Sunteți pe pagina 1din 35
Capitolul 3 MATERIALE UTILIZATE LA REALIZAREA PROTEZELOR DENTARE La confectionarea protezelor dentare si aparatelor ortodontice sunt utilizate diverse materiale, care in dependenta de scopul in care sunt utilizate se impart in materiale de baza si materiale auxi- liare. In categoria materialelor de baza sunt incluse cele din care se confectioneaza protezele dentare, aparatele ortodontice sau alte dispozitive ortopedice. Materialele auxiliare sunt utilizate la diverse etape de confectionare a lucrarilor protetice respective. Datorita faptului ca la utilizarea acestor materiale ele vin in contact intim, fie temporar sau permanent, cu ftesuturile cavitatii bucale, indiferent de categoria la care apartin, materialele respec- tive trebuie sd posede insusiri ce ar corespunde urmatoarelor ce- rinte medico-biologice generale: sd nu exercite actiune toxica si chimica asupra {esuturilor cavitat{ii bucale; sa aibé o reactie neutra la actiunea salivei si a componentelor substantelor nutritive (ali- mentare); sa fie tolerate biologic de {esuturile cdmpului protetic si a cavita{ii bucale; s4 nu producd senzatii gustative si miros nepla- cut; s4 nu posede agenti alergenici; materialele de bazd trebuie usor sd se supunad actului de autocuratire si curatire igienicd in condifiile mediului bucal. Fiecare material in parte trebuie si posede proprietati meca- nice, fizice, chimice si tehnologice individuale. Particularita{ile mecanice exprima capacitatea materialului de a opune rezisten{a maxima actiunii diverselor forte executate asup- ta lui pentru a-l deforma sau faramita. Proprietatile mecanice in- globeaza urmatorii indici: rezisten{a, durabilitate, elasticitate, vis- cozitate, plasticitate, fragilitate. Rezistenta este determinataé de proprietatea materialului de a rezista la actiunea fortelor din exterior. Durabilitatea exprima pro- prietatea materialului de a se opune tendintei de patrundere in el a unui alt material. Elasticitatea este determinataé de proprietatea materialului de a reveni la forma initiald dupa incetarea ac- tiunii fortelor externe. Viscozitatea este influenjaté de proprietatea materialului de a rezista la actiunea diverselor lovituri. Plastici- tatea materialului este exprimata de proprietatea lui de a capata forme noi la actiunea diverselor forte. Fragilitatea exprima proprie- 88 S tatea materialului de a se faramija la actiunea fortelor executate asupra lui. Proprietatile fizice sunt exprimate prin temperatura de topire si de fierbere, conductibilitatea termica gsi electricd, culoare, luciu, efecte optice, coeficienti de dilatare si contractie termica etc. Proprietatile chimice sunt determinate de compozifia chimicd a materialului, structura re{elei cristaline, rezistenta la coroziune si la actiunea diferitilor agen{i chimici, gradul de oxidare etc. Solicitarile tehnologice prevad acele calitati ale materialului ca- re permit realizarea proceselor tehnologice in condifii speciale. 3.1. Materiale amprentare Confectionarea protezelor dentare, a aparatelor ortodontice si ortopedice solicité in toate cazurile amprentarea campului prote- tic. Fara o amprentare fidela devine imposibila realizarea unui mo- del exact si respectiv a unei lucrari protetice calitative. Pentru ob- tinerea amprentei campului protetic sunt utilizate diverse materiale amprentare care dispun de anumite proprieta{i. De mentionat insa ca indiferent de provenienta acestor materiale, de compozitia chi- mica si de calitatile lor fizice exista cateva criterii medico-tehnice generale care determina posibilitatea utilizdrii materialului ampren- tar: — Materialul utilizat trebuie sa redea fidel contururile parti- lor