P. 1
deplasari

deplasari

|Views: 260|Likes:
Published by Gabi XGabi

More info:

Published by: Gabi XGabi on Jul 03, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/24/2015

pdf

text

original

Universitatea SPIRU HARET STATICA STRUCTURILOR Facultatea de ARHITECTURA Stelica TOBA ___________________________________________________________________________

DEFORMATIILE STRUCTURILOR ELASTICE ~ ASPECTE TEORETICE ~
PREZENTARE GENERALA
Considerand o structura care indeplineste conditia de invariabilitate geometrica, actionata de un sistem de forte, aceasta se va deforma, iar in materialul sau vor aparea solicitari. Determinarea starii de deformatii a structurii constituie obiectului acestui capitol. Structura schematizata in figura alaturata este incarcata cu un sistem de forte

Pj, "j" fiind pozitia sectiunii in care este aplicata forta. Cerinta este sa se determine
deformatiile ∆ij, produse intr-o sectiune oarecare "i", de sistemul de forte Pj. Dij=? Pj i j Djj M dF M

dx dx In paralel se considera aceeasi structura, incarcata cu o forta unitate ("1"), 1 aplicata pe directia deplasarii Dij cautate. Se noteaza, cu dii, deplasarea produsa, in sectiunea "i", de forta unitate, aplicata in "i", si cu dji, deplasarea produsa, in sectiunea "j", de aceeasi forta unitate. df dii dji i j m dx dx m

Pentru cele doua situatii de incarcare, se izoleaza un element infinitezimal, dx, si se reprezinta si se noteaza eforturile sectionale, pe fetele sale, si deformatiile corespunzatoare: eforturile si deplasarile, notate cu majuscule, corespund situatiei de incarcare cu fortele reale, iar cele notate cu litere mici corespund incarcarii cu sarcina unitate. dF(df) G(g) T(t) N(n) N(n) M(m) M(m) dV(dv) dx dU(du) dx dx T(t)

1/10

Universitatea SPIRU HARET STATICA STRUCTURILOR Facultatea de ARHITECTURA Stelica TOBA ___________________________________________________________________________

LUCRUL MECANIC AL FORTELOR EXTERIOARE SI INTERIOARE
Se introduce urmatorul "artificiu" de calcul: - se incarca, mai intai, structura cu sarcina unitate, - in pozitia deformata, produsa de sarcina unitate, se aplica fortele reale Pj . 1 dii i j Pj Dij=? dx Djj dji

Atat fortele reale, cat si sarcina unitate, se aplica static pe structura, adica marimea lor creste, odata cu deplasarea, de la zero la valoarea maxima. Parcurgand deplasarile structurii, produse pe directia lor, fortele exterioare produc lucru mecanic. In figura de mai jos s-au reprezentat, grafic, relatiile dintre forte si deplasari. Forta 1 (a) dii Pj (b) Djj Forta 1 (c) Dij Forta

deplasarea

deplasarea

deplasarea

Suprafetele hasurate reprezinta lucrul mecanic al fortelor exterioare. De remarcat faptul ca forta "1" parcurge deplasarea produsa, pe directia sa, de catre Pj, dupa ce valoarea sa a atins maximum. In mod similar, se pot reprezenta, grafic, relatiile dintre eforturile sectionale si deformatiile corespunzatoare. Zonele hasurate reprezinta lucrul mecanic al fortelor interioare. De remarcat, si faptul ca eforturile sectionale, produse de forta "1", parcurg deformatiile produse, pe directia lor, de catre Pj, dupa ce valorile lor au atins maximum. Ef. n, m, t (a) N, M, T Def. du, df, dv (b) Ef. n, m, t Def. dU, dF, dV (c) Def. dU, dF, dV Ef.

Conform principiului conservarii energiei, lucrul mecanic al fortelor exterioare este egal cu lucrul mecanic al fortelor interioare.
2/10

Universitatea SPIRU HARET STATICA STRUCTURILOR Facultatea de ARHITECTURA Stelica TOBA ___________________________________________________________________________

Acest principiu se exprima, mai jos, pentru urmatoarele situatii: 1. structura incarcata cu sarcina reala Pj:
1 1 1 1 * Pj * ∆ jj = ∫ NdU + ∫ MdΦ + ∫ TdV 2 2 2 2

2. structura incarcata cu sarcina unitate:
1 1 1 1 * 1 * δ ii = ∫ ndu + ∫ mdϕ + ∫ Tdv 2 2 2 2

