Campeanu Filip XII A

O cunostinta opinie adevarata sau intemeiata Intrebari precum Ceea ce vad eu este chiar adevarat? sau Oare ce cred eu este intr-adevar asa? au trecut de foarte mult timp prin mintea omenirii. Asemenea intrebari ne fac sa descoperim din ce in ce mai multe despre unde traim, dar si despre noi. Asemenea intrebari ne fac sa avansam. Stiinta este domeniul in care intrebarile fac obiectul de studiu. Oare de ce sangele este rosu? sau Oare de ce Soarele se misca in jurul Pamantului?, intrebari la care oamenii de stiinta au reusit sa raspunda de-a lungul timpului, sau nu. Multe dintre acestea desi au un raspuns practic, ele nu au si un raspuns teoretic fapt ce ne face sa ne gandim daca nu cumva se poate gasi o posibilitate prin care sa infirmam raspunsul. O astfel de problema este, de exemplu, Marea teorema a lui Fermat, o celebra teorema de teoria numerelor, enuntata de Pierre de Fermat in anul 1637. Enuntul teoremei este foarte simplu: Ecuaia xn + yn = zn nu are soluii dac n>2 este E numr natural, iar x,y,z sunt numere intregi nenule. Aceasta teorema poate fi demonstrata practic, dand valori numerelor, insa nu a putut fi demonstrata teoretic timp de 357 de ani pana cand, matematiceanul englez, Andrew Wiles nu a demonstrat-o. Acesta spunea ca: Cel mai bine mi-as putea descrie experienta de a face matematica folosind ca exemplu intrarea intr-o casa neiluminata. Pentru ca atunci cand intri in prima camera si este complet intuneric te impiedici lovindu-te de mobila, dar treptat inveti unde esti fiecare piesa de mobilier si intr-un sfarsit, dupa 6 luni sau mai mult, gasesti un intrerupator il pornesti si dintr-o data totul este iluminat si poti vedea unde te afli.. Insa matematica se poate demonstra intr-un final, spre deosebire de alte stiinte cum ar fi fizica. Fizica fiind un domeniu care poate intelege ce se intampla in jurul nostru si ce face natura, nu o poate demonstra. Fiziceanu Richard Feynman, facand o analogie

Campeanu Filip XII A pentru a putea sa intelegem mai bine natura spunea ca trebuie sa-ti imaginezi un zeu care joaca un joc, ca un fel de sah. Nu stii regulile jocului, dar iti este permis sa vezi table de joc , iar din aceste observatii (pe care le faci asupra tablei de joc) incerci sa-ti dai seama care sunt regulile jocului sau mai bine spus regulile dupa care se misca diferitele piese de pe table de joc si ai putea sa observi, de exemplu, ca nebunul isi pastreaza culoarea, iar mai tarziu ca nebunul se misca doar pe diagonal ceea ce explica regula intalnita mai devreme. Apoi chiar daca se pare ca ai inteles totul si ca nu mai este nimic de aflat, un fenomen ciudat se intampla intr-o parte a tablei de joc si esti nevoit sa investighezi ceea ce s-a intamplat acolo. Aceste intamplari la care stiinta inca nu a gasit un raspuns concludent i-au facut pe oameni sa scorneasca idei si posibile motive pentru care acel lucru s-a intamplat sau se intampla. Mitul pesterii este o buna dovada. Acest mit presupune ca exista o populatie de oameni care traiau intr-o pestera de generatii, intr-un fel sau altul acestia traiau de la nastere pana la moarte prinsi de maini si de gat cu lanturi de peretele pesterii inasa fel incat sa nu poate misca gatul si trunchiul. Pe peretele pesterii erau proiectati din cand in cand umbre ale copacilor si animalelor, ajungand ca oamenii din pestera sa creada ca acestea sunt zeitati care le vorbesc. In acest fel functioneaza si religiile. Propun raspunsuri, iar oamenii incetul cu incetul tind sa le creada pana le iau ca adevarate si fara vreo indoiala, iar precum si in finalul mitului pesterii, cand unul dintre oameni a reusit sa iasa din lanturi si apoi afara, unde a descoperit ca toti acei zei nu erau decat umbre ale copacilor si animalelor, insa intors in pestera nimeni nu a crezut, acelasi lucru se intampla si in viata reala. Chiar daca cineva afirma ca toate intrebarile au un raspuns altul decat cel religios si spiritual, nimeni nu v-a crede atata timp cat nu aduci o proba evidenta sau pana nu ajungi in majoritate. In concluzie am putea sa reducem totul la absurd folosind ratiunea lui Rene Descartes si sa ne gandim ca poate ceea ce traim noi acum nici macar nu este realitatea si ca poate este un vis din care

Campeanu Filip XII A ne vom trezi atunci cand vom muri sau poate ca lumea nici macar nu arata asa. Felul prin care noi vedem, auzim, simtim, gustam ceea ce se intampla in jurul nostru este datorita unor neuroni de pe retina, de pe suprafata olfactiva, de pe limba sau din piele care transmit semnale electrice encefalului, Locul care ne face pe noi sa fim cine suntem, sa fim cum suntem si sa percepem lumea in care traim asa cum o vedem, simtim, gustam, auzim si mirosim.