Sunteți pe pagina 1din 13

CALCULE TOPOGRAFICE

Ansamblul de lucrari efectuate in scopul obtinerii planului sau hartii topografice poarta denumirea de ridicare topografica. In functie de continutul lor, se disting: ridicari planimetrice, cand se face doar determinarea pozitiei in plan a punctelor suprafatei topografice, ridicari nivelitice, cand se face doar determinarea pozitiei pe verticala a punctelor si ridicari combinate, cand se face determinarea atat a pozitiei in plan, cat si a pozitiei pe verticala. Pentru a se elimina masurarile eronate, este necesar ca, prin calcule preliminare, sa se verifice incadrarea acestora in tolerantele stabilite prin instructiuni tehnice. Tema lucrarii Pentru corecta reprezentare in plan a suprafetelor topografice, este necesara cunoasterea unor calcule topografice pe baza, legate de determinarea pozitiilor punctelor in functie de un sistem de referinta, legat de suprafata pamantului. Datele problemei 1. Coordonatele rectangulare spatiale ale punctelor 45 si 51 din reteaua de triangulare geodezica a tarii. 2. Elementele masurate pe teren pentru determinarea pozitiei in spatiul al punctului 101: unghiul orizontal , unghiul zenital de panta Z si distanta inclinata di, masurata direct cu panglica de otel de 50 m.

51 X51,Y51, Z51

fig 1.1 Schita cunoscand elementele cunoscute initial (coordonatele) si elementele masurate (unghiuri si distante) Tabel 1.1 Pct. statie 45 Pct. vizat 51 101 Dist di(m) 123,75 Z 94 51c
g

0g00c00cc 131g 74c

Coordonate absolute X(m) Y(m) Z(m) 2421,69 1833,12 231,96 1726,43 2351,12 164,55

Nr. Pct. 51 45

Lucrarea va cuprinde: Calculul orientarii si al distantei orientarii, din coordonatele punctelor de triangulatie 45 si 51. Calculul orientarii directiei 45 - 101, prin transmitere. Calculul distantei reduse la orizont , do , si a diferentei de nivel z, dintre punctul 45 si punctul nou 101. Calculul coordonatelor relative plane, x si y , ale punctului nou, 101, in raport cu punctul cunoscut, 45. Calculul coordonatelor rectangulare spatiale ale punctului nou, 101.

Rezolvarea temei:

Poziia punctelor de pe plan se definete fa de un sistem rectangular de axe. n cazul rii noastre , conform proieciei stereografice pe plan secant unic 1970, sistemul general de axe s-a obinut lundu-se ca ax a absciselor, proiecia n plan a meridianului punctului central, situat la nord de Fgra (Ng0), i a ordonatelor, perpendiculara pe axa absciselor n punctul central (fig.1.2.). nseamn c, n sistemul general, axele de coordonate sunt orientate pe direcia punctelor cardinale. Astfel, axa absciselor este orientat pe direcia sud-nord, iar axa ordonatelor pe direcia vest-est.

Directia de referinta este directia nordului deoarece pe suprafata globului pamantesc, in fiecare punct trece atat un median geografic, cat si un meridian magnetic, ca directie de referinta se ia paralela la medianul geografic al punctului central, dusa in punctul considerat. In acest fel, orientarea unei directii, AB se defineste ca fiind unghiul facut de paralela la medianul geografic a punctului central cu directia din teren, masurat in sens direct acelor unui ceasornic.Orientarea poate lua valori pozitive de la 0g la 400g . In figurile 1.3 si 1.4 se reprezinta sistemul de axe XOY si orientarea directiei AB, pe globul pamantesc reprezentat de sfera de raza medie si respective, in planul de proiectie, in care se redacteaza harta tarii.

fig. 1.3 Orientarea pe glob

Deoarce pozitia punctelor se stabileste pe cale trigronometica, a fost necesara inlocuirea cercului trigronometric (fig 1.5) cu cercul topografic (fig. 1.6) . La cercul topografic, ca origine de masurare a orientarilor se ia directia nordului geografic si centrul de proiectie, iar sensul de masurare si de notare a cadranelor este sensul direct acelor unui ceasornic. La calculul orientarii unei directii pe teren un rol important il are unghiul de calcul, de fapt unghiul redus la primul cadran. Acesta este totdeauna un unghiu ascutit, format de directia data cu capatul cel mai apropiat al medianului geografic al centrului de proiectie.

