Sunteți pe pagina 1din 7

www.referat.

ro

CARACTERIZAREA COMPARATIV A CERNOZIOMULUI I A CERNOZOMULUI CAMBIC


Caracteristici Definire Cernoziom -este de origine rus (pmnt negru) -prezena orizontului Am cu crome 2-umed -orizontul de tranziie AC 3,5 -zona de step propriuzs -n Romnia 8,2% din teritoriu - C. romn, Dobrogea, C. de Vest, puin Transilvania i Moldova -temperat continental de step -precipitaii medii anuale de 430540 mm. -temperaturi medii anuale 8,511,4o C -indice de ariditate 20-26 -evapotranspiraia potenial 640700 mm -precipitaii bogate n timpul verii, urmate de secet prelungit i temperaturi ridicate vara Cernoziom cambic -cernoziomuri levigate -prezena orizontului Bv cu val i crome 3,5-umed i 5,5-uscat - orizont Am cu crome 2. -zona de silvostep (Oltenia, Muntenia,Moldova, Transilvania, Dobrogea -n partea dinspre step a silvostepein continuarea cernozimurilor -circa 2,2mil ha -grade variate de continenta-lism, mai accentuat n Moldova i C. Romn -precipitaii medii anuale 560-600 mm -precipitaii mai reduse la sfritul verii i nceputul toamnei -regim hidric percolativ iarna i primvara -temperaturi medii anuale 9,2-11,2oC -evopotranspiraia potenial 650700 mm

Rspndire

Clima

Vegetaia natural

-asociaii de graminee bine ncheiate, nalte. -sistem radicular bogat i bine nrdcinat -asociaii ierboase rspndite (festuca vallesiaca, agropirum cristatum) -vegetaia ierboas-plcuri rare de Prunus spinosa, Roca canina, Amygdalus nana, Crataegus monogyna -puni i fnee

-se pstreaz doar izolat pe suprafee reduse -este format din plcuri de pduri cu poieni mari sau pduri rrite -vegetaia lemnoas este dominat Quercus pedunculiflora, Quercus puberces -arbuti predomin Ligustrum vulgare, Crateegus monogyna -la liziera pdurii Rosa canina, Rubus fruticosa -vegetaia ierboas Paoa bulboasa, Festuca pseudovina -faza vie este foarte bine reprezentat i este deosebit de activ, avnd rol important n formarea i evoluia solurilor -nr mare de lumbricide, miapode, insecte i roztoare -intens este i activitatea micro organismelor hunificatoare

Fauna

Materiale parentale

-activitatea fazei vii al solului i creterea nr. de populaii este mult stimulat de materia organic ce se acumuleaz anual n sol - nr. mare de populaii: miriapode, molute, nematoizi, acarieni, furnici. -se dezvolt o flor bacterian de echilibru -se desfoar o intens activitate de descompunere a resturilor organice -loesses, depozite loesoide i aluviuni loesificate -nisipuri fine bogate n carbonat de calciu -esuri plane (cmpiile i terasele netede), slab ondulate cu altitudini ntre 15-20 m -terase, coline cu versani prelungi

Relieful

-loesuri i depozte loesoide -depozte nisipoase fine, remaniate eolian -luturi marnoase i mai rar argile -forme de relief variate -cmpii nalte, uor sau puternic denivelate -terase, coline joase -podiuri ntinse sau ondulate -altitudinea este de 50-100 m n zona de cmpie i 100-200 m n zona colinar -apa freatic se gsete sub nivelul critic la adncimi mari i nu influeneaz procesul de formare a cernoziomului cambic tipic -n C. Dunrii i C. de Vest apa freatic se ridic deasupra nivelului

Apa freatic

-adncimi mari sub 10-20 m ( evoluia cernoziomilor este automorf) - excepie Lunca Dunrii i C. Banatului unde apa freatic este la 2,5-5m (cernozomuri fidro

automorfe) Profil,Proprietati.

critic la 2,5-3m.

