ACIDUL CIANHIDRIC

HCN

PROPRIETI FIZICO-CHIMICE
Lichid incolor Miros de migdale amare Volatil, p.f. 26C Adsorbit pe suprafee poroase Acid slab, pKa = 9,2 Srurile alcaline hidrolizeaz puternic HCN

ETIOLOGIA INTOXICAIILOR
intenionale

accidentale

alimentare: buturi, p.v. cu heterozide cianogenetice (ex. amigdalina DL = 50 smburi) terapeutice: folosirea apei de migdale amare (aqua laurocerasi) sedativ al tusei Fol. ca insecticid i raticid Sub form de nitrili, toxicitate sczut (CN legat prin covalene)

GLICOZIZI CIANOGENETICI
gluc. 1 O 6 gluc. 1 O CH CN

CH O

CN gluc

amigdalina

prunasina

Ex.: amigdalina, durina, linamarina, sambunigrina, prunasina se gsesc n aprox. 1000 de specii de plante (mai ales Rosaceae i Leguminosae): Pisum sativum, Phaseolus vulgaris, Phaseolus lunatus fasole Lima Cassava (Manihot esculenta, Euphorbiaceae), Yuca sau manioc, un arbust lemnos originar din America de Sud, cultivat n regiunile tropicale i subtropicale pentru tuberculii comestibili, surs major de carbohidrai (Nigeria - este cel mai mare productor mondial de manioc).
4

AMIGDALINA

migdale amare: 4,5 mg% 0,27 mg HCN smburi de prune (0,9 mg% 0,054 mg HCN), de caise, de mere, de ciree , de piersici i de zarzre la nceputul anilor 1950, o form modificat de amigdalin a fost promovata sub numele de laetril i "Vitamina B17", ca tratament n cancer; studiile au dovedit c e ineficient i potenial toxic (posibil cauz de intoxicaie cu cianur).

laetril

AMIGDALINA
R1 C R2

O CN

gluc

emulsina (masticatie)

R1 C R2 O + HCN + glucoza

Beta-glucozidaza (EC 3.2.1.21) catalizeaz eliberarea de HCN din amigdalin este prezent n intestin i ntr-o varietate de alimente comune toxicitate imprevizibil i potenial letal a amigdalinei Ingestia de amigdalin pur sau de smburi (ex. de caise) poate provoca toxicitate sever i moartea (intoxicaie cu cianur).

INTOXICAII
supraacute acute lente (subacute) cu ntrziere (glicozizi cianogenetici)

TOXICOCINETIC

ptrundere: respirator, digestiv, prin piele; abs. buna sublinguala (CN-) traverseaz usor membranele celulare (acid f. slab, ionizare f. slaba, ka = 10-9)

TOXICOCINETIC
Biotransformare:

80% sub act. rodanazei (hematii, mitocondrii din ficat si suprarenale) SCN(de 200 x mai putin toxic) (S din cisteina endogena) ci secundare de biotransformare:

oxidare la acid izocianic hidroliz la acid formic formare de ciancobalamin (aquocobalamina vit B12bvit. B12); tulburri genetice de sintez i circulaie a vit. B12 detoxifierea normal este ncetinit degenerarea retinei; neuropatie tropical.

TOXICOCINETIC
Biotransformare HCN
CN rodanaza - (trans-sulfuraza) SCN excretie

acid 2-imino-4-tiazolidcarboxilic HOOC S H N NH

rezerva CN ("pool")

vit B12

excretie urinara

HCN expiratie

HCNO acid izocianic

HCOOH

rezerva de resturi cu un carbon (C1)

CO2

excretie urinara

10

TOXICOCINETIC

Biotransformare: rodanaza: grup disulfur activ; sulful necesar pt. Transformarea cianurii n tiocianat provine din: cisteina endogen sau tiosulfatul administrat ca antidot

11

TOXICOCINETIC
Eliminare: respirator (ca atare); urin; saliv (metabolizat) Se elimin n lapte Nu se acumuleaz!

12

ACIUNE TOXIC - MECANISM

Rapid! Toxic celular! Prototip de toxic al metabolismului celular

13

ACIUNE TOXIC - MECANISM

blocheaz respiraia celular se fixeaz pe pigmentul heminic cu Fe (III) al citocromoxidazei (fermentul respirator al lui Warburg cit a + cit a3, realizeaza 90% din fctia respiratorie a celulei) blocarea ox.-red. la nivel celular anoxie de utilizare!

