PERFORMANTA SI ECONOMIE ENERGETICA A SISTEMELOR DE INCALZIRE SI RACIRE

CUPRINS
A. Istoric C.E. B. Istoric si evolutie a sistemelor de P.C. pe plan mondial. C. Istoric al incalzirii prin fenomen radiativ de joasa temperatura. D. Sisteme moderne de incalzire (2010). E. Variatia COP unei P.C. apa/apa. F. Studiu de caz (Casa Pasiva).

Imediat dupa sfrsitul celui de-al doilea razboi mondial, primul ministru al Marii Britanii sublinia in cadrul unei ceremonii ce a avut loc la Zrich in Elvetia, necesitatea constituirii Statelor Unite ale Europei, lund ca model federatia reprezentata de S.U.A., in scopul evitarii atragerii statelor europene intr-un nou razboi mondial. La 5 iunie 1947 S.U.A. decid aplicarea Planului Marshall, pentru reconstructia economica dar si a unui sistem politic democratic in toate statele europene devastate de razboi. Din pacate tarile aflate sub ocupatie sovietica si in care U.R.S.S. isi impusese deja guverne marioneta, au refuzat sa participe la Planul Marshall. La 16 aprilie 1948 este constituita Organizatia pentru Cooperare Economica Europeana.

La 5 mai 1949 se constituie Consiliul Europei prin Tratatul de la Strasbourg. La 9 mai 1950, cu ocazia aniversarii a cinci ani de la sfrsitul celui de-al doilea razboi mondial, intr-o cuvntare inspirata de Jean Monnet, ministrul francez al afacerilor externe, Robert Schuman, a propus ca Franta, Germania si alte tari europene care doresc sa li se alature ar trebui sa-si constituie intr-un cartel resursele de carbune si otel. Aceasta luare de pozitie s-a numit ulterior Declaratia Schuman. La 18 aprilie 1951 sase state, Belgia, Franta, Germania, Italia, Luxemburg si Olanda, au semnat Tratatul de la Paris, prin care s-a constituit Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului (ECSC). Aceleasi sase tari au semnat un an mai trziu, la 27 mai 1952 la Paris Tratatul de aderare la Comunitatea Europeana de Aparare (EDC).

La 30 august 1954 Adunarea Nationala a Frantei a respins Tratatul de aderare la Comunitatea Europeana de Aparare, dar la 20 octombrie, in acelasi an, in urma unei conferinte ce a avut loc la Londra, este semnat la Paris un acord cu privire la modificarile aduse Tratatului de Constituire a EDC (Tratatul de la Bruxelles), astfel inct se semneaza certificatul de nastere" al Uniunii Europei Occidentale (U.E.O.). La 29 mai 1956, in urma reuniunii de la Venetia, ministrii de externe ai celor sase tari decid sa inceapa negocieri interguvernamentale viznd constituirea a doua organisme: Comunitatea Economica Europeana si Comunitatea Europeana pentru Energia Atomica (Euratom). Tratatele de constituire a ambelor organizatii sunt semnate la Roma un an mai trziu, la 25 martie 1957.

La 1 ianuarie 1958 Tratatele de la Roma devin operationale. Comunitatea Economica Europeana si Comunitatea Europeana pentru Energia Atomica. 1965 se semneaza la Bruxelles un tratat ce prevede unificarea celor trei comunitati europene (E.C.S.C., E.E.C. si Euratom). Aceste prevederi intra in aplicare incepnd cu 1 iulie 1967. In zilele de 19 si 20 octombrie 1972 are loc reuniunea de la Paris a sefilor de state si de guverne ai tarilor membre, care definesc noile domenii de actiune in comun ale statelor lor, in special referitor la politicile regionale, sociale, in domeniile mediului, a energiei si a industriei si reafirma necesitatea ca pna in anul 1980 sa se ajunga la o uniune economica si monetara. Incepnd cu 1 ianuarie 1973 Danemarca, Irlanda si Marea Britanie sunt admise in Comunitatea Europeana care are de atunci 9 membri.

