CLASA MAMIFERE (MAMMALIA) Mamiferele sunt vertebrate homeoterme, cu corpul acoperit cu pr, nasc pui vii, pe care-i hrnesc

cu lapte secretat de glandele mamare. Tegumentul acestora produce diferite formaii cornoase: pr, gheare, copite, coarne, rareori chiar solzi, i formaii grandulare, cum sunt glandele sebacee, sudoripare i glandele mamare. Craniul are un numr relativ re-clus de oase i doi condili oceipitali. Pe fiecare latur se gsete o singur fos temporal, delimitat ventral de un arc temporal sau arcad zigomatic, alctuit din trei oase: maxilar, jugal i scvamozal. Mandibula este format dintr-un singur os, dentarul, articulat direct cu eraniul, fr intermediul osului ptrat. Exist o bolt" palatin secundar. n urechea mijlocie se gsese trei oase: scria, nicovala si ciocanul. Organul olfactiv joac un rol important in viaa acestor animale. Membrele sunt conformate in mod primar pentru mers, pstrindu-i elementele de baz atunci cand sufer transformri adaptative. Emisferele cerebrale constituie partea cea mai voluminoas a enecefalului. Neopaliumul constituie partea covaritoare din scoara emisferelor cerebrale, reprezentand cel mai important centru al activitii nervoase superioare. Creierui mic prezint in partea ventral o comisur transversal numit puntea lui Varolio, situat intre cele dou emisfere cerebeloase. Urechea extern este prevzut cu un pavilion. Dinii, nfipi in alveole, se gsesc exclusiv pe cele dou flci, fiind de obicei de trei categorii: incisivi, canini si msele, formind o dentiie de lapte i una definitiv, cu o structur alveolar complicat. Inima este mprit n 4 camere: dou ventricule i dou atrii; exist o singur carj aortic, cea stang. Cavitatea toracic este desprit de cea abdominal printr-un muchi puternic, diafragma, care joac un rol important in respiraie. Rinichiul este in stadiul de metanefros. Fecundaia este totdeauna intern. Embrionul (prevzut cu ammos i alan-toid) se prinde de pereii uterului printr-o placent care inlesnete hrnirea embrionului, din sangele mamei, in tot timpul dezvoltrii sale. Aceste caractere proprii mamiferelor i prezena lor aproape constanta la intregul grup sunt o dovada a omogenitii acestei clase de vertebrate. Cu toate acestea, fiind grupul cel mai evoluat de vertebrate, mamiferele sunt adaptate la toate condiiile de mediu i diferite regimuri alimentare, fapt care a dus la mari diferenieri de form si dimensiune. Spre deosebire de psri, unele mamifere sunt adaptate complet la viaa acvatic sau subteran, prezentand adesea caractere de convergen. Ordinul Cetacea In acest ordin sunt cuprinse mamifere adaptate complet la viaa acvatic. Corpu1 lor este pisciform; membrele anterioare sunt transformate n lopei, iar membrele posterioare lipsesc. Au o coad musculoas, lit, asezat ri plan orizontal, majoritatea lor avand o inottoare dorsal de schelet osos, iar pielea lipsit de pr. Nu prezint glande tegumentare, in afara celor mamare. Deschiderile nazale sunt deplasate pe partea superioar a capului. Cetaceele sunt cele mai mari i mai grele animale care triesc astzi. Lungimea cea mai mare la care ajung unele specii este de 35 m (Balaenoptera rnusculus), cu o greutate de 100-120 t. La adult, tegumentul este lipsit de pr, doar in regiunea capului poart citeva firioare rare de peri; embrionul, in timpul dezvoltrii sale ins, este acoperit de pr. La adult, perii sunt reprezentai prin vibrizele de pe buze.

