple planuri, la scara planetara - super-putere: un stat care se bucura de pluridimensionalitatea puterii si care are capacitate de a coordona diferite tiputi de politici la scara planetara si care are capacitate de gestionare a sistemului de criza sau stari conflictuale majore. Imediat dupa cel de-al II-lea razboi mondial, puterea militara sic ea politica se aflau intr-un echilibru relative stabil, pt ca ulterior puterea militara sa fie subordonata puterii politice. In consecinta, se vorbeste tot mai mult de faptul ca noua ordine mondiala va fi in primul rand o ordine a banilor si intr-o asemenea dinamica, dominatia financiara va deschide drumul unei ere a unei materialism fara precedente.

5. Intregrarea economica interstatala.

1. Forma de integrare: -Zona de comert liber reprezinta forma de integrare prin care statele member decide so elimine in comertul dintre ele, taxe vamale si bariere netarifare. AELS- asociatoa europeana a liberului schimb care in present mai cuprinde 4 state: Elvetia, Norvegia, Islanda, Liechtenstein. NAFTA- zona de comert liber nord-american cuprinde: SUA, Canada, Mexic. -Uniunea vamala este o forma de integrare ce presupune ca intre tarile member produsele circula liber ca urmare a eliminari barierelor comerciale. -Piata comuna este forma de integrare care in plus fata de uniunea vamala asigura libera circulatie a factorilor de productie respective a bunurilor, serviciilor, capitalului si a fortei de munca. -Uniunea economica este forma de integrare ce presupune armonizarea politicilor economice din tarile member. -Uniunea economica si monetara in plus fata de uniunea economica, aceasta forma de integrare presupune adoptarea unei politici monetare commune precum si a unei monede unice. -Integrarea totala sau uniunea politica presupune o armonizare politica a tarilor member.

2. Etapele constructiei europene: In perioada 1947-1950 au existat mai multe tentative de creare a unor uniuni vamale. (FRANCITAL intre Franta si Italia; FIBONEL intre Franta , Italia, Belgia, Olanda, si Luxemburg, isa cu exceptia BENELUX-ului format din Belgia, Olanda si Luxemburg toate au esuat.) -prima organizatie economica 1951 (tratatul de la paris 6state: Belgia, Olanda, Luxemburg, Italia, Franta si Germania => CECO= comunitatea europeana a carbunelui si otelului.) -1957 aceleasi 6state semneaza Tratatul de la Roma: CEE= comunitatea economica europeana si EURATOM= comunitatea europeana a energiei atomice. Obiectivele tratatului de la roma au fost: 1. eliminarea taxelor vamale si barierelor netarifare 2. adoptarea unui tariff vamal comun 3. asigurarea liberei circulatii a bunurilor, serviciilor, capitalului si a fortei de munca 4. o armonizare a politici economice -1973 este semnat la Paris Tratatul de Fuziune intre cele 3 organ CECO, EUROATOM si CEE -1985 ESTE SEMNATA CARTEA ALBA -1986 actul unic vest-european -1992 este semnat tratatul de la Maashicht, tratat cunoscut si sub numele de tratatul asupra UE si care a intrat in vigoare la 1 noiembrie 1993 Obiectivele tratatului de la Maashicht au fost: 1. promovarea programului economic si social, echilibrat si durabil prin instaurarea politici extern si de securitate comuna 2. afirmarea identitatii UE pe scara internationala 3. intarirea protectiei si intereselor cetatenilor tarilor member prin instaurarea unei cetatenii europene 4. dezvoltarea unei cooperari mai stranse in domeniul afacerilor interne si justitiei 5. mentinerea integrala a legislatiei comunitare. -1997 este semnat tratatul de la Amsterdam, care are urmatoarele obiective: 1. de a conferi Europei o voce mai puternica in afacerile mondiale 2. de-a indeparta ultimele obstacole ramase in calea libertatii de miscare a cetatenilor 3. de-a intari drepturile cetatenilor europei 4. de-a face mai eficienta structura institutionala a UE in prespectiva largirii acestuia -2001 intra in vigoare tratatul de la Nisa, avand la baza 2 scopuri: 1. de-a face mai eficiente deciziile la nivel UE 2. de-a apropia institutele comunitare mai mult de cetateni. -decembrie 2007 sefii de stat si de govern ai ceor 27 de state memn=bre au semnat tratatul de la Lisabona; acest tratat urmareste inlocuirea Tratatului Constitutional Comunitar. UE tarile member(27): 1951: Belgia, Olanda, Luxemburg, Italia, Franta, Germania. 1973: Marea Britanie, Danemarca, Irlanda 1973: Norvegia a fost respinsa la aderare 1981: Grecia 1986: Spania, Portugalia 1995: Austria, Suedia, Firlanda 2004: Polonia, Cehia, Ungaria, Estonia, Slovacia, Slovenia, Cipru, Malta, Letonia, Lituania

2007: Romania, Bulgaria.

