Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cap.1
Motorul
modificarii fazelor de distributie, inrautatind golirea si umplerea cilindrilor motorului. De acea, jocul intre supapa si culbutor trebuie verificat in limitele constructive, la o periodicitate de cca 15000 km sau ori de cate ori este nevoie. Pentru verificarea si reglarea jocului intre culbutor si supapa se recomanda metoda supapa de evacuare deschisa, efectuandu-se operatiile: - se aduce schimbatorul de viteze in poziti liber -se strang se strang suruburile de fixare suportilor rampei culbutori la un cuplu 1.5 la 1.7 daNm; - se aduce supapa de evacuare a cilindrului nr.1 in pozitia complet deschisa; - se verifica gradul de uzura al suprafatelor de lucru la culbutor si supapa de admisie de la cilindrul nr. 3 si suprafetele de lucru la culbutorul si supapa de evacuare de la cilindrul nr. 4 si se corecteaza, daca este cazul in vedea evitarii erorilor de masurare;
- se verifica distanta dintre culbutor si supapa. Verificarea se face cu ajutorul unui calibru de distanta la dimensiunea corespunzatoare jocului constructiv: - la rece: admisie 0.15 mm si evacuare 0.20 mm; - la cald: admisie 0.18 mm si evacuare 0.25 mm. Pentru o verificare corecta a distantei intre culbutor si supapa calibrul trebuie sa alunece intre suprafete cu usoara frecare; - se corecteaza (daca este cazul) distanta dintre culbutor si supapa astfel: dupa ce se desface contrapiulita din capul culbutorului, folosindu-se de o cheie fixa sau speciala, se introduce intre culbutor si capatul tijei supapei un calibru, de grosime corespunzatoare dimensiunilor prescrise, insurubandu-se usor surubul de reglare, pana cand calibrul aluneca cu usoara frecare intre suprafetele de lucru. In aceasta pozitie, tinand surubul de reglaj blocat, se strange piulita pana la blocare; - se continua rotirea arborelui cotit cu 180 in ordinea de aprindere, respectandse schema alaturata.
Supapa de evacuare E1 E3 E4 E2
1.2.3 Curatirea exterioara a motorului In timpul exploatarii motoarelor au loc depuneri atat in partea exterioara cat si in compartimentul motor, acestea fie din particule diverse din atmosfera, fie din probusi ai reactiilor de oxidare si condensare a uleiului sau combustibilului, sub actiunea aerului si temperaturii ridicate. Pentru curatirea motorului si compartimentului,acestuia se recomanda urmatoarele operatii: - dupa o racire prealabila a motorului, se protejeaza echipamentul electric (ruptorul-distribuitor, bobina de inductie, alternatorul), folosind o folie din plastic subtire; - se debranseaza bateria de acumulatoare si se acopera cu o laveta din bumbac sau folie din material plastic; - se astupa gaura de vizitare de la carcasa de ambreaj, pentru evitarea patrunderii apei la ambreaj; - se indeparteaza prin razuire urmele grosiere de ulei si praf si noroi; - se inmoaie suprafata locului motor, dublura aripii fata, lonjeroanele si capota motor la interior, folosind detergenti sub forma de spraynumiti spray degresant motor, aplicandu-se in 2 straturi subtiri si uniforme, lasindu-se astfel circa 10 minute. Este interzis folosirea la inmuiere sau spalare a produselor petroliere; - se inlatura detergentul cu impuritati, folosind apa abundenta la presiune; - se samponeaza suprafetele lacuite din compartimentul motor, folosind un burete, stergandu-se usor; - se clateste cu apa calda pulverizata pana ce se indeparteaza tot samponul si detergentul de pe blocul motor; - se usuca motorul folosind aer comprimat; - se sterg prin tamponare urmele de apa, sau eventual samponul, folosind lavete din bumbac; - se inlatura elementele protectoare ale echipamentului electric, se sterg prin tamponare si suflare cu aer fisele rampei de aprindere si capacul ruptor-distribuitor; - se branseaza bateria de acumulatoare; - se porneste motorul, folosind turatia de relanti pana la regimul de temperatura normala - se unge cu vaselina inchizatorul capotei motor si se regleaza daca este cazul