dure si moi ale campului protetic. — Sa nu-si modifice volumul in procesul de priza si nici ulte- rior, pana la realizarea modelului. — Sa nu se deformeze la etapele de demulare (indepartare) de pe campul protetic, transportare si turnare a modelului. — Sa fie dur, casabil, sau elastic, si posede rezistenta la pre- siuni gi sa revina la pozifia initiala dupa incetarea presiunii. — Timpul de priza sa fie redus in condifiile umiditatii si tem- peraturii din cavitatea bucala. — Usor sa se preseze pe campul protetic si sé se desprindad usor de pe el. — Sa nu actioneze nociv asupra {esuturilor campului protetic, ca rezultat al proceselor chimice si termice ce se declanseazi in cadrul prizei. — Sa nu manifeste proprietaji toxice ce ar actiona asupra fe- suturilor cavitatii bucale. — Sa nu adere la materialele utilizate la turnarea modelului $i usor sa se desprinda de ele. In prezent exista un asortiment bogat de materiale amprentare cu diverse proprietati chimice. Fiecare material de amprentare dis- pune de proprieta{i caracteristice pozitive si negative, permifand astfel utilizarea materialului respectiv in diferite situa{ii clinice. Din aceste considerente specialistul trebuie s4 cunoasca indicii pro- prietafilor caracteristice ale materialelor utilizate pentru ampren- tarea campului protetic si turnarea unui model corespunzator. 89 In literatura de specialitate materialele de amprentare sunt cla- sificate in mod diferit, grupandu-se in dependen{a de anumifi in- dici:' proprietatile fizico-chimice, durata timpului de prizd in cavi- tatea bucald etc. Una din cele mai reusite este clasificarea dupa M..Gerner si M. Napadov, conform careia se deosebesc trei clase de materiale: a) elastice; b) termoplastice; c) dure. La randul sau aceste clase sunt divizate in doud grupe: materiale reversibile si ireversibile. ks I. Postolachi, Gh. Barsd considera ca pentru utilizarea practica a materialelor amprentare in clinica, cat si din punctul de vedere al realizarii modelelor in laboratorul tehnicianului dentar mai ra- tional este de a le clasifica conform starii lor fizice la finala pri zei. Dupa acest criteriu toate materialele amprentare sunt clasifi cate in doud grupe: elastice si dure. In dependenta de posibilitatea utilizarii secundare, ambele grupe sunt subdivizate in materiale reversibile si ireversibile. Materiale amprentare elastice. In aceasta grupa sunt incluse materiale cu o compozitie chimica diferita, dar avand caracteristici care prevdd: 1) proprietatea materialului de a inregistra fidel toa- te detaliile cAmpului protetic; 2) revenirea la forma initiala dupa incetarea presiunilor ce se dezvolta asupra materialului dupa priza lui definitiva; 3) nu se fractureaza la inldturarea lor de pe campul protetic, cat si de pe model. Aceste materiale dupa prizd nu sunt lipicioase si, prin urmare, nu adera atat la campul protetic, cat si la portamprente, din care cauza sunt utilizate lingurile amprentare cu reten{ii (perforate). Din materialele elastice sunt utilizate: hidrocoloizii reversibili si ireversibili; elastomerii de sintezd (materiale asemanatoare cau- ciucului natural prezentate de trei grupe de materiale utilizate in prezent in practica stomatologica (siliconice, polisulfide, polieterice) . Hidrocoloizi. Hidrocoloizii reversibili au la bazd agar-agarul $i sunt fabricati de industrie in doua variante: pentru amprentarea campului protetic si pentru duplicarea modelelor. Aceste materiale sunt elaborate sub denumirea de: Gelin, Den- tacol (Rusia), Deelastic, Surghident, Rubberloid, Thonpson (S.U.A.), Coltoloid (Elvetia) ete. _ La temperatura de 70—95°C hidrocoloizii devin plastici, fluizi, iar la temperatura de 37,2—42,2°C