6. Procesul de adancire al interdependentelor in economia mondiala.

In present, in economia mondiala, la nivelul circuitului economic mondial, nici o tara, incepand de la SUA si pana la Albania, nu se mai poate sustrage de la mondializarea schimbului. In realitate, acesta interdependenta crescanda influenteaza in mod direct procesul de globalizare. O prima problema aflata in dezbatere vizeaza masura in care adancimea interdependentelor este benefica in egala masura pt toate economiile nationale. O a doua problema o repezinta masura in care interdependenta tot mai mare este compatibila ci idealul de dreptate sociala la nivel national. A treia problema, o repezinta masura in care adancimea interdependentelor poate sa impuna unor tari ritmuri de schimbare imposibil de realizat. A patra problema, o repezinta masura in care accentuarea interdependentelor poate determina cresterea gradului de vulnerabilitate al unei economii nationale.

7. Configuratia actuala a centrelor de putere in economia mondiala.

Dat fiind dinamismul economic mondial este de mentionat ca Daniel Bell surprindea faptuc ca ne aflam in situatia in care putem vorbi de sfarsitul suprematiei absolute a SUA. Ce ne face sa concluzionam ca am iesit die epoca de leadership: -majoritatea elitelor lumiii, atat in spatial lumii dezvoltate cat si in tarile in curs de dezvoltare, nu se mai considera modelul American in ciuda reusitelor sale indiscutatile, ca fiind unul ideal. -SUA nu mai sunt in masura sa asigure securitatea militara a planetei -abordarea fenomenului economic-social si politic, tendintele acestora in spatii natinale, regionale si mondiale tinde sa fie diferit, atat la nivelul tarilor dezvoltate, a aliatilor SUA, si la nivelul tarilor in curs de dezvoltare. -partea de venit mondial detinut de SUA descreste lent, atat dat cresterii cotelor de piata detinute de celelalte centre de putere, dar si datorita procesului inregistrat de o serie de tari in curs de dezvoltare -fenomenele de pierderi de viteza apar si in economia Americana atat ca urmare a unor cauze cat si extra-economic a unor factori directi sau indirecti. In concluzie azi ne aflam in situatia in care combinatiile factorilor de productie au devenit la fel de eficiente la nivelul altor economii in comparative cu economia SUA.

8. SUA pricipalul centru de putere in economia mondiala.

SUA reprezinta o natiune cu un trecut recent care intr0un timp relative scurt a ajuns sa se plaseze in pozitia de principal centru de putere in economia mondiala. SUA au avut o pornire extreme de viguroasa, bazanduse in mod deosebit pe: -propriile bogatii, -abundenta resurselor naturale, -marimea teritoriului. - revolutia industrializari si cea a democratici. Printre conditiile istorice care au favorizat dezvoltatrea SUA se numera: -nu au cunoscut feudalismul si au trecut direct la capitalism, acesta a permis SUA sa se dezvolte inca de la inceput ca o societate civila deschisa 6

-tema de baza a declaratiei de independenta este cea a drepturilor inaliabile daruite de creatorul tuturor oamenilor. Essential este ca aceste drepturi nu erau acordate unor categorii de indivizi, ci direct indivizilor. -intr-un timp relative scurt a fost create o piata uriasa care a stimulat puternic cresterea economica, standardizarea si productia de mare serie dezoltandu-se de timpuriu, fiind impuse de talie mare a pietei americane. -sistemul si modelul de viata American exercita o puternica influenta asupra generatiilor tinere din intraga lume. Pt SUA inceputul sec XXI a insemnat si inceputul expansiuni. Pt americani economia mondiala a reprezentat o provocare fara a avea imaginea sau cunostinta schimburilor majore ce aveau sa se produca cu precadere in Europa. Dupa cel de-al II-lea razboi mondial, SUA initiaza in 1948 PLANUL MARSHALL pt ajutorarea tarilor europene iar in 1949 din initiative SUA se semneaza TRATATUL ATLANTICULUI DE NORD (NATO). SUA acorda sprijin Japoniei retituindu acesteia rolul sau de zid de aparare impotriva comunismului in zona. Dupa sfarsitul celui deal 2 lea razboi mondial SUA detinea rezerve de aur aproximativ 2/3 din totalul mondial. Sistemul economic American poate fi definit prin 3 termeni: -afaceri -capitalism -libera initiative In egala masura ea se individualizeaza printr-o serie de trasaturi: -dominatia proprietati private, care genereaza deplina libertate a individului in procurarea si utilizarea factorilor de productie. -motivatia pt profit- caracterizeaza tuturor domenilor de activitate, putandu-se vorbi despre un adevarat cult al maximizarii profitului. -piata si concurenta detin un loc central in strategia nationala de dezvoltare a SUA -relatia stat-mediu de afaceri este foarte stabilita si se materializeaza intr-o legislatie care marcheaza clar implicarea statului in economie. -deplina libertate de alegere a consumatorilor, care a stat la baza dinamicii inovarii, a procedurii procesului ethnic. -una din caracteristicile semnificative ale economiei SUA o constituie cooperarea intre industria private si sectorul de stat, mai cu seama in domeniul tehnologiei de varf. -in consecinta americani sunt cei care aloca cele mai importante sume din lume pt C&D. In ansamblu economia SUA, la acest inceput de mileniu 3 se confunta cu o incetinire a cresterii economice, atat datorita unor factori economici, cat si a unora extra-economici. Astazi reprezinta o economie: -un PIB >44.000$/locuitor -o rata media de crestere anuala de 2,9% -o rata a inflatiei de 3,3% -o rata a somajului de 5,7%.