14

ACIUNE TOXIC - MECANISM

atacul la in

CN- asupra lanului respirator:

nivelul cit a3 ox., complexeaz Fe3+

vivo: nu se combin cu Hb! ( ) metHb + CN- metHbCN oxigenul ajunge la esuturi dar nu poate fi utilizat (deoseb. de CO) sngele venos este rou viu (saturat cu oxigen)
15

ACIUNE TOXIC - MECANISM

Fiziologic lantul respirator:

I - transfer de hidrogen si protoni de la substrat (transfer de H de la substrat la NAD+ NADH + H+ FAD FADH2)
II - transfer de electroni cu ajutorul citocromilor, intr-o ordine depend. de potentialul lor redox.: cit.b, cit.c, citoxidaza (cit a + cit a3) oxigenul activat se combina cu 2 H+ H2O reoxidarea coenz. NADH + H+ si FADH2 prin trecerea hidrogenului pe oxigen, cu formarea apei; prin reox. coenz. se asigura: continuarea dehidrogenarilor in caile degradative specifice si in ciclul acizilor tricarboxilici si eliberarea unei cantit. de energie care serveste la sinteza celei mai parti a ATP-ului in cadrul fosforilarii oxid.
16

ATACUL CN- ASUPRA LANULUI RESPIRATOR

17

CN- scos de pe citox. n msura n care este transformat n SCN- (enzima: rodanaza); sulful necesar provine din cisteina endogen sau tiosulfat (antidot)

18

SIMPTOMATOLOGIE

INTOXICATIA SUPRAACUTA

inhib. c. respiratori bulbari paralizie brutala a acestora; intoxicatul cade, scoate un tipat, isi pierde cunostinta, conv., cianoza, respiratie sacadata, moarte in 1 2 min.

19

INTOXICATIA ACUTA
f.

initiala: anestezia simt olfactiv, neliniste, cefalee, greata, voma, hiperpnee (atac asupra chemoreceptorilor din sinusul carotidian) f. respiratorie: inspiratie scurta, expiratie lunga, apnee f. convulsiilor: conv. epileptiforme, crampe hipoxice, vomismente f. finala: cianoza, midriaza, bradicardie, coma, moarte in 30 min

20

INTOX. LENTA (SUBACUTA)

la mucitorii expusi in atm. poluate tulb. neuropsihice (cefalee, astenie, insomnie, nervozitate) tulb. digestive (greturi, anorexie) tulb. respiratorii si c.v.

21

INTOX. CU GLIC. CIANOGENETICI

Intox. cu intarziere- manif. intr-o ora: grea, ameeli, dureri de cap, slbiciune, cianoza feei, convulsii, pierderea cunotinei, com; + n 2 9 ore; Antidot: glucoza (sau stafide: 26% gluc.)

22

Revenire fara sechele (totul sau nimic)

23

LEZIUNI ANATOMO-PATOLOGICE
Miros de migdale amare Congestie i EP Pete roii pe piept i pe coapse Snge rou-viu

24

TRATAMENT

de urgen! respiraie artificial O2 terapie spltur stomacal (KMnO4 ox. la acid izocianic; Na2S2O3; FeSO4 + NaHCO3) methemoglobinizare (AD indirecte): NaNO2 3% i.v., albastru de metilen, tionina (500 g metHb leaga 1 g CN vit B12b (aquacobalamina) doze mari i.v. (se transf. lent in vit B12 tratament combinat: Na2S2O3 + formator de mettHb (nu Na2S2O3 + vit B12b formare complex S2O3 cobalamina) Kelocyanor (EDTACo) i.v.

25

ACIDUL CIANHIDRIC DISIMULAT (HSCN)

prin putrefactie produsi sulfurati HCN HSCN in distilat se cauta ambii; Analiza Portiunea C de organe din portiunea C (acidulata cu acid fosforic) se supune distilarii in distilat se cercet. HCN liber in reziduu se cercet. HSCN: defecare cu acid picric, filtrare: in filtrat se det. SCN- (cu Fe3+) si se ox. cu am. sulfocromic la cald, cand se regenereaza HCN, antrenare cu un curent de aer si trecere peste o h. de filtru imbibata cu hidroxid ferosoferic, dupa developare cu HCl rezulta o coloratie albastra (metoda petelor test).
26

ACIDUL CIANHIDRIC DISIMULAT

Moartea prin intoxicatie cu HCN se confirma daca la analiza se gasesc mai mult de 0,01 0,02 mg HCN/100 ml sange

27

ACIDUL CIANHIDRIC DISIMULAT

unor cantit. mari de SCN- alaturi de cantitati mici de HCN poate constitui o dovada a unei intox. acute. Lipsa totala de HCN si prezenta unor cantit. mari de SCN- nu poate fi dovada certa a unei intox. (HCN nu se transf. total); tiocianat poate rezulta din consumul unor alimente (varza, ridichi, mustar) In intox. cu HCN, acesta trebuie sa fie prezent la analiza!
Prezenta
28

ACIDUL CIANHIDRIC DISIMULAT

In

intox. pe cale digestiva: toxicul in continutul stomacal si in viscere. Ingerarea de cianuri alcaline: iritatia mucoasei gastrice (la autopsie); reactia mediului: alcalina Intox. cu glicozizi cianogenetici: simptomele apar la 1 2 ore de la consumul samburilor (dupa hidroliza glicozizilor) alaturi de HCN (rezultat prin hidroliza), se identifica si benzaldehida, eventual acetona in tubul digestiv identificate fragmente nedigerate de samburi
29