P. 1
Aspecte Ale Vietii Cotidiene a Romanilor Din Mediu Urban(1960-1975)

Aspecte Ale Vietii Cotidiene a Romanilor Din Mediu Urban(1960-1975)

|Views: 395|Likes:
Published by Lavinia Anghel

More info:

Published by: Lavinia Anghel on Jul 02, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/14/2015

pdf

text

original

LUCRARE DE LICENŢĂ

Aspecte ale vieţii cotidiene a românilor din mediul urban 1960-1975

Aspecte din viaţa cotidiană a românilor. Mediul urban 1960-1975

2

CUPRINS

Introducere………………………………………………………………………..…....p.3 Capitolul I: Consecinţele instaurării regimului comunist asupra societăţii româneşti..........................................................................................................................p.13 Capitolul II: Oraşul românesc şi consideraţii de ordin demografic (1960-1975)...........p.23 Capitolul III: Ocupaţii. Rolul statututului social….........................................................p.24 Capitolul IV Familia - ,,celula de bază a societăţi”.........................................................p.44 Capitolul V. Şcoala. Timp liber.......................................................................................p.63 Încheiere. ......................................................................................................................p.78 Bibliografie....................................................................................................................p.93

Aspecte din viaţa cotidiană a românilor. Mediul urban 1960-1975

3

Introducere
Viaţa cotidiană se constituie ca un element important în ansamblul component al unei societăţi contemporane, într-o vreme în care istoricul se simte dator şi doritor să îmbrăţişeze ,,curgerea vieţii trecute sub tot felul de aspecte altele decăt cele politice prea mult uzitate’’1. Astfel, această constatare necesită o abordare mai complexă datorită vastităţii materialului care se referă la diferite aspecte ale vieţii cotidiene a românilor. A lipsei unui material sintetizat, referitor la o societate văduvită până nu mult de posibilitatea abordării unor probleme legate de viaţa individului, care nu putea fi prezentată altfel, decât încadrată în tipologia impusă de partid. Datorită motivelor menţionate, la nivelul societăţii româneşti, accentul s-a pus pe istoria politică în detrimentul celei sociale, deoarece istoricii puteau, mai puţin aborda, anumite teme, fără a se încadra strict în şablonul impus de ideologia oficială. Astfel că, datorită considerentelor amintite anterior cu referire la societatea românească în special şi cu anumite aspecte identificabile la nivel est-european, acest tip de investigaţie se face pe un teren puţin explorat. În abordarea unor aspecte legate de viaţa privată -element component al vieţii cotidiene- se remarcă lucrarea lui Georges Duby Istoria vieţii private2, dacă avem în vedere abordarea problemei într-un context mai larg. Dacă avem în vedere însă, un caz particular, cum este cel românesc, în abordarea vieţii cotidiene a românilor după primul război mondial menţioanăm lucrarea istoricului Ioan Scurtu Viaţa cotidiană a românilor în perioada interbelică3, care nea fost de un real folos în abordarea problematici vieţii cotidiene a românilor şi în structurarea materialului. Referindu-ne la o perioadă mai recentă din istoria românilor -perioada comunistăconstatăm faptul că problematica vieţii cotidiene a fost subscrisă analizei societăţii în ansamblul său, prin abordarea unor subiecte legate de diferite probleme particulare cum ar fi cultura, educaţia, familia- cu referire în special la problema avorturilor- ş.a. Elementele amintite anterior ne-au determinat să încercăm a înfăţişa un spaţiu al societăţii româneşti contemporane prin tratarea temei Aspecte din viaţa cotidiană a românilor.Mediul urban 1960-1975. Lucrarea de faţă îşi propune să ofere o privire asupra vieţii de zi cu zi a românului obişnuit într-o perioadă considerată de către contemporanii ei ca una de revenire
1 2

Ion Bulei, Conservatori şi conservatorism în România, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000, p.6 Georges Duby, Istoria vieţii private, Editura Meridiane, Bucureşti, 1994 3 Ioan Scurtu, Viaţa cotidiană a românilor în perioada interbelică,Editura RAO, Bucureşti, 2000

Aspecte din viaţa cotidiană a românilor. Mediul urban 1960-1975 la normalitate şi de o oarecare bunăstare.

4

Această privire este limitată în timp la perioada 1960-1975, şi în spaţiu la mediul urban, datorită dificultăţii abordării unei astfel de teme în ansamblul său, a complexităţii vieţii şi a neputinţei de a o surprinde sub toate aspectele sale, de a o înfăţişa în cele mai mici amănunte. Cu atât mai mult, cu cât analizăm o socitate în care statul exercita un control strict al vieţii cetăţenilor săi, dar şi a diversităţii punctelor de vedere în istoriografie referitoare la schimbările petrecute în societatea romănească între anii 1960-1975. Menţionăm faptul că în abordarea problematicii vieţii cotidiene a românilor am avut în vedere populaţia care locuia în mediul urban indiferent de naţionalitatea căreia aparţinea, dorind a înţelege şi pe această cale viaţa românului obişnuit, firea lui, modul de manifestare în societate. Astfel ,,pentru a cunoaşte firea românului, mentalitatea lui, comportamentul lui social, individual, familia lui, tradiţiile, trebuie să-l [vedem] […] acasă…între cărţile şi obiectele lui cu familia”1, în timpul liber, la muncă, deci în cadrul societăţii, o societate care îi permite anumite forme de manifestare concomitent cu interzicerea altora, tinzându-se şi pe această cale către formarea unui ,,om nou”, fără conştiinţă de sine şi fără crediinţă în Dumnezeu2, ideal al oricărui stat de factură totalitară, folosind în acest scop ca principal mijloc propaganda, în special pentru perioada de început a instaurării regimurilor comuniste.3 Concluzionând cele prezentate ne dorim ca prin tratarea acestei teme să contribuim la cunoaşterea unor probleme mai puţin abordate din istoria României comuniste, care constituie unul din elementele de bază ale societăţi româneşti. Anume educaţia individului, petrecerea timpului liber, actvitatea sa fizică sau intelectuală, elemente care se desfăşoară în cadrul vieţii urbane, care se doreşte a devenii principalul centru de desfăşurare a vieţii în perioada comunistă. Elementele amintite se referă la omul simplu, pe care-l dorim prezentat într-o manieră demitizată de aula bunăstării şi fericirii caracteristice ,,omului nou”, aşa cum apărea el în viziunea comuniştilor.

1 2

Alexandru Paleologu, Stelian Tănase; op.cit.; p.50 Acest lucru se datorează noii mentalităţi pe care statul comunist dorea să o impună, mentalitate în care locul rezervat lui Dumnezeu în socitate este luat de doctrină, de ,,părinţii fondatori”,de conducători sau de Partid, în funcţie de perioada la care ne referim. Cf. Jean Francois Soluet Istoria comparată a statelor comuniste din 1945 până în zilele noastre-Iaşi: Polirom, 1998 p.54-55 3 Cf. Jean Francois Soluet, op. cit., p.51

Aspecte din viaţa cotidiană a românilor. Mediul urban 1960-1975

5

* * *

În abordarea acestei probleme foarte vaste am folosit în primul rând legislaţia aferentă subiectelor tratate în capitolele lucrării precum şi Anuarele statistice ale R.P.R. şi R.S.R., documente ale partidului comunist, presa, volume de memorii ale unor oamenii politici ai vremii respective, precum şi cele ale unor oamenii de cultură, scriitori, acte legislative, lucrări speciale şi lucrări generale care au abordat problema avută în vedere de noi, totuşi neputând acoperi decât parţial gama vastă de informaţii necesare tratării unui subiect atât de complex. Anuarele statistice ale R.P.R şi apoi R.S.R. ne-au fost de folos pentru datele statistice referitoare la populaţie, categorii sociale şi profesioanale, educaţie-cultură, folosindu-le ca o susă de bază în tratarea vieţii cotidiene prin materialul găsit în ele. Aceste surse în anumite privinţe trebuiesc privite cu circumspecţie mai ales atunci când se referă la realizările sistemului. Catherine Durandine profesor de limbă şi civilizaţie română la Institutul de limbi şi civilizaţii orientale din Franţa1 doreşte să ofere publicului francez la momentul 1990 unele cunoştiinţe despre România şi sistemul comunist care apus stăpânire pe această ţără începând cu sfârşitul războiului prin cartea Adevǎruri şi minciuni despre un rege comunist. Cartea are ca obiectiv declarat ,,regăsirea duratei şi a climatului cultural, social şi politic al unei epoci ce a permis apariţia şi instaurarea sistemului Ceuşescu”2, obiectiv pe care autoarea îl relizează prin analiză tânărului activist al Partidului Comunist din România Nicolae Ceauşescu, a vieţii din jurul acestuia, pentru ca mai apoi să fim martori ascensiuni sale politice, culminând cu funcţia de secretar general al Partidului în 1965 şi apoi cea de preşedinte al ţării în 1974, analiza urmând firul evenimentelor pănă în decembrie 1989 când Nicolae Ceauşescu este arestat judecat, condamnat şi executat. Analiza se face pe două planuri unul interior şi altul exterior. Cel interior se realizează prin demitizarea conducătorului prin faptul că autoarea îl face ă gândească cu voce tare, ni se explică motivaţia gândurilor şi acţiunilor sale, modul de percepere şi analiză a evenimentelor de către Ceauşescu, iar cea de a doua se realizează prin prisma viziunii pe care autoarea o are
1 2

Referirea se face la momentul 1992 Catherine Durandine Ceauşescu. adevăruri şi minciuni despre u rege comunist, [ bucureşti], Editura Nemo, 199- p.5

Aspecte din viaţa cotidiană a românilor. Mediul urban 1960-1975 asupra evenimentelor.