9. Japonia
Japonia a reprezentata dupa cel de-al 2-lea razboi mondial, o natiune infranta cu o economie ruinata, asa in cat nimeni nu mai plasa acea tara ca un jucator semnificativ si cu atat mai putin ca un centru de puter pana la sfarsitul mileniului 2. Procesul de dezvoltare ce a plasat Japonia in varful ierarhiei lumii, in pozitie de super-putere planetara, la sfarsitul

anilor 70 a ramas in istorie sub denumirea de miracolul Japoniei ( in 2 decenii!!!). Una din caracteristicile societatii Japoneze o reprezinta puterea traditiei. Invatatura lui Confucius este cea din care japonezii si-au insusit: -devotamentul pt siguranta si onoarea stramosilor -normele privind raporturile intre prietenie -preceptele morale -normele care privesc o buna organizatie politica sau administrative normele privind viata de familie. Acest tip de invataturi a cultivat in randul japonezilor: -binele de dragul binelui -plasarea interesului colectiv inaitea celui individual -cinstea -dreptatea sau adevarul -onoarea care a ramas si astazi la fel de apreciata si stimata ca pe timpul samurailor. In consecinta putem spune ca insasi societatea japoneza reprezinta un miracol. Ea reuseste sa imbine: -vechiul cu noul -traditionalismul cu avangarda in toate domenile vietii economice, sociale sau politice. Japonia reprezinta tara in care reusesc sa coexiste elemente specifice feudalismului sec XVIII cu elemente specifice capitalismului sfarsitul sec XX. Concret plecand de la sructuri economice-sociale feudal asiatice, Japonia s-a inscris rapid pe drumul modernismului, construind o societate capitalita moderna si competitive. Miracolul Japoniei simplifica lucrurile la maxim, consta in transformarea dezastrului economic intr-o principala sursa de dezvoltare la scra planetara. In plus acest process s-a derulat pe o perioada extreme de scurta, practice Japonia fiindu-I necesare 2.5 decenii, pt a ataca suprematia asupra economiei mondiale. Particularitatile societati Japoneze se regasesc in caracteristicile dezvoltarii economice. Mai concret cu: -o forta de munca caracterizata prin nivelul salariilor scazute -disciplina -prin plasarea binelui colectiv inaintea celei individuale -sprijin financiar si logistic dat de americani -pt japonezi nici un obiectiv economic nu va fi imposibil de realizat. Factorii determinanti ai miracolului japonez sunt: 1. importul intens de tehnologie moderna, licente, know-how, pt ca la sfarsitul anilor 70 sa ajunga principalul exportator. 2. Japonia nu s-a inscris in cursa inarmarilor, alocand sume semnificative in industria civila. 3. constituirea intr-un timp relative scurt a unei piete interne cu o putere de absortie in crestere datorita consolidarii puteri de cumparare, datorita politici fiscale si a stimulari creditelor de consum. 4. interventia active si eficienta a statului in economie, prin politica creditelor ieftine, in vederea stimularii investitiilor monopolurilor private autohtonem si pri reducerea impozitului pt coorporatiile japoneze. 5. politica in domeniul pregetirii, formarii fortei de munca, pt o dinamica spectaculoasa

Analizand structura productiei si a exportului japoniei este evidenta suprematia acesteia cum ar fi: a) productia de automobile si motociclete b) productia de televizoare, radio-casetofoane, video-casetofoane, telefoane. c) Productia de ceasuri d) Domeniul constructilor de nave si a otelurilor e) Industria de cipuri f) Domeniul robotilor industriali g) Industria de aparatura electrocasnica h) Pe piata semiconductoarelor i) Domeniul informatic j) Japonia lanseaza o competitie infernala si pt castigarea unor cote de piata majore in domeniul produselor de consum current (alimentare, cosmetice) si a servicilor.

10. China.
Tare in care regasim un regim politic communist si o economie in care treptat dar sigur au fost instaurate mecanisme caracteristice economiei capitalime. Dezvoltarea Chinei se realizeaza dupa sloganul : O tara- daua sisteme, resind sa armonizeze sis a imbineze cea ce pare imposibil adica socialismul cu capitalismul. 1. China continua sa fie condusa de un reghim politic autoritar, fiind deseori atacata datorita: -represiunilor asupra dezidentilor politici -incalcarii drepturilor omului -nerespectarea pricipilor democratiei. In acelasi timp insa analizand China dupa cel de-al 2 lea razboi mondial putem spune ca vorbim de un regim politic care si-a atins principalele obiective de politica externa: -1971-1972 China DEVINE UNUL DIN CEI 5 MEMBRI PERMANENTI AI Consiliului de Securitate al ONU. -incheie tratatul de pace cu japonica -normalizeaza relatii diplomatice cu SUA care: a) recunosc guvernul chinez ca fin singurul legal, iar Taiwan-ul ca o parte componenta a Chinei si in egala masura. b) reinoiesc acesteia CLAUZA NATIUNII celei mai Favorizate. -semneaza Declaratia Comuna cu Marea Britanie, in iulie 1997 data cu care China exercita din nou controlul asupra HON-Kong-ului. -normalizeaza relatiile cu Rusia, Vietnam si Cora de Sud -reuseste sa-si adjudece organizatia Jocurilor Olimpice din 2008 2. Dpdv economic China reprezinta economia ce a inregistrat cel mai constant process de dezvoltare la nivelul ultimilor 30 de ani, in contextual mentinerii celei mai ridicate medii anuale de crestere economica la nivel planetar. China sa angajat pe calea dezvoltari economice acordand o atentie deosebita: -idustrializarii tarii -cresterii productiei agricole -spririi avutiei nationale -ridicarii nivelului de trai al populatiei.

