PROTECTIONISMUL NETARIFAR

Protectionismul este o doctrina economica ce consta in protejarea economiei nationale prin limitarea sau interzicerea importului de produse straine.
O tara poate filtra schimbul cu exteriorul prin intermediul a diferite modalitati protectioniste, tarifare (presupune utilizarea barierelor vamale) si netarifare (utilizand bariere ca: contingente, norme tehnice, formalitati administrative,etc) Liberul schimb este o doctrina economica liberala caracterizata prin libera circulatie a marfurilor, capitalului si persoanelor, respectiv prin absenta barierelor in calea relatiilor economice internationale. Acesta are efect maxim de bunastare doar in cazul unei distributii date a venitului pe plan mondial, orice modificare a respectivei distributii atenuand vizibil meritele liberului schimb.

Tezele protectioniste insista asupra deficientelor pietei in principal din 3 motive: rigiditarea pietei internationale ( concurenta imperfecta ), reactiilor la variatiile de pret (datorate in special efectului Cobweb, asteptarile consumatorilor le sustin pe cele ale producatorilor, si invers) si existenta economiilor externe ( un tarif vamal protectionist, menit sa apere piata interna va fi aplicat pana cand productia va deveni competitiva) - de aceea la Geneva, planul Brasseur a propus ca industriile tarilor subdezvoltate sa beneficieze de protectie temporara si degresiva

Politica comerciala reprezinta totalitatea reglementarilor ( juridice, administrative, fiscale, valutare, etc.) adoptate la un moment dat de catre un stat in scopul promovarii/restrangerii schimburilor comerciale si al protejarii pietei interne in fata concurentei straine.

Protecionismul netarifar

Trei generaii/valuri ale protecionismului: Primul val: protecionismul tarifar Pentru peste 2/3 din fluxurile comerciale internaionale incidena taxelor vamale este mai redus dect a costurilor de transport S-a ncheiat odat cu Runda Uruguay (1986-1994) Al doilea val: protecionismul netarifar tradiional Apogeu n 1987 (limitri cantitative directe i msuri care determin direct o cretere a preurilor)

Al treilea val: protecionismul netarifar modern/contemporan Protecionismul netarifar ipocrit sub diverse pretexte (fair trade, managed trade) sunt impuse BN

Legea proteciei constante

Reducerea proteciei tarifare n perioada postbelic (n cadrul GATT) a fost dublat de o amplificare a protecionismului netarifar
(J. Bhagwati, Protectionism, 1988)

Trsturi ale BN (1)

Sunt numeroase i vizeaz proporii semnificative din totalul importurilor Inciden semnificativ mai mare la importul de produse agricole n raport cu cele manufacurate BN se concentreaz asupra unui numr limitat de domenii sectorializarea comerului internaional

Discrimineaz ntre partenerii comerciali, prin neuniformitatea tratamentului aplicat exporturilor

Sunt foarte variate. Sunt relativ mai netransparente Sunt dificil de abordat n negocieri. BN au o legalitate discutabil n raport cu normele sistemului comercial internaional (multilateral)

Se consider a fi justificate pentru a apra comerul corect (managed trade) n sensul c se argumenteaz c se adopt ca rspuns la comportamentul anticoncurenial al partenerilor; Sunt aplicate dei concurena perceput ca neloial produce, de cele mai multe ori, efecte pozitive; Se bazeaz pe prezumia c protecia este un drept al celor care o primesc i nu o concesie fcut acestora; Genereaz paradoxul c se consider a fi folosite n numele liberului schimb;

Au marele avantaj c, sub acoperire legal, dau posibilitatea selectivitii n alegerea intelor protecionismului;
Practicile comerciale considerate anticoncureniale i vizate de aceste msuri se diversific cu uurin i deci alimenteaz diversificarea BN; Aceste msuri prolifereaz i au determinani i n sfera comerului cu servicii i cu DPI; Sunt foarte greu de depistat i de cuantificat ca efect protecionist;

Influeneaz volumul fizic al importurilor, preurile bunurilor importate sau creeaz alte tipuri de obstacole.