6

Michael Shafir Romania: politics economics and Society. Political stagnation and stimulated change1 o carte scrisă de un român emigrat şi apărută în 1983. Se remarcă o analiză critică şi pertinentă a evenimentelor care au avut loc în România comunistă, faptul că pe lângă sursele Occidentale la nivelul anilor ’80 autorul a consultat documente oficiale ale partidului şi presa din România acelor ani. Paul Niculescu-Mizil O istorie trǎitǎ2 şi De la Comintern la comunism naţional3, cărţi scrise de un fost activist de partid care a deţinut funcţia de ministru al economiei şi care cunoştea foarte bine epoca pe care o studiem deoarece făcea parte din aparatul superior deciziţional al PMR. Tot pe aceaşi linie se înscrie şi Paul Sfetcu 13 ani în anticamera lui Dej4, carte scrisă de un apropiat al lui Dej, acesta fiindui chiar şef de cabinet astfel că în analiza lui tinde să-şi prezinte şeful într-o lumină favorabilă, în timp ce Ceauşescu nu beneficiază de aceaişi analiză îngăduitoare. Din lucrările generale folosite trebuie să remarcăm pe cea a lui Jean Francois Soluet Istoria comparată a statelor comuniste din 1945 până în zilele noastre5 care este o lucrare care se ocupă de istoria statelor comuniste , prezentată comparat penntru a arăta că în genere caracteristicile sunt aceleaşi pentru statele comuniste. Nicolae Steinhard Dumnezeu în care zici că nu crezi…6 este o carte compusă din scrisorile trimise de Steinhard prietenului său de la Paris Virgil Ierunca , scrisori în care autorul descria momente din viaţa lui, comenta cărţi pe care le-a primit de la prietenul său, cărţi cumpărate din cumpărate de către el sau primate pe alte căi fiind menţionat într-o scrisoare o rugăminte către prietenul său de a-i da adresa sa unor edituri din Franţă care înţelesese el ar trimite cărţi celor din Europa de est pentru ale fii diminuat în acest sens impozitul pe venit. Dar aspectul cultural imprimat de lectura acestor scrisori reise şi din comentarea diferitelor evenimente culturale care au loc în România, cu referire în special la Bucureşti Viaţa cotidiană a românilor în perioada interbelică, a reprezentat un punct de referinţă
1

Michael Shafir România: politics, economics and Society. Political stagnation and stimulated change. London: Frances Printer, C 1985 2 Paul Niculescu-Mizil, O istorie trăită, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1997 3 Paul Niculescu-Mizi, De la Comintern la communism naţional. Despre Consfătuirea Partidelor comuniste şi muncitoreşti. Moscova 1969, Ed. Evenimentul Românesc, Bucureşti 2001 4 Paul Sfetcu, 13 ani în anticamera lui Dej, Ed. Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 2000 5 Jean Francois Soluet, op.cit. 6 Nicolae Steinhard, Dumnezeu în care zici că nu crezi….: Scrisori către Virgil Ierunca (1967-1983). Îngrijitor de ediţie Monica Manu Humanitas, Bucureşti, 2000.

Aspecte din viaţa cotidiană a românilor. Mediul urban 1960-1975

7

în redactarea lucrării prin metodologia abordată în elaborarea şi redactarea materialului necesar lucrării. Cartea este structurată pe mai multe capitole care reflectă în urma lecturări lor ceea ce autorul a intenţionat, anume viaţa cotidiană a celor care trăiau în România Mare. Angela Banciu Istoria constituţională a României: deziderate naţional şi realităţi sociale1 Cartea tratează istoria constituţională a României, prezentând şi schimbările produse în societatea româneasca odată cu aceste constituţii. Perioada comunistă începe cu constitutţia de la 1948, constituţie ce a reprezentat principalul instrument de realizarea dicataturi statului în toate domeniile vieţi sociale şi de desfiinţare a socieăţi civile” 2şi se termină cu constituţia din 1965. Autoarea prezintă schimbările petrecute în societatea românească pe parcursul perioadei de acţiune a celor trei constituţii realizând în acest fel şi o trecere în revistă cu unele dezvoltări a problemelore social-politice cu care s-a confruntat societatea românească pe parcursul acelor ani studiaţi de către noi în această lucrare de licenţă. Pe de altă parte acest subiect este prea vast pentru a fi putut consulta într-un timp atât de scurt totalitatea surselor de documentare legate de această temă, aşa că eventualele inarventenţe legate de respectatrea adevărului istoric şi de interpretarea informaţiilor folosite sper ,să fie scuzabile şi iertate. * * *

Abordarea problemei se întinde pe parcursul a cinci capitole. Primul capitol Consecinţele instaurării regimului comunist asupra societăţii româneşti îşi propune să prezinte impactul instaurării acestui regim asupra societătii româneşti. Am avut în vedere, mai multe aspecte, începând cu consecinţele politice datorate trecerii de la un sistem de guvernare democratic la unul comunist. Acestă schimbare a fost impusă şi menţinută cu ajutorul trupelor sovietice staţionate pe teritoriul României după al doilea război mondial, fapt care a condus la instaurarea modelului politic de tip stalinist în societatea românească. Modul de implementare a modelului politic determină şi modul de acţiune în construirea unei noii economii. Astfel se trece de la oeconomie de tip capitalist caracterizată printr-o piaţă deschisă la una de tip socialist în care statul a concentrat în mîinile sale aproape întreaga proprietate. Astfel că dintr-o economie care se conducea după legile cererii şi
1

Angela Banciu Istoria constituţională a României: deziderate naţionale şi realiăţi sociale, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2001 2 Angela Banciu, op.cit. p. 317-318

Aspecte din viaţa cotidiană a românilor. Mediul urban 1960-1975

8

ofertei se ajunge la o economie centralizată şi dirijată. Următorul domeniu abordat fiind cel al culturii prin analiza schimbărilor datorate impunerii valorilor de tip sovietic, în paralel cu distrugerea celor autohtone. În ultima secţiune vom urmării consecinţele sociale, plecând de la ascensiunea unei noi calase sociale-muncitorimea- şi continuând cu schimbările datorate acesteia în ceea ce priveşte forţa de muncă, precum şi mutaţiile datorate acestor schimbări şi a dorinţei comuniştilor de a reclădii din temelii societatea românească. Capitolul doi Oraşul românesc şi consideraţii de ordin demografic 1960-1975 are în vedere prezentarea cadrului în care se desfăsoară viaţă cotidiană a românilor, făcând referire aici la oraşul românesc după cel de-al doilea război mondial, precum şi evoluţia sa din punct de vedere teritorial şi uman. Analiza are la bază în principal datele statistice, dar şi prezentarea unor caracteristici de ordin general referitor la rolul oraşului, la puternicul proces de urbanizare şi chiar îndustrializare la care a fost supus, fapt care a făcut ca mediul urban să devină principalul centru industrial al ţării în această perioadă lucru care va avea şi consecinţele sale mai târziu vizualizate. Acest lucru reflectându-se în importanţa acordată acestui spaţiu care devine principalul centru al activităţilor, contrar tradiţiei româneşti care vedea satul ca un centru tradiţional. Nu am neglijat nici prezentarea principalelor oraşe ale României perioada pe care o avem în discuţie. Un alt aspect pe care îl vom aborda în acest prim capitol, este cel referitor la organizarea administrativă a teritoriului României cu principalele reglementări şi schimbări, având în vedere trecerea la începutul ‘50 de la organizarea tradiţională românească la cea pe regiuni şi raioane, după model sovietic, precum şi revenirea la modelul anterior instaurării regimului comunist la sfârşitul anilor ’60 în contextul distanţării de Moscova, a contestării hegemoniei sale fără a contesta sistemul în sine, moment când se relatinizează şi numele ţării (Romînia-România). Consideraţiile de ordin demografic ale perioadei ocupă planul al doilea în cadrul primului capitol, având în vedere prezentarea unor date care să încadreze România în Europa din punct de vedere demografic( număr de populaţie, densitate a locuitorilor) constituind astfel cadrul general extern al României la începutul anilor ’60. Următoarele date au în vedere planul intern care din acest punct de vedere suferă schimbări majore faţă de perioadă interbelică prin volumul migraţiei umane de la sat către oraş într-o societate industrailizată. Astfel că, prezentarea situaţiei dermografice pe plan intern se face cu referire la populaţia totală a României şi ponderea populaţiei urbane, a prezentării unei radiografii a societăţii româneşti prin prisma gradului de locuire, a principalelor categorii de vârstă, profesionale, a ponderii etniei române în populaţia totală, terminând în finalul capitolului prin prezentarea unor tendinţe demografice.