Succese remarcabile dupa cel de-al 2 lea razboi mondial si pana in present au fost inregistrate de catre China in domeniile: a) Educatoinal: -eradicarea in mare parte a analfabetismului (2raz.mond.-80%; acuma 10%) -generalizarea peste 60% a invataturi obligatoriu de 9 ani -evolutie spectaculoasa in domeniul universitar b)Economic: Deschiderea si cresterea economica continua spectaculoasa de la al 2 lea razb. mond. Si pana azi a facut posibil ca china sa devina: - a 4 a putere comerciala a lumii - leader mondial in cea ce priverte: investitiile straine directe, rezervei valutare. In egala masura insa China se confrunta inca cu mari robleme. Desi s-au pus bazele renuntarii la vechile sisteme, s-a instaurat o noua conceptie economica si sociala, transformarile din China s-au instaurat cu gru datorita: -nivelului redus de la care s-a plecat -decallajelor immense existente intre diferite zone. c) Monetar/Financiar- Bancar Cu precadere asigurarea stabilitatii monetare prin inlaturarea dublului curs al monedei nationale (yoan) S-au luat masuri pt: -a implementa un system fiscal viabil -o reviziune si reasezare, pe baze noi a sistemului bancar -continuarea pe caleaunei politici de deschidere bancara. d) Agricultura: Desi reprezinta o tara cu mari probleme in acest sector determinat de: -dotarea precara de la care s-a plecat -pt ca trebuie sa hraneasca cea mai numerosa populatie de pe planeta ( 22% din pop globului, cu aproximativ 7 % din totalul terenurilor arabile) China reuseste sa surmonteze aceste handicapuri si sa se plaseza in pozitie de Leader Mondial in privinta productiei de cereale. e) Informatizare: -Leader Mondial in productia de componente -a reusit sa elaboreze si sa implementeze o politica de informatizare, in intreaga economie f) Industria textile si confecti: -cea mai importanta parte a capacitate de productie a pricipalelor marci din domenii se afla pe teritoriul Chinei. g) Alte domenii industriale: -industria prod de uz casnic -industri traditionale -industri de inalta tehnicitate: electronoca, petrochimie, aeronautica, ind spatiala, ind nucleara. h) Turim: -intre primele 10 tari ale lumii -in 2020 are sanse sa devina leader mondial. Dpdv strategic:

10

-cea mai importanta putere nucleara a planetei loc 1 -putere militara -spatial a3a dupa SUA si Rusia -energetic-semnificativ (contraofensiva: Moscova, Pekin, Teheran) -constanta in dezvoltarea economica performanta in realizarea obiectivelor politice -o piata de volum (productie) -un parcurs de suscces (productia de masa si supra-productie)

11. Europa- dinamica integrationista.

Unita de nevoie rejoaca cartea 70-80, a resimtit cel mai mult criza structurala si energetica. Dupa razboiul rece sferele de influenta au facut posibil extinderea integrarii cu orientare catre tarile din centru si estu Europei. Dupa 15 ani de tranzitie nu se gasesc modele de referinta pt generalizarea procesului. Dar si Europa vine dupa un deceniu de probleme. Germania, Franta , Italia au un complex de probleme economice pe un fond general destul de instabil planetar. UE- Centru de Putere in Economia Mondiala. Transformari din Europa de Centru si Est.=>ECE Transformarile din ECE reprezinta cu siguranta unele dintre cele mai neasteptate, dar si profunde schimbari realizate dupa cel de-al 2 lea razb mond. Evenimentul care sa petrcut la sfarsitul anilor 80 (89-90) marcheaza inceputulunei noi perioade la nivelul tuturor economiilor sociale comuniste. Numitorul comun il reprezinta faptul ca toate aceste tari au de ales solutia unei schimbari radicale, pe toate planurile: economice, sociale si politice. Daca dpdv politic succesul nu a intarziat sa apara iar fenomenul ca pluripartitismul, alternanta de guvernare, s-au produs in orizonturi de timp rezonabile. Dpdv economic si social lucrurile sau complicat si in urma unor erori de strategie, transformarile s-au produs mult mai lent si de foarte multe ori nu au avut suportul social scontat. Concret pt a transforma acea economie din economie etatiste, hipercentralizarea in economiile de piata functionale era nevoie de un process de reforma complex care sa vizeze o arei foarte larga. Acele reforme vizau: -sistemul de taxe si impozite -sistemul proprietatii -securitatea socioala -mecanismul preturilor Un obiectiv foarte important pt toate acele economii il reprezinta CONVERTABILITATEA monedelor- stabilirea unor rate de schimbare reale. Lipsa de coerenta in strategiile vizand vanzarea activelor statului a determinat in multe cazuri: -intarzierea investitilor straine -cresterea gradului de coruptie -pierderea suportului social. Una dintre principalele probleme cu care se confruntauacela tari: -nivelul PNB -gradul de competitivitate relative scazut in anumite domenii.

