Sunteți pe pagina 1din 19

COPILUL VULNERABIL

Familiile cu risc sunt caracterizate de conflict , agresiune ,de relaii reci, nesuportive, i neglijen. Aceste caracteristici familiale creeaz vulnerabiliti la copii care produc disfuncii n funcionarea lor psihosocial (mai ales n cadrul procesrii emoionale i al competenei sociale), disfuncii n sistemul biologic reglator al rspunsului la stres i obiceiuri sntoase de nivel slab, n special abuz de substane. Acest profil bio-comportamental conduce n consecin la un grad ridicat de risc pentru disfuncii mentale, boli cronice majore, i mortalitate prematur. Sntatea precar ncepe n viaa timpurie. Cercetrile sugereaz c familiile cu anumite caracteristici au dunat sntii mentale i fizice a copiilor lor. Acestea includ conflictul deschis familial, manifestat n episoade curente de furie si agresiune, educaie deficitar, relaii familiale reci, nesuportive, i neglijente.

Familiile cu aceste caracteristici sunt riscante pentru c i las copiii vulnerabili unei arii de disfuncii n sntatea mental i fizic si pot exacerba anumite vulnerabiliti cu baz genetic, care nu doar i pun pe copii n risc imediat (cazul abuzului), dar ofer teren propice pentru probleme mentale i fizice pe termen lung.

Conform Figurei 1 caracteristicile familiilor riscante creeaz o cascad de riscuri ce apar timpuriu n via. Familiile cu risc creeaz deficite n controlul emoional i al competenei sociale ale copiilor, i de asemenea conduc la disturbri n sistemul regulator fiziologic i neuro-endocrin cu efecte cumulative, adverse pe termen lung. Acesti copii sunt de asemenea predispui la formarea de comportamente duntoare sntii( fumat, abuz de alcool, de droguri, i risc crescut de activitate sexual promiscu). mpreun, aceste comportamente si consecinele biologice ale acestor medii familiale, constituie un profil integrativ asociat cu tulburti ale vieii mentale pe parcursul vieii, includem depresia i ostilitatea agresiv, bolile cronice majore precum hipertensiune sau boli de inim, i moartea timpurie. Conform Figurii 1, curba riscului acumulat este puternic influenat de contextul social n care copilul i familia triesc, factori precum stresul cronic, violena imediat, srcia

Sntatea mental

Furia i agresivitatea constituie ageni nocivi ntr-un mediu familial. Condiii experimentale privind traiul cu prini iritabili si certrei, i expunere la violen au artat asocieri cu probleme de sntate mental i fizic n copilrie, cu efecte ulterioare la vrsta adult. Exist o documentare n literatura de specialitate conform creia conflictul deschis i agresivitatea n familie sunt asociate, att ncruciat ct i prospectiv, cu un risc cresctor pentru o gam larg de emoii i comportamente problematice n copilrie( agresivitate, tulburri de conduit, delicven i comportament antisocial, anxietate, depresie i suicid ). Exist dovezi c hrana emoional inadecvat este independent asociat cu rezultate ale sntii mintale slabe (simptome de internalizare precum depresia, comportament suicidar i tulburri de anxietate , i simptome de externalizare precum agresivitate, ostilitate, comportament de opoziie i comportament delicvenial ). Dei predispoziiile genetice par a conta pentru unele dintre relaiile observate ntre familiile cu risc n mediul social i sntatea mental a copilului, datele arat c practicile parentale au de asemenea efecte directe i indirecte.

Sntate fizic

Exist de asemenea dovezi c copii familiilor cu risc au o rat crescut a variatelor probleme de sntate fizic de-a lungul vieii incluznd ischemie cardiac, cancer, boli cronice, fracturi ale scheletului i boli ale ficatului .