90 II 180 III 0 I

ctg

0g cos sin 0 III II

tg cos 100g

sin

tg

IV 300g

cos IV

270
Fig.1.5. Cercul trigonometric

200g
Fig.1.6. Cercul topografic

Legatura orientare si unghiul de calcul


Legat de determinarea pozitiei in plan a punctelor suprafetei topografice, un principiu de baza al topografiei il reprezinta reducerea distantelor inclinate, masurate pe teren direct sau indirect, in planul orizontal. Reducerea distantelor la orizont se face cu ajutorul unghiului vertical de panta zenital sau de inclinare, masurat pe teren cu un goniometru. In cazul cand distanta inclinata di, s-a masurat pe cale directa cu ajutorul unei rulete sau panglici, reducerea la orizont se face cu una din relatiile (fig.1.8), dupa cum pe teren s-a masurat unghiul zenital Z sau unghiul de inclinare .

d0 = di sin Z sau d0 = di cos


Zenit di,z B

Cu ajutorul coordonatelor palare orientarea directiei, AB, si distanta redusa la orizont, do, se calculaza coordoantele relative, xAB si Z yAB cu formulele: (figura .8)

xAB = do cos AB A yAB = do sin AB

d0

A0 B0 Fig.1.8. Reducerea distanelor nclinate la orizont

+X

Ng
-Y

Ng
Y
I A-B I =

B
X

IV A
IV A-B

A 0 Ng A
III A-B

-Y

Ng

II A-B

A II B

III

-X Fig. 1.7 Orientari si unghiuri de calcul

Semnele coordonatelor relative ale punctului B, in raport cu Ngo punctul cunoscut A , sunt date de semnele functiilor trigonometrice cosinus si respectiv sinus, iar semnele acestora, sunt functii de cadranul in care se afla orientarea (AB [0g , 400g]). Coordonatele rectangulare plane ale punctului B vor fi exprimate in relatiile: XB YAB B XB = XA + xAB YB = YA + yAB XAB AB Pozitia pe verticala a unui punct se determina fata de o suprafata de do referinta reprezentata de suprafata de nivel mediu al marii , numita XA A supratata de nivel zero. Punctul unde s-a stabilit nivelul mediul al marii se numeste reper zero fundamental si de la acest punct se stabilesc pozitiile pe verticala ale tuturor punctelor. Pentru tara noastra reperul zero O YA Y +Y fundamental se afla in portul BConstanta, sistemul de cote, numindu-se sistemul Marea Neagra. Fig.1.9. Poziia punctelor pe plan Cota absoluta sau altitudinea unui punct este distanta pe verticala, exprimata in metri, cuprinsa intre suprafata de nivel 0 si suprafata de nivel ce trece prin punctul considerat. Diferenta de nivel, dintre doua puncte, este distanta pe verticala, exprimata in metri dintre suprafetele de nivel ale celor doua puncte, diferenta de nivel este elementul ce se masoara pe teren prin diferite

+X

metode, pe baza ei determinandu-se cota unui punct in raport cu cota altui punct cunoscut. In figura 1.10 a se reprezinta determinarea pozitiei pe verticala a punctelor, in cazul suprafetelor mari de teren, cand suprafetele de nivel sunt aproximativ niste sfere concentrice, iar in figura 1.10 b, cazul suprafetelor mici de teren , cand suprafetele de nivel se aproximeaza cu niste suprafete plane si paralele intre ele.
B ZAB A A B Ao B1 Bo a Fig.1.10. Determinarea poziiei pe vertical a punctelor: a cazul suprafeelor mari; b cazul suprafeelor mici; ZA Ao b Bo ZB B1

Supr. niv. a pct. B Supr. niv. a pct. A Supr. niv.. zero

In ambele cazuri cotele absolute ale celor doua puncte sunt: ZA= AA 0 . ZB= BB 0 , iar diferenta de nivel dintre elemente: xAB= BB 1 Cu ajutorul diferentei de nivel dintre cele doua puncte, determinata pe baza elementelor masurate pe teren, cu una din relatiile: xAB = d1 cosZ d0 ctgZ sau xAB =d1 sin= d0 tg se stabileste marimea cotei absolute a punctului B in raport cu cota cunoscuta a punctului A cu formula: ZB = ZA +zAB , unde diferenta de nivel poate avea semnul + sau - , in functie de marimea unghiului vertical ( Z, [0g , 200g ]). Pe baza celor aratate mai sus , rezulta ca pozitia punctului B, este determinata in raport cu punctul cunoscut A, prin coordonatele rectangulare spatiale ( figura 1.11). XB = XA + xAB , YB = YA + yAB , ZB = ZA + zA unde xAB = d0 cos AB ; yAB = d0 sinAB ; zAB = d0 ctgZ

+Z +X B ZB Nord g0 Zenit Z ZA XB xAB AB XA Ao 0 YA YB +Y Fig.1.11. Coordonatele rectangulare spatiale ale punctelor suprafetei topografice. do A yAB Bo do di B1 zAB

1. Calculul orientarii si distantei orizontale din coordonatele punctelor de triangulatie 45 si 51 In calculele topografice, apare necesitatea calcularii orientarii si distantei orizontale din coordonatele rectangulare plane ale punctelor, numita si problema inversa, spre deosebire de calculul coordonatelor relative functia de orientare si distanta orizontala , ce poarta denumirea de problema directa. Dandu-se punctele 45 si 51 prin coordonatele rectangulare plane (tabel 1.1 , si coloanele 6 si 7 ), se calculeaza mai intai coordonatele relative.

x45-51 = X51 X45 = 2421,69 1726,43= 695,26 m

y45-51 = Y51 Y45 = 1833,12 2351,12 = - 518,00


X B Y 4 IV A 300 -Y A III AB 2 X B -Y -X Y B A AB II
g

0g(400g) Ng Y AB I A 100g Y B

Fig.1.12. Coordonatele relative, orientarile si unghiurile de calcul in cele patru cadrane