Scheletul este format, in general, din oase spongioase impregnate cu grsime. Coastele sunt articulate de coloana vertebral numal prin apofizele transverse. Craniul este mare, reprezentand o treime din lungimea total a corpului. Oasele frontale sunt indeprtate unul de altul, iar oasele parietale, rmase pe linia median sunt unite intre ele. Mandibula este lipsit de ramura ascendent. La membrele anterioare se constat o scurtare a braului i antebraului; clavicula lipsete; falangele sunt mult alungite i mai numeroase (polifalangie). Din centura pelvian, i din membrul posterior au rmas numai rudimente de os coxal, femur si tibie. Aparatul digestiv incepe cu gura larg, de obicei lipsita de buze i obraji, care se gsesc numai la grupa odontocete. Dentitia este simpla, homeodonta, sau monofidodonta, cu dinti in numr mare, fie pe ambele flci (Delphinus), fie numai pe mandibul (Physeter). Narvalul are numai un singur incisiv, alungit i rsucit ca un sfredel. El nu servete la mestecat. Acesta este provenit din incisivul superior mijlociu din partea stang, cateodat din partea dreapt; in mod excepional se pot dezvolta amindoi incisivii. Acetia apar ins numai la masculi i au cretere continu. La misticete, gura este prevzut cu fanoane, formaiuni cornoase care ar corespunde cu ridurile palatine de la celelalte mamifere. Aceste fanoane realizeaz un aparat de filtrat pentru hrana planctonic a animalului, care de obicei este de dimensiuni mici. Ele sunt foarte numeroase i sunt aezate transversal pe lungimea capului, in randuri i suspendate de maxilarul superior i de palatine. Faringele si esofagul, in general, sunt foarte inguste la misticete, iar la odontocete sunt normale, largi. Stomacul este totdeauna plurilocular, in toate compartimentele existand glande gastrice. Aparatul respirator are modificri importante: odontocetele au nrile unite intr-un singur orificiu nazal, mistcetele au dou orificii apropiate. Nasul a pierdut rolul olfactiv, deschiderea nrilor fiind median pe partea superioar a capului, ceea ce face posibil respiraia, fr a scoate capul afar. Adesea prezint saci aerieni de o mare capacitate (vestibulari, accesorii,premaxilari); plmnii au numeroi lobi, iar diafragma, este foarte oblic. Sistemul nervos este reprezentat printr-un encefal foarte mare, de form aproape rotund, cu emisferele cerebrale mult cutate, lipsind lobii olfactivi; mare dezvoltare are nervul i centrii acustici. Ochli au pleoape cu mernbran nictitant. Ochiul este relativ mic, in comparaie cu dimensiunile corpului; sclerotica este foarte groas, cristalinul aproape sferic. Pavilionul urechii lipsete, conductul auditiv este ingust, iar timpanul puin dezvoltat: lanul de osioare din urechea medie este regresat, in schimb urechea intern este foarte dezvoltat. Perceperea sunetului nu se face prin urechea extern si medie, ci prin sinusurile din oasele capului. Dei la cetacee nu exist coarde vocale la nivelul laringelui, totui si aceste animale pot scoate anumite sunete numai prin fenomenul expiraiei. La odontocete exist, in partea superioar a capului, o mare mas de esut gras, denumit melon sau organul alb. Testiculele se gsesc in cavitatea abdominal, in apropierea rinichilor. Uterul este bifid, placenta difuz. Mamelele se gsesc in regiunea inghinal, de o parte i de alta a orificiului genital. Speciile mici nasc cate doi pui, cele mari numai cate unul singur. Acesta este de dimensiuni foarte mari, aproape o treime din lungimea adultului. Puii, fiind lipsii de buze, nu pot suge, in schimb in jurul mamelei se gsesc nite muchi speciali, compresori, care improac laptele in gura puiului, alimentatia durand in felul acesta, foarte puin. Regimul alimentar al cetaceelor este strict carnivor. Misticetele ii iau alimentele din plancton (crustacee, molute,