Aspecte din viaţa cotidiană a românilor. Mediul urban 1960-1975

9

În cadrul următorului capitol Ocupaţii. Statut social, ne ocupăm de interdependenţa care exista între ocupaţie şi statut social într-o perioadă în care ocupaţia mai mult decât educaţia făcea diferenţierea în societatea românească prin previlegiile acordate unor categorii sociale fără a se ţine cont de educaţie1. Dar şi faptul că o funcţie deţinută de o persoană în Partidul Comunist prevala ca statut social şi profesional faţă de alte funcţii, dăndu-i persoanei respective autoritate prin puterea de decizie de care dispunea2, ceea ce arăta că funcţia aceasta era una de suprastructură. Interdependenţa dintre ocupaţie şi statut social trebuie relaţionată la ceea ce se întâmpla în societatea românească, prezentând într-o primă parte a acestui capitol principalele ocupaţii şi condiţiile de muncă. Aspectele menţionate determină un alt aspect anume cel legat de venituri şi cheltuieli căutând a prezenta sursele principale de câştig ale cetăţenilor României, valorile lor pe cât posibil precum şi o structură a cheltuielilor. Locuinţa şi condiţiile de locuit sunt determinate de ocupaţii, de valorile câştigurilor precum şi de politica statului în domeniul locuinţelor unde avem în vedere şi construcţia masivă de locuinţe, realizându-se şi pe acestă cale o dependenţă a cetăţeanului faţă de stat Capitolul patru, Familia, abordează probleme legate de cadrul general, căsătorie, viaţa de cuplu, divorţ, precum şi referirii la politica pronatalistă a statului român-legislaţia antiavort-. În prima parte a acestui capitol, prezentăm caracteristicile politicii familiale a regimului comunist la modul general, precum şi aspecte caracteristice perioadei avute în vedere de noi unde transformările impuse de regimul comunist nu puteau rămâne fără consecinţe directe şi asupra vieţii de familie. Familia se vedea în acest fel deposedată de valorile sale fundamentale3, fiind obligată să se supună constrângerilor şi conformismelor impuse de statul comunist, dar şi presiunii constante care se exercita asupra ei. Dăm ca exemplu impactul arestărilor, al naţionalizării, colectivizării, deportărilor şi a politicii de industrializare care acţionau asupra unuia sau mai multor membri din cadrul familiei ducând nu de puţine ori la distrugerea acestora, făcând referire aici la represiune şi impactul său asupra familiei, fapt care reprezintă o altă problemă abordată în cadrul acestui subcapitol. Prin prezentarea acestor aspecte legate de politica
1

Ne referim la faptul că principala categorie socială în societatea românească a devenit ,,clasa muncitoare” care beneficia de anumite avantaje, în acordarea cărora nu se ţinea cont neapărat de pregătirea educaţională cât de conformismul şi de dorinţa promovării unor noi valori sociale şi morale. 2 Într-o relatare despre solicitarea lui Camil Petrescu de a-i-se ecraniza una din scrierile sale, secretarul de partid de la cinematografie îi refuză acest lucru sub motivaţia, că acum se luptă pentru pace iar autorul vorbea de război în opera sa: ,,Vedeţi-vă de treabă, tovarăşe! Noi luptăm acum pentru pace, noi nu vrem război !”aluzie evident la romanul Ultima noapte de dragoste întâia noapte de război.Cf. Eugenia Tudor Anton ,,Pagini de jurnal” în Viaţa românească Revistă editată de Uniunea Scriitorilor şi redacţia Publicaţiilor pentru Străinătate cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor. Redactor-şef Caius Traian Dragomir. Anul XCVII Octombrie-Noiembrie 2002. Nr.10-11 p.71 3 Dintre aceste valori amintim credinţa, dragostea partenerului de viată, siguranţa şi alinarea pe care un membru al familiei o putea găsii în interiorul acesteia

Aspecte din viaţa cotidiană a românilor. Mediul urban 1960-1975

10

familială şi de represiunea statului asupra familiei-care se circumscrie politicii familialevom încerca a înţelege prin referirea la unele aspecte generale sau particulare ce anume a generat această politică din partea statului şi dacă perioada 1960-1975 aduce schimbării semnificative legate de familie. După prezentarea unor caracteristici identificabile la nivelul sistemului comunist din România şi a altora specifice, vom continua prin prezentarea unor aspecte ale vieţii familiale- căsătorie, viaţă de cuplu, divorţ- care vin să arate cum trăia o familie obişnuită în România acelor ani, timpul acordat diferitelor aspecte legate de viaţa de cuplu, deci o îcercare de reconstituire a vieţii familiale pe care o avea cetăţeanul României anilor ’60 şi a primei părţi din anii’70. Avortul necesită o tratare aparte datorită complexităţii problemei şi a implicaţiilor sale, pe care îl abordăm pornind de la legislaţie şi ajungând la femeia care trăia acele consecinţe, determinând-o, nu de puţine ori să recurgă la avorturi ilegale1. Extinzând privirea la nivelul societăţii ne propunem să vedem percepţia politicii legate de avort şi consecinţele sale raportate la nivelul societăţii per ansamblu. Alimentaţie şi sănătate, sunt problemele abordate în partea a două a acestui capitol. Mergând pe drumul constituirii noii societăţi ne propunem să surprindem şi implicaţiile în sectorul alimentar care va fi unul dintre cele mai văduvite, dorind a vedea dacă acest segment susţine sau nu percepţia contemporanilor, conform căreia, acestă perioadă a fost una de bunăstare. Pe lângă prezentarea unor aspecte legate de produsele alimentare ce se regăseau pe piaţa românească, se vor regăsii şi unele din preţurile aferente acestora. Cea de a doua parte a acestui capitol are în vedere problema sănătăţii şi a asistenţei sociale, analizată prin prisma datelor statistice în principal dar şi a unor mărturii venite din partea unor oameni care au trăit în perioada respectivă. Sistemul sanitar este surprins prin analiza datelor statistice referitoare la numărul spitalelor, capacitatea acestora reflectată prin numărul de paturi disponibile, precum şi a schimbărilor intervenite în domeniul sanitar faţă de perioada interbelică. Vom încerca a surprinde pe cât posibil şi condiţia medicului în societate, modul cum era el sprijinit în acţiunile sale. Ultimul capitol Şcoală. Timp liber are în vedere prezentarea vieţii culturale a elementelor ce ţin de educaţie într-o perioadă de relativă deschidere către valorile culturale abandonate până atunci, precum şi modalităţi de petrecere a timpuli liber. În prima parte se urmăreşte pe de o parte prezentarea unor caracteristici de ordin general în prvinţă culturii şi
1

De cele mai multe ori apelarea la avorturi ilegale se solda cu decesul prezumtivei mame, ne mai luând în seamă tarifele imense percepute de cadrele medicale pentru a determina avortul, care cum se stie era ilegal iar medicii ce îl provocau erau pasibili de închisoare. A sevedea şi capitolul 4 din prezenta lucrare unde este abordată tema avortului.

Aspecte din viaţa cotidiană a românilor. Mediul urban 1960-1975

11

a sistemului educaţional din România anilor ’60 şi cea a primei părţi a deceniului 8 al secolului XX. Referirile la perioada anterioară, cea a ,,obsedantului deceniu”1 au în vedere înţelegerea climatul cultural şi educaţional al perioadei avute în discuţie. Educaţia reprezintă prima parte a tandemului educaţie-cultură care se va desfăşura prin referirile ei la o perioadă care aduce unele schimbări dorite de mult de către societatea românească. Dar scopul este prezentarea sistemului educaţional şi mai ales implicaţiile lui la nivelul societăţii, modul cum acest domeniu se reflectă în viaţa de zi cu zi a românului. Ce pondere ocupa educaţia în perioada anilor ’60 în societate? Ce importanţă i-se acorda de către stat ? sunt problemele care jalonează analiza noastră. Pentru a vedea importanţa acordată de stat sistemului educaţional am apelat în principal la datele satistice care ne permit a realiza o analiză comparativă cu perioada anterioră, perioadă luată ca referinţă în unele analize de însăşi oficialităţi. Datele statistice oferindu-ne un punct de vedere asupra problemei prin datele referitoare la numărul de şcoli, facultăţi, sau alte institutţii şcolare. Numărul de elevi, studenţi, cadre didactice reprezintă o altă categorie de date care ne permit înţelegerea ponderii cetăţenilor cu carte. În cadrul subcapitolului rezervat culturii ne ocupăm de statutul în societate al artistului şi al omului de cultură în general, de literatură, cu prezentarea principalele creaţii literare, a scriitorilor, relaţia lor cu societatea care le permitea abordarea unor teme legate de viaţa colectivităţii, urmând ca lucrările rezultate să corespundă prin forma şi conţinutul lor, valorilor propagate de statul comunist, urmând prezentarea unor aspecte legate de artele plastice în România. Vorbind despre artist şi omul de cultură avem în vedere condiţia lui, viaţa lui în general, poziţial lui în societate, pentru ca literatura urmând a se referii la realizările acestui om de cultură, prin prezentarea curentelor literare ,a producţiilor literare, prezentate şi ele la rândul lor în funcţie de curentul în care se încadrează. Ultimul subcapitol, abordează Timp liber prin prezentarea formelor de petrecere a acestuia, precum şi a importanţei acordate de contemporani acestui segment al vieţii cotidiene. Concediile reprezentând momentul în care oamenii îşi permiteau să depăşească cadrul strâmt al oraşului deci un fel de evadare din captivitatea cotidiană în care omul simplu era prins din nevoia asigurării celor necesare existenţei, astfel că vom aborda problema concediilor, a turismului sindical la modă în acea perioadă2. Divertismentul este
1