3. structura incarcata, mai intai, cu sarcina unitate, si, apoi, cu sarcina reala Pj:
1 1 1 1 1 * 1 * δ ii + 1.00 * ∆ ij + * Pj * ∆ jj = ( ∫ ndu + ∫ mdϕ + ∫ Tdv ) + 2 2 2 2 2 1 1 1 ( ∫ ndU + ∫ mdΦ + ∫ tdV ) + ( ∫ NdU + ∫ MdΦ + ∫ TdV ) 2 2 2

FORMULA LUI MAXWELL DEPLASARILOR ELASTICE
1.00 * ∆ ij = ∫ ndU + ∫ mdΦ + ∫ tdV

-

MOHR

PENTRU

CALCULUL

Scazand, membru cu membru, primele doua ecuatii din a treia, rezulta: Se utilizeaza urmatoarele relatii din cursul de Rezistenta materialelor:
ε= σ
dU dx

dU = ε dx
N ε= EA dU =

N ε= ,σ= E A

N dx EA

dΦ =

dx

ρ

,

1

ρ

=

M EI

dΦ = dV =

Mdx EI kT dx GA

γ= γ=

dV dx

dV = γ dx
kT A

τ

G

,τ=

γ=

kT GA

Relatia devine:
∆ ij = ∫ Nn Mm kTt dx + ∫ dx + ∫ dx , EA EI GA

numita formula Maxwell - Mohr, pentru calculul deplasarilor produse de sarcini. In functie de solicitarea dominanta, pentru un anume tip de structura, se pot neglija termenii care dau deplasarea pentru eforturile nesemnificative. Astfel: - pentru cadre, la care solicitarea dominanta este incovoierea, formula devine:
∆ ij = ∫ Mm dx EI

- pentru grinzi cu zabrele, la care solicitarea dominanta este cea axiala, formula devine:
∆ ij = ∫ Nn dx EA
3/10

Universitatea SPIRU HARET STATICA STRUCTURILOR Facultatea de ARHITECTURA Stelica TOBA ___________________________________________________________________________

- pentru arce, la care solicitarea dominanta este incovoierea cu forta axiala, formula devine:
∆ ij = ∫ Nn Mm dx dx + ∫ EA EI

REGULA LUI VERESCEAGHIN PENTRU EFECTUAREA DIRECTA A INTEGRALELOR DIN FORMULA LUI MAXWELL - MOHR
Pentru efectuarea directa a integralelor, se porneste de la urmatoarele constatari: - diagramele de eforturi, pentru incarcarea cu forte reale, pot avea variatii liniare sau curbilinii, - diagramele de eforturi, pentru incarcarea unitate, au, intotdeauna, variatii liniare. Pentru simplificarea expunerii, se considera numai cazul integrarii diagramelor de moment, cu precizarea ca procedura este identica, pentru celelalte tipuri de eforturi. Integrarea se efectueaza pe intervale pe care diagrama m are variatie liniara continua, iar momentul de inertie al sectiunii transversale este constant. A EIAB=ct. B dx dW O a x xg
B

G Mx mx W mg

M

m

Deoarece EIAB=ct. si punctul O, putem scrie :
B

∫ xdΩ = x Ω
g A

= momentul static al diagramei M fata de

B Mxmx 1 ∫ EI dx = EI AB A M x m x dx ∫ A B B B B

∫ M x m x dx = ∫ M x xtgαdx = tgα ∫ xM x dx = tgα ∫ xd
A A A A

= tgαg g

= x g tgαg = m g Ω

Regula de integrare a lui Versceaghin, exprimata prin relatia de mai sus, se poate formula astfel: "pe un tronson de bara, pe care rigiditatea este constanta, integrarea a doua diagrame, din care, prima este liniara sau curbilinie, iar, a doua este liniara si continua, se reduce la efectuarea produsului dintre aria primei diagrame si ordonata, masurata pe a doua diagrama, in dreptul centrului de greutate al primei diagrame".
4/10

Universitatea SPIRU HARET STATICA STRUCTURILOR Facultatea de ARHITECTURA Stelica TOBA ___________________________________________________________________________

Se exemplifica, in continuare, aplicarea regulii lui Veresceaghin la integrarea a cate doua tipuri uzuale de diagrame. Diagramele compuse se descompun in diagrame simple. L M1 2L/3 b/3 m2 b 2b/3 e M4 L/2 m4 b L M5 L/2 m5 b
b

