SPETE PENTRU EXAMENUL LA DISCIPLINA DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE II ID, anul I ; conf.univ.dr.

Bianca GuTan

SPETA NR. 1 X este cetatean roman, obtinand cetatenia romana prin acordare la cerere, In anul 1998. Este casatorit cu A., persoana de cetatenie romana, dobandita prin nastere. Impreuna au o fiica minora, J. X a pastrat si cetatenia statului Morcoveria. Domiciliaza In Romania, In orasul Targu Urat. Inainte de alegerile locale din anul 2008, X constata ca nu a fost Inscris In listele electorale, dar nu Intreprinde nimic pentru a rezolva situatia. X este membru al partidului PCN, care Il include pe lista sa de candidati pentru functia de consilier local. Totodata, X, avocat, este numit de Biroul Electoral de Circumscriptie presedinte al sectiei de votare nr. 3 din oras. Sotia lui X, judecator, este numita ca reprezentant al partidului PCN In cadrul aceleiasi sectii de votare. Intrebari si cerinte: Sunteti observator din partea presei/ONG In sectia de votare nr. 3. 1.Ce ati consemna In raportul dvs. cu privire la respectarea legislatiei electorale? 2.Carei autoritati ar trebui sa va adresati?

SPETA NR. 2 In luna mai 2008 au loc In unele zone ale tarii inundatii catastrofale. Guvernul Romaniei emite, In aceasta perioada, mai multe Ordonante de Urgenta, avand ca obiect: modificarea Legii Invatamantului, modificarea Legii privind statutul functionarului public, modificarea Codului de procedura penala. Ordonantele au fost depuse la Parlament In termenul legal. In ordonanta privind modificarea Codului de procedura penala, a fost introdusa o prevedere ce da procurorului puterea de a dispune luarea masurii arestarii preventive, fara interventia instantei de judecata.

In luna octombrie, In dosarul nr. 1234/2007 aflat pe rolul Tribunalului X, cetateanul A invoca exceptia de neconstitutionalitate a unor prevederi ale Ordonantei de urgenta ce modifica legea statutului functionarului public. In luna noiembrie, Guvernul Isi angajeaza raspunderea pentru un proiect de lege ce are ca obiect modificarea altor prevederi ale acestei legi. In luna decembrie Curtea Constitutionala admite exceptia de neconstitutionalitate invocata de A. Intrebari si cerinte: 1. Ce probleme de natura constitutionala pune adoptarea celor trei OUG? 2. Daca ati fi cetateanul A, cum ati motiva, pe scurt, exceptia de neconstitutionalitate? 3. Tinand cont de raspunsul dat la Intrebarea nr. 2: daca ati fi judecator la Curtea Constitutionala, ce raspuns ati da exceptiei de neconstitutionalitate ridicate? 4. Comentati angajarea raspunderii guvernului sub toate aspectele (procedura, obiect), pe baza Constitutiei Romaniei din 1991. 5 Care sunt efectele deciziei Curtii Constitutionale?

SPETA NR. 3 In luna mai 2008, are loc o emisiune televizata, in care Presedintele Romaniei il acuza pe Primul Ministru de depasirea atributiilor sale constitutionale si legale. Se creeaza astfel un conflict care are ca efect politic destramarea coalitiei parlamentare majoritare. Partidul Primului Ministru ramane partid de guvernamant, detinand majoritatea in Parlament. In luna iunie 2008, Presedintele emite un decret de revocare din functie a primului-ministru. Acesta, la randul sau, reuseste, cu ajutorul majoritatii parlamentare , sa obtina suspendarea din functie a Presedintelui. Intre timp, primul-ministru pierde sustinerea propriului partid. La sfarsitul sesiunii, parlamentul adopta o motiune de cenzura. In acelasi timp, Guvernul adopta mai multe Ordonante de urgenta privind modificarea Codului civil, a legii privind statutul functionarului public si privind modificarea regulamentelor parlamentare. In luna iulie se organizeaza un referendum privind demiterea Presedintelui Romaniei, la care se prezinta 30% din electorat.

Intrebari si cerinte : 1. Care sunt problemele de natura constitutionala puse in speta de fata ? 2. Care este autoritatea competenta sa solutioneze conflictul dintre cele doua autoritati? Ce fel de conflict este acesta ? 3. Comentati adoptarea ordonantelor de urgenta de catre Guvern.

