P. 1
Cap2.Reproducerea Formei Coroanelor Dintilor

Cap2.Reproducerea Formei Coroanelor Dintilor

|Views: 559|Likes:
Published by Alina Borta

More info:

Published by: Alina Borta on Jul 02, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/22/2014

pdf

text

original

Capitolul2 REPRODUCEREA COROANELOR DINTILOR

,,

FORMEI
,

Cunoasterea particularitatilor morfologice ale coroanelor dintilor contribuie la reproducerea exacta a Iorrnei anatomice, atat in cadrul procesului de studiu, cat si in cadrul conlectionarii protezelor dentare. Reproducerea formei anatornice a coroanelor dintilor urrnareste doua scopuri: 1) memorizarea formelor anatomice 9i a reliefului coronar in cadrul studiului didactic ~i elaborarea manoperelor necesare pentru a reproduce forma corespunzatoare: 2) reproducerea formelor anatornice la confection area protezelor dentareo In procesul didactic in acest scop sunt utilizate: a) desenul anatomic care reproduce relieful morfologic al tuturor supr afetelor dentare, fie separat sau concomitent, ceea ce contribuie la fixarea unei irnagini complexe a Iiecarui dinte in parte; b) desenul schematic care prezinta conturul geometric exact a1 Iiecarei supraiete coronare; c) modelajul direct folosind ghipsul sau ceara in scopul reproducerii vizuale a formei anatomice a coroanei dentare; d) modelaju1 dirijat care prevede transpunerea initiala a desenu1ui schernatic al Iiecarei supraiete a dintelui pe blocurile din ghips sau ceara cu inlaturarea ulterioar a a surplusurilor ~i finis area modelului, obtinand astfel forma anatomies deiinitiva a coroanei. Pentru reproducerea formelor anatomice respective la confectionarea protezelor dentare sunt utilizate urrnatoarele metode: a) modelajul prin tehnica aditiei cu ceara; b) modelajul prin tehnica aplicarii pastel or si cremelor respective. De remarcat Iaptul ca aceste metode pot fi utilizate si in scop didactic.

2.1. Principii generale de modelaj si instrumentarul necesar
Din metodele de reproducere a formei coronare a dintilor cea mai frecvent utilizata este modelajul dirij at, metoda adresata viitorilor specialisti cu scopul dezvoltarii deprinderilor respective in modelajul liber pentru a reproduce cu fidelitate morfologia ana tomica coronara in cadrul realizarii proteze1or dentare. Tehnica modelajului dirijat prevede utilizarea blocurilor din ceara sau din
68

ghips, cu dimensiuni de 30/15 mm pentru scara 1/1 sau 60/30. mm pentru scar a 2/2. Suprafetele blocului reprezinta suprafetele viitorului dinte, din care cauza ele se marcheaza cu prima litera a de~ numirii suprafetei dintelui: V - vestibular a, 0 - or ala, M - meziala, D - distala, Printr-o linie verticala pe bloc se noteaza trialtimea coroanei delimitand-o de radacina. Pe suprafetele axiale ale blocului, care reprezinta si coroana dintelui, se transpune in mm conturul geometric al Iiecarei supraiete coronare. Dupa schitele notate a supr aietelor coronare se reduce din volumul blocului obtin and astfel 0 figura geometrica cu supr afete plane asernanatoare cu forma anatornica a coroanei dintelui respectiv. Ulterior pe fiecare supraiata coronar a se transpun schitele contururilor morfofunction ale ale coroanei anatomice si se reduce volurnul necesar, Apoi prin finis are se rotunjesc toate unghiurile !?i prin sculptare se accentueaza detaliile de relief, obtinand astfel modelul care reprezinta structura morfologica a coroanei dentare respective. Pentru 0 orient are anatomies mai perfects atat in cadrul transpunerii desenului schematic, cat si in cadrul indepartarii materialului, este necesar ca oper atiunile sa se execute concomitent pe cate doua suprafete opuse: M-D sau V-O. . Pentru modelajuI de instruire sunt utilizate diverse instrumente confection ate de obicei din metal, cu manerele din material plastic sau elastic. Dotarea minima cu instrumente este reprezentata de: cutitul de ghips, bisturiuri mic si mare, spatule tehnice sau de modelat, benzi de hartie abraziva, un creion chimic. Pentru modelaj sunt necesare si diverse surse de caldura, cum ar fi lam pile cu alcool sau instalatiile gaz-metan cu 'becuri bunsen. Sursele de caldur a sunt utilizate in tehnicile care prevad utilizarea cerii si a aliajelor user fuzibile. Pentru obtinerea modelului care reprezinta copia pozitiva a campului protetic pe care se executa proteza se folosesc diverse truse de instrumente, specificul car ora depinde de tipul de modelaj. In prezent sunt elaborate 0 serie de truse de modelaj standardizate, c1asificate in instrumente de aditie si instrumente substractive. . Prin incalzir ea instrumentelor de aditie se realizeaz a transportarea si depunerea picaturilor de ceara, volumul caror a depinde de diametrul capatului activ (Iucr ator) al instrumentului. Aceste in-: strumente au forma diver sa, cu extremitati mono- sau biactive, ceea ce permite aplicarea cerii fara dificultati. Instrumentele substr active sunt utiIizate in procesul de reducere a volumului sau la accentuarea reliefului coronar, nefiind sup use incalzir ii. Aceste instrumente diiera ca forma, avand ambele extrernitati active sau numai una, fiind sub forma de conuri, spatula sau sapaligii. Extrernitatile active sunt bine ascutite si taioase, Hicand posibila sculptarea santurilor intercuspidiene, a fosetelor cuspizilor ;;i nivelarea marginilor modelului. Trusele de instrumente utilizate sunt cele standar de sau pot fi improvizate si realizate din diferite instrumente stornatologice in conditii de Iaborator. , 69