Cercetarile arat c a crete ntr-un camin caracterizat de rceal, de neglijen, fr suport oferit, se asociaz de asemenea cu sntate fizic precar i dezvoltare deficitar. Studiile transversale care au inclus variabile independente precum sntatea mental a copilului i mediul familial au indicat legturi cu o ncetinire n cretere, cu sntate general precar i, probleme medicale disgnosticate, mai puin control asupra acestora sau simptome severe ale bolii .
Pe lng efectele directe asupra sntii care pot fi cauza abuzului fizic, efectele pot fi mediate i susinute de rupturi n abilitatea copilului de pune n act cu succes un rspuns fiziologic/neuro-endocrin i/sau comportamental la stres, i sa achiziioneze competene de auto-reglare emoionale i comportamentale.

Alterri n rspunsul fiziologic la situaiile de stres

Cantitatea de ru fcut sntii fizice n cadrul familiilor riscante poate surveni din cauza iniierii de rspunsuri neregulate la stres, efect ce poate fi de tip cumulativ de-a lungul anilor. Ca rezultat, traiectoriile cauzelor majore de morbiditate i mortalitate n rile dezvoltate, mai precis bolile conice ca hipertensiunea, bolile de inim, diabetul, i unele cancere, pot debuta n mica copilrie. Abilitatea de a depi stresul prin rspuns la nivelul sistemului parasimpatic putnd fi de asemenea afectat. Disfunciile n reglarea biologic vital pot apare in utero sau n copilrie, perioade considerate a fi critice n dezvoltarea normal a sistemului regulator biologic. Acestea sunt de asemenea rezultat al daunelor fcute prin activarea repetat a acestor sisteme. Copiii din familii riscante sunt, de asemenea mult mai probabil s prezinte reactivitate anormal n ceea ce privete cortizonul; aceste pattern-uri apar n special la copiii predispui la un temperament inhibat si caracterizat de fric.

Emoiile

: Conflict i agresiune

Majoritatea studiilor pe reaciile de scurt timp se concentreaz pe copiii n timp ce ascult sau observ interaciuni agresive sau ce implic furie(care sunt, fie puse n scen n laborator, fie sunt interaciuni naturale acas). Rspunsurile emoionale i comportamentale ale copiilor, a cror viei familiale sunt caracterizate de conflicte i agresiuni, sunt apoi comparate cu rspunsurile copiilor din case cu mai puin agresivitate i mariaje mai fericite. Descoperirile indic faptul c nivele mai ridicate de conflict acas sensibilizeaz copiii la furie: reacioneaz cu mai mare stres , furie, anxietate i fric. Reactivitatea mrit poate fi rezultatul nivelurilor cronice de stres n case conflictuale i agresive. Dei sunt puine studii ale reactivitii i nelegerii emoionale, la adolesceni, exist o literatur a cercetrilor asupra coping-ului n adolescen- strategii pentru a controla strile emoionale n situaii stresoare, care sunt des conceptualizate ca strategii de coping focalizate pe emoii. Este interesant faptul c n studiile pe termen scurt asupra copiilor, care provin din cmine cu nivel ridicat de conflicte, acestia se angajeaz uneori n comportamente de linititire i de mpcare Este posibil ca dup ncercri repetate euate de a schimba situaiile stresante n familie, poate prin aceste comportamente , copiii sa abandoneze gradual eforturile de a scpa i de a-i reveni din excitri emoionale puternice.

Bebeluii ncep s i regleze rspunsurile emoionale imediat dup natere, angajndu-se n comportamnete cum ar fi suptul pentru a se liniti.ngijirea parental pare s faciliteze dezvoltarea acestor comportamente de coping. De exemplu, ntrun studiu experimental, o intervenie pentru mamele copiilor iritabili care a dus la mbuntirea rspunsurilor materne, ateniei i controlului, a dus de asemenea la o mbuntire a comportamentelor de autolinitire a copiilor. Copiii iritabili ai cror mame nu au avut parte de intervenie au dat dovad chiar de o scdere n gradul de autolinitire de la 6 la 9 luni, i care au fost diagnosticai ca fiind mai puin sigur ataai fa de mamele lor . Un studiu de scurt durat al copiilor mici i reaciile lor i doua studii de coping indic de asemenea c un ataament nesigur ntre copil i printe sau coeziunea i sprijinul sczute n familie sunt asociate cu un coping mai puin adaptativ de-a lungul mai multor ani i cu deficite n nelegerea emoiilor printre precolari .