REZOLVARE : SPETA NR. 1 In primul rand, deoarece inainte de alegerile locale din anul 2008, X constata ca nu a fost Inscris In listele electorale acesta trebuia eventual sa faca contestatie la Biroului Electoral de Circumscriptie si sa intocmeasca o cerere in scris adresata primarului in care sa mentioneze omisiunea lui de pe liste (conform Art. 16 alin. 3 din legea 67/2004 :Cetatenii au dreptul sa verifice Inscrierile facute In listele electorale permanente. Intampinarile Impotriva omisiunilor, Inscrierilor gresite sau oricaror erori din liste se fac In scris si se depun la primar.). In al doilea rand, in cazul in care sunt observator din partea presei/ONG In sectia de votare nr. 3., ma adresez Biroului Electoral de Circumscriptie, deoarece doamna X nu are voie, ca judecator, sa fie membru de partid (art 40, alin 3: Nu pot face parte din partide politice judecatorii Curtii Constitutionale, avocatii poporului, magistratii, membrii activi ai armatei, politistii si alte categorii de functionari publici stabilite prin lege organica) si cu atat mai mult nu poate sa-l reprezinte intr-o sectie de votare. Nu este legal din punct de vedere al legilor electorale, al legii organizarii judecatoresti si mai ales al Constitutiei ca aceasta sa fie membra de partid. Ea trebuie sa fie impartiala. In al treilea rand, in ceea ce priveste situatia sotului, din punct de vedere al legii constitutionale el indeplineste conditiile pentru a putea candida in functia de consilier local (conform art. 16, alin. 3 din Constitutia Romaniei : Functiile si demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, In conditiile legii, de persoanele care au cetatenia romana si domiciliul In tara). Calitatea de avocat nu-l impiedica sa fie presedinte de Circumscriptie. Dar acesta nu poate face parte din componenta sectiei de votare nr. 3., numit de Biroul Electoral Central deoarece este inclus pe lista de candidati pentru functia de consilier local din partea Partidului PNC al carui membru este. In concluzie, incompatibilitatea acestuia se datoreaza faptului ca este in acelasi timp "membru al partidului PCN" , "candidat pentru functia de consilier

local al partidului PCN" si "presedinte de circumscriptie" (conform Legii 67/2004, art 28, alin.3 : "Presedintele si loctiitorul acestuia sunt, de regula, juristi care, potrivit declaratiei pe propria raspundere, nu fac parte din nici un partid politic.").

SPETA NR. 2 1) Adoptarea celor 3 OUG pune urmatoarele probleme de natura constitutionala: Este prezenta exceptia de neconstitutionalitate a celor 3 OUG intrucat modificarea Legii Invatamantului, a Legii privind statutul functionarului public si a Codului de procedura penala, se poate realiza printr-o lege ordinara doar la initiativa legislativa a Parlamentului. Conform art 115 alin. (1): Parlamentul poate adopta o lege speciala de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonante in domenii care nu fac obiectul legilor organice. Conform art 108 alin.(4) din Constitutie: Hotararile si ordonantele adoptate de Guvern se semneaza de primul-ministru, se contrasemneaza de ministrii care au obligatia punerii lor in executare si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. Nepublicarea atrage inexistenta hotararii sau a ordonantei. In speta nu se specifica nimic despre faptul ca cele 3 OUG au fost contrasemnate de ministrii si publicate in Monitorul Oficial al Romaniei. Ele au fost depuse la Parlament. Nu a existat vreo lege de abilitare, si chiar daca ar fi existat , nu ar fi fost posibila si in aceste domenii in care Guvernul a emis respectivele OUG.(art. 115 alin.(6): Ordonantele de urgenta nu pot fi adoptate in domeniul legilor constitutionale, nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertatile si indatoririle prevazute de Constitutie, drepturile electorale si nu pot viza masuri de trecere silita a unor bunuri in proprietate publica.). In speta, Guvernul a emis o OUG privind o modificare a unei dispozitii constitutionale (a fost introdusa o prevedere ce da procurorului puterea de a dispune luarea masurii arestarii preventive, fara interventia instantei de judecata), modificare ce ar fi trebuit sa se faca printr-o lege de revizuire a Constitutiei (cu privire la arestarea preventiva). Acesta lege o putea da doar Parlamentul, avand in vedere ca: Parlamentul adopta legi constitutionale, legi organice si legi ordinare.(art. 73 alin. (1)) si Legile constitutionale sunt cele de revizuire a Constitutiei.(art 73. alin (2)).