echinoderme, peti, toate numai de dimensiuni mici), iar odontocetele se hrnesc cu peti, cefalopode, mamifere i pinguini. Rspandirea geografic a acestor animale depinde de temperatura apelor in care ele triesc si de prezena animalelor cu care se hrnesc. Delfinidele se gsesc atat in mrile reci cat i in cele calde, physeteridaele ins, se gsesc numai in mrile temperate, iar balenele triesc, de obicei, numai in regiunile arctice i antarctice. In cutarea hranei sau pentru reproducere, ele fac migraii sezoniere regulate, cateodat pe distane enorme. De obicei duc via social. Subordinul Odontoceti Odontocetele sunt cetacee cu craniul asimetric, partea dreapt fiind mai mare; cateva coaste au dou articulaii cu vertebrele, iar membrele sunt pentadactile. Dintii, uneori numai doi sau patru, sunt alungii, de cele mai multe ori ins existin numar mare, la delfinul comun ajungand pana la 260. Au o singur deschidere nazal exterioar. Acest subordin este reprezentat prin 6 familii. Familia Platanistidae Speciile din aceast familie au fosele temporale foarte mari. Apofiza zigomatic este mult dezvoltat. Vertebrele cervicale sunt libere; inottoarele pectorale sunt largi si scurte. Triesc in apropierea vrsrii in mare a fluviilor, putand chiar ptrunde adanc in apele dulci, de unde au mai cptat i denumirea de delfini de ap dulce sau de rm. Familia Delphinidae Cuprinde specii cu primele dou vertebre cervicale sudate, cu botul mult mai lung decat neurocraniul. Au un numr de dini foarte mare, simpli, mici, asemntori i egali, au inottoarea dorsal triunghiular. Delfinul ( Delphinus delphis), traieste in Marea Mediteran i in Marea Neagr, ajungand pan la 2,50 m lungime; Tursiops tursio, delfinul cu nas mare,se intalneste in Marea Mediteran si Oceanul Atlantic, ajungand si in Marea Neagr, unde este rar; Orcinus orca (ajunge pan la 8-10 m lungime), un prdtor foarte indrzne, atac mai ales focile. Familia Delphinapteridae Toate vertebrele cervicale sunt separate; inottoarele pectorale largi cu degete scurte; nu au inottoare dorsal; talia lor este mare, triesc mai ales in mrile arctice. Delphinapterus leucas (beluga), are culoarea alb; Vionodon monoceros (narvalul), ajunge pan la 6 m lungime i are dezvoltat o defens alungit orizontal, care poate ajunge pan la 2m lungime. Triete tot in mrile arctice, ajungand i pe coastele Angliei i Scandinaviei.

Familia Physeteridae Cuprinde odontocete cu faa nesimetric, cu un cap enorm (melonul foarte dezvoltat); falca inferioar scurt i mic, poart dini numeroi. Physeter catodon (casalotul), ajunge pan la 18-20 m lungime, triete mai ales in mrile tropicale i subtropicale. Familia Phocoenidae Au rostrul scurt, dinii comprirnai lateral i cu varfurile crenelate, primele trei-ase vertebre cervicale sunt sudate, au o inottoare dorsal. Triesc in toate mrile: Phocoena phocoena, (porcul-de-mare, marsuinul) se gsete n numr mare i in Marea Neagr.

Subordinul Mysticeti Au craniul simetric, dinii lipsesc la aduli, n schimb prezint fanoanele ca organ de filtrare. Au dou nri. Sunt cele mai mari mamifere i cele mai mari animale existente. Familia Balaenopteridae Cuprinde balene cu rnandibula la fel de lung ca i falca superioar, 1sand totui s se vad fanoanele; au inottoare dorsal, capul mult turtit. Pielea de pe faa ventralo-anterioar formeaz numeroase brazde longitudinale paralele. Balaenoptera musculus i B. physalus (pan la 31 m lungime) triese in mrile arctice i antarctice, Megaptera boops (pan. la 16 m lungime) are pe cap nite nodoziti speciale, triete numai in emisfera austral. Familia Balenidae Cuprinde specii fr inottoare dorsal i fr brazde. Au gura intredeschis din cauza nltimii fanoanelor. Mandibula este foarte arcuit. Triesc in toate mrile, dar prefer mrile reci, arctice sau antarctice. Balaena mysticetus, balena boreal, atinge pan la 20 m lungime; Eubalaena australis, trieste aproape pretutindeni. Ordinul Sirenia Mamifere euteriene strict acvatice, unele marine, altele de ap duice. Au numai membre anterioare, transformate in lopei inottoare. Acestea au articulaia de la cot mobil i unele dintre ele pstreaz inc patru unghii (lamantin). Corpul acestora este acoperit cu pr foarte rar si fin. Capul este caracteristic, prin dezvoltarea foarte mare a buzei superioare, formand un fel de disc labial, foarte sensibil. Deschiderea nazal se gsete in partea dorsal, la niveluri variabile. Corpul acestor animale este pisciform, alungit, amintind intro oarecare msur de cel al delfinilor. Gatul este scurt i gros, nedifereniat prea mult de cap si de trunchi; coada orizontal. Sunt animale mari, 1,2 3,8 m lungime. Maxilarul superior depete pe cel inferior. Cavitatea bucal prezint o dezvoltare exagerat a unor plci masticatoare, care acoper intermaxilarele i