11

12.Piata Financiara- Relatiile Financiare Monetare Internationale.

Dupa cel de-al 2 lea razb mond regasim primul system monetary internat, care a ramas in system sub denumirea de: Sistemul Monetar International de la Brettenwoods. Acesta este primul care a generalizat teoriile si practicile monetare ale timpului, in conformitate cu raportul de forte exiatent la nivel mondial dupa cel de-al 2 lea razb mond. Concret acele sisteme: -a facilitate crearea unui mechanism efectiv de decontari multi laterale -a liberalizat intr-o oarecare masura miscarea de capital -a asigurat pt o anumita perioada de timp, mijloace de plata si de credit contibuind esential la refacerea si relansarea economiei si la dinamizarea schimbari comerciale internationale. Functile acestui system a avut la baza 4 principii: 1. Principiul Etalonului:Au-$ Intr-un system monetar esential ii revine etalonului ca element fundamental de referinta pt toate celelalte monede ale tarilor member ale sistemului. Rolul international al USD inseamna ca in moneda national a SUA: -se considera reserve valutare ale altor state -se exprima preturile mondiale -se deruleaza cea mai mare parte a platilor internationale -se acorda credite externe -se efectueaza investitii in strainatate. 2. Principiul Universalitatii orice tara putea sa adere la system si in consecinta la FMI. In plus cu trecerea timpului am asista: -pe de o parte la consolidarea procesului industrial la nivelul tarilor dezvoltate -pe de alta parte la un proces de emancipare economica la nivelul tarilor in dezvoltare. 3. Stabilitatea Cursurilor si a Paritatilor Valutare. Intr-un system monetary orice moneda trebuie sa aiba o definitie legala ceea ce in contextual actualului system monetary inseamna valoarea paritara, exprimata in Au sau $. In cazul in care apare o tendinta de depasire a acestor limite autoritatea monetara a statului emitent (Banca Centrala), avea obligatia sa intervina pe piata prin vanzari sau cumparari de valute pana cand asistam la reintrarea in limitele stabile ale cursurilor monetare. 4. Crearea Unei Rezerve Echilibrate de Lichiditati. Respectarea acelui principiu constituie principala mentinere a unui echilibru final la nivelul sistemului, iar rolul hotarator in asigurarea respectarii acelui principiu ii revenea lui FMI. FMI si Brettenwoods au 2 variante: -Anglia Planul Keins -US Planul White Aceste 2 planuri coincideau privind obligatiile ce trebuiau atinse: -stabilizarea cursului monetar -restabilirea convertibilitatii libere a monedelor -incurajarea dezvoltarii schimbari comertului international -acordarea de facilitate tarilor aflate in dezvoltare. In egala masura acele 2 planuri difereau fundamenta in 2 privinte: a) Finantare: -UK estimau ca suma prevazuta in proiectul USA poate sa blocheze expansiunea comertului

12

-USA sustinea ca varianta sustinuta de Keins poate sa determine la o indatorare nelimitata ceea ce ar putea afecta semnificativ stabilirea sistemului. b) Modul de ajustare: -USA sustinea ca ajustarea sa fie suportata de tarile deficitare care ar fi fost obligate sa implementeze programe de stabilizare si sa-si reduca importurile -UK propuneau ca ajustarea sa fie suportata de tarile excedentare pe care le obligau sa-si mareasca importurile. In final un compromise anglo-american. La conferinta monetara de la Brettenwoods vor fi adoptate 2 texte care vor raman in system: -Statutul FMI -Statutul BIRD (banca internationala pt reconstructie si dezvoltare)- program sprijinit pt tarile in curs de dezvoltare. Erodarea si Lichidarea Sistemului Monetar INTERNATIONAL DE LA Brettenwoods. Schimbarea raportului de forta la nivel economic tarilor member ale sistemului a insemnat o presiune constanta asupra SUA. Acea presiune s-a accentuat la sfarsitul anilor 60, odata cu devalorizarea lirei sterline in 67, si a francului francez in august 69. toata aceasta presiune era resimtita de toate monedele member ale sistemului, mai putin de USD care era condamnata san u fie devalorizata. Pe o asfel de pozitie a USD sa bazat strategia administratiei SUA, atat pe plan intern cat si extern. O serie de atacuri speculative deosebi de violente, vor determina bancile Centrale Europene sa intervina masiv pe pietele de schimbare pt a apara USD. Asa se face ca in 12 si 13 august 71, acele banci vor acumula cantitati uriase de USD, in rezervele lor de schimbare. Intr-o asfel se situatie de urgenta, presedintele de atunci al SUA- R. Nixon va convoca o reuniune in urma careia se va decide: -suspendarea convertibilitati USD in Au la un prt fix -reducerea impozitelor -inghetatrea preturilor si a salarilor pe o perioada de 3 luni -instaurarea unei taxe de 10% asupra importurilor. In urma anuntarii acestor decizii, bancile centrale isi opresc interventia in pietele de schimbare, USD incepe sa fluctueze, acesta find sfarsitul sistemului monetary de la Brettenwoods. Renuntarea la sistemul de la Brettenwoods lasa sistemul monetary international fara reguli fixe, aproape1/4 dintre tari decid sa lase sa fluctueze liber propriile lor monede. Tarile Europei ajung la un accord de cooperare si ulterior formeaza sistemul Monetar European, iar cea mai mare parte a tarilor in dezvoltare isi vor raporta monedele la o valuta forte sau la un curs valutar. Intr-un astfel de context asistam la necesitatea schimbarii Statutului FMI. Negocierile privind modificarile Statutului FMI incepe in august 71 si se vor finalize abea dupa 5 ani, printr-un accord acceptabilpt toti in ianuarie 76. Acest Acord ratificat la Kingstone (Jamaika), va da nastere celui de-al 2 lea Statut FMI, acesta va legifere: -flexibilitatea generala a monedelor care se manifesta din 71 -va acorda statelor member libere de a-si conduce politica financiara pe care au aleso -va cere acestora sa-si supuna politica schimburilor unei supravegheri atente din partea FMI. Principalele problemeaflate in dezbatere vizeza:

13

-rigiditatea acestuia -faptul ca nu a reusit sa impiedice cresterea excesiva a gradului de indatorare al acestor tari, si in egala masura asteptand finalul deceniului 8 pt a aproba stergerea unor datoriiipt cele mai indatorate tari, a contribuit la provocarea unui deceniu pierdut pt majoritatea tarilor in dezvoltare. Incepand cu 60 majoritatea tarilor in dezvoltare se vor plasa intr-un context cu totul particular: -vor beneficia de intariri massive de capitalism, mai ales prin intermediul imprumuturilor -vor beneficia de o atingere ingaduitoare a bancilor centrale occidentale care vor mentine dobanz in general negative, in termini reali. Sistemul se schimba dramatic in82: -se schimba fundamental politica monetara a trezoreriei SUA, reaseaza ratele dobanzii la nivel pozitiv in termini reali. In plus economia mondiala intra intr-una dintre cele mai semnificative crize din istoria existentei sale, tarile in dezvoltare vor resimti din plin o astfel de conjuctura total nefavorabila. FMI avea 2 categorii de clienti: -creditorii -tarile indatorate FMI si SCHIMBARILE anilor 80. Inceputul anilor 80 inseamna o schimbare majora de optica la nivelul pietei financiare, in general si la nivelul FMI in special. O asfel de conceptie se materializeaz in faptul ca accesarea fondurilor pe care FMI le pune la dispozitie se realize in conditile adoptarii unor masuri: -cresterea cheltuielilor -reducerea impozitelor -scaderea ratelor dobanzilor. Incepand din 80 si pana in present sistemul este invers: statele pot sa beneficieze de respectivele fonduri in conditii exact contrare: -reducerea deficitului -cresterea impozitului -marirea ratelor dobanzii. Desi misiunile Banci Mondiale si FMI raman distinctive, activitatile lor incep sa se suprapuna: -Banca Mondiala era consacrata eradicarii saraciei -FMI mentinerea stabilitati globale. In centru acelor atacuri, din ultimi 30 de ani s-au aflat: -folosirea principiului conditionarii ca instrument politico-economic -elaborarea unor rapoarte standard -nu recunoaste in mod official dreptul fundamental al cetateanului la informare, desi este o institutie publica. 3 momente semnificative: -criza mexicana: incapacitate de plata a tarii -criza asiatica: prabusirea monedelor in spatial celor mai dinamice economii din secolul trecut -soara tarilor di Europa Centrala si de Est. Criza Mexicana.