Cernoziomurile tipice au profilul Am- A/C-C sau Cca. In comparatie cu solurile balane au orizontul Am mai inchis la culoare (brun- inchis sau negricios) si de obicei mai gros (40-50),A/C, de asemena ,mai gros (20-30) si mai inchis la culoare ,iar C sau Cca ia adancime mai mare (peste60-70cm). Profilul are numeroase neoformatii biogene,dar de CaCO3 incepand numai de la baza orizuntului Am sau din A/C. Textura ca si in cazul solurilor balane este nediferentiata pe profil, adesea mijlocie( uneori catre fina sau grosiera, in functie de materialul parental), dar prezinta o situatie mai buna in ceea ce priveste structura(glomerulara), porozitate si regimul aerohidric. Continutul de humus este mai mare(3-6%) si de asemenea ,de calitate(mull calcic); gradul de saturatie in baze si reactive au valori mai mici decat la solurile balane, dar favorabile(V in jur de 90%, iar pH-ul=7,0-7,6);activitatea microbiologica si aprovizionarea cu substante nutritive sunt bune.

FERTILITATE. Fac parte din categoria celor mai fertile soluri.Remedierea deficitului de apa ce apare in anii si perioadelor secetoase se face prin aplicarea de lucrari agrotehnice, dar mai ales prin irigatii, iar in scopul crearii unor conditii si mai bune de aprovizionare cu substante nutritive se recomanda ingrasaminte cu azot, fosfor, potasiu si gunoi de grajd. Sunt soluri foarte bune pentru toate culturile, dar se folosesc, mai ales, pentru culture de camp(grau, orz,porumb,floarea-soarelui, soia, in ulei, cartofi, sfecla, mazare, fasole,etc.), plante furajere si legume.

ORIZONTUL Amolic(Am) Este un orizont mineral avand urmatoarele caractere: Culoare inchisa a materialului atat in asezare naturala cat si in stare sfaramata, avand crome si valori <3,5 in stare umeda si valori <5,5 in stare uscata;de asemenea , valoarea culorii trebuie sa fie cu cel putin o unitate mai inchisa decat cea a orizontului C sau a celui subiacent; daca contine 40% calcar fin limita de culoare la uscat se elimina, iar valoarea culorii la umed trebuie sa fie<5%.

continut de materie organic de cel putin 1% pe intreaga lui grosime(sau de cel putin 0,8% in cazul solurilor nisipoase); structura grauntoasa, glomerulara sau poliedrica(mica si foarte mica)-(adica orizontul nu are structura de orizont B) si/sau consistenta suficient de friabila pentru ca materialul sa nu devina masiv si dur sau foarte dur cand se usuca; grad de saturatie in baze de peste 53%; grosime de cel putin 25cm sau de cel putin 20cm la solurile la care stratul R este situat in primii 75 cm si la cele cu orizont Ame,AC sau B avand in partea superioara culori de orizont A molic; grosimea minima devine 10cm daca orizontul A este situate direct pe roca consolidata-compacta, pe un orizont cimentat sau pe unul criic.

Roci sedimentare Se formeaza sub influenta factorilor exogeni in zonele superficiale ale scoartei, in bazine marine sau in arii continentale. Procesele care duc la formarea lor sunt: Dezagregarea, fragmentarea si alterarea rocilor preexistente. Transportul sub forma de solutii sau suspensii si acumularea gravitationala, chimica si biochimica in bazine de sedimentare. Precipitare chimica si biochimica din solutii naturale in conditii de presiune si temperatura specifice suprafetei scoartei terestre. Activitatea organismelor vegetale si animale capabile sa-si construiasca in timpul vietii schelete sau alte invelisuri protectoare de natura minerala care, dupa moartea lor, se pot acumula sub forma sedimentelor organogene (biogene). Diversele procese genetice se reflecta direct in compozitia mineralogica, textura si structura rocilor formate. In cuprinsul determinatorului s-a adoptat o clasificare care are drept criteriu de baza compozitia mineralogica si apoi trasaturile structurale si texturale ale rocilor. Compozitia mineralogical Pe baza ei se stabilesc tipurile petrografice principale, iar in cadrul lor diverse varietati monominerale (oligomictice) si poliminerale (polimictice), astfel:

Roci epiclastice oligomictice: conglomerate cuartoase, gresii cuartoase, calcirudite, calcarenite, etc. Roci epiclastice polimictice: brecii si conglomerate poligene, gresii litice, arcoze, graywacke, gaize, etc. Roci piroclastice: aglomerate si tufuri riolitice, dacitice, trahitice, andezitice, bazaltice, etc. Roci argiloase oligomitice: argile caolinitice, montmorillonitice, illitice, etc. Roci argiloase polimictice: argile, marne, etc. Roci carbonatice: calcare si dolomite, calcare sideritice, etc. Roci silicioase (silicolite) Roci aluminoase: bauxite si laterite Roci fosfatice (fosforite) Textura = defineste caracterul rocilor pe baza dimensiunilor si formelor granulelor constituente, a gradului de cristalinitate a mineralelor si a raporturilor existente intre acesti parametri. Indicarea dimensiunilor absolute se face prin termeni diferiti pentru rocile clastice (detritice) si pentru rocile cristalizate. Pentru rocile clastice, dimensiunile granulelor sunt definite prin termenii: psefit (rudit), psamit (arenit), aleurit (silt), pelit (lutit). Pentru rocile cristalizate (micrite, sparite, dolomite, silicolite, fosforite, etc.), dimensiunile se definesc prin termenii: cripto-, micro-, mediu-, larg cristalin. Dimensiunile relative ale granulelor si cristalelor constituente sunt redate prin gradul de sortare (bun, moderat, slab) pentru rocile clastice si prin termenii echicristalin si inechicristalin pentru rocile cristalizate. Caracterizarea formelor granulelor si cristalelor se face prin termeni diferiti pentru rocile clastice, unde se folosesc termenii angular, subangular, subrotunjit, rotunjit, bine rotunjit, reflectind gradul de prelucrare a materialului (prin transport, eroziune, coroziune, alteratie, diageneza). Granulele angulare sunt caracteristice rocilor cu structuri mecanice (brecii, graywacke, arcoze, brecii vulcanice, tufuri cristaloclastice, unele argile, brecii calcaroase) iar granule rotunjite sunt caracteristice pentru conglomerate, gresii litice, gresii cuartoase, calcirudite,

calcarenite, tufuri lapilice si pentru roci cristalizate, caz in care se folosesc termenii idiomorf (cristale cu fete cristalografice), hipidiomorf (cristale partial limitate de fete cristalografice), xenomorf (cristale lipsite de conture cristalografice). Particule cristaline sunt caracteristice rocilor cu structuri chimice si de precipitatie: dolomite, micrite, sparite, silicolite, fosforite, etc. Particulele rocilor sedimentere se pot asocia in agregate caracteristice de tip: oolite, ooide, pisolite, pelete, nodule, concretiuni (intalnite adesea in calcare, dolomite, fosforite, bauxite, silicolite, gresii, etc. Structura = defineste aranjamentul spatial al constituentilor, rezultat prin procese mecanice, chimice, organogene sau diagenetice (postdepozitionale). Principalele tipuri de structuri sunt: Structuri mecanice, realizate prin transport si acumulare gravitationala (pietris, nisip, conglomerat, brecii, gresii, loess, aglomerate, tufuri, argile, calcare clastice Structuri chimice, realizate prin precipitare chimica anorganica (argile, micrite, sparite, travertine, calcare alochemice, dolomite, sisturi silicioase, bauxite, fosforite). Structuri organogene realizate prin precipitare organogena si acumulari de bioclaste (calcare bioacumulate, calcare bioconstruite (coraligene, algale), diatomite, spongolite, radiolarite, fosforite). Structuri diagenetice (de cristalizare si recristalizare) caracteristice pentru sparite, accidente silicioase, bauxite, fosforite. In functie de relatia dintre particule si liant rocile pot avea structuri omogene, adica fara distinctie intre particule si liant (loess, tuf vitroclastic, argile, micrite, sparite, dolomite, jaspuri) si structuri eterogene, in care liantul si particulele sunt distincte ( conglomerate, gresii, calcare alochemice).

Natura particulelor poate fi: detritica, granule minerale (cuart, feldspati, mice, minerale grele, etc.), fragmente litice (de roci magmatice, metamorfice sau sedimentare) piroclastica: bombe, lapili, cenusa vulcanica de precipitare chimica (alocheme): intraclaste, oolite, pelete, lumpuri de precipitare biochimica (bioclaste) schelete, cochilii, valve, spiculi, placi diagenetica: ooide, nodule, concretiuni

Natura liantului se poate aprecia: Dupa modul de formare: ciment (prin precipitare si/sau recristalizare, ex. Gresii cuartoase) si matrice (prin sedimentare si/sau alterare, ex. Graywacke) dupa compozitie: ciment calcitic, silicios, fosfatic, sulfuratic, feruginos, glauconitic si matrice argiloasa dupa cantitate: liant > particule in paraconglomerate, tilite si liant < particule in ortoconglomerate

Relatiile dintre particule si ciment sunt complexe si mai pot fi definite prin tipul structural al liantului: ciment bazal, de pori, de umplere, de atingere, pelicular.

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate

Evaluare