simfiza maxilarului inferior. Sub aceast plac cornoas, care este prevzut cu proeminene numeroase in form de mameloane, se gsesc cateodat dinii atrofiai, nefuncionali, dinii labiali. Dentiia in general este redus si caduc. La dugongul mascul exist un incisiv dezvoltat special, care servete ca defens. Dei la unele specii exist si incisivi si canini, la aduli numai molarii rman functionali. Stomacul acestor animale are o conformaie special ca i la unele rumegtoare; el este imprit in dou buzunare, primul glandular, iar al doilea alungit, intestiniform, prevzut cu dou diverticule pilorice. Ochiul are o form globular ca la toate mamiferele terestre, dar sclerotica este groas, ca la toate mamiferele acvatice. Orificiul canalului auditiv extern este foarte mic. Testiculele sunt plasate in cavitatea abdominal. Pot rezista pe uscat intre 10 si 28 de ore, in apa de asemenea pot sta fr s respire cam 2-3 min. Locul sistematic al sirenienelor este inc discutat. Ele seamn i cu elefanii si cu hipopotamii. Aceste animale reprezint nite ungulate adaptate la viaa acvatic. Sirenienii au o rspindire foarte larg i se impart in trei familii: Familia Trichechidae (sau Manatidae). Cuprinde specii cu botul mic, cu capul nedelimitat precis de restul corpului. Nrile sunt aezate dorsal. Inottoarele mari sunt prevzute cu 3-4 unghii. Coada are forma de lopat rotunjit. Trichechus senegalensis, lamantinul de Senegal, care ptrunde i pe Niger, triete in apele dulci; Trichechus manatus, trieste in Marea Caraibilor i in cursul inferior al fluviilor din America de Sud. Familia Dugongidae (Halicoridae). Este reprezentat printr-o singur specie. Coada este imprit in doi lobi; inottoarele nu au nici o urm de unghii; masculul are doi incisivi si pe fiecare jumtate de falc, adultul are cate dou msele. Are o rspandire foarte larg, de unde i o foarte mare variabilitate pentru singura specie existent. Dugong dugong triete in Oceanul Indian, Marea Rosie, coastele Madagascarului, Australia, Taiwan si Filipine. Familia Rhytinidae. Cuprinde o singur specie, Rhytina stelleri, cu o coad semilunar. n locul dinilor exist plci cornoase. Este denumit vaca-de-mare si a fost descoperit n stramtoarea lui Behring pe lang Peninsula Kamceatka. Are 78 m lungime, si a fost descris ca animal foarte bland. Ordinul Pinnipedia Pinipedele sunt carnivore adaptate la viaa marin, amfibie. In raport cu aceasta, membrele lor sunt transtormate n lopeti, prul este scurt i foarte des, capul mic, iar corpul alungit, fusiform. Modificrile eseniale la aceste animale, faa de carnivorele terestre, se datoreaza adaptrii la viaa acvatic. Astfel, gatul lor, desi lung, nu separ net capul de trunchi; coada este scurt, la inot rolul acesteia fiind inlocuit de membrele posterioare. Pe uscat, pinipedele pot s se mite cu greu, uneie pot merge, membrele posterioare avand posibilitatea de a face pai, mai greoi este adevrat; altele ns, cum este cazul focilor, nu mai pot merge, i se trsc sau sar, utiliznd mult musculatura trunchiului, sprijinindu-se numai pe membrele anterioare, cci cele posterioare nu mai pot fi indreptate inainte. Blana pinipedelor este format din fire mai rare, lungi i aspre,