L a M2 2L/3 c a 2L/3 b/3 e L M6 b/2 d d/2 L/2 2L/3 m6 b 2b/3 d/3
1

L M3 2L/3 m3 b 2b/3 d/3 L c a e 2L/3 b/3 d 2d/3 b/2 d/2 =G c a 2L/3 b/3 d 2d/3

m1 b

b/2
1

∫ m M dx = 2 La * 3
1 1

2b 3 1  b 2d  1  2b d  Legenda ∫ m3 M 3dx = 2 La *  3 + 3  + 2 Lc *  3 + 3      2 b ∫ m4 M 4 dx = 3 Le * 2 2 b d  ∫ m5 M 5dx = 3 Le *  2 + 2    b 2d  1 1   2b d  2 b d  ∫ m6 M 6 dx = 2 La *  3 + 3  + 2 Lc *  3 + 3  + 3 Le *  2 + 2       

∫ m M dx = 2 La * 3 + 2 Lc *
2 2

1

b

5/10

Universitatea SPIRU HARET STATICA STRUCTURILOR Facultatea de ARHITECTURA Stelica TOBA ___________________________________________________________________________

DEFORMATIILE STRUCTURILOR ELASTICE ~ APLICATII ~
NOTA: Inainte de parcurgerea aplicatiilor, se va vedea Anexa A. GRINDA SIMPLU REZEMATA, INCARCATA CU O FORTA NORMALA CONCENTRATA LA MIJLOCUL DESCHIDERII Cerinta este sa se determine deplasarea P maxima pe verticala (sageata) in sectiunea A EI=ct. i B "i" de la mijlocul deschiderii. Efortul dominant fiind incovoierea, se L/2 traseaza: L/2 - diagrama "M" din forta exterioara (reala) L si - diagrama "m" din forta unitate aplicata in P sectiunea "i" pe directia verticala (directia D=? i deplasarii cautate) Se folosesc relatiile stabilite la pct. 2.3.1.:
Mmax = P * L / 4
+

M P*L/4 1

Din diagrama "m", rezulta:
mmax = 1* L / 4

Pentru determinarea deplasarii, se foloseste formula Maxwell-Mohr : i B
∆= 1 mMdx EI ∫ 0
L

A L/2 L

L/2 m
+

Pentru efectuarea integrarii, se foloseste regula lui Veresceaghin :
L L/2 G

1*L/4=L/4 L/2 W xG L/2 G P*L/4 M

∫ mMdx = 2 ∫ mMdx =2 * Ωm
0 0

Ω=

1 L PL PL2 * = 2 2 4 16
2 L L L L L L * = ⇒ mG = * ( / ) = 3 2 3 4 3 2 6 PL2 L PL3 * = 16 6 48

xG =
L

m mG L/4

⇒ ∫ mMdx = 2 *
0

⇒∆=
6/10

PL3 48 EI

Universitatea SPIRU HARET STATICA STRUCTURILOR Facultatea de ARHITECTURA Stelica TOBA ___________________________________________________________________________

GRINDA SIMPLU REZEMATA, INCARCATA CU O FORTA NORMALA, UNIFORM DISTRIBUITA Cerinta este sa se determine deplasarea p maxima pe verticala (sageata) in sectiunea A B "i" de la mijlocul deschiderii. Efortul dominant fiind incovoierea, se EI=ct. traseaza: L - diagrama "M" din forta exterioara (reala) p si - diagrama "m" din forta unitate aplicata in i sectiunea "i" pe directia verticala (directia deplasarii cautate) D=? L/2 L/2 Se folosesc relatiile stabilite la pct. 2.3.2.: M pL2/8
M =

Mx = (px / 2) * (L − x)

Mmax = pL2 / 8

Din diagrama "m", rezulta: x Mx
M
mmax = 1* L / 4

Pentru determinarea deplasarii, se foloseste formula Maxwell-Mohr :
∆=

1 A L/2 L m 1*L/4=L/4 W a L/2 xG m mG 1*L/4=L/4 pL2/8 L/2 i L/2 B

1 mMdx EI ∫

Pentru efectuarea integrarii, se foloseste regula lui Veresceaghin :
L L/2 L/2

∫ mMdx = 2 ∫ mMdx =2 * Ω 0 * m G
0 0

Pentru determinarea ariei diagramei "M" si a pozitiei centrului ei de greutate, se folosesc M relatiile din Anexa A.8., pct.A.8.2.:
2 L PL2 pL3 L/ 2 Ω0 = * * = 3 2 8 24

5 L 5L L 5 L L 5L xG = * = ⇒ mG = * ( * / ) = 8 2 16 4 8 2 2 32
L

⇒ ∫ mMdx = 2 *
0

pL3 5L 5pL4 * = 24 32 384

⇒∆=
7/10

5pL4 384EI

Universitatea SPIRU HARET STATICA STRUCTURILOR Facultatea de ARHITECTURA Stelica TOBA ___________________________________________________________________________

GRINDA IN CONSOLA, CONCENTRATA LA VARF A L P i

INCARCATA P B

CU

O

FORTA

NORMALA

D=?