1.2.4 Curatirea interioara a motorului In interiorul motorului se formeaza in timp depuneri de tipul: calamina, lacuri si substante gelatinoase. Calamina este o substanta rugoasa de culoare negru-cenusiu formata din: produsi ai oxidarii, polimerizarii, condensarii si cracarii hidrocarburilor grele din combustibil sau din uleiul petruns in camera de ardere; praful aspirat in motor; rezidurile metalice (fier, plumb), ca urmare a procesului uzarii mecanismului motor; rezidurile sub forma de cocs etc. Calamina se depune sub forma unui stratde catva mm grosime (maxim 2mm) pe peretii camerei de ardere, pe capul pistonului, pe supape si bujii. Cresterea depunerilor de calamina este influentata de: functionarea motorului la sarcini mici, intr-un regim termic redus; folosirea uleiurillor si combustibililor inferiori; uzura avansata a mecanismului motor; porniri dese la rece; etc. Prezenta calaminei in camera de ardere determina: - favorizarea functionari motorului cu detonatii, pentru ca se modifica raportul de comprimare, deci cerinta cifrei octanice superioare a benzinei; - tendinte de autoaprindere cu consecinte legate de pericolul arderii capului pistonului sau a garniturii de chiuloasa; - uzuri pronuntate la mecanismul motor (cilindru sau lagare) - cresterea consumului de carburanti. Ca metode si mijloace pentru indepartarea calaminei din camera de ardere si piston, fara demontarea acestora, se recomanda: - alternarea rapida a regimului de functoinare a motorului; - indepartarea calaminei pe cale chimica, fara demontarea chiuloasei de la motor, se poate realiza astfel: se aduce motorul la regim termic normal, prin orificiile bujiilor se introduce in cilindru o cantitate de 30 50 cm de petrol sau alcool tehnic, dupa 10 -20 ore se introduce in fiecare cilindru 30 50 cm ulei de motor si se roteste ardorele cotit cateva rotatii, se monteaza bujiile si se porneste motorul, lasandu-l sa functioneze cca o jumatate de ora la turatie de mers in gol, se inlocuieste apoi uleiul motor. Lacurile sunt depuneri ce se formeaza in canalele segmentilor, pe manta sau in interiorul pistonului si pe piciorul bielei. Depunerile de lac au aspect lucios, cu culori foarte variate de la negru inchis pana la maro, galben deschis sau chiar incolore. Lacurile apar ca urmare a contactului direct dintre ulei si suprafetele foarte calde, cand are loc oxidarea, polimerizarea si condensarea hidrocarburilor de ulei. Rezidurile sub forma de lacuri determina: - blocarea segmentilor, reducerea jocului segmentului in canalul sau din piston, favorizarea consumului de ulei, micsoreaza presiuea in camera de ardere, favorizeaza trecerea gazelor de ardere spre carterul inferior, contaminand astfel uleiul motor, etc ; - inrautateste etanseitatea supapelor de evacuare pe sediul lor; - inrautateste transferul de caldura, favorizand inceperea microgripajelor pe mantaua pistonului, etc. Depozitele sub forma de substante gelatinoase si emulsii se depun, indeosebi, la partea inferioara a carterului inferior, pe orificiile canalelor de ungere si pe peretii interiori ai capacului chiulasei.
Aceste depozite sunt determinate de imbogatirea incarcaturii proaspete, care intimpul arderii favorizeaza cresterea continutului de vapori de apa in gazele de ardere si de particulele de cocs si alte impuritati trecute odata cu gazele de ardere in uleiul din carterul inferior. Aceste reziduri influenteaza atat regimul termic al motorului, cat si intensificarea pierderii proprietatilor fizico-chimice ale uleiului. Indepartarea se realizeaza prin filtrarea produselor insolubile in ulei; spalarea cu ulei a carterului inferior, curatirea la timp a sistemului de ventilatie a carterului sau a capacului chiulasei, schimbarea uleiului si a iltrelor la timpul optim, functie de conditiile in care se exploateaza automobilul.
Cap.2
Sistemul de ungere
2.1.3 Controlul respiratiei vaporilor de ulei (aerisirea carterului) Motoarele care echipeaza DACIA sunt echipate cu circuit dublu de respiratie a vaporilor de ulei: respiratia vaporilor de ulei direct prin carburator si respiratie vaporilor de ulei prin colectorul de admisie. Daca se obsearva un regim de turatie neuniform al motorului la mers in gol, una din cauze poate fi functionarea defectuoasa a dispozitivului de reaspiratie a vaporilor de ulei. In acest caz se controleaza: fie etansietatea conductelor de reaspiratie, fie gradul de colmatare al orificiului calibrat de 1.5 mm.