Ca urmare a crizei energetice din 1973, cauzata de cel de al patrulea razboi dintre tarile arabe si Israel (razboiul de Yom Kippur), are loc o conferinta la nivel inalt la Copenhaga, unde se decide introducerea unei politici comune in domeniul energiei.
De asemenea, se pune piatra de temelie a unui sistem monetar european unic. Aceasta ultima problema este din nou pusa in discutia urmatoarei reuniuni a Consiliului European tinut la Bruxelles, unde se stabileste ca moneda europeana unica ECU. Acest sistem monetar intra in aplicare la 13 martie 1979. La 10 ianuarie 1981 Grecia este admisa oficial in Comunitatea Europeana, devenind al zecelea stat membru. Proiectul Tratatului cu privire la constituirea Uniunii Europene este aprobat la 14 februarie 1984 de catre Parlamentul European, cu o mare majoritate. La 1 ianuarie 1985 sunt eliberate primele pasapoarte ale Comunitatii Europene. La 12 iunie 1985 se semneaza tratatele de acces in cadrul organizatiei europene a Spaniei si Portugaliei.

Acordul de la Schengen (semnat in localitatea omonima din Luxembourg) este semnat de Belgia, Germania, Franta, Luxemburg si Olanda. Grupul Statelor Schengen este marit in 1990 prin aderarea Italiei. Portugalia si Spania se alatura acestora in 1991, iar Grecia in 1992. La 1 februarie 1993 incep negocierile de aderare cu Austria, Finlanda, Norvegia si Suedia si se semneaza acordul comercial cu tara noastra (un acord asemanator cu cele semnate cu Ungaria si Polonia in 1988 si respectiv 1989). Acelasi acord este semnat in luna martie cu Bulgaria. Incepnd cu 1 ianuarie 1995 Austria, Finlanda si Suedia devin membre ale Uniunii Europene. La 1 februarie 1995 Acordurile Europene de Asociere intre Uniunea Europeana, pe de o parte si Bulgaria, Romnia, Slovacia si Republica Ceha intra in functiune.

La 1 ianuarie 1999 se lanseaza oficial moneda unica europeana, euro, adoptata oficial de Austria, Belgia, Finlanda, Franta, Germania, Irlanda, Italia, Luxembourg, Olanda, Portugalia si Spania.

ISTORIC P.C. Principiul de functionare al P.C. dateaza din 1852 (Lord KELVIN) cand a fost stabilit. Primele incercari de realizare la inceputul sec. XX (prima instalare 1929). In USA aparate cu functionare dubla I.F. si P.C. in 1934 (s. industrial > s. casnic). Apare ca o posibilitate de utilizare dupa anul 1950. 2622 de P.C. sunt montate in 1955 in SUA si tot atunci se publica primul recensamant al P.C.
P.C. in FRANTA
Intre 1975 1980 PC (maximum 52 000 aparate) de tip aer/aer erau cele mai raspandite urmate de cele de tip aer/apa. Intre 1980 1983 piata de P.C. a cazut pana la nivelul anului 1978 (10 000 aparate) datorita:
Sensibilitatea instalatiilor PC; Slaba pregatire tehnica a vanzatorilor si a tehnicienilor; Reglajul realizat pentru temperaturi mari (K arse); Lipsa intretinerii; Calitate redusa; Concurenta mare cu cazanele clasice si faptul ca industriasi de astfel de echipament se aflau intr-o perioada de pionierat cu parti bune si mai putin bune a dus la scaderea prezentata.

1996 a fost o revitalizare a instalatiilor P.C. prin efortul AFF, ADEME si EDF; Tipurile de instalatii realizate cu precadere fiind PC geotermale si PC ce utilizeaza aerul ca sursa termica primara. Germania Austria si Elvetia au impartasit in mare aceiasi soarta ca si Franta in istoria de implementare a unor astfel de sisteme. Ca urmare au existat o mare parte de timp sisteme bivalente (PC si cazan). Evolutia echipamentelor si pregatirea unor specialisti in domeniu a facut ca aceasta directie sa se dezvolte continuu.

Variatia aparatelor tip P.C. in FRANTA

Variatia aparatelor tip P.C. in EUROPA

Necesitatea utilizarii pompelor de caldura in cladiri are la baza legislatia interna si internationala. Prezentam doar doua reglementari recente, referitoare la acest aspect.

a) Protocolul de la Kyoto (1997). Monitorizeaza gazele cu efect de sera (principalul fiind CO2). Parafat si de Romania, protocolul a devenit functional din februarie 2005, cand dupa parafarea de catre Federatia Rusa au fost indeplinite conditiile necesare intrarii in vigoare: semnarea de minim 55 de state, a caror contributie in emisiile de CO2 in 1990 sa fie de minim 55%. Scopul acestui protocol este reducerea cu minim 5% a emisiilor de GES fata de nivelul din anul 1990, in perioada 20082012. Una din posibilitati este reducerea consumurilor energetice prin utilizarea pompelor de caldura, cu agenti de lucru cu impact cat mai redus asupra incalzirii atmosferei.