Clasificarea BN
I.

Bariere netarifare care implic o limitare cantitativ direct a importurilor Bariere netarifare care implic limitarea indirect a importurilor prin mecanismul preurilor

II.

III.

Bariere netarifare care decurg din formalitile vamale i administrative privind importurile
Bariere netarifare care decurg din participarea statului la activitile comerciale Bariere netarifare care decurg din standardele aplicate produselor importate i celor indigene (obstacolele tehnice)

IV.

V.

I. Bariere netarifare care implic o limitare cantitativ direct a importurilor

Regulile comertului international interzice folosirea restrictiilor cantitative; ele pot fi totusi admise cu titlul temporar, pentru apararea situatiei financiare a tarii importatoare si echilibrarea balantei de plati, dar numai cu conditia administrarii lor intr-o maniera nediscriminatorie. Astfel de bariere sunt:

Interdiciile (prohibirile) la import Contingentele de import Licenele de import

Limitrile voluntare la export (VER)

Acordurile privind comercializarea ordonat a produselor

II. Bariere netarifare care implic limitarea indirect a importurilor prin mecanismul preurilor

Prelevrile variabile la import (taxele de prelevare) Preurile minime i maxime la import Impozitele directe i alte taxe cu caracter fiscal (barierele paratarifare) Msurile de retorsiune Depozitele valutare prealabile la import

III. Bariere netarifare care decurg din formalitile vamale i administrative privind importurile

Documentele i formalitile suplimentare cerute la import (nr. mare de documente i formaliti; formatul diferit al acestora; reguli greoaie de completare, penalizri pentru erori; personal insuficient sau insuficient calificat n punctele vamale; vmuirea doar n anumite puncte vamale limitate la numr, situate/dotate inadecvat, cu program redus, cu personal deficitar; documente necomunicate n prealabil; ne-acceptarea anumitor certificri standard i solicitarea expres a altora etc.)
Evaluarea vamal

IV. Bariere netarifare care decurg din participarea statului la activitile comerciale
Subveniile

Achiziiile guvernamentale: achizitiile de bunuri si servicii realizate de catre stat se transforma in bariere netarifare atunci cand firmele nationale au prioritate in fata celor straine in aprovizionarea organelor de stat.
Comerul de stat, monopolul statului i franizele exclusive: format din o suma de operatiuni de vanzare-cumparare efectuate prin intermediul firmelor, proprietate de stat. Monopolul de stat asupra importului anumitor produse: asupra importului anumitor produse permite limitarea importului si stabilirea unor preturi mai mari in cazul produselor care fac obiectul acestui monopol. Politici guvernamentale industriale i msuri de dezvoltare regional Finanri pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare i alte politici tehnologice Sistemul naional de impozitare i asigurri sociale Politici macroeconomice Politici n domeniul concurenei Politici privitoare la investiiile strine

V. Bariere netarifare care decurg din standardele aplicate produselor importate i celor indigene (obstacole tehnice)
Formate din norme sanitare si fitosanitare, de securitate si norme privind ambalarea, marcarea si etichetarea produselor.

Sistemele de evaluare a standardelor i conformitii

Normele de securitate (tehnice, de igien sau securitate a muncii) Normele privind ambalarea, marcarea i etichetarea Normele privind reclama i publicitatea

Normele tehnice i standardele industriale

Reglementate de acordul TBT (Technical Barriers to Trade) din cadrul GATT-OMC (iniiat n cadrul Rundei Tokio i reformat/completat n cadrul rundei Uruguay) Protejarea securitii i sntii umane Protecia animalelor i plantelor / mediului nconjurtor n general Prevenirea practicilor incorecte (de ex.: asigurarea informrii cumprtorului) Altele: viznd calitatea, armonizarea pur i simplu
MPR (Mutual Product Recognition) versus Armonizare (Harmonization)

Norme sanitare i fito-sanitare

Reglementate de acordul SPS (Sanitary and Phitosanitary Measures) din cadrul OMC, n vigoare din 1995