altele dese i scurte. Masculii btrni au uneori i o coam mai dezvoltat, cu peri lungi i aspri. Pe cap i mai ales pe buza superioara au vibrize mari, bine dezvoltate. De asemenea, bine dezvoltate sunt i glandele sebacee i cele sudoripare. Scheletul prezint modificri profunde: craniul este oval, mult turtit, iar regiunea facial foarte scurt. Fosele orbitale sunt foarte mari; cutia cranian de asemenea mare, adpostind un creier voluminos; oasele nazale sunt foarte scurte. Coloana vertebral este o ax central masiv, foarte bine dezvoltat. n centura scapular nu exist clavicul. Osul sacru este format din 2 pn la 7 vertebre, sudate, iar la picioare, alungirea exagerat a falangelor permite formarea unor palete mari inottoare, remarcndu-se, n special, lungimea exagerat a pole-xului la membrul anterior i a degetelor marginale I i V la membrul posterior. Dentiia sufer i ea o reducere numeric i o tendin de uniformizare. Dentiia de lapte se resoarbe de obicei chiar in cursul vietii intrauterine. Caninii sunt de obicei bine dezvoltai, iar la mors ei se transform n defense, foarte dezvoltate. Mselele se transform, in sensul c ele capt n mod secundar forma triconodont, deoarece nu se face masticaie sub ap in acelai timp trebuind reinute animale lunecoase (peti, molute). Nu exista msele carnasiere difereniate. Stomacul pinipedelor este alungit, iar cecul scurt. Plmnii sunt dezvoltai, prezentnd o adaptare special la viaa acvatic; s-a constatat i existena unor saci aerieni subcutanai, n legtur cu traheea sau esofagul, care fie c uureaz corpul, fie c ajut chiar la respiraie. Pinipe-dele pot face respiraii foarte rare la 5-20 min. O modificare interesant exist i la aparatul circulator, vena cav inferioar prezentnd o dilatare sub diafragm i un sfincter muscular ce regleaz circulaia, mai ales cand animalul coboar adanc n mare, unde presiunea crete foarte mult. Pentru coboratul in ap prezint o adaptare special: nrile i urechile sunt acoperite cu nite membrane (clape) speciale, pe care animalul le inchide in mod activ. La aparatul reproductor se constat c vaginul i orificiul anal se deschid intr-o cavitate care comunic direct cu exteriorul. Placenta este zonal, iar puii se nasc bine dezvoltai. Pinipedele sunt larg rspindite, mal ales in zonele reci ale ambelor emisfere. Duc o via social, grupate cteodat n sute i chiar mii de indivizi. In timpul iernii, de obicei, ele fac migraii lungi, sunt ins multe specii care i in timpul iernii rmn in aceleai locuri, trind sub ap, ieind din cand in cand pentru respiratie, printr-o gaur in ghea, intreinut permanent deschis. Pinipedele actuale sunt imprite in trei familii: otariidae, odobenidae, focidae. Familia Otariidae. Sunt cuprinse n aceast familie pinipede care au membrele posterioare bine dezvoltate i le pot aduce sub abdomen, participnd impreun cu cele anterioare la deplasarea pe pmint. La ca-p se oboserv distinct urechile externe. Aici intr lelii de mare i urii de mare: Otaria jubata, leul de mare din Patagonia. Ca masa, exemplarele batrane pot alunge pn la 3 m lungime, de exemplu Callorhinus ursinus, in regiunea Peninsulei Alaska. Familia Odobenidae (morsele). De asemenea au membrele posterioare ca i cele anterioare dezvoltate i pot fi utilizate pentru deplasare terestr. Nu au scrot si nici urechi externe vizibiIe. Triesc exclusiv in mrile arctice, atingand pin la 4,50 m lungime i pan la 1 000 kg greutate. Odobenus rosmarus, in Groenlanda, Novaia Zemlea, i Odobenus obesus, in partea de nord-est a