14

30 ianuarie 95 in istoria pietei financiare a economiei mondiale pt prima data asistam la declansarea starii de faliment al unei tari. Se declaseaza pe 21 decembrie 94, cand guvernu Mexican face publica devalorizarea monedei nationale (pesos) cu 15%. In acel moment, marile banci de pe Wall Street si Fondurile Private de Investitii vor fi cuprinse de panica datorita faptului ca investisera 50 miliarde de $ in imprumuturile de stat mexicane. In numai 3 zile moneda mexicana a pierdut 30% iar maxima de criza devalorificata a fost de 50%. O asfel de situatie reprezinta un pericol pt SUA. Una din cele mai importante obiligati ale administratiei Clinton risca sa esueze. Presedintele Mexicului Ernesto Iedil isi sacrifice ministerul de finante si anunta restructurarea radicala si imediata a finantelor statului. Pe de alta parte, Clinton va anunta ca SUA vor sprijini Mexicul cu garantii de credit in valoare de 40 miliarde $. Obiectivul comun al celor 2 il constituie spulberarea temerilor ca mexicul s-ar fi putut afla in situatia de a nu-si puta achita datoriile. La momentul respective restul lumii parea sa nu fie afectata de criza mexicana. Pe 12 ianuarie 95 lucrurile se schimba semnificativ. In momentul in care cei 2 presedinti fac publica actiunea lor conjugala, se va produce un fenomen pe care nimeni nu la prognozat : in toate centrele bursiere din lume mai bn de 12 monede nationale ajung sub presiune. Pe 20 ianuarie 95 cursul USD se inscrie intr-o curba descendenta. Seful trezoreriei USA se alatura echipei lui Clinton pt a convinge congresul SUA sa puna la dispozitie mmexicului banii necesari. Seara de 30 ianuarie seful consilierilo presedintelui Clinton va veni cu 2 vesti dramatice: -contactat de ministerul de finante al mexicului- tare este falita, terminandusi rezerva de usd -seful din congresul American ii va comunica ca nu exista nici o sansa pt a obtine o majoritate in congres in favoarea unui credit pe mexic. Anticipand probabilitatile acestei situatii, Clintos si celula de criza concepusera planul B: presedintele SUA avea de epuizat Fondul de Investitie de 20 miliarde $ de care putea dispune singur in situatii de urgenta. Dar insuficienti sa solicite sprijin altor institutii financiare, asa ca apeleaza la presendintele FMI Michael Camdessus. Francezul anticipase si se angajase cu 2 saptamani intr-un tur de forta fara precedent trecand prin organelle de decizie ale fondului, limita maxima admisa de Statutl FMI este de 7,7 miliarde $ ca ajutor pt mexic. Dar si in acea conditie banii erau insuficienti. Riscandusi functia si renumele celei mai puternice institutii financiare de pe planeta, francezul ii comumica lui Clinton ca FMI ii mai pune la dispozitie inca 10 miliare $. Acelasi risc si-l asuma si managerul sef al Bancii Reglementelor Internatinale BRI da 10 miliarde $. Presedintele SUA va face public ca SUA, cu prijinul FMI si BRI si al guvernului Canadian pune la dispozitie un credit de aproape 50 miliarde $. In 24 de ore mai mult de 10 persoane cu banii stansi din impozitele populatiei tarilor dezvoltate si a celor in curs de dezvoltare, vor pune la punct cel mai mare program international de acordare de credite aprobat vreodata dupa planul Marsall. Acel moment avea sa radiografieze noua ordine mondiala rezultata in urma adanciorii inerdependentelor la scara planetara.

13. Problematica Energetica Mondiala.

La baza dezvoltari a avut un rol hot Energia. De-a lungul timpului schimbarea in spatial de productie si consumuli de energie, determina caracterizarea modelelor de dezvoltare ce sau succedat de-a lungul timpului in sistemul Economiei Mondiale.

15

Incepnad cu cea de-a 2 a jumatate a sec 20 productia si consumul de energies au caracterizat in primul rand: -printr-o crestere spectaculoasa, ce s-a realizat intr-un ritm fara precedent in istoria EM -prin diversificarea resusrselor de energie accentual punandu-se pe resursele neregenerabile -apare un nou tip desubstituire energetica : substituire dinamica. Procesul de dezvoltare: -consumul de energie fara precedent -mutatie catre resurse cu randamenti mari -mutatii de structura in balanta energetica evolutie -intensitate energetica -elasticitatea cereri de energie Criza energetica produsa in 2 valuri(mij 70 si incep 80) avea sa determine schimbarea mecanismului de dezvoltare, dar cu pretul unei crize de proportii care a afectat intreaga EM. Criza energetica cu violenta in 73-74 rupea echilibrul dintre cerere si oferta pe piata petrolului a conflictului de interese dintre corporatiile trans-nationale care controlau exploatarea si comercializarea produselor petroliere si tarile pe teritoriul carora se aflau principalele zacaminte. Ulterior insa la inceputul 80-81 avea sa se declanseze cea de-al 2 lea soc petrolier, prin cresterea brusca si total exagerata a preturilor de petrol, promovate de tarile member OPEC (cartelul tarilor producatoare si exportatoare de petrol Bagdad) Acea criza a aruncat EM intr-o criza de proportii, generand o multime de efecte ce pot fi plasate pe 3 orizonturi de timp: -termen scurt -termen mediu -termen lung. Aceasta scadere a generat consecinte in egala masurapt tarile importatoare si cele exportatoare, consecintele: -financiare diminuare reciclare petro-dolari -politice- se atenueaza inflatia principalilor furnizori -strategice conceperea si implementarea unor obiective energetice in strat de dezvoltare nationala, regionala, mondiala pt diminuarea gradului de vulnerabilitate energetica. Criza energetica produsa in urma celor 2 socuri petroliere a determinat formarea si aplicarea unor strategii energetice complexe, la nivelul tuturor tarilor lumii. Orice strategie energetica are ca obiective: -asigurarea securitatii energetice nationale -diversificarea surselor de aprovizionare interna si externa -diversificarea formeleor de productie a energiei -ameliorarea impactului poluant al productiei si consumului de energie. Orice strategie energetica are 4 componente: -politica -tehnologica -economica si sociala -ecologica. Ce nu se vede in EM?