,,Obsedantul deceniu” este un termen generic dat de cercetători pentru a caracteriza din punct de vedere cultural, în special literar perioada anilor ’50 din România 2 Turismul sindical fiind şi o caracteristică a sistemului prin faptul că de aceste facilităţi beneficiau muncitorii, având şi un scop subsidiar celui de petrecere a timpului liber anume acela al refacerii forţei de muncă.

Aspecte din viaţa cotidiană a românilor. Mediul urban 1960-1975

12

strâns legat de petrecerea timpului liber, uneori chiar confundându-se cu acesta. Printre modalităţile de petrecere a timpului liber se regăsesc orele petrecute în faţa televizorului, cele alocate citirii unor reviste umoristice, dar şi participarea la diferite concerte de muzică clasică sau muzică pop, dance, rock. Încheierea lucrării are două părţi. Prima parte are în vedere prezentarea pe scurt a transformărilor care au loc în cadrul perioadei 1960-1975 şi modul cum acestea au afectat viaţa cotidiană a românului care trăia în mediul urban. Viaţa cotidiană a românului necesită şi unele concluzii care se impun a fii trase în urma abordării subiectului şi a parcurgerii bibliografiei menţionate.

Aspecte din viaţa cotidiană a românilor. Mediul urban 1960-1975

13

Capitolul I Consecinţele instaurării regimului comunist asupra societăţii româneşti. România cunoaşte în anii ’40 o perioadă de metamorfoză, trecând în doar câţiva ani de la un sistem democratic la forme de conducere autoritare, prin impunerea unui sistem politic total străin de tradiţiile româneşti. Noul regim aducea cu sine un sistem de guvernare comunist -importat din Uniunea Sovietică- ale cărui valori de tip sovietic vor guverna de acum înainte viaţa politică şi socială românească. Consecinţele acestui fapt se vor vedea evident pe parcursul anilor prin faptul, că va exista o masă de oameni ce nu se va putea adapta la noile valori sociale apărute după evenimentele din august 1944. A. Consecinţe politice Evenimentele petrecute după 23 august 1944, aruncă România în sfera de influenţă sovietică, fapt cu consecinţe majore în societatea românească bulversată de impactul celui de-al doilea război mondial şi care dorea acum o revenire la normalitatea existentă în anii ’20. Presiunea sovietică exercitată prin intermediul trupelor Armatei Roşii aflate pe teritoriul românesc, conduce la instaurarea sistemului comunist odată cu impunerea la guvernare începând cu data de 6 martie 1945 a guvernului Groza, moment considerat a fi ,,punctul 0 al comunismului românesc” 1. Noul regim aducea cu sine un sistem de guvernare comunist -importat din Uniunea Sovietică- ale cărui valori de tip sovietic vor guverna de acum înainte viaţa politică şi socială românească. Impunerea regimului comunist în România, de către Uniunea Sovietică, determină şi metodele de acţiune, cum ar fi modul de construire al societăţii şi de acaparare a puterii politice, care sunt de sorginte sovietică. Ideea de bază a proiectului socialist prevedea ,,realizarea unei societăţi înalt prospere cu un grad ridicat de omogenitate” 2. Pornind de la acest obiectiv, statul a trecut la reorganizarea întregii vieţi sociale cu consecinţe în toate compartimentele societăţii. Punctul de plecare l-a constituit acapararea puterii politice, după modelul clasic sovietic, ceea ce a permis instaurarea modelului politic de tip comunist
1

Mihai Retegan, Cristina Păiuşan, Narcis Dorin Ion, Sistemul communist din România. O cronologie politică, 1945-1989, Grupul editorial Tritonic, Bucureşti, 2002, p.5 2 Cătălin Zamfir coord., Politici sociale în România: 1990-1998, Ed. Expert, Bucureşti, 1999, p.21

Aspecte din viaţa cotidiană a românilor. Mediul urban 1960-1975 Încheiere

14

în societatea românescă. O dată realizat acest obiectiv politic, Partidul Comunist Român în spiritul ruperii legăturilor cu trecutul, reprezentat de ,,societatea burgheză decadentă”, trece la acapararea întregii puterii politice în stat. Un prim pas în acest sens l-a constituit trecerea de la un sistem politic de tip monarhist, la unul de ,,democraţie populară” odată cu abdicarea silită a regelui Mihai I la 30 decembrie 19471 şi proclamarea Republicii Populare Române2. Noua orientare politică este ,,oficializată” prin constituţia din 1948. Datorită impunerii noului sistem politic de către sovietici, a faptului că liderii politici erau în marea lor majoritate de origine etnică străină-evrei, maghiari, germani-, că veneau de la Moscova cum a fost cazul Anei Pauker sau că au stat departe de scena politică fiind chiar foşti deţinuţi politici-referindu-ne la Gheorghiu-Dej, Partidul Comunist nu a avut o legitimitate internă şi în consecinţă nici o adeziune din partea maselor, cum s-a întâmplat în Cehoslovacia sau în Iugoslavia. Astfel că regimul va dori să controleze societatea în toatalitatea sa, prin diferite metode, de la favoritism la represiune şi dorinţa reclădirii din temeli a acestei societăţi. În acest context au loc lupte interne în Partid pentru acapararea puterii şi eliminarea adversarilor incomozi. În urma epurărilor care au loc în interiorul sistemului, este eliminat grupul politic Ana Pauker-Vasile Luca în anul 1952 şi fracţiunea rivală din PMR a lui Iosif Chişinevski –Miron Constantinescu. Aceasta din urmă s-a realizat în 1957, la un an după Congresul XX PCUS-al destalinizării-, membrii grupului fiind acuzaţi de convingeri staliniste (de altfel eliminarea acestora este legată în mod evident de lupta pentru putere de la Moscova, căci dacă ar fi învins staliniştii în URSS cei doi ar fi fost acuzaţi că sunt pro hruşciovişti). În urma epurărilor Gheorghiu Dej îşi asigură o poziţie predominantă în cadrul partidului, fiind eliminaţi totodată şi cei care aveau convingeri politice diferite de ale liderilor care au reuşit să se impună acum. În acestă etapă este eliminată şi vechea clasă politică asigurându-se astfel, apariţia unei noi clase politice care a o politică de conformism faţă de ideile sovietice, poziţie care se va schimba însă, începând cu a doua parte a deceniului 6. Datorită acestor considerente putem spune că Partidul comunist nu era un partid în conceptul Occidental al cuvântului, ci apărat destinat să conducă statul şi să ţină sub control societatea.3 Către sfârşitul anilor ‘50 România va dori să construiască socialismul în propriul său mod, fapt care a dus la divergenţe în relaţia cu Uniunea Sovietică. Dar ,,rebeliunea României nu era un pericol real pentru U.R.S.S. şi politica sa, România nepunând sub
1

Abdicarea regelui Mihai I s-a realizat sub presiunea exercitată de reprezentaţii Partidului Comunist, care practic l-au şantajat să abdice, paradoxal, pe singurul rege est-european decorat de către sovietici.
2 3

Legea nr. 363 din 30 decembrie 1947 Conform ideilor lui Robert J. Crampton, Europa Răsă riteană în secolul XX…şi după, Curtea Veche Publishing , Bucureşti, 2002

Aspecte din viaţa cotidiană a românilor. Mediul urban 1960-1975 Încheiere

15

semnul întrebării sistemul comunist din interior, ci doar politica externă impusă de U.R.S.S.” 1 Dintr-o ţară liberă am devenit o ţară ocupată, condusă autoritar, izolată faţă de Europa, dar şi opusă ca principii restului Europei, referire vident la Europa Occidentală.