Descoperirile indic faptul c, a crete ntr-un mediu familial riscant interfereaz cu dezvoltarea unor mijloace de procesare a emoiilor.
n particular, datele arat reactivitatea emotional ridicat, deficite n nelegerea emoiilor si o ncredere in rspunsuri nesofisticate de coping la situaii stresante.

Competene sociale Procesarea emoiilor n cele din urm se contopete cu competena social, adic, ct de capabili sunt copiii s administreze experienele care n mod frecvent sunt frustrante i provocante, avute cu familia i semenii.

Unele studii au aratat ca copiii care triesc cu prini agresivi i ostili au mai puine abiliti pozitive care s faciliteze relaii de succes cu semenii sau sunt mult mai probabil s se comporte ntr-o manier agresiv i antisocial Alte studii au artat c fiii din familii agresive sunt mai probabil s fie respini i victimizai de semeni . Studii au examinat legturi dintre calitatea legturii mam-copil i relaia copiilor cu semenii. Rezultatele indic c acei copii ai cror prini ddeau mai puine rspunsuri, mai puini afectivi, sensibili erau mai puin probabil s iniieze interaciuni sociale i erau mai agresivi i critici . n plus, cnd prinii erau mai reci, nu ofereau suport sau erau neglijeni, relaiile sociale ale copiilor lor erau mai problematice i mai puin tolerante . n concluzie , descoperirile sugereaz c dezvoltarea competenelor sociale i relaiilor tolerante in afara familiei sunt compromise de creterea n medii familiale riscante.

Abiliti sociale

Exist diferite modaliti n care familii riscante pot mpiedica achiziiile timpurii de abiliti sociale de a iniia i menine prietenii i pentru administrarea situaiilor interpersonale, cum ar fi cele ce implic conflicte si furie. La nceput, copiii modeleaz comportamentul social pe care l observ n familie. Dovezi empirice indic o coresponden strns ntre abilitile sociale observate n familie i comportamentul unui copil atunci cnd interacioneaz cu semenii. Copiii ce cresc n familii n care se gsesc rar abiliti sociale complexe (de exemplu sensibilitate la nevoile si sentimentele copilului) demonstreaz mai puine abiliti de administrare a conflictului i sunt mai puin sensibili i receptivi fa de semeni . n mod similar copii care sunt recipieni ai furiei, agresiunii i ostilitii frailor i prinilor, sunt la rndul lor descrii de educatorii/profesorii lor ca fiind mai puin competeni social i mai agresivi .

Cogniie social

Relaiile sociale n adolescen i vrsta matur sunt de asemenea formate de aspecte ale cogniiei sociale dezvoltate pentru nceput n copilrie. Pe baza acelorai experiene cu familii riscante care formeaz abilitile sociale, copiii pot dezvolta i depozita n memorie algoritmi sociali , scheme de relaie sau modele funcionale cu privire la sine i la ceilali, in relaie strns, care sunt activate i aplicate insituaiilor noi de-a lungul vieii . De exemplu, dovezile sugereaza ca cresterea intr-un mediu familial violent formeaza dezvoltarea structurilor cognitive de baza care ghideaza comportamentul social si relatiile in copilarie si in varsta adulta.

Competenta sociala si sanatatea fizica si mentala

Prin impactul lor asupra competentei sociale si asupra abilitatilor si cognitiilor pe care acestea le determina, mediile familiale din copilarie influenteaza tipul de relatii interpersonale dezvoltate de copii pe parcursul vietii. Prin acest mod, in special deoarece relatiile pot fi o sursa a sprijinului social dar si a stresului social, dezvoltarea competentei sociale in familie are un impact de lunga durata asupra sanatatii fizice si mentale. Desi nici un studiu nu s-a referit in mod complet la acest model- care leaga mediul familial de competenta sociala, calitatea relatiilor ulterioare si in cele din urma, sanatatea- exista suport empiric pentru cateva etape. Ewart(1991) a rezavut dovezile care atesta ca stilul parental ostil produce deficiente in ce priveste competenta sociala, care potenteaza vulnerabilitatea la evenimente interpersonale negative din punct de vedere emotional, care, la randul ei, este asociata cu o reactivitate cardiovasculara crescuta si riscul aparitiei bolii.