capata forma de gel elastic. In prezent aceste materiale sunt folosite numai in laboratoarele de tehnicd dentara pentru duplicarea modelelor. Hidrocoloizii ireversibili sunt derivatii acidului alginic (algina- tului de sodiu sau de potasiu), sulfatului de calciu, fosfatului tri- sodic si sunt cunoscuti sub numele de alginate. Se elaboreazd de industrie sub forma de pulbere puternic hidrofila, care la amestec cu apa reprezinta stari coloidale vascoase. Aceste materiale pre- zinta unele dezavantaje din motivul c4 mentinerea amprentelor sub, acfiunea aerului provoacd pierderea apei si micsorarea in vo- lum a amprentei, iar men{inerea in apa provoaca imbibarea am- prentei cu apa si marirea in volum. De aceea se recomanda realiza- 90 tea modelului timp de 10—15 min dupa indepartarea amprentei de pe campul protetic. Materialele alginate ireversibile sunt cunoscute sub denumirile de: Stomalgin—73, 02, Novalgin (Rusia), Sanalgen, Altex (Aus- tria), Zelex (Marea Britanie), Kromopan (Italia), Elastic, Ypen (Cehoslovacia), Algix (Japonia), Dupalflex (Germania), Aleamprent {Romania) etc. Elastomeri de sinteza. Aceste materiale amprentare elaborate relativ recent, datorita realizarilor in domeniul chimiei macromo- leculare, se caracterizeaza prin proprieta{i asemanatoare cauciu- cului natural dupa intarire. Elastomerii de sinteza redau cu o pre- cizie maxima relieful cémpului protetic gsi prezintaé urmatoarele avantaje: amprentele au stabilitate volumetrica, sunt rezistente fa- {a de agentii fizici si chimici si dupa prizd nu-si modifica carac- teristicile in timp. Datorita acestor proprieta{i caracteristice elastomerii prezinté un spectru larg de utilizare la obtinerea celor mai variate forme cli- nice ale campului protetic. Materialele siliconice. Aceste materiale sunt objinute pe baza polimerilor siliconici. In dependenta de consistenta lor de pana la intarire sunt divizate in patru variante: pasta vascoasa fluida, pas- ta vascoasa normala; pasta chitoasa densa; pasta chitoasd in for- ma de aluat. Pastele chitoase sunt folosite pentru realizarea pri- mului strat al amprentei, iar cele vascoase — pentru o corectare in caz de necesitate si pentru aplicarea celui de al doilea strat in am- prentele duble. In dependenta de reactiile chimice care se declanseazi in pro- cesul de priza, materialele siliconice sunt impartite in doud grupe: policondensate si polimerizante. Siliconii polimerizanti sunt insu- gifi recent si se caracterizeaza printr-o contractie foarte micdé in diferite medii fizice si chimice. Materialele siliconice sunt elaborate de industrie sub forma de pasta ambalata in tuburi sau cutii, insofita de activatori (sub for- ma de pasta sau lichid) care influenteaza procesul de priza. Ames- tecarea pastei cu activatorul respectiv se face pe placi de sticla gradate (scara de dozare), pentru a permite aprecierea cantitatii de masa expulzata din tub, in proportiile prescrise de producator. Cele mai cunoscute preparate din grupa siliconilor sunt: a) siliconii sub forma de pasta vascoas&: Sielast 03, 05 (Ru- sia), Xantopren, Xirus, Silicone (Germania), Dentaflex (Cehoslo- vacia), Reprosil (S.U.A.), President (Elvetia), Flexicon, Exaflex (Japonia) etc.; b) siliconii sub forma de pasta chitoasd: Sielast — 0,3, 05 (Ru- sia), Silaplast, Zafo, Optosil (Germania), Dentailex (Cehoslova- cia), Citricon (S.U.A.), Exaflex (Japonia) etc. Materiale polisulfide. Materialele amprentare din aceasta grupa sunt obfinute pe baza cauciucului polisulfid lichid si agenfii de vul- canizare, sub forma de doud paste, ambalate in tuburi. La, ames+ tecarea acestor paste in proporfii prescrise de producator, se for- 9b

S-ar putea să vă placă și