 Directiva 2002/91/CE a Parlamentului European privind performanta energetica a cladirilor; In urma acestei directive, in Romania a fost promulgata Legea 372/13 decembrie 2005 privind performanta energetica a caldirilor, (in vigore de la 1 ianuarie 2007) in care se mentioneaza: metodologia de calcul a performantei energetice a cladirilor, incluzand si instalatiile de producere a caldurii, printre care si pompele de caldura; masurile necesare asigurarii Protocolului de la Kyoto, dintre care cele referitoare la pompele de caldura sunt: reducerea consumurilor energetice din cladiri; limitarea emisiilor de CO2. utilizarea de sisteme de incalzire si de racire, alternative celor actuale, mai economice si mai putin poluante, pompele de caldura fiind mentionate in acest sens.

ISTORIC INCALZIRE PRIN PARDOSEALA Incalzirea prin pardoseala este un procedeu vechi care folosea conducte de otel montate sub forma de grila inglobata in dala pardoselii. A fost folosit acest sistem la realizarea locuintelor colective din anii 1960 dar care au facut sa apara o serie de greseli conceptuale. Aceste greseli au fost: temp. prea mare (chiar si 55 C) o grila radianta de apartament (interdependen cu alte instalatii) emisie de caldura atat spre in sus cat si spre in jos suprafata radianta mai mica decat camera inertie termica foarte mare absenta reglajului hidraulic imposibil de realizat intreruperi de functionare

Din anii 1970 s-a renuntat la un astfel de sistem. In 1978 (23 iunie) se fixeaza temperatura suprafetei la 28 C dar este prea tarziu pentru reinitializarea acestui sistem. Revigorarea apare in primii ani ai deceniului 8 al sec XX odata cu utilizarea tuburilor de plastic pentru realizarea panourilor radiante din pardoseli. Iar in feb 1990 apar primele norme de executie pentru incalzirea prin pardoseala cu tuburi de material plastic. In 1991 apar norme la nivel european iar din noiembrie 1998 (EN1264) este standardul care trateaza dimensionarea si realizarea pardoselilor incalzitoare. In lunile iulie si septembrie 2006 apar norme finale pentru acest tip de sistem de incalzire /racire.

PRINCIPALE CARACTERISTICI ALE PARDOSELII INCALZITOARE TEMPERATURA JOASA

temperatura maxima de 40 C (de multe ori fixata la 35 C) care face ca 28 C obtinute la suprafata solului sa fie posibila (temp epidermei 31 C) circuit de incalzire pe fiecare camera emisia de caldura doar spre interiorul camerei timp de raspuns mic (reglaj simplu datorita supletei masivului de beton din care este realizata pardoseala

EVOLUTIA TEHNOLOGICA
Acum tuburi din : polietilena reticulara, polipropilena sau polibutilena. Pret de cost redus, montaj rapid si cost mic al manoperii. Sistemele de tip Colector / distribuitor preechipate cu robinete de reglaj, de control si chiar de reglare ce face ca montajul sa fie rapid si sa aiba o fiabilitate sporita. Izolare cu ploturi de montaj si fixare a retelei hidraulice scade timpul de montaj si creste eficenta sistemului. Vane cu trei cai pentru reglaje calitative si cantitative.

MATERIALE UTILIZATE
Rt- rezist termica a stratului de sub tuburi nu trebuie sa depaseasca = 0,15 m2K/W Limitarea temp agentului de incalzire este limitata la 50C Mecanism de decuplare in cazul in care temperatura depaseste valoarea maxima. Fiecare circuit trebuie sa aiba 2 vane de izolare (de serviciu) si o vana de reglaj (functionarile echilibraj si oprire (izolare) trebuie sa aiba loc independemt. Pas de asezare mai mic de 350 mm si mai mare de 75 mm Betonarea cu tuburile puse in presiune Rt- rezist termica a stratului de peste tuburi (beton adeziv+ placaj) nu trebuie sa depaseasca = 0,13 m2K/W

PUNERE IN FUNCTIUNE
Se realizeaza dupa 21 de zile (perioada de coacere beton) cu un agent ce va avea 20 25 C si care va fi circulat timp de 3 zile dupa care se poate ridica temperatura la valoarea maxima care va fi pastrata timp de 4 zile suplimentare.