1. Concuzii Schimbările care au avut loc în societatea românească au fost o reflectare a utopiei comuniste de realizare a unei societăţi noi. Această societate era una în care valorile tradiţionale româneşti, morala creştină, au fost înlocuite de către stat cu noi valori, impuse la momentul 1945 de către Uniunea Sovietică şi acceptate de clasa politică din România, ducând la înlocuoirea treptată a sistemului democratic cu unul comunist. Individul pe de altă parte, a fost constrâns să se ralieze cerinţelor sistemului pe diferite căi : de la favoruri până la impuneri brutale. Prin modalităţile sale de acţiune regimul comunist a dus la apariţiatia unei societăţi fundamentată pe valorile comuniste. Astfel că la sfârşitul anilor ’50 societatea românească devenise una conformistă, iar regimul politic, prin ignorarea valorilor morale, a valorilor tradiţionale, era unul care î-şi ignora propriul cetăţean şi chiar mai mult decât atât îl ignora însuşi pe Dumnezeu. Se inversează raportul dintre stat şi individ prin faptul că individul pierde întâietatea în faţa statului, urmând a reprezenta mijlocul prin care statul îşi realizează obiectivele şi nu scopul pentru care, el există. În privinţa cadrului urban în care se desfăşura o parte din viaţa cotidiană a românilor constatăm că tot ce s-a realizat în această perioadă a avut un substrat politico-ideologic. Astfel cartierele de locuinţe au avut ca scop susţinerea procesului de industrializare, scop pentru care au fost construite în apropierea unor obiective economice. Casele de cultură, şcolile ca şi celelalte obiective, construite pentru susţinerea culturii şi învăţământului, au vizat în primul rând susţinerea politicii de culturalizare a maselor, îndoctrinarea oamenilor, impunerea în conştiinţa lor a valorilor comuniste. În consecinţă statul, nu a realizat nimic gratis şi nici nu avea ca principală preocupare îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale oamenilor deşi la nivel propagandistic această problemă era considerată prioritară. Pe fondul dezvoltării vechilor oraşe şi a apariţiei altora noi se înregistrează şi creştere apopulaţiei. Creşterea demografică înregistrată în România de-a lungul acestor 15 ani, a fost de aproximativ 11 procente şi s-a datorat mai multor factori, printre care şi unei
1

Helene Carrere d’Encausse, Big brother. The Soviet Union and the Soviet Europe; New York; Holmes and Meyer Publishers; 1987; pp. 166-167.

Aspecte din viaţa cotidiană a românilor. Mediul urban 1960-1975 Încheiere

16

politici mai liberale din partea statului, a revenirii la o oarecare normalitate în desfăşurarea vieţii sociale. Prin aceste menţionări, facem referire la faptul că, partidul comunist îşi consolidase poziţia în societate, regimul nemaifiind contestat decât de câţiva opozanţi politici, izolaţi din punct de vedere social. O altă caracteristică care a permis creşterea demografică s-a datorat faptului că statul nu a mai acţionat brutal în societate ca în anii ’50. Această ne îndreaptă spre situaţia existentă acum, derivată dintr-un alt fenomen social, acela al obişnuinţei oamenilor cu regimul comuist, a împăcării într-o anumită măsură cu gândul că regimul comunist va mai dura. În privinţa cauzelor demografice nu trebuie neglijat nici aspectul modernizării care are loc în societate prin apariţia unor condiţii de viaţă mai bune, odată cu trecerea din mediul urban în cel rural. Pe de altă parte perioada anilor ’60 şi prima parte a anilor ’70 relevă politica dusă de statul român în vederea construirii unei societăţi egalitare, plecând de la poziţia omului în societate, a statutului său social şi ajungând la conformismul acestuia, determinat de necesităţile asigurării hranei zilnice, şi accederii într-o poziţie socială superioară. Dispariţia unor ocupaţii şi a unor categorii sociale, a permis ascensiunea unor non valori, a predominanţei deţinută de cantitate în defavoarea calităţii. Necesitatea asigurării unei forţe de muncă ieftine şi numeroase, determină şi poziţia statului român faţa de familie. În prima perioadă aceasta a fost una dură vizând distrugerea valorilor tradiţionale şi implementarea celor comuniste. Apoi odată cu acapararea în totalitatea a pârghiilor decizionale, precum şi a schimbării contextului social, familia primeşte anumite avantaje, cum ar fi un sprijin financiar pentru familiile cu copii, educaţie gratuită pentru aceştia. Dar şi o politică de constrângeri în scopul obţinerii unei poziţii conformiste, care să se încadreze obiectivelor partidului. În urma acestor schimbării partidul le cerea cetăţenilor, respectarea unor principii, fără însă ca aceştia să mai aibă conştiinţa şi forţa morală care îi ajuta să realizeze acest lucru înainte. Analizând retrospectiv această perioadă din punct de vedere educaţional-cultural, observăm că analfabetismul a fost redus foarte mult datorită politicii de şcolarizare, promovată de către statul român, că ,, ştiiţele mai puţin periculoase decât cele sociale”, s-au putut totuşi dezvolta. De asemenea literatura înregistrează la rândul său o perioadă de destindere la mijlocul anilor ’60 pentru a se reveni la creaţii tot mai angajate începând cu anii ’70. Numărul de teatre, filarmonici, muzee, creşte pe parcursul acestor ani fără însă ca ceea ce oferea ele din punct de vedere cultural să fie şi folositor. Deschiderea culturală de la începutul anilor ’60 este exemplificată şi de faptul că începând cu anul 1963 ,,România nu mai bruiază posturile de radio Occidentale, primeşte turişti străini, lectori, expoziţii,

Aspecte din viaţa cotidiană a românilor. Mediul urban 1960-1975 Încheiere

17

publicaţii, filme şi piese de teatru Occidentale, aprobă publicarea operelor lui Nicolae Iorga inacceptabile din punct de vedere ideologic înainte, şi piesele lui Eugen Ionescu”1 Teatrul cunoaşte şi el o perioadă de destindere când sunt realizate spectacole după piesele unor clasici cum ar fi caragiale, dar şi a unor contemporani cum a fost cazul pieselor scrise de Marin Sorescu. Alături de realizările teatrului epocii se înscriu şi cele ale filmului românesc prin ecranizarea unor opere din repertoriul lui Ion Luca Caragiale sau Ioan Slavici, în paralel cu proiectarea unor filme din repertoriul internaţional, realizate de regizori de prestigiu, ca: John Ford, F. Fellini, Robert Bresson. Cu toate aceste realizări cultura română rămâne în continuare una controlată de către stat prin diverse modalităţi. Începând de la cenzură, presiuni exercitate asupra unor artişti şi terminând prin privilegiile de care beneficiau cei care se încadrau prin realizările lor în tipologia impusă de Partidul Stat. În privinţa posibilitătilor de petrecere a timpului liber observăm o diversificare prin apariţia şi celebritatea pe care o dobândesc unele formaţii de muzică, cum este cazul menţionat al formaţiei Phoenix, a plăcerii de a merge pe stadioane, sau în sălile de sport la diferite competiţii sportive. Remarcăm şi rolul pe care l-au avut cluburile muncitoreşti, brigăzile artistice în formarea unor viitori muzicieni, artişi, oameni de cultură în general. A fost această perioadă una de liberalizare ?, de destindere ? sau nici una nici alta. Autorii studiaţi de noi au avut păreri diferite asupra acestei probleme. Jean François Soluet, în Istoria comparată a statelor comuniste din 1945 până în zilele noastre, vorbeşte de destalinizare, termen care îşi are originea în Congresul XX P.C.U.S. din 1956. Iar aceasta apare pe fondul unei ,,crize” dacă luăm în considerare faptul că autorul numeşte partea a două a cărţi cu titlul Criza (1953-1963). Ne confruntăm în interiorul acestei perioade cu noua situaţie internaţională creată după moartea lui Stalin în 1953, când apar noi conducători în Partidele comuniste, iar pe plan intern şi în relaţiile internaţionale vorbim de destindere. În consecinţă de la Soluet desprindem doi termeni care caracterizează perioda din punctul său de vedere: destalinizare şi destindere pe fondul unei crize atât internaţionale cât şi interne. Michael Shafir analizând la rândul său această perioadă în lucrarea Romania: politics, economics and society. Political stagnation and stimulated change, vorbeşte de o campanie concentrată de desovietizare şi re-românizare pe fondul unor diferende economice cu Moscova. De asemenea pe acelaşi fond, România, vorbeşte de o cale distinctivă de
1

Joseph Rotschild, Întoarcerea la diversitate.Isrtoria politică a Europei centrale şi de Est după al-doilea război mondial, Ediţia a II, Editura Antet, Bucureşti,1997, p. 85

Aspecte din viaţa cotidiană a românilor. Mediul urban 1960-1975 Încheiere arătând că aceasta este determinată de motivele politice amintite.