51

-y IV + x +Y

45-51 45

Fig.1.13.Orientarea directiei 45-51

Stabilirea cadranului si orientarii


Tabelul 1.2 Coordonatele Cadran rectangulare + x + y I -x + y II -x -y III + x -y IV Obtinerea unghiului de calcul -cand | x|>| y| se ia I = arctg (| y|/| x|) -cand | x|<| y| se ia I = arctg (| x|/| y|) Orientare =I =200g-II =200g+III =400g-IV

Deoarece x45-51 este pozitiv , iar y45-51 este negativ conform figurilor 1.12 si 1.13 ca si a tabelului 1.2, rezulta ca orientarea directiei 45-51 se afla in cadranul IV, si deci si expresia orientarii va fi 45-51=400g -IV. Avandu-se in vedere ca |+ x| > |- y|, respectiv |684,26|>|-518,00|, unghiul de calcul, IV , se afla cu relatia tangentei , pentru a avea un raport subunitar. IV = arctg(|y|/| x|) = arctg (|-518,00|/|684,26|) = arctg 0,745045 Cu ajutorul tabelelor trigonometrice sau a minicalculatorului cu functii se obtine pentru unghiul de calcul valoarea IV =40g 76c 41cc dupa care, marimea orientarii directiei va fi 45-51=400g -IV= 400g-41g 25c 16cc = 359g 23c 59cc distanta orizontala dintre cele doua puncte se calculeaza cu relatia : si

Egalitatea celor doua marimi reprezinta si un control de calcul al orientarii. In cazul in care se cere doar marimea distantei orizontale fara orientare, pentru calcul se foloseste relatia:

2. Calculul orientarii directiei 45-51, prin transmitere

Orientarea unei directii, 45-101 , se poate afla cunoscundu-se orientarea unei directii de referinta, 45-51 , si unghiul orizontal, , masura de teren, cu teodolitul, intre cele doua directii, tabelul 1.1 coloana 5, folosindu-se formula.

45-101=45-51 + = 358g 74c 84cc + 131g 74c = 490g 97c 59cc

Ng

51 (X51 Y51 Z51)

45-101
45 (X45 Y45 Z45) diZ 101

45-51
Fig.1.14. Calculul orientarii prin transmitere

Fig.1.15. Calculul distantei reduse laorizont si a diferentei de nivel

Daca suma obtinuta depaseste 400g , asa cum s-a intamplat in exemplul dat, se scade un cerc , acesta deoarece orientarea poate lua valori doar intre 0g si 400g. In acest fel orientarea va fi 45-101=490g 48c 84cc 400g = 90g 97c 59cc

3. Calculul distantei reduse la orizont d0 , a diferentei de nivel, Z, dintre punctul cunoscut, 45, si punctul nou , 101 Asa cum s-a aratat, pe baza elementelor masurate pe teren distanta inclinata , di , si unghiul zenital de panta , Z se calculeaza distanta redusa la orizont d0 si diferenta de nivel Z cu relatia:

In pratica , in mod curent, pentru calculul diferentei de nivel se foloseste relatia :

d0 = di sinZ = 123,75 sin 94g 51c = 123,29 m d0 = di cos=123,75 cos 5g 49c = 123,29 m

z45-101=d0 ctgZ = 123,29 ctg 94g 51c = 10,65 m z45-101=d0 tg = 123,29 tg 5g 49c = 10,65 m
4. Calculul coordonatelor relative plane ,x si y ale punctului nou 101 , in raport cu punctul cunoscut, 45

Coordonatele relative plane se calculeaza pe baza , coordonatelor polare, orientarea si distanta redusa la orizont cu relatiile (figura 1.15). x45-101 = d0 cos 45-101 = 123.29 cos 90g 97c 59cc= 17.41 m y45-101 = d0 sin 45-101 = 134,24 sin 90g 97c 59cc= 122,02m Intrucat directia 45-101 este orientata in cadranul I inseamna ca ambele functii tigronometrice sunt pozitive deci si coordonatele relative vor fi pozitive asa cum ar rezulta din calcul.

X Ng XB YAB B

XAB A-B XA A O YA YB Y Fig.1.16. Calculul coordonatelor relative si absolute plane.

5. Calculul coordonatelor rectangulare spatiale ale punctului nou, 101 Coordonatele rectangulare spatiale ale unui punct nou, de exemplu 101, se obtine prin insumarea algebrica a coordonatelor rectangulare spatiale ale punctului cunoscut de exemplu 45, cu coordonatele relative rezultate din calcul ( figura 1.10 . partial figura 1.15 ) astfel: X101 = X45 + x45-101 = 1726,43+17,41 = 1743.84 m Y101 = Y45 + y45-101 = 2351,12+122,02= 2473,14 m Z 101 = Z45 + z45-101 = 164,55+10,65= 175,20 m In acest fel, se determina din aproape in aproape coordonatele punctelor caracteristice ale detaliilor de pe suprafata topografica, cu ajutorul carora se redacteaza planurile si hartile topografice.