16

Fluxuri subterane: coruptia, frauda fiscala, jocurile piramidale, fonduri de investitii, cooperative de credit, plasarea banilor negri, secretizarea operatiuni. Elvetia azil al capitalurilor (legale sau nelegale) detinand suprematia prin 2 elemente: -secretul bancar -cont numerotat. Terorismul International- Consecinte. Provocat de ineficienta rezolvarii problemelor majore: religie, etnic, politic. Folosite systematic ca nstrumentul politic cel mai efficient: -sec 7-8 cruciadele -colonialismul -93-94 rebespiere -SUA sfarsitul sclavagismului -fascismul -IRA, ETA -apar concerne teroriste.

14. Politici Comerciale Internationale.

Cadru Institutional al Comertului International. Dupa al 2 lea razboi s-a simtint nevoia de liberalizare si reglementere pe plan international a comertului. Tara cea mai interesata de deschiderea pietei mondiale si care a avut cea mai mare influenta de reglementarea politicilor comerciale si financiare la nivel international a fost SUA. Cadrul institutional al comertului international trebuie sa indeplineasca urmatoarele functii: -forumul de comunicare si schimbare de informatii intre tarile member -cadru de desfasurare a negocierilor comertului multilateral -facilitarrea implementarii, administrarii si functia acordurilor incheiate de catre tarile member -reglementarea disputelor -mecanismul de examinare periodica a politici comerciale nationale -cooperarea cu celelalte foruri internationale in special FMI si UNCTAD (united nations conference for trade and development) OCM este o institutie specializata autonoma din sistemul ONU care are sediul la Geneva, are o structura complexa care se bazeaza pe: -ierarhie -specializare. Este o institutie care reglementeaza politicile comertului international dispunand de un set de reglementari si un mechanism de notificare si supraveghere a indeplinirii obligatiilor asumate ale tarilor member. Din 95 OCM nu a organizat nici o runda de negocieri, doar de acorduri bi-laterale intre membri sai. In concluzie desi aflata in impas OCM ramane principala componenta a unui system complex si dynamic de guvernare globala. Politica tarifara vamala. Politica tarifara e componenta a politici comerciale ce cuprinde concepte, legi si norme ce reglementeaza modalitatile tehnice si financiare de intrate si iesire a marfurilor pe teritoriul vamal al unui stat. Pricipalele obiective ale politici vamale:

17

-asigurarea de venituri la buget -protejarrea produsului national de concureta externa -protejarea resurselor nationale ale tarii in vederea impiedicarii epuizarii acestora -incurajarea concurentei externe pt modernizarea propriei productii. Instrumente de inventariere ale politici vamale: -tariful vamal preved taxele vamale -legislatia vamala reprezentate in general de codurile vamale si de regulile vamale -institutiile de aplicare a politici vamale- cu deosebire vamile. Taxele vamale reprezinta impozite indirecte percepute de catre stat asupra marfurilor cand acestea trec granitele vamale ale tarii respective. Au 2 functii: -fiscala -de orientare a schimbari externe ale unui stat. Clasificarea tarifului vamal: a) tinand cont de modul de percepere: specifice si mixte b) obiectul impunerii: -de import: obisnuite, supra-taxe vamale -de export -de transit c) modul de fixare de catre stat: -autonome -conventionale -preferentiale -de raspuns: antidumping, compensatorii. Clauze- Relatii internationale: -clauza natiunii celei mai favorizate -clauza regimului national Tariful Vamal reprezinta un catalog in care sunt trecute taxele vamale detaliate pe nivelul corespunzator grupelor de marfuri: simplu sau compus. Teritoriul Vamal reprezinta teritoriul in care este in vigoare legislatia vamala a statului. Frontierele vamale delimiteaza teritoriul vamal. Acestea pot coincide sau nu cu teritoriul national al statuli. Politica ne-vamala/ ne-tarifara. Barierele netarifare reprezinta masuri publice adoptate de autoritati sau grupuri de interes care impiedica sau limiteaza schimbul international de bunuri in scopul protejarii economiei nationale fata de concurenta externa si echilibrarii balantei de plati si balantei comerciale. Forme de bariere netarifare: a) grupa bariere cantitatibe: -subgrupa restrictii cantitative la import: interdictiile, contingenta de import, licentele de import, limitarile voluntare de export, acordurile privind comercializarea ordonata a produselor. -subgrupa restrictii prin mecanismul preturilor: prelevari variabile de import, preturi minime si maxime la import, bariere para-tarifare, actiunila anti-dumping si antisubventie, depunerile prealabile in valuta la import. b) alte bariere decat cele cantitative:

18

-subgrupa formalitati vamale ale marfurilor importate si masurile administrative -obstacolele rezultate din participarea statului la activitati comerciale. Politici Comrciale de Promovare si Stimulare a Exportului de Marfuri. Statul sprijina efortul si activitatile sociale exportatoare de a patrunde pe piata internationala prin masuri de promovare a exporturilor: -organizarea aparatului de reprezentare economica si comerciala in strainatate -participarea la targuri si expozitii internationale -crearea si dezvoltarea codului juritic multi-lateral extern de politica comerciala. Masuri de stimulare a exportului de marfuri: -fiscale -bugetare -financiare -valutare Comertul este o forta dinamica si pozitiva in promovarea dezvoltarii economiei si in reducera saraciei.

19