18

dezvoltare a socialismului. Observăm că şi Shafir foloseşte termenul de desovietizare, Istoricul Lucian Boia, prezentând istoria noastră într-o manieră proprie care îmbină istoria descriptivă cu cea a imaginarului în cartea România ţară de frontieră a Europei, consideră perioda 1964-1974, ca fiind cea mai bună din istoria României comuniste. Timp în care Partidul Comunist, trece de la faza internaţionalismului la cea a naţionalismului, motiv pentru care în contextul diferendelor cu Moscova se trece la o derusificare a vieţii sociale şi culturale româneşti. Nu vorbeşte despre liberalizare, ci de faptul că aceste măsuri au fost de suprafaţă şi efemere, în tim ce în ţările socialiste din jur, s-a trecut la o destanilizare. O analiză pertinentă găsim şi în lucrarea istoricului Ioan Scurtu, Istoria contemporană a României(1918-2001). Perioada analizată de noi este cuprinsă în cadrul a două capitole. Capitolul 7 poartă titlul ,,România în anii 1958-1964”, având la rândul său două subcapitole: a) Retragerea trupelor sovietice şi b) Decalaraţia din aprile 1964. Desprindem astfel cele două coordonate între care s-a desfăşurat viaţa politică internă a României între anii 1958(1960) şi 1964. Următorul capitol ,,Societatea românească în perioada 1964-1974” ne oferă un răspuns la întrebarea noastră chiar prin tirtlul primului subcapitol ,,Politica internă; liberalizarea şi limitele ei”. În viziunea autorului perioada cuprinsă între jumătatea anilor ’60 şi prima parte a anilor ’70 a fost una de liberalizare , însă aceasta şi-a avurt limitele sale ,,impuse de existenţa unuoi regim de esenţă totalitară”. Vorbim în consecinţă de spre o perioadă de destindere internă începută în timpul lui Dej şi continuată până în anii ’70 de Ceauşescu, cel care preia conducerea ţării în urma decesului primului, survenită în martie 1965. Aşa cum amintea şi istoricul Ioan Scurtu vorbim şi de o liberalizare, fenomen care însă nu a depăşit anumite limite. Prin aceast concept înţelegem să definim o politică prin care partidul permite societăţii o anumită doză de libertate.De fapt vorbim numai de o libertate aparentă deoarece asupra cetăţeanului se exercita o presiune permanentă dar moderată care împreună cu avantajele de ordin economic şi social, îl determină să adopte o atitudine conformistă. Cu siguranţă nu avem de-a face cu o evoluţie către un regim democratic, dimpotrivă simţindu-se stăpân pe situaţie partidul poate îngădui o perioadă de relaxare fără ca aceasta să pună vreo clipă în pericol regimul existent.

Aspecte din viaţa cotidiană a românilor. Mediul urban 1960-1975

19

Bibliografie A. Surse

*** Anuarul Statistic al R.PR.1961-1965 *** Anuarul Statistic al R.S.R 1966-1973 *** Buletinul Oficial colecţie 1965-1975 *** Decret privind atribuirea numelui "Gheorghe Lazăr" Liceului pedagogic din Cluj, D529/1970 publicat în B.Of. nr. 153 din data: 25.12.1970 *** Decret privind atribuirea numelui "Traian Vuia" Grupului şcolar de construcţii din municipiul Cluj, D.550/1970, publicat în B.Of. nr. 153 din data de 25.12.1970 *** Decret privind înfiiţtarea Ministerului Turismului, D nr. 539 publicat în B.Of. nr. 153 din data de 25.12.1970 *** HCM820/1970, privind uniforma pentru comandanţii de pionieri şi pentru activiştii Organizaţiei Pionierilor din Republica Socialistă România, publicată în B.Of. nr. 116 din data: 01.10.1970 *** Congresul al III-lea al Partidului Muncitoresc Român. 20-25 iunie 1960, Ed. Politică, Bucureşti, 1960 *** Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român 19-24 iunie 1965, Ed. Politică, Bucureşti, 1965

Aspecte din viaţa cotidiană a românilor. Mediul urban 1960-1975 Bibliografie Bucureşti, 1969

20

*** Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, 6-12 august 1969, Ed. Politică,

*** Congresul al XI-lea al Partidului Comunist Român.25-28 noiembrie 1974, Ed. Politică, Bucureşti, 1975 *** Constituţia Republicii Socialiste România, Ed. Politică, Bucureşti, 1965 *** Decret privind atribuirea numelui "Lucreţiu Pătrăşcanu" unor străzi din municipiile Bucureşti si Bacău, D468/1970, publicat în B.Of. nr. 129 din data de 10.11.1970 *** Decret privind conferirea ordinului "Meritul Cultural" clasa I sculptorului Mihail Filip Constantinescu (Mac), D.549/1970 publicat în B.Of. nr. 153 din data de 25.12.1970 *** Lege pentru aprobarea Decretului nr. 334/1970 privind organizarea şi funcţionarea Departamentului Cultelor, L nr. 42/1970 publicată în B.Of. nr. 148 din data de 18.12.1970 *** Lege privind învăţământul în Republica Socialistă România, Ed. Politică, Bucureşti, 1968 *** Lege privind organizarea şi disciplina muncii în uniăţile socialiste de stat, L nr. 1/1970, publicată în B.Of. nr. 27 din data de 27.03.1970 *** Recensământul populaţiei şi locuinţelor din 15 martie 1966.Vol I: Rezultatele generale, Partea I Populaţie, Direcţia Centrală de Statistică, Bucureşti, 1969, (Republica Socialistă România) *** Repertoriul Legislaţiei Republicii Socialiste România-Legi şi decrete-, 1966-1976, Tiparul: Întreprinderea Poligrafică ,, Monitorul Oficial” , [Bucureşti], 1976 Gheorghiu-Dej Gheorghe, Articole şi cuvântări. 10 august 1959 - mai 1961, Ed. Politică, Bucureşti, 1961 Gheorghiu-Dej Gheorghe, Articole şi cuvântări. iunie 1961 - decembrie 1962, Ed. Politică, Bucureşti, 1962

Aspecte din viaţa cotidiană a românilor. Mediul urban 1960-1975 Bibliografie

21

B. Periodice, studii şi articole de specialitate

Aldine,(Supliment ,,Romania Libera”) colecţie 1998-2003 Almanah Turistic, ONT Carpaţi, colecţie 1960-1965 Analele Sighet, [vol. IX], Ruşan Romulus, editor, Anii 1961-1972: ţările Europei de Est: între speranţele reformei şi realitatea stagnării: comunicării prezentate la Simpozionul de la Memorialul Sighet: (13-15 iulie 2001), Bucureşti, Fundaţia Academia Civică , 2001 Anton Mioara, Trădarea Partidului- frate, în ,,Analele Sighet”, vol. IX Anuarul de istorie orală, Cluj-Napoca, 1998 Arhivele Totalitarismului; revistă trimestrială/ editată de Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului: director Radu Ciceanu, Bucureşti: Tip. S.C. Romcartexim S.A. Bărbulescu Elena, Femeia şi avortul în perioada1966-1989, în,,Anuarul de istorie orală”, Cluj-Napoca, I /1998 Boldur –Lăţescu Gheorghe, Rădăcinile ascunse ale fenomenului Piteşti, în ,,Aldine”, anul VII, nr.338, din 19 octombrie 2002 Idem, Două drumuri spre Damasc, în ,,Aldine”, anul VII, nr.332, din 7 septembrie 2002 Idem, Fenomenul Piteşti,un fenomen menit să impună dubla gândire, în ,,Aldine”, anul VII, nr.319, din 6 iunie 2002

Aspecte din viaţa cotidiană a românilor. Mediul urban 1960-1975 Bibliografie secretar al partidului, în ,,Dosarele istoriei”, an II, nr.7(12), 1997

22

Bozgan Ovidiu, Lica Gheorghiu şi satutul de ,,fică a tatălui său”. Artista, filmul şi primul

Budeancă Cosmin, Încheierea procesului de colectivizare a agriculturii şi reflectarea în presă, în ,,Analele Sighet”, vol. IX Chiachir Dan, Contestaţie şi criză, în ,,Renaşterea”, Publicaţie editată de Arhiepiscopia Ortodoxă a Vadului, Feleacului şi Clujului, anul XI, Serie nouă, nr. 1(121), ianuarie 2000 Cioroianu Adrian, Infidelitatea memoriei sau despre vârstele comunismului românesc. Atuurile lui Gheorghiu-Dej, în ,,Dosarele istoriei”,an II, nr.3(8), 1997 Constantiniu Florin, Istoria prin gaura cheii. Proclamarea şi sfidarea principiilor

comuniste, în ,,Dosarele istoriei”, an II, nr.7(12), 1997 Contemporanul: săptămânal politic, social, cultural, Bucureşti 1960-1970 Cosmineanu Clara, Steinhard urmărit de Securitate(D.U.I ,,Scriitorul), , în ,,Aldine”, anul VII, nr.326, din 27 iulie 2002 Cristoiu Ion, Prevestirile lui Marin Preda, în Preda Marin Delirul, Ed. Expres, Bucureşti, 1991 Dan Sergiu Pavel, Întemniţarea lui Victor Papilian de către comunişti. Un episod ignorat al istoriei literare, în ,,Aldine”, anul VII, nr.326, din 27 iulie 2002 Deci, Revistă lunară de atitudini polemici şi idei, Publicaţie editată de ,,Academia Caţavencu”, colecţie 2002-2003 Dogaru Adrian, Conferinţa naţională a scriitorilor din 1962, în ,,Analele Sighet”, vol. IX Dosarele istoriei, colecţie 1997-2002