Americii, in Oceanul Pacific. Iarna migreaz mult spre coastele de sud, duc via social foarte interesanta. Familia Phocidae. Aici sunt cuprinse focile propriu-zise. Acestea sunt cel mai mult adaptate la viaa acvatic; au membrele posterioare atrofiate i indreptate inapoi, iar pe pmnt acestea nu particip de loc la locomoie. Au gheare la degete. Vitelul de mare, este rspindit in Atlantic i in Pacific, Monaochus monachus, foca cu burt alb, triete n Marea Mediteran, in Marea Adriatic i in Marea Neagr. Mirounga leonina, foca cu tromp ( sau foca de mare), triete n Atlantic, ajunge pn la 6,50 m lungime, cantrind 3 000 kg. Totodata, in timpul evolutiei s-au diferentiat grupuri de animale care au fost nevoite sa se adapteze la mai multe medii, in functie de conditiile existente. In cazul in care unul dintre aceste medii este cel acvatic, acestea mai poarta si denumirea de mamifere semi-acvatice printre care mentionam : Ordinul Artiodactyla Familia Hippopotamiedae Cuprinde animale mari, greoaie, cu picioare scurte, cu bot mare, lit si cu o coad scurt. Calc pe toate cele patru degete, care au aproape aceeai dimensiune. Nrile, ochii i urechile au o poziie periscopic, care atunci cnd animalul este scufundat n ap sau cnd inoat, permite orientarea sa. Sunt animale amfibii, trind in imediata apropiere a apei, unde ii caut, de preferin, hrana. Tegumentul lor este prevzut cu numeroase glande tubulare, care secret o substan gelatinoas purpurie. Incisivii i caninii au cretere continu. Caninii inferiori sunt masivi. Stomacul este voluminos i alungit, iar intestinele sunt foarte lungi (pin. la 50 m). Sunt reprezentai prin dou genuri cu cite o singur specie. Hippopotamus amphibius (hipopotamul) ajunge pn la 3,50 m lungime i are o greutate pn la 4 000 kg. Triete in turme in Africa Central i de Sud; Choeropsis liberiensis, hipopotamul pitic, ajunge abia la 2 m lungime i triete in locurile mltinoase din Liberia. Ordinul Monotremata Farnilia Ornithorhynciidae Este reprezentat printr-o singur specie, ornitorincul (Ornithorhynchus anatinus), animal amfibiu cu corp greoi, ce locuiete pe lnga ape, in care ii caut hrana. Animalul adult atinge o lungime pn la 65 cm, are corpul turtit dorso-ventral i coad lit. La animalul tnr, pe fiecare falc se gsesc cte trei msele multituberculate, care ins dispar la adult, fiind inlocuite cu plci cornoase. Ciocul este lit i cptuit cu plci cornoase, care permit reinerea animalelor acvatice; la picioare exist o membran interdigital. Este destul de rar i se gsete in Australia i Tasmania.

Ordinul Rodentia Familia Castoridae Cuprinde roztoare de dimensiuni mari, adaptate la o via acvatic, de exemplu genul Castor (din America de Nord i Europa). Castorii sunt mamifere de lungime medie, avnd o lungime a corpului de pn la 90 cm. Greutatea castorilor variaz n dependen de specie, de la 10 kg pn 30 kg. Au o blan mtsoas, de culoare brun-roietic. Castorii au un corp alungit, cu membre mici i puternice. Coada lor neacoperit este mare i lat. Aceste roztoare triesc in colonii, ii fac stvilare i csue special amenajate pe cursul rurilor. Nutria ( Myocastor coypus )are capul relativ mare in raport cu corpul, fruntea plata, botul bont, urechile mici si rotunjite si ochii mari de culoare bruna, cu pupila alungita vertical. Gatul este scurt si gros, iar trunchiul robust are forma cilindrica. La nivelul comisurilor gurii se gasesc niste glande care produc substante uleioase pe care nutria le utilizeaza pentru intretinerea si impermeabilizarea blanii. Nutria poate vedea foarte bine sub apa. Mustatile nutriei sunt lungi si numeroase. Spinarea este cifozata. Coada lunga este conica pe sectiune si este acoperita cu solzi si rare fire de par. Coada este utilizata drept carma la inot. Picioarele sunt scurte. Membrele anterioare sunt prevazute cu cate 5 degete adaptate pentru prinsul hranei, dar si pentru pieptanat. Membrele posterioare sunt prevazute cu cate 4 degete, trei dintre ele fiind unite printr-o membrana interdigitala, utilizata la inot.Coada este lunga si foarte putin mobila, de forma cilindrica, aceasta din urma caracteristica diferentiind nutriile de castor sau de bizam, care au coada turtita. Pielea cozii este acoperita cu solzi si cu par rar, fiind in pericol de degerare in timpul iernii, din cauza dimensiunii ei considerabile (30-40 cm.).