In ce priveste rezultatele legate de sanatatea mentala, dovezile arata ca stresul interpersonal cronic la varsta adulta este una din situatiile care leaga expunerea la violenta domestica in timpul copilariei de reaparitia depresiei la varsta adulta .

Abuzul de substante si comportamentul sexual riscant

Adolescenta aduce cu sine o autonomie crescuta in ce priveste luarea deciziilor legate de cum si cu cine este petrecut timpul. Desi parintii pot exercita oarece control direct asupra activitatilor si comportamentului adolescentilor efectele indirecte ale familiei sunt mult mai semnificative.
Asadar un mediu familial riscant poate creste probabilitatea ca un adolescent sa dezvolte comportamente care ameninta sanatatea. Sunt importante 2 clase de comportament- consumul de substante (incluzand alcoolul, tutunul si drogurile ilicite) si comportamente sexuale riscante (precum relatiile sexuale timpurii, diverse si neprotejate)- din cauza riscurilor pe termen scurt si pe termen lung in ce priveste mortalitatea, bolile grave sau discontinuitati grave ale vietii. Literatura care studiaza tratamentul abuzului de substante arata ca indreptarea mediului familial reduce consumul de droguri in adolescenta. De exemplu, terapia de familie este mai eficienta decat cea individuala sau decat consilierea de grup si imbunatatirile in practicile parentale pe parcursul terapiei de familie sunt asociate cu reducerea consumului de droguri . Aceste rezultate evidentiaza importanta rolului familiei in schimbarea modelului consumului de droguri, desi nu este exclusa posibilitatea ca aceleasi caracteristici ale unui copil pot atat sa submineze dezvoltarea relatiilor familiale suportive, cat si sa creasca tendinta acestuia spre abuzul de substante .

Efectele directe si indirecte ale familiilor cu risc

Cercetarile indica faptul ca unele din cele mai importante ingrediente ale unei familii neglijente sunt cunostintele inadecvate ale parintilor despre activitatile adolescentilor, cat si supravegherea acestora. In familiile cu un grad scazut de monitorizare din partea parintilor si cu permisivitate crescuta, adolescentii se implica in relatii sexuale mai frecvente si comportamente sexuale mai riscante si fumeaza mai mult . Impactul direct al neglijentei parentale asupra oportunitatilor de a consuma alcool si droguri poate fi compus dintr-o crestere concomitenta in influenta exercitata de grupul de egali. De exemplu, date longitudinale sugereaza ca efectul consumului de droguri de catre egali este mult mai slab cand stilul parental este autoritar (cand parintii sunt implicati, au pretentii si supravegheaza in timp ce arata acceptare si caldura) si ca impactul monitorizarii parentale inadecvate asupra problemelor de comportament, precum abuzul de substante si comportament sexual riscant este partial legat de asocierea crescuta cu persoane care dezvolta comportamente antisociale si deviante . Poate ca copiii din familii suportive sunt motivati sa ii multumeasca si sa ii imite pe parinti, fapt care impune bariere interne in ce priveste dezvoltarea unor comportamente care i-ar putea dezamagi.

Comportamentele sexuale riscante, fumatul si abuzul de substante pot reprezenta modalitati de adaptare la unele consecinte negative ale dezvoltarii copilariei intr-un mediu familial riscant. Acesti copii pot avea mai multe probleme sociale decat egalii lor, ei pot fi mai reactivi la stres (in special stresul interperonal) si pot avea mai putine strategii de a face fata situatiilor si surse de sprijin social.

Pana la adolescenta, copiii din familii cu risc trebuie sa se adapteze la consecinte cumulative ale anilor petrecuti in mediul familial daunator. Abuzul de substante si comportamentul sexual riscant pot ajuta acesti adolescenti sa isi compenseze deficientele biologice, emotionale si sociale.
Modele ale abuzului de substante si probleme in autoreglarea comportamentala pe parcursul adolescentei ca rezultat al dezvoltarii intr-o familie riscanta sunt, fara indoiala, influentate de schimbarile hormonale dramatice din timpul pubertatii.