Aspecte din viaţa cotidiană a românilor. Mediul urban 1960-1975 Bibliografie VI, nr.284, din 22 septembrie 2001

23

Frangopol Petre T, cercetarea şi universitatea între valoare şi impostură, în ,,Aldine”, anul

Idem, Învăţământul ieşean de inginerie chimică are 90 de ani!, în ,,Aldine”, anul VII, nr.343, din 23 noiembrie 2002 Gheorghiu – Dej Gheorghe, Cuvântare rostită la Conferinţa Organizaţiei Regionale de Partid Cluj -13 martie 1960-, în Gheorghiu-Dej Gheorghe, Articole şi cuvântări. 10 august 1959-mai 1961, Ed. politică, Bucureşti, 1961 Idem, Cuvântare rostită la Conferinţa pe ţară a scriitorilor – 24 ianuarie 1962-, Gheorghiu-Dej Gheorghe, Articole şi cuvântări. iunie 1961 - decembrie 1962, Ed. politică, Bucureşti, 1962 Idem, Raportul C.C. al P.M.R. cu privire la la cativitatea Partidului în perioada dintre Congresul al II – lea şi al III- lea al Partidului cu privire la Planul de dezvoltare, a economiei naţionale pe anii 1960-1965 şi la schiţa planului economic de perspectivă pe 15 ani – 20 iunie 1960-, în Gheorghiu-Dej Gheorghe, Articole şi cuvântări. 10 august 1959-mai 1961, Ed. politică, Bucureşti, 1961 Hope Jiri, România şi primăvara de la Praga din 1968, în ,,Aldine”, anul II, nr.278, din 11 august 2001 Ionescu Alexandru, Rezonanţe româneşti la primâvara de la Praga, în ,,Analele Sighet” vol. IX, Romulus Ruşan ed., Anii 1961-1972: ţările Europei de Est între speraţele reformei şi realitatea stagnării: comunicării prezentate la Simpozionul de la Memorialul Sighet: (13-15 iulie 2001); Jurchescu Ion Gh., Anul 1967 a fost anul împăcării cu poporul ?, în ,,Analele Sighet”, vol. IX Manolescu Nicolae, Dezgheţ cu voie de la partid, în ,,România Literă”, Anul XXXV, nr. 48, din 4-10 decembrie 2002

Aspecte din viaţa cotidiană a românilor. Mediul urban 1960-1975 Bibliografie

24

Matei Ioan, Mihăilescu Ioan, coord., Satul românesc: studii, Bucureşti, Ed. Academiei R.S. România, 1985 Mihai-Raluca Popa Bucureştii între 1960-1970. Continuitate urbană sau un nou oraş socialist ? în ,,Analele Sighet vol IX” Neagu Mihai, Dogmă şi reformă. Incapacitatea reformelor pe fondul unei doctrine dogmatice, în ,,Analele sighet”, vol. IX Oliver Velescu, Ideologia restructurării urbane în ,,Arhivele Totalitarismului,, Revistă trimestrială, editată de Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului(I.N.S.T.), director Radu Ciuceanu, Tip. S.C. Romcartexim S.A, Bucureşti, anul V, nr. 17, 4/1997, pp63-79 (partea I), anul VI, nr. 18, 1/1998 (partea a II-a) Pentelescu Aurel, Anul 1967, reforma la răscruce, în ,,Analele Sighet”, vol. IX Popa Maria-Raluca, Bucureştii între 1960-1970. Continuitate urbană sau un nou oraş socialist?, în ,,Analele Sighet”, vol. IX Rădulescu Şerban-Zoner, Reflectarea în arhive aeliberării deţinuţilor politici în prima parte a anilor ’60, în ,,Analele Sighet”, vol. IX Renaşterea, Publicaţie editată de Arhiepiscopia Ortodoxă a Vadului, Feleacului şi Clujului, anul XI, Serie nouă, nr. 1(121), ianuarie 2000 Revista ,,Studii şi materiale de istorie” contenporană, serie nouă, vol. I, 2002, Redactor-şef Florin Constantiniu Revista 22, Redactor-şef Gabriela Adameşteanu, Redactor-şef adjunct Rodica Palade, Editată de Grupul Pentru Dialog Social. Romania liberă,organ central al P.C.R, colecţie 1960-1975 România literară, colecţie 2002

Aspecte din viaţa cotidiană a românilor. Mediul urban 1960-1975 Bibliografie

25

Sarafoleanu Dora, Utilizarea televiziunii ca instrument de propagandă în perioada 19611964, în ,,Analele Sighet” vol. IX Scânteia: organ al C.C al P.C.R., colecţie, 1960-1975. Stănescu Virginia, Stănescu Gabriel, Surseel sociale şi politice ale mişcării Beat şi Hippie, în ,,analele Sighet” vol. IX Toma Eugen, Conflictul dintre ideologiile totalitare şi ştiinţa modernă, în .,,Aldine”, anul VI, nr.293, din 24 noiembrie 2001 Idem, Graţierile deţinuţilor politici din România, în ,,Arhivele Sighet”, vol. IX Toma Ileana, Alte crăciunuri din vremea când domnea Moş Gerilă, în ,,Aldine”, anul VII, nr. 347, din 21 decembrie 2002 Tribici Vladimir, Satul românesc şi ţărănimea. Aspecte demografice, în Matei Ioan, Mihăilescu Ioan, coord., Satul românesc: studii, Ed. Academiei R.S. România, Bucureşti, 1985 Ţuţui Gheorghe, Tudor Gheorghe , Plenarele Comitetului Central al Partidului Comunist Român (1960-1975) în ,,Revista de Istorie”, TOM. 30, Noiembrie 1977, nr.11,Extras, Editura Academiei Republicii Socialiste România Vasile Mihai, Parfumul străzilor, în ,,Aldine”, anul VII, nr.326, din 27 iulie 2002 Vasile-Drugan Ilie, 12 septembrie 1972 un atentat sângeros anihilat de cenzura ceuşistă, în,,Aldine”, anul VII, nr.333, din 14 septembrie 2002 Vatamaniuc Gavril, Graţierile politice din anii 1963 şi 1964, în ,,Analele Sighet”, vol. IX

Aspecte din viaţa cotidiană a românilor. Mediul urban 1960-1975 Bibliografie

26

Viaţa Românească. Revistă editată de Uniunea Scriitorilor din România şi Redacţia Publicaţiilor pentru Străinătate, cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor. Redactor-şef Caius Traian Dragomir, redactor-şef adjunct Liviu Ioan Stanciu, Anul XCVII OctombrieNoiembrie 2002, Nr.10-11

C. Dicţionare, Enciclopedii, Cronologii
Compagnon Beatrice, Thevenin Anne, O cronologie a secolului XX. Principalele tendinţe şi datele cele mai importante, Ed. ALL Educaţional, Bucureşti, 2000 Constantin Ionescu ( redactor), Dicţionar Statistic Economic, Direcţia Centrală de Statistică, Bucureşti, 1969 Dicţionar antologic de prozatori, coordonare Constanţa Bărboi , Rodica Chiriacescu, Ed. Niculescu, Bucureşti, 1998 Istoria României în texte, Murgescu Bogdan (coord.), Bucureşti, Editura Corint, 2001 Mic dicţionar enciclopedic, Coordonare generală: Mircea Mâciu, Nicolae C. Nicolescu, Valeriu Şuteu, Gheorghe Timcu, Vasile Văcaru, Ediţ. a-III-a, revăzută şi adăugită, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică 1986, p.1155 Neagoe Stelian, Istoria guvernelor României de la începuturi-1859 până în zilele noastre1999, Ediţ. a II-a revizuită şi adăugită , Bucureşti, Ed. Machiavelli, 1999 Nedelea Marin, Istoria României în date 1940-1995, Ed. Niculescu, Bucureşti, 1997 Scurtu Ioan, Alexandrescu Ion, Bulei Ion, Mamina Ion, Enciclopedia de istorie a României, Ediţia a III-a, Ed. Meronia, Bucureşti, 2002 Teiuşan Ilie Popescu, Pedagogi şi oameni de şcoală din România. Mic dicţionar , Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1975

D. Memorii
Betea Lavinia, Alexandru Bârlădeanu despre Dej, Ceauşescu şi Iliescu. Convorbiri, Ed. Evenimentul Românesc, Bucureşti, 1997 Idem, Maurer si lumea de ieri.Marturii despre stanilizarea Romaniei, Ediţia a II; Ed.Dacia, Cluj-Napoca,2001 Brucan Silviu, O biografie între două revoluţii. De la capitalism la socialism şi retur, Ed.Nemira, Bucureşti, 1998