Cerinta este sa se determine deplasarea maxima pe verticala (sageata) in sectiunea "i" de la varful consolei. Efortul dominant fiind incovoierea, se traseaza: - diagrama "M" din forta exterioara (reala) si - diagrama "m" din forta unitate aplicata in sectiunea "i" pe directia verticala (directia deplasarii cautate)

Se foloseste relatia stabilita la pct. 2.3.3.:
Mmax = PL

PL

M
-

Din diagrama "m", rezulta:
mmax = 1* L = L

1

Pentru determinarea deplasarii, se foloseste formula Maxwell-Mohr :
∆= 1 mMdx EI ∫

L 1*L=L m
-

Pentru efectuarea integrarii, se foloseste regula lui Veresceaghin :

∫ mMdx = Ωm
PL xG m
-

G

M
-

Ω=

1 PL2 * L * PL = 2 2

xG =

L 3

⇒ mG = L * (

2L 2L / L) = 3 3

L mG

⇒ ∫ mMdx = ⇒∆=

PL2 2L PL3 * = 2 3 3

PL3 3EI

8/10

Universitatea SPIRU HARET STATICA STRUCTURILOR Facultatea de ARHITECTURA Stelica TOBA ___________________________________________________________________________

GRINDA IN CONSOLA INCARCATA CU O FORTA NORMALA UNIFORM DISTRIBUITA Cerinta este sa se determine deplasarea maxima pe verticala (sageata) in sectiunea p "i" de la varful consolei. A i Efortul dominant fiind incovoierea, se traseaza: L - diagrama "M" din forta exterioara (reala) si - diagrama "m" din forta unitate aplicata in p sectiunea "i" pe directia verticala (directia deplasarii cautate) D=? Se folosesc relatiile stabilite la pct. 2.3.4.:
M x = (p / 2)(L − x )2
Mmax(x=0) = pL2 / 2

Din diagrama "m", rezulta: pL2/2 M
-

mmax = 1* L = L

Pentru determinarea deplasarii, se foloseste formula Maxwell-Mohr : 1
∆= 1 mMdx EI ∫

Pentru efectuarea integrarii, se foloseste regula lui Veresceaghin : L 1*L=L m
L

∫ mMdx
0

= Ω*mG

Pentru determinarea ariei diagramei "M" si a pozitiei centrului ei de greutate, se folosesc relatiile din Anexa A.8., pct.A.8.3.: G
2 3 1 pL pL Ω = * L* = 3 2 6

pL2/2 xG 1*L=L

W

M

xG =

L 4

⇒ mG = L * (

3L 3L / L) = 4 4

m

L

∫ mMdx =
0

pL 3 3 L pL 4 * = 6 4 8

mG
⇒∆=
9/10

pL4 8EI

Universitatea SPIRU HARET STATICA STRUCTURILOR Facultatea de ARHITECTURA Stelica TOBA ___________________________________________________________________________

ANEXA A.
ARII SI POZITII ALE CENTRELOR DE GREUTATE PENTRU DIAGRAME DE EFORTURI CU VARIATIE PARABOLICA A.1. DIAGRAMA DE MOMENT INCOVOIETOR PE O GRINDA SIMPLU REZEMATA INCARCATA CU O SARCINA NORMALA UNIFORM DISTRIBUITA, CONSIDERAND DIAGRAMA PE INTREAGA DESCHIDERE Conform pct. 2.3.2.: xG Mx dx x L/2 G W
Mx = (px / 2) * (L − x)

Mmax = pL2 / 8

Aria diagramei:
L L

pL /8 L/2 L

2

Ω = ∫ Mxdx = ∫ (px / 2) * (L − x)dx =
0 L L 0 L L

pLx px2 pL x 2 p x3 − * = dx − ∫ dx = * ∫ 2 2 2 20 2 30 0 0
3 3 3 pL L2 p L3 pL pL pL 2 pL2 − = = *L* * − * = 2 2 2 3 4 6 12 3 8

Centrul de greutate:
pLx2 px3 pL x3 p x4 xGΩ = ∫ Mx xdx = ∫ (px / 2) * (L − x)xdx =∫ dx − ∫ dx = * − * = 2 2 2 30 2 40 0 0 0 0 pL L3 p L4 pL4 pL4 pL4 * − * = − = 2 3 2 4 6 8 24
L L L L L L

xG =

pL4 12 L * = 24 pL3 2

ceea ce este evident, din motive de simetrie.