Pentru obtinerea modeIuIui prin tehniea aplicar ii pastelor, eremeIor ~i in special a portelanului sunt utiliz ate truse de instrumente alcatuite din: instrurnente de mentinere ~i f ixare. a machetei; instrumente de aplicare a materialului pentru modelare, instrumente de vibrare ~i instrumente substr active. Instrumentele de meniinere $i fixare sunt reprezentate de pense eurbe sau drepte eu dinti de diferite dimensiuni. Aeeste instrumente sunt confectionate din aliaj dur inoxidabil, au varful activ ascutit, ceea ce permite fix area lucrarii protetice eu 0 supr alata foarte mica in vederea aplicar ii materialului pentru model are. Instrumeniele de aplicare sunt reprezentate de pensule couleetionate din par moale si fin de diverse dimensiuni (de la «0» pana 1a nr. 14). Cu ajutorul aeestor pensule se aplica strat cu strat rnaterialul folosit pentru model are, tnlaturand toto data si surplusurile de materral. Ca instrumente de aplicare pot fi utilizate si instrumentele de aditle fabricate din sticla. Instrumentele de oibrare au partea activa sub forma de surub sau de ciocanase. La utiiiz area acestor instrumente pot fi realizate rniscari de vibrare, care dirije'az.a patruriderea materialului in toate detaliile, evitandu-se formarea bulelor de aer ~i acurnularea Iichidului (tnlaturat definitiv cu ajutorul hartiei de filtru sau a tifonului) . Instrumentele de substraciie sunt utilizate pentru aecentuarea relieiului morfologie, cat si pentru inlaturarea surplusului de rnateria!. Extrernitatile active ale acestor instrumente au forma de ace, sulite, lame taioase etc.
I

2.2. Modelajul

dintilor

incisivi

superiori

si inferiori

Ineisivii superiori in nurnar de 4 (doi centrali si doi laterali) dupa cum s-a mention at au aproximativ aceeasi forma si 'acelasi relief .morfologic, cu unele deosebiri de detaliu. Pentru modelajul dirijat la seara de 1/1 este utiliz at blocul din ghips sau ceara de forma par alelipipedului care are dimensiuni de 30/15 mm, iar supr afetele lui sunt marcate prin literele corespunz atoare (M, D, V, 0). Pe Ietele paralelipipedului se noteaz a inaltimea coroanei de 10 mm si se contureaz a printr-o linie orizontala care marcheaza si limita coroana-radacina (fig. 42, 'a). Pe fat a superioara a blocului corespunz atoare supraietei incizale se deseneaz a un dreptunghi cu laturile V-O=7 mm si M-D=9 mm. Dupa conturul laturilor rnarcate ale dreptunghiului, se reduc din volum supr afetele axiale prin inlaturarea materialului pana la lini'a de mareare coroana-radacina. .Asttel obtinern uri paralelipiped cu dimensiunile Iaturilor de IOX9X7 mm care Iorrneaz a partea coronara a incisivilor superiori. In eontinuare pe suprafetele axiale coronare se tr anspune desenul schematic al Iiecarei supr afete in parte. Transpunerea desenului schematic consta in notarea distantelor dintre diierite puncte sau linii care alcatuiesc desenul geometric al suprafe70