2) Daca as fi cetateanul A, parte in dosarul 1234/2007 aflat pe rolul Tribunalului X, in luna octombrie as invoca exceptia de neconstitutionalitate a unor prevederi ale Ordonantei de urgenta ce modifica legea statutului functionarului public, motivand-o astfel: - invoc exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta ce modifica legea statutului functionarului public deoarece a fost adoptata cu incalcarea art. 115 alin (6) din Constitutia Romaniei care prevede: Ordonantele de urgenta nu pot fi adoptate in domeniul legilor constitutionale, nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertatile si indatoririle prevazute de Constitutie, drepturile electorale si nu pot viza masuri de trecere silita a unor bunuri in proprietate publica. 3) In cazul in care as fi judecator la Curtea Constitutionala, iar cetateanul A ar invoca exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta ce modifica legea statutului functionarului public as da urmatorul raspuns: - constat ca OUG privind modificarea legii statutului functionarului public este neconstitutionala raportata la art. 115 alin. (6) al Constitutiei Romaniei; - admit exceptia de neconstitutionalitate a legii statutului functionarului public. 4) Potrivit Constitutiei Romaniei din 1991, procedura prin care Guvernul isi poate angaja raspunderea consta intr-o sedinta comuna la care ia parte impreuna cu membrii Camerei Deputatilor si membrii Senatului iar obiectul reprezinta programul, declaratia de politica generala sau proiectul de lege asupra caruia Guvernul isi angajeaza raspunderea (Art. 113 alin. (1) privind angajarea raspunderii Guvernului: Guvernul Isi poate angaja raspunderea In fata Camerei Deputatilor si a Senatului, In sedinta comuna, asupra unui program, a unei declaratii de politica generala sau a unui proiect de lege.). 5) In cazul in care, timp de 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei, atunci dispozitiile, legile sau ordonantele isi inceteaza efectele juridice (art. 147 privind Deciziile Curtii Constitutionale alin.(1): Dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare, precum si cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.

SPETA NR. 3 1) Problemele de natura constitutionala puse in speta de fata sunt urmatoarele: In textul spetei ne este prezentat faptul ca in luna iunie 2008, Presedintele emite un decret de revocare din functie a primului-ministru. Aceasta actiune a presedintelui nu este in conformitate cu art. 107 alin. (2) care prevede ca Presedintele Romaniei nu il poate revoca pe primul-ministru. O alta problema de natura constitutionala este aceea ca Guvernul adopta mai multe Ordonante de urgenta privind modificarea Codului civil, a legii privind statutul functionarului public si privind modificarea regulamentelor parlamentare deoarece conform art. 115 alin. (6) Ordonantele de urgenta nu pot fi adoptate in domeniul legilor constitutionale, nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertatile si indatoririle prevazute de Constitutie. 2) Autoritatea competenta sa solutioneze conflictul dintre cele doua autoritati este Curtea Constitutionala(art. 146 lit. e) cu privire la atributiile Curtii Constitutionale, si anume: solutioneaza conflictele juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice, la cererea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a primului-ministru sau a presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii). Conflictul dintre cele doua autoritati este un conflict de natura constitutionala. 3) Conform art. 115 alin (6) ordonantele de urgenta nu pot fi adoptate in domeniul legilor constitutionale, nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertatile si indatoririle prevazute de Constitutie, drepturile electorale si nu pot viza masuri de trecere silita a unor bunuri in proprietate publica.. Cu atat mai mult Guvernul nu poate emite ordonante de urgenta privind modificarea Codului civil, a legii privind statutul functionarului public si privind modificarea regulamentelor parlamentare, deoarece nu este de competenta lui sa emita aceste ordonante, Parlamentul fiind acela care are initiativa legislativa printr-o lege ordinara.