Notand cu a=L si b=pL2/8, rezulta: xG G W b a/2 a/2 a
xG= a 2 Ω= 2 * ab 3

10/10

Universitatea SPIRU HARET STATICA STRUCTURILOR Facultatea de ARHITECTURA Stelica TOBA ___________________________________________________________________________

A.2. DIAGRAMA DE MOMENT INCOVOIETOR PE O GRINDA SIMPLU REZEMATA INCARCATA CU O SARCINA NORMALA UNIFORM DISTRIBUITA CONSIDERAND DIAGRAMA PE JUMATATEA DESCHIDERII Conform pct. 2.3.2.: xG G M W pL2/8 L/2
Mx = (px / 2) * (L − x)

Mmax = pL2 / 8

Aria diagramei:
L/ 2 L/ 2

Ω = ∫ Mxdx = ∫ (px / 2) * (L − x)dx =
0 L/ 2 0 L/ 2


0

pLx dx − 2
2


0

px2 pL x2 p x3 dx = * − * = 2 2 20 2 30

L/ 2

L/ 2

3 3 pL L p L3 pL pL 2pL3 2 L pL2 * − * = − = = * * 4 4 6 8 16 48 48 3 2 8

Centrul de greutate:
L/ 2 L/ 2 L/ 2

xGΩ = ∫ Mx xdx = ∫ (px / 2) * (L − x)xdx = ∫
0 3 4 0 4 4 4 0

pLx2 dx − 2
4

L/ 2


0

px3 pL x3 p x4 dx = * − * = 2 2 30 2 40

L/ 2

L/ 2

pL L p L pL pL pL 1 1 pL 5 * − * = ( − )= * − = 6 8 8 16 48 1288 16 3 8 16 24

xG =

pL4 5 24 5L 5 L * * = = * 16 24 pL3 16 8 2

Notand cu a=L/2 si b=pL2/8, rezulta:

xG G M W b a
5 xG = * a 8 Ω= 2 * ab 3

11/10

pLmax(x Mx2/2 =0) = pL2 M GUniversitatea SPIRU HARET STATICA STRUCTURILOR Facultatea de ARHITECTURA Stelica TOBA ___________________________________________________________________________

A.3. DIAGRAMA DE MOMENT INCOVOIETOR PE O CONSOLA INCARCATA CU O SARCINA NORMALA UNIFORM DISTRIBUITA, CONSIDERAND DIAGRAMA PE INTREAGA DESCHIDERE G Mmax xG x L Mx W
M x = ( p / 2)( L − x) 2
M max(x=0) = pL2 / 2

Conform pct. 2.3.4.:

Aria diagramei:
p p p Ω = ∫ Mxdx = ∫ ( p / 2) * (L − x) dx = ∫ L2dx − ∫ 2Lxdx + ∫ x2 = 20 20 2 dx 0 0
2 3 3 3 3 pL2 p 2Lx2 p x3 pL pL pL pL 1 pL2 *x − * + * = − + = = * L* 2 2 2 0 2 30 2 2 6 6 3 2 0 L L L L/ 2 L/ 2 L L L

Centrul de greutate:
L L

xGΩ = ∫ M x xdx = ∫ ( p / 2) * (L − x)2 xdx =
0 2 L 0 L L

p 2 p p 3 2 ∫ L xdx− 2 ∫ 2Lx dx + 2 ∫ x dx = 20 0 0

L

L

L

pL2 x x3 p x4 pL2 L2 L3 p L4 pL4 pL4 pL4 pL4 * − pL* + * = * − pL* + * = − + = 2 20 30 2 40 2 2 3 2 4 4 3 8 24

⇒ xG =

pL4 6 L * 3= 24 pL 4

Notand cu a=L si b=pL2/2, rezulta: W G b xG a M
1 Ω = * ab 3 1 *a 4

xG =

12/10

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->