telor coronare. La transpunere'a desenului schematic al supraietelor coronare incisivale, laturile de 7 mm ale paralelipipedului se impart in doua jumatati egale printr-o linie punctata. Linia obtin uta .serveste ca reper pentru transpunerea desenului schematic: pe supraletele proximale M si D. Atat pe supra fat a mez iala, cat si pe ceil. distala desenul schematic se transpune identic. In acest scop laturile paralelipipedului situate spre supralata V se impart in doua jurnatati inegale de 7 mm ~i 3 mm si se marcheaz a prin. punete. 'Portlunea mare alcatuieste zona superioara coronar a, iar cea mica - infer ioar a. La fel este imp artita si latura situata spre suprafata in 6 mm si 4 mm. De la linia punctate a supraletelor proximale spre latura or ala si vestibular a se noteaz a pe linia de marcare coroana-radacina cate un punct cu 0 departare de 3 mm, iar pe latura superioara un punet cu 0 dep artare de 1 mm spre oral si altul0,5 mm - spre vestibular. Punetele marcate se unesc cu linii drepte intre ele (fig. 42, b). Dupa trasarea liniilor de pe ambele supr aiete M si D se reduce volumul de material cu dncepere de la latura superioar a spre Iinia de marcare coroana-radacina. Reducerea in volum a rnaterialului se realizeaz a cu bisturiul sau ell cutitul de ghips conform conturului Iiniilor trasate de pe suprafetele M si D. Dupa indepartarea materialului pe supraletele axiane V ~i ale partii coronare se transpune desenul schematic al

v-a

a

a

9

c
Fig .. 42. Schema " rnodelajului dirijat 'aI incisivilor in text) centrali

d
superior! (explicatie 71

7
.~

J

~
{
,~

9
9

~ a
:1

V

b

v
c
Fig. 43. Schema modelajului dirijat al incisivilor in text) laterali superiori

d
(explicatie

!

suprafetelor vestibulara si or ala. Pentru obtinere'a desenului schematic al supr aietei vestibulare tnaltirnea laturii suprafetei V situate spre supraiata M se imparte in doua parti inegale de 3,5 mm situata spre zon'a superioara si de 6,5 mm situata spre cervical, iar inaltirnea latur ii situate spre supr aiata M - respeetiv de 6 mm si 4 mm. In zona unghiului format de -Iatura superioara '§i latura distala 'a suprafetei V se marcheaz a un punet cu 0 departare de 0,5 mm fata de latura superioara ~icu 2 mm fata de Iatura distala, Pe linia de rnarcare coroana-radacina se rnarcheaza un punet cu 0 departare de 1,5 mm de Ia l atur a mez iala si cu altuI de 0,5 mm de la latura distala. Teate punctele rnarcate sunt unite Itntr~ eIe prin linii drepte. La transpunerea desenului schematic pe suprafata 0 inaltimea Iaturii meziaIe a supraletei 0 este marcata printr-un punet cu 0 departure de 3 mm de la latura superio'ar a. In zona unghiului format de latura superioara si latura distala a suprafetei 0 .se rnarcheaz a un punet cu 0 departare de 0,5 mm fata de latura superioara si cu 2 mm fata de latura distala, Pe Iinia de marcare coroana-r adacina se marcheaz a un punet cu 0 depart'are de 3 mm de la latura distala si altul de 3,5 mm de la cea rneziala. Punctele marcate sunt unite prin Iinii drepte (fig. 42, c). Dupa
72.

Q

cFig. 44. Schema modelajului dirijat a1 incisivilor In text) centra li inferiori (explicatie-

desenu1 schematic a1 supraietelor se reduc din volum surp1usurile de material. Pe rnarginea inciz ala a supraietei vestibulare se: marcheaz a doua puncte: unul situ at distalcu 0 departare de 3,5 mm de la marginea distala si altul cu 2,5 mm de la marginea mez iala, intre care se creeaz a 0 departure de 3,0 mm. Din aceste puncte se traseaz a vertical doua "Iinii punctate care continua pana la linia ce marcheaza convexitatea maxima a suprafejei vestibulare. Din. aceste extrernitati sunt trasate cate doua linii care ating marginea inciz ala la 0 dep artare de 0,5 mm fata de liniile verticale (fig. 42, d). Dupa traseuI liniilor se reduce rrraterialul, realiz and un san] triunghiular. Astlel obtinern figura schernatica geometries a tuturor suprafetelor coroanei incisivului central superior. In continuare prin Iinisare si sculptare se rotunjesc toate unghiurile si se redau detalii de relief morfofunctional coronar. Incisivii -later'ali superiori sunt modelati dupa aceeasi tehnica ca si cei centrali, deosebindu-se de incisivii centrali doar prin dimensiunile mai mici, de aceea vom prezenta numai desenul schematic eu dimensiunile corespunzatoare ale acestor din]i (fig. 43, a, b, c, d).

v-o

6

9,4 .

v
a
It 1,5 1,5

c
Fig. 45. Schema modelajului

dirijaf al incisivilor in text)

laferali inferiori

(explicatie

Incisivii centrali ~i lateral! inferiori au forma de dalta sl dimensiuni mai mici decat incisivii laterali superiori. Pentru modebjul dirij at a'l acestor din]i blocul din ghips sau ceara se pregateste dupa aceleasi principii generale ca sl pentru incisivii superiori, deosebindu-se doar prin relieful morfologic mal putin pronuntat, din care cauza modelajul este mal usor de realiz at prin sculptare (fig. 44, a, b, c si 45, a, b, c).