Ordinul Carnivora Familia Mustelidae Cuprinde numeroase carnivore, in general de talie mic, foarte agere, care au corpul alungit i mldios, iar membrele foarte scurte i o coad relativ lung. Au glande odorante bine dezvoltate, dindu-le un miros eu totul caracteristic. Blana lor este bogat i fin, au capul mic, turtit i lat. Lutra lutra (vidra de ru) are urechile rotunjite, scurte, puin ieite din blan, acoperite de un opercul membranos. Ochii mici, aproape de colurile gurii, cu pupila rotund. Buzele groase, cea superioar cu musti. Nasul gola, cu papile n reea. Picioarele i sunt scurte n raport cu corpul,

au cte 5 degete unite prin membran de not. La not se folosete att de picioarele dinapoi precum i de coad. Degetele sunt deasupra proase, ventral nude. Simurile sunt foarte dezvoltate i n egal msur: vzul, auzul i mirosul. Vneaz adeseori n grup; este animal de amurg i de noapte cu toate c poate fi vzut i ziua. Poate rezista sub ap 6 7 minute fr s ias la suprafa.Se hrnete cu peti, broate, raci, mamifere mici, acvatice. Rspndirea vidrei n Europa ct i la noi, depinde de posibilitatea procurrii hranei ei de baz: petele. Tocmai de aceea biotopul vidrei l constituie rmurile mpdurite ale apelor curgtoare i stttoare, fie ele de munte sau de es. Rspndit din Europa pn n Asia central i nordul Africii. La noi, localizat n delt i pe lng rurile de munte bogate n pstrvi. Triete n ap i pe uscat, avnd vizuina cu dou intrri. Mustela lutreola (nurca) prezint corpul alungit, cu picioare scurte. Botul lat, urechile rotunjite ca la vidr; membrana interdigital proas. Blana mult ntunecat dorsal, mai ales pe ceaf i ctre picioarele posterioare. Coada mult mai ntunecat dect laturile capului. Ventral surcafenie. Gtul cu o pat mic, galben sau albicioas. Buza superioar, anterior, i toat buza inferioar de culoare alb.. Rspndit n cea mai mare parte din regiunea palearctic a Europei. La noi destul de rspndit, pe lng ape stttoare i curgtoare, att la es, ct i la deal i munte. noat i se scufund bine. Se hrnete cu peti, broate, raci i chicani.

Familia Ursidae Ursul polar (Ursus maritimus) este un mamifer mare, greutatea acestuia ajungnd pn la 350-650 kg la masculi i 150-300 kg la femele, nlimea la 1,8 m i lungimea la 3 m. Are o blan de culoare alb. Ghearele mari i puternice sunt capabile s doboare adversarii naturali. Are un strat de grsime sub piele, care l ajut s se protejeze mpotriva frigului, aceast caracteristic fiind ntlnit i la alte animale din tundr. Este un nottor excelent. Corpul acestora este asemantor cu cel al unui urs maro. Capul poate ajunge la peste 40 cm lungime, cu circumferina de aproximativ 30 cm. Au buze extensibile, dinii sunt mai mici ca la celelalte specii, dar mai ascutii, gtul mai puternic. Au buze extensibile adica nu sunt ataate de gingii i pot culege fructe mici, iar unii le pot coji. Au mirosul bine dezvoltat. Simte prada de la 30 de km deprtare. Urechile sunt mici, externe, dar au auzul bine dezvoltat. Culoarea blnii este albul, dar poate fi galbuie sau gri n timpul verii. nsa explicaia tiinifica a culorii lor este c firele de pr, incolore, sunt goale n interior ca fibrele optice i conduc razele ultraviolete spre pielea lor neagr, unde sunt absorbite. Este foarte calduroas, iar temperatura corpului rmne neschimbat atunci cnd este foarte frig. Sistemul lor de ncalzire este foarte eficient (n prul blnii se gasesc canalicule microscopice pline cu aer care asigur o izolare termic excelent) i de aceea uneori se tavalesc prin zpada pentru a se racori. Labele din faa sunt folosite pentru not, fiind mari i membranate pentru a asigura propulsia. Cele posterioare au rol de crm. Prezint gheare

neretractile. Picioarele sunt mai mari dect la ceilali uri (22 de cm laime) i au pr pe tlpi i ventuze pentru a le conferi stabilitate pe ghea. Pe uscat nu alearg att de repede ca rudele sale. n apa atinge 10 km/h vslind doar cu labele posterioare, iar scufundat poate s stea pn la 5 minute. Se deplaseaz atingnd solul cu clciele, dar i cu talpa i pot adopta o poziie bipeda, ceea ce i avantajeaz atunci cnd trebuie s observe pericolele, s caute hrana sau sa lupte. Bibliografie http://ro.wikipedia.org/wiki/Urs_polar