Aspecte din viaţa cotidiană a românilor. Mediul urban 1960-1975 Bibliografie Buzilă Boris, În prezenţa stâpânilor. Treizeci de ani de jurnal secret la România Liberă, Bucureşti, Editura Compania, 1999 Corneliu Coposu, Corneliu Coposu în faţa istoriei, Ediţie îngrijită de Nicolae IonescuGalbeni ş. a., Ediţ. a 2-a comletată, Ed. Metropol, Bucureşti, 1997 Covaci Nicolae, Phoenix însă eu..., Ediţie îngrijită şi cuvânt înainte de Costel Postolache, Ed. Nemira, [Bucureşti], 1994

27

George Arion, O istorie a societăţii româneşti în interviuri, volumul I 1975-1989, Fundaţia ,,Premiile Flacăra- România”, Bucureşti, 1999 Malia Martin, Despre nazism şi comunism, în ,,Revista 22”, anul XII, nr. 671 Marin Gheorghe Gaston, În serviciul României lui Gheorghiu-Dej. Însemnăr din viaţă, Ed. Evenimentul Românesc, Bucureşti, 2000 Mazilu Gheorghe, Marturii, f. l., 1990 Niculescu-Mizil Paul, De la Comintern la comunism naţional. Despre consfătuirea partidelor comuniste şi muncitoreşti. Moscova 1969, Ed. Evenimentul Românesc, Bucureşti, 2001 Niculescu-Mizil Paul, O istorie trăită, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1997 Pacepa Ion Mihai, Moştenirea Kremlinului. Rolul spionajului în sistemul comunist de guvernare, Ed. VENUS, Bucureşti, 1993 Paleologu Alexandru, Tănase Stelian, Sfidarea memoriei: (Convorbiri) aprilie 1988octombrie1989, Ed. DU Style cop., Bucureşti, 1996 Şerbulescu Andrei, Monarhia de drept dialectic. A doua versiune a memoriilor lui Belu Zilber, Bucureşti, Editura Humanitas, 1991 Sfetcu Paul, 13 ani în anticamera lui Dej, Selecţie introducere şi note Lavinia Betea, Ed. Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 2000 Steinhardt Nicolae, Dumnezeu în care zici că nu crezi....: Scrisori către Virgil Ierunca (1967-1983), îngrijitor de ediţie Monica Manu, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2000

E. Lucrări generale
Bărbulescu Mihai, Deletant Denis, Hitchins Keith, Papacostea Şerban, Tudor Popmpiliu, Istoria României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1998 Berstein Serge, Milza Pierre, Istoria Europei, vol. V Secolul XX (din 1919 până în zilele noastre), Ediţie îngrijită note şi comentarii de Doina Barcan Sterpu, Institutul European, Iaşi, 1998

Aspecte din viaţa cotidiană a românilor. Mediul urban 1960-1975 Bibliografie

28

Boia Lucian, România ţară de frontieră a Europei,Bucureşti, Editura Humanitas, 2002 Bulei Ion, Conservatori şi conservatorism în România, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 2000 Bunaciu Ioan, Bunaciu Otinel, Istoria răspândirii credinţei creştin baptiste, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 1997 Câmpeanu Pavel, Ceauşescu, anii numărătorii inverse, Ed. Polirom, Iaşi, 2002 Carrere d’Encausse Helene, Big brother. The Soviet Union and the Soviet Europe; New York; Holmes and Meyer Publishers; 1987 Crampton Robert J., Europa Răsăriteană în secolul XX.... şi după, Ed. Curtea Veche Publishing, Bucureşti, 2002 Durandine Catherine, Nicoale Ceauşescu: adevăruri şi minciuni despre un rege comunist, Ed.Nemo, f. l., 1992 Fischer- Stephen Galaţi, România în secolul XX, Cuvânt înainte de Kurt W. Treptow, Institutul European, Iaşi, 1998 Frunză Victor, Istoria stalinismului în România, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1990 Geiss Imanuel, Istoria lumii: din preistorie până în anul 2000, Ed. ALL Educaţional, Bucureşti, 2002 Georgescu Vlad, Istoria românilor.De la origini până în zilele noastre, Ediţia a III-a, Ed. Humanitas, Bucureşti,1992 În căutarea comunismului pierdut, Cernat Paul, ş. a., Ed. Paralela 45, Piteşti, 2001 Ioniţă I.Gheorghe, Istoria românilor de la 23 august 1944 până în prezent. Evenimente şi personalităţi interbelice interbelice sub semnul controversei, Ediţ. a II-a revăzută şi adăugită, Ed. Universităţi din Bucuresti, Bucureşti, 2001 Orwell George, Ferma animalelor, Ed. Univers, Bucureşti, 1992 Orwell George, O mie nouăsute optzeci şi patru, Bucureşti, Ed. Univers, 1991 Preda Marin, Delirul, Ed. Expres, Bucureşti, 1991 Retegan Mihai, 1968-Din primăvară până în toamnă. Schiţă de politică externă românească, Ed. RAO, Bucureşti, 1998 Roman Viorel, Românii în Europa, Edit.a II-a,completată şi revizuită, Ed.Tehnică, Bucureşti, 1994 Rotschild Joseph, Întoarcerea la diversitate. Isrtoria politică a Europei centrale şi de Est după al doilea război mondia, Ediţia a II, Ed. Antet, Bucureşti, 1997.

Aspecte din viaţa cotidiană a românilor. Mediul urban 1960-1975 Bibliografie

29

Scurtu Ioan, Istoria contemporană a României (1918-2001), Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2002 Shafir Michael, Romania: politics, economics and society. Political stagnation and stimulated change, London: Frances Printer, c. 1985 Soluet Jean François, Istoria comparată a statelor comuniste din 1945 până în zilele noastre, Ed.Polirom, Iaşi, 1998 Tănase Stelian, Anatomia mistificăriii: 19444-1989, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1997 Valéry-Grosu Nicolae, Hegemonia violenţei. Comunism totalitarism, ateism, Ed. Duh şi Adevăr, Bucureşti, 2000

F. Lucrări speciale

Ariés Philippe şi Duby Georges coord., Istoria vieţii private, Ed. Meridiane, Bucureşti 1994 Banciu Angela, Istoria constituţională a României: deziderate naţionale şi realităţi sociale, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2001 Boia Lucian, Mitologia ştiinţifică a comunismului, Edit. revăzută şi adăugită, Humanitas, Bucureşti, 1999 Ed.

Bucureşti: [album]/ fotogr. Florin Andreescu; text Silvia Colfescu; trad. Francaise; MarieJeanne Vasiloiu; Deutsch Ubersetzung: Lioa Gross- Edit. Ad Libri, Bucureşti, 2002 Căliman Călin, Istoria filmului românesc 1897-2000, Bucureşti, Ed. Fundaţiei Culturale Române, 2001 Cârneci Magda, Artele plastice îin România 1945-1989, Edit. Meridiane, Bucureşti, 2000 Ficeac Bogdan, Cenzura comunistă şi formarea ,,omului nou”, Ed. Nemira, Bucureşti, 1999 Giurescu Dinu C., Distrugerea trecutului României, Ed. Museion, Bucureşti, 1994 Ionescu Mihai, Fotbalul de la A la Z. Fotbalul mondial de-a lungul anilor, Ed. SportTurism, Bucureşti, 1998 Ionescu Mihai, Tudoran Mircea, Fotbal de la A la Z. Fotbaluyl românesc de-a lungul anilor, Ed. Sport –Turism, Bucureşti , 1984

Aspecte din viaţa cotidiană a românilor. Mediul urban 1960-1975 Bibliografie

30

Jdern Nicolae, Despre cununia religioasă, Consiliul pentru Răspândirea Cunoştiinţelor Cultural Ştiinţifice, Bucureşti, 1964 Jornescu C., Ţigăeru C., Cartea întreprinderii, vol. IV, Lucrare editată de Revista ,,VIAŢA ECONOMICĂ”, Bucureşti, 1974 Kligman Gail, Politica duplicităţii. Controlul reproducerii în România lui Ceauşescu, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2000 Mitchell B. R, European historical statistics: 1750-1970, London; Basingstoke:McMillan, cop. 1976 /vol I/ Mitrofan Iolanda, Cuplul conjugal. Armonie şi dizarmonie, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1989 Muraru Ioan, Pucheanu Mona-Lisa, Iancu Gheorghe, Constituţiile române: texte, note,prezentare comparativă, Monitorul Oficial, Bucureşti, 1993 Pop Teodor Leon, Constituţiile României, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1984 Rusu Ioan, Forma de guvernamant Drept constitutional, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 97 Scurtu Ioan,Viata cotidiana a romanilor in perioada interbelica, Ed. RAO, Bucureşti, 2001 Tănase Stelian, Elite şi societate: guveranarea Gheorghe-Gheorghiu Dej: 1948-1965, Bucureşti, Editura Humanitas, 1998 Ţopa Leon, Istoria oraşului, Editura Ştiinţifică, Bucureşti 1968 Zamfir Elena, Zamfir Cătălin, coord., Politici sociale: România în context european, Ed. Alternative, Bucureşti, [1995]

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->