2.3. Modelajul

caninilor

superiori

si inferiori

Pentru model area caninrlor superiori pe blocul din ghips SaU ceara se noteaz a inaltimea coroanei de 9,5 mm ~i se contureaz a [irnita coroana-radacina printr-o Iinie orizontala (fig. 46, a). Pe suprafata superioara a partii coronare se deseneaza un dreptunghi cu laturile V-O de 8 mm si M-D de 7,6 mm. Dupa contururile marcate se reduce din volum rnaterialul de pe toate: supraletele axiale pana la linia de marcare coroana-radacina. Ulterior laturjle V-O se impart in doua parti egale si se contureaz a cu 0
74

c
Fig. 46. Schema modelajului dirijat al caninului superior (explicatie in text)

linie punctata suprafetele M-D. Pentru transpunerea desenului schematic supraietele M si D sunt notate cu urrnatoarele repere: pe latura superioara se noteaz a doua puncte de ambele par]i ale liniei punctate 1a 0 departare de ea de 1,5 mm; fiecare latur a orala $i vestibular a se rnarcheaz a cu cate un punet situ at la 0 departure de 6,5 mm de supraiata superioara; pe linia de marcare coroanaradacina - doua puncte situate l'a 0 departare de 0,5 mm fata de laturile V-O. Punctele notate sunt unite prin Iinil drepte dup a care se inlatura surplusurile de material (fig. 46, b). Latura superioar a (ocluz ala) a supr aietei V este marcata prin doua puncte: unul distal la 0 dep artare de 3 mm fata de latura distala si altul mezial la a departare de 2 mm fata doe'Uatura rneziala. Pe latur a rnez iala de asemenea sunt marcate doua puncte, unul l'a 0 distanta de 1,5 mm fata de latura superioara si altul la 0 distanta de 6 mm fata de linia de marcare coroana-r adacina. L'atura distala, asernanator laturii meziale, este marcata cu un punct la 0 distants de 2 mm fata de latura superioara si altulla 0 distanta de 5 mm, fatal de linia de marcare coroana-radacina. Linia de marcare coroanaradacina a supraletei V este de asemene'a rnarcata cu doua puncte situate la 0 departare de 1 mm fata de latura meziala si fata de cea distala. Punctele marcate pe suprafata V se unesc intre ele cu linii drepte. La tr asarea desenului schematic pe supraiata 0 la Inceput este marc'ata latura superioar a prin doua puncte, unul si75·

c
Fig. 47. Schema rnodelajului dirijat al caninului inferior (explicajie in text)

tuat distal la 0 departare de 3 mm fata de latur a distala ~i altul mezial la 0 departare de 2 mm fata de cea mez iala. Laturile distala ~i meziala sunt marcate cu cate un punet situate la 0 distanta de 6 mm ~i 7 mm fata de latura superioara. Pe lini'a de marcare coroana-radacina sunt notate doua punete, arnbele situate la 0 distanta .de cate 2 mm fat a de Iaturile mezi ala ~i dJistala. Punctele marcate sunt unite cu linii drepte dupacare se reduce din volumul rnateri alului (fig. 46, c). Indepart'area surplusului de material se realizeaz a in asa mod ca suprafetele proximale sa fie usor convexe. Pentru a obtine 0 convexitate in sens orizontal materialul se taie de-a lungul marginilor vestibulare M-D. Prin operatiile de Iinisare ~i sculptare se rotunjesc toate unghiurile obtinute si se redau detalii de relief morfologico Caninii inferiori se deosebesc de cei superiori prin dimensiuni si convexitati mai putin accentuate. Modelajul dirijat se efectueaza ca in cazul caninului superior (fig. 47, a, b, c).