Statusul socioeconomic (SES) Grupul de egali, scolile, cartierele sunt factori de sustinere, care au efecte indirecte, pe langa cele directe asupra dezvoltarii si sanatatii copiilor. Copiii crescuti in saracie de asemenea prezinta semne timpurii de incarcatura ostila, incluzand secretii crescute ale cortisolului si epinefrinei si tensiune crescuta. Mai mult decat atat, efectele saraciei par a fi legate de expunerea copilului la factori stresanti cronici multipli, precum violenta si agitatia in familie . SES scazut a fost de asemenea legat de toate caracteristicile unei familii cu risc descrise si pierderea SES a fost asociata cu o crestere a caracteristicilor riscante in aceste familii. Copiii saraci sunt supusi unui risc mai mare privind tratamentul fizic inadecvat sau abuzul si expunerea la violenta in familie . Familiile sarace care traiesc in zone cu un nivel de criminalitate crescut trebuie sa se acomodeze cu cereri persistente, multiple, incontrolabile, care solicita efort constant pentru intampinarea nevoilor fizice si psihologice. Aceste poveri cronice favorizeaza abilitatile reactive de a face fata situatiilor si pot exacerba efectele negative ale altor factori vulnerabili ai familiei . Literatuira de specialitate privind psihologia dezvoltarii, sociologia si sanatatea leaga caracteristicile familiilor cu risc cu o gama de rezultate adverse in perioada adulta, care se completeaza cu SES scazut, incluzand realizari scolare scazute, rezultate educationale scazute(in ani), venit mic la varsta adulta, probabilitate crescuta a divortului la varsta adulta, status ocupational scazut, status precar privind alti indicatori ai succesului in viata . Impactul mediilor familiale riscante asupra indicatorilor succesului social pot reprezenta cai suplimentare prin care familiile riscante afecteaza advers functionarea copilului de-a lungul vietii.

Violenta in familie- Efectele asupra copiilor

Sugarii reacioneaz la mediul din jurul lor; cnd sunt suprai plng, refuz mncarea sau se nchid n sine i sunt foarte susceptibili fa de deprivarea emoional. Sunt foarte vulnerabili. Copii anteprecolari ncep s dezvolte ncercri primare de a relaiona cauzele de emoii; prezint probleme de comportament cum ar fi mbolnviri frecvente, timiditate profund, stima de sine sczut i probleme sociale la grdini, cum ar fi loviri, mucri sau contraziceri. La vrsta precolar, copiii cred c tot se nvrte n jurul lor i este provocat de ei. Dac sunt martori ai violenelor sau abuzului, pot crede c ei le-au provocat. Unele studii au artat c bieii precolari au cele mai mari rate ale agresivitii i cele mai multe probleme somatice, fa de alte grupe de vrst. Copiii de coal primar, n special n stadiul trziu, ncep s nvee c violena este calea cea mai potrivit pentru a rezolva conflictele ntr-o relaie. Deseori au probleme la teme, agresivitate, plictiseal/ depresie/ comportament suicidar, fuga de acas, absenteism colar, nelinite excesiv, plimbri noaptea/ comaruri/ insomnii/ teama de a merge la culcare, lipsa motivaiei, simptome fizice, ntrziere n dezvoltare motorie i a limbajului, abuzul/ omor animale Adolescenii vd violena ca o problem a prinilor lor i deseori consider victima ca fiind vinovat. Conflictele dintre prini au o influent profund asupra dezvoltrii adolescenilor i a comportamentului lor ca aduli i este cel mai puternic predictor al delincvenei violente.

Sursa: Rena L. Repetti, Shelley E. Taylor, and Teresa E. Seeman, Universitatea California, Los Angeles, Familiile cu risc: Mediul Social Familial i Sntatea Mental i Fizic a Copiilor, Psychological Bulletin Copyright 2002 by the American Psychological Association, Inc.2002, Vol. 128, No. 2, 330366