76

2.4. Modelajul

premolarilor

superiori

Invederea modelarii primului premolar superior, pe bloeul din ghips sau din ceara se noteaz a ·ina'ltimea eoroanei, fiind egala eu .8 mm, iar pe supraiata superioara se contureaza un dreptunghi eu [aturile 9 mm si M-D -7 mm (fig. 48, a). Dupa eonturul marcat se reduce din volumul tuturor suprafetelor axiale, L'aturiIe V-O sunt impartite in par]i ega Ie ~i printr-o linie punctate se contureaz a suprafetele ocluz ale M si D. Pe Iaturile supr aietelor proxirnale M si D se marcheaza puncte identice astfeI: pe latura superioara (ocluz ala) un punet eu 0 departare de 1 mm de la latura vestibulara, altul pe linia punctata situat Ia 0 distants de 2 mm de Iatura superioara ~i al treilea punet la 0 distants de 1,5 mm de Ia Iatura oral a si 0,5 mm de Ia eea superioara. Pe latura vestibuilara se noteaz a un punet la 0 departure de 2,5 mrn de la linia de mareare coroana-radacina, iar pe latura or ala altul=-- la 0 depart'are de 2,0 mm de la aeest nivel. Pe linia de mareare coroana-r adacina se noteaz a cate un punet Ia 0 departare de 0"5 mm fat a de Iaturile vestibulara si or ala (fig. 48, b). Toate aceste punete sunt unite prin linii drepte, ce servesc ea repere de reducere din volumul suprafetelor M si D.

v-o -

7

c
Fig. 48. Schema modelajului dirijat

al primului premolar superior (explicatie in
texf) . 77

La transpunerea desenu1ui schematic pe suprafata V, initia] este rn'arcata 1atura superioar a cu un punct situat 1a 0 departare de 3 mm fat a de latur a distala si cu altul situat lao 0 departare de 2 mm fat a de 1atura mez iala. Latura mez iala se marcheaz a cu un. punct situat la 0 distants de 1 mm fata de latura superioar a si Cll altu1 'la 4,5 mm fata de linia de marcare coroana-radscina. Latura distala se marcheaz a cu puncte identice situate Ia 0 distants de 1,5 mm si respectiv 4 mm fata de aceleasi 1aturi. Punctele marcate pe supraiata V se unesc intre ele cu linii drepte. Ulterior se marcheaz a supraf ata 0 prin aplicarea urrnatoarelor rep ere pe laturile ei. Latura superioara este rnarcata prin doua puncte situate 1a 0 departure de 2,5 mm fata de laturile meziala si distala, Latura mezi ala se marcheaz a cu un punct situat 1a 0 distanta de 1 rnrn fata de latura superioara si cu altu1 1a 0 distanta de 3,5 mm fata de Iinia de marcare coroana-radacina. Latura distala este marcata cu puncte identice ca si cea rnez iala situate la distante respective de 1 rnrn si 4 rnrn. Pe Iinia de rnarcare coroana-r adacina se marcheaz a doua puncte situate 1a 0 distants de 1 mm fata de marginile meziala ;;i distala. Dupa unirea punctelor cu linii' drepte se reduce din volumul suprafetelor V si 0 (fig. 48, c). Pentru grupa dintilor 1aterali este necesar de transpus desenul schematic si pe Iat'a ocluz ala, La primu1 premolar superior el este

o
M

D

v

c ,
Fig. 49. Schema 78 modelajului dirijat al premolarului text) doi superior

d
(explicatie iIt

transpus ,astfel: latura vestibulara a supr afetei ocluzaleeste marcata cu doua puncte: unul situ at la 0 distanta de 2 rnm fata 'de latura meziala ~i 'altul - de 3 mm fat a de latura distala. Latura ora1a este marcata la Iel prin doua puncte situate la distanta de 2 mm fata de laturile mez iala si distala. Pe latura mezi ala sunt marcate doua puncte: unul situat l'a distants del mm si altul de 3 mm fat a de latura vestibulara, iar pe Iatura distala la fel sunt marcate doua puncte, Insa situate la 1,5 mm si 4 mm fat a de latura vestibulara (fig. 48, d). Dupa unirea punctelor prin linii drepte se iniatura surplusurile de material, iar prin finis are si sculptare se rotunjesc unghiurile si se reda relieful morfologic corespunz ator. Pentru prernolarul doi superior mcdelajul este realiz at asernanator prirnului premolar (fig. 49, a, b, c, d).

2.5. Modelajul

premolarilor

inferiori

Premolarii inferiori in linii generale se modeleaz a ca si cei superiori, tnsa datorita faptului ca convexitatea Ietelor vestibulare a prernolarilor inferiori inclina cuspizii vestibulari spre lingual aducandu-i aproximativ pana la axul vertical' al dintilor, suprafe[ele proximale nu vor fi Impartite imaginar in doua parti egale,

Fig. 50. Schema

c
modelajului dirijat al primului text) premolar inferior

d
(expllcatie in

M 2

v
c
Fig. 51. Schema rnodelajului dirijat al premclarului text) . doi inferior

d
(explicatle ill

ci III doua parti inega1e. Asadar, pentru primu1 premolar inferior Iini'a punctata intercuspidiana va fi tr asata pe supraietele M si D ale b1ocu1ui 1a 0 distants de 1,5 rnrn. fata de l atura orals, iar pentru premo1arul doi inferior 1a 0 distanta de 2 mm. Tr anspunerea desenu1ui schematic se va realiza dupa cum este indicat in figurile 50, a, b, c, d si .51, 'a, b, c, d. . . .

2.6. Modelajul

molarilor

superiori

Pentru modelarea prirnului molar superior se noteaz a pe bloc inaltimea eoroanei 7,5 mm ~i se contureaz a lirnita coroana-radacina. Pe supr af ata ocluz ala a blocului se deseneaz a un romb eu laturile M si D de 11,7 mm si ce1e V si 0 de 10,2 mm. Aceste laturf formeaz.a patru unghiuri: doua unghiuri ascutite deaproximativ 75° formate - unul 1a intalnirea laturilor V cu M si altu1 Ia intalnirea Iaturilor 0 eu D si doua unghiuri oblice formate - unul 1a tntalnirea Iaturilor M cu 0 si altul la intalnirea Iaturilor D cu V. Dupa conturarea 'acestui romb se reduce din vo1umu1 suprafetelor axia1e coronare (fig. 52, a). Pentru 0 redare mai Iidela a dirnensiunilor cusp'iz'ilor, a gradului de Inclinare ~i a aranj amentu1ui lor topograiic si moriofunctional in arcada dentara, supraietei ocluz ale a blocului i se reda un plan inclinat. Inacest scop pe laturile supraIetelor axiale coronare se .marcheaz.a puncte situate mai jos de la80

Fig. 52: Schema

mode!aju!ui

dirijat

text)

aJ primu!ui

molar superior

(explicatie

tn·

turile superioare ocluz'ale astfel: pe latura M-O 0,5 nun; 0-])1 1 mm; D-V 0,5 mm. Aceste puncte se un esc printr-o linie continua care porneste din varful unghiului format de laturile ocluz ale vestibulara ~i mez iala trasata pe suprafetele axia1e M, 0, D, V. Dupa acest marcaj se reduce din volumul supr aletei oc1uzale mic-. sorarid concomitent si dimensiunile verticale ale supr'aletelor axiaIe M, 0, D si V, obtinand astfel planul inclinat a1 suprafetei ocluzale. Ulterior suprafetele coronare proximale M si Dale blocului se impart in doua parti egale ~i se transpune desenul schematic al supraietelor coronare meziiaHl si distala conform desenului sidimensiunilor indicate pe fig. 52, .b. Pentru a transpune desenu1 schematic .pe supr afetele axiale vsi 0, initial ele sunt timpartite in cate doua . parti inegale: meziovestibulara de 5,2 mm si mezioor ala - de 6,2 mm, iar celedistovestibulara de 5 mm si distoorala - de ~ mm ~i se marcheaza prin linii punctate. Dup a aceasta se aplica punctele de marcaj conform dimensiunilor indicate in fig. 52, c, se contureaza desenuI schematic si se reduce din volurnu1 suprafetelor V ~i O. In continuare se marcheaza supraiata ocluzala dupa dimensiunile desenului schematic al fig. 52, d, se lnl atur a surplusurile de material; ·~i se accentueaz a relieful rnorfologic al tuturor suprafejelor coro6
Gb. Barsa, I, Postolacbl

8t

b

c
Fig. 53. Schema modelajului
dirijat al molarului

·V
doi superior (explicatie

d
in text) .

.nare corespunz ator structurii anatornice coronare a prirnului molar superior. Nota: Intersectia liniilor punctate de pe supraietele ocluzale ale molarilor superiori si inferiori indica diverse variante de. situare topograiica a santurilor intercuspidiene unul fata de altul. Modelajul .molarului doi superior este realizat dupa aceleasi principii generaIe ca si in cazul primului molar cu uneIe deosebiri de detaliu morfoIogic (fig. 53, a, b, c, d).

2.7. Modelajul

molarilor

iriferiori

Pentru model area primului molar inferior, dupa marcarea pe blocul de modeIat a tnaltimii coroanei, pe suprafata ocluzala a blocului se contureaza un dreptunghi cu l aturile 11,2 mm si M--:D - 10,3 mm, dupa ce se inIatura surplusurile de material de pe supraletele axiale coronare (fig. 54, a). Suprafetele M si D sunt impiir tite in doua par] i inegale (una or ala de 4 mm si alta vestibular a de 6,3 mm) si se contureaza prin !iniipunctate. Dupa trasarea acestor !inii se transpune desenul schematic al supraietelor coronare M si D conform .dimensiunilor indicate in fig. )54, b ;;i se reduce din voIumuI acestor supraiete, Transpunerea desenuIui schematic pe suprafetele V ~i 0 se realizeaza dupa marcarea liniilor punctate conform desenului schematic din fig. 54, c, iar pe sup-

v-o -

82


V'

3

·1

b
05

i
0
0,5

I
D

fA

4
3,5

2

c
Fig. 54. Schema modeJajuJui dirijat al primului

d
molar inferior

v
(explicatte in text)'

raiata ocluzala conform desenului din fig. 54, d. Prin reducerea din volum a supr aietelor coronare obtinern conturul geometric at prirnului molar inferior, iar prin finisare si sculptare se reda relieful morfologic corespunzator supraletelor coronare. Modelajul molarului doi inferior este realiz at dupa aceleasr. principii ca si in cazul primului molar inferior (fig. 55, a, b, c, d) ~

2.8. Modelajul

prin tehniea

aditiei eu cear a

Dupa cum s-a mention at, modelajul dintilor sl in special modelajul prin utilizarea cerii urrnareste un dublu scop: didactic ~i protetic. Dad rnodelajul dirijat se eiectueaz a pe blocuri, modela[ul prin utilizarea cerii se realizeaza pe dinti (modele) prepar ati in vederea utilizar ii microprotezelor. Modelajul prin tehnica .aditiei cu cear a prevede doua concepti]: clasica ~i moderna. Concepti a clasica prevede utilizarea urrnatoarelor tehnici in procesul de reproducere a formei anatomice a coroanei dentare; a) tehnica prin picurare, la executarea careia ceara Iluida se depune pe bontul preparat prin picurare progresiva (picatura cu picatur a) cu ajutorul spatulei sau al altui instrument pana se ajunge la volumul si forma putin mai mari decat ale dintelui natural; dupa r acirea cerii prin razuire, folosind ca instrument spatula sau un bisturiu, se reda conturul morfologic, obtinandu-se volumul co83.

b
0,5

o
5
4,5

0,5

,

M

D

c
Fig. 55. Schema modelajului dirijat al molarului

d
doi inferior

v
(explicatie in text)

• respunz ator al dintelui modelat; b) tehnica racirii progresive a cerii asociata cu tehnica prin picurare, conform careia bontul dintelui preparat este introdus in cear a fluida; prin introducerea repetata a bontului in ceara fluid a ea se solidifica progresiv Iormand o capa cu grosimea peretelui ce depinde de numarul straturilor de . ceara solidificata: ulterior, peste aceasta capa se pleura cear a con. form metodei descrise anterior, pana la obtinerea formei aproxirnative a dintelui, urrnata de r azuire pentru red area aspectului morfologic corespunz'ator; c) tehnica aplicarii cerii plastificate, pentru rea liz area careia se utilizeaza un paralelipiped obtinut din ceara plastificata prin incalzire. progresiva la flacarji sau in baia de apa calda ~i aplicat pe bontul preparat sau in bresele interdentare. Prin taiere se inlatur a surplusurile de ceara (dupa tehnica modelajului dirij at), pana la obtinerea formei aproximative a dintelui, apoi prin razuire se red a forma anatornica si rnorfologica corespunzatoare a dintelui respectiv. Aceste tehnici clasice aplicate la modelajuI dintilor au' fost abandonate si in prezent sunt prop use tehnici noi orientate spre redarea exacta a reliefului dentar respectandu-se nu numai indicii ana tomici, dar si cei functionali. Tehnicile moderne prevad model area dintelui in articulator. Procesulincepe cu modelarea supraietei ocluzale prin aditia de ceara picatur a cu picatura. Asadar, treptat se modeleaza dintele pe baza unui sistem program at de lucru. Ceara se depune prin picurare astfel incat forma anatornica a Iiecarei suprafete dentare poar84

b
Fig. 56. Forme geometrice

(~\

.

c
picurare:

din cear a realizafe prin b - creasta; c - can.

a - semicilindru;

ta un caracter individual. Pentru a utiliza aceasta tehnica corect tehnicianyl ~rebuie sa cunoasca initial cum se pot realiza prin picurare diferite for~e geometrice din ceara. Astfel prin aplicarea pe suprafata bontului prelucrat a unor picaturi de ceara juxtapuse in sens onzont~l, obtinern un semicilindru cu muchii rotunjite (fig. ?6, ~~. La J~xtapun~rea picaturilor atat in plan orizontal, cat si III pl'an vertical obtinern creste (borduri}, varful carora nu este rotunjit, ci este sub forma de muchie (fig. 56, b). Prin depunerea succesiva a picaturilor in sens vertical obtinern un con (fig. 56, c). Pe baza acestei tehnici pot fi realizate diferite forme arhitectonice, care depind de directia si planul suprapunenii picaturidor de cear a. Aceste forme sunt utilizate in vederea redarii fidele a reliefului dentar. Prin urmare, pentru obtinerea caracterelor morfologice si functionale individuale, marginile supraietei ocluzale se Iorrneaza, prin aplicarea cerii, in forma de creste, procedeu care in liter atura este cunoscut ca formarea <gurii de peste» (fig. 57, a). Dupa aceasta urrneaza procesul de reconstruire a cuspizilor. Cuspizii sunt aranj ati conform principiilor functionale si forma lor este redata prin aplicarea cerii in forma de con (fig. 57, b). Ulterior, prin depunere succesiva a picaturilor de ceara se reda aspectul morfologic al supraietelor vestibulara, or ala si tproximale (fig. 57, c), urrnata de etapa Iinisarii reliefului morfologic respectiv. Ultima etapa de modelare consta in accentuarea reliefului ocluzal cu ajutorul instrumentelor cu varf foarte ascutit (fig. 57, d). in scopul confectionarii pieselor dentare prin metoda de~ t~rnare, sunt utilizate in procesul de modelare a machetelor placi . sau discuri din material plastic .. Din aceste elemente de modelat sunt realizate asa-numitele cape prin u!mat~arAea tehnica: dis~uJ .~e incalzeste deasupra unei surse de cal dura, rn vederea realtz~ru p:ocesului de plastificare, apoi impreuna cu bontul. rnodelului ~e Illtroduce vertical intr-o chiuveta umpluta cu material de cornprrmare
v

85

d
Fig. 57. Principii de modelaj prin Iehnica aditiei de ceara: a - gura de peste (cresteJe marginale ocluzale); b - forma cuspiziIor; c - realizarea supra letelor vestibulara, orala ~i proxirnale: d - accentuarea reliefului ocIuzaI

de tipul Kerarnoplast sau Adapt. Acest material preseaza discul realiz and un contact intim cu supr afetele bontului, redand astfel forma lui. Dupa racire capa se deplaseaza de pe bont ~i se taie rnarginile m ai sus Cll 0,5-1,0 mm de colet Cll Ioarlecele, apoi cap a, fiind imbracata din nou pe bont, se adapteaz a 1a colet prin picurare Cll ceara Iluida. Ulterior prin tehnica aditiei de cear a se depune progresiv pe peretii capei volumul necesar de cear a ~i se reda forma anatomies corespunzatoare dintelui respectiv.

2.9. Model ajul prin tehnica aplicar ii pastelor si cremelor
Aceasta tehnica a fost irnaginata pentru confection area coreanelor din portelan si metalocer arnica, iar in prezent este utiliz ata si la realizarea unor coroane din acrilate sau cu cornpozitie specia-lao Conform acestei tehnici, pastele (care sunt preparate prin amestecarea pulberii substantei respective cu lichid) sunt aplicate. cu pensula strat cu strat, procedura insotita de rniscari de vibrare pentru 0 con dens are suficienta a materialului ~i evitarea acumLlilarii lichidului. Tehnica aplicarii pastelor este identica cu tehnica modelar ii prin aditie de cear a, insa depunerea acestor paste solicita respectarea unor principii, sistematizate si descrise de McLean J. M. in a. 1974.
86

ea stratul precedent de pasta sa se usuee, fi- ' noi portiuni pot sa se formezein profunzime bule de aer, care nu pot fi lnlatur ate ehiar si la 0 eondensare puternica. , - Pastele umede usor se condenseaz a, Hindea tensionarea lichidului la supraiataIipeste usor partieulele componente. - Nu se recornanda aplicarea pastei in portiuni mari, deoarece se pot forma bule de aero . - Nu se admit vibr ari puternice sau miscari iuti eu pensula, deoareee in asemenea eazuri poate surveni strarnutarea straturilor de pasta aplieate si deci nu pot fi obtinute nuantele coloristice solicit ate. - Nu se recomanda aplicarea pastelor in incaperi foarte calduroase, Iiindca in asemenea conditii de temperatura pasta se usuca rapid. Pasta uscata astfel poate fi umezita, 'dar daca s-au format pori eu aer, liehidul nu-i poate inlatur a. - Pentru obtinerea unor rezultate satislacatoare este necesar ca -ln proeesul de model are sa fie Iolosite pensule de ealitate tnalta, coniectionate din par moale si fin. '.' - Nu se admite depunerea noului strat prin cantitati mari de pasta, Iiindca intinderea lui pe supraiata po ate iniluenta negativ nuantele colorist ice. . . - Se recomanda apliearea pastelor dupa tehnologia aditiei cerii prin pieurare.
indca la apliearea unei

-

Nu se permite

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->