- se lasa un sfert de ora sa se faca scurgerea completa. ( P p ) 100 Se foloseste relatia: C = D unde: C este volumul de ulei la 1000 km, in l/1000km; P volumul uleiului inainte de determinare, in l; p volumul uleiului dupa determinare, in l; D distanta parcursa, in km. 2.2.3 Inlocuirea filtrului de ulei Filtrul de ulei se va schimba dupa fiecare 15000 km rulati in conditii normale de exploatare a automobilului pe drumurile modernizate; in conditii de exploatare mai grele sau de uzuri pronuntate la motor, se recomanda schimbarea filtrului de ulei dupa fiecare a treia schimbare de ulei. La inlocuirea filtrului de ulei se foloseste MOT 445, care se compune dintr-un maner de strangere si un colier de fixare. Pentru demontarea filtrului de ulei se procedeaza astfel: - se inrtoduce capul filtrului in dispozitivul MOT 445 si se fixeaza bine prin rotirea rozetei; - se slabeste filtrul, desurubandu-l cu cartus cu tot, pana se indeparteaza de blocul motor; - se inge cu vaselina garnitura de etansare a filtrului de ulei nou; - se pune usor filtrul de ulei nou pe locasul sau din blocul motor, insurubandu-l cu mana cat este posibil; - se fixeaza dispozitivul MOT 445 pe filtru, strangandu-se definitiv. 2.2.4 Inlocuirea uleiului motor Periodicitate: conform instructiunilor de folosire a uleiului. Pentru inlocuirea uleiului motor se fac operatiile: - se aduce motorul la regim termic normal (80C temperatura uleiului); - se scoate busonul de umplere ulei din capacul culbutorilor; - se pune automobilul pe elevator, rampa sau fosa; - sub automobil se aseaza recuperatorul de ulei ars; - se desurubeaza busonul de golire ulei; - se asteapta pana se goleste tot uleiul din carter; - se monteaza la loc busonul de golire; - se introduce ulei in motor, prin locasul busonului capacului culbutorilor; - se remonteaza busonul din capacul culbutorilor, se porneste motorul si se obsearva gradul de etansare a busonului de golire.
Cap.3
Sistemul de racire
3.1.4 Controlul termostatului Termostatul are rolul de a regla temperatura lichidului de racire, prin permiterea sau oprirea trecerii lichidului dinspre pompa de apa spre radiator. Pentru control este necesar sa se scoata termostatul din furtunul de la pompa de apa, prin slabirea colierului. Apoi sa monteaza termostatul intr-un aparat special pentru verificat termostate. Se verifica temperaturile corespunzatoare momentului inceperii si terminarii cursei supapei, precum si cursa supapei termostatului. Daca valorile nu corespund, se inlocuieste termostatul. La remontarea termostatului se are in vedere pozitia de montare a acestuia, astfel ca burduful metalic de dilatare sa fie asezat spre in jos.
Scurgeri aparentela: - radiator - pompa de apa - placa inchidere chiulasa - furtune - garnitura de chiulasa
Se goleste uleiul din motor. Se demonteaza baia de ulei. Se verifica daca sunt scurgeri la baza camasilor.
Cap.4
4.1.3 Verificarea si corectarea pozitiei plutitorului in camera de nivel constant Pentru verificarea si corectarea pozitiei plutitorului in camera de nivel constant se procedeaza astfel: - se demonteaza capacul carburatorului tip CARFIL-32 IRM; - se controleaza astfel starea de conservare a garniturii capacului carburatorului, daca nu prezinta rupturi sau aplatizari pronuntate; - se tine capacul carburatorului in pozitie verticala, astfel incat parghia sa se afle in contact usor cu suprafata de intrare, iar plutitorul sa se afle la 6mm, pentru tipul 32 IRM, respectiv 7mm pentru celelalte tipuri de carburator, avand garnitura montata si supapa de intrare benzina sa fie perfect inchisa; Corectarea distantei se face prin deformarea parghiei. Dupa fiecare verificare si corectare a pozitiei plutitorului se va controla posibilitatea de rotire libera a plutitorului in axul sau. Reglarea nivelului plutitor la carburatoarele 28/30 DCI: - se demonteaza capacul carburatorului si se aseaza in pozitie orizontala; - se masoara distanta intre axa plutitorului si suprafata garniturii capacului, aceasta trebuie sa fie de 18mm; - se verifica rotirea corecta a plutitorului pe axul sau; - se monteaza capacul carburatorului. 4.1.4 Verificarea si corectarea turatiei de mers in gol a motorului Pentru verificare se fac operatiile: - se porneste motorul si se aduce la regimul normal de temperatura; - se conecteaza turometrul electronic in circuitul electric de alimentare a ruptorului; - se citeste pe scara turometrului valoarea turatiei de mers in gol a motorului. Normal turatia trebuie sa fie 775 25 rot/min. Daca nu corespunde, se actioneaza asupra surubului care pozitioneaza clapeta de acceleratie, pana cand turatia masurata ajunge la 775 25 rot/min, apoi se desface surubul de reglare cantitativa a emulsiei necesar mersului in gol a motorului pana la turatia maxima posibila de realizat, readucandu-se din nou turatia la mersul in gol prin actionarea surubului de pozitionare a clapetei de acceleratie. Se repeta operatiile pana cand se obtine turatia normala de 775 25 rot/min.
Cap.5
Verificarea tensiunii electromotoare a fiecarui element al bateriei de acumulatoare se face in sarcina, folisind o furca voltmetrica (pentru baterii deschise), avand scara 3--0 3 V si rezistenta de shuntare de 0,018 0,020 pentru baterii cu capacitatii pana la 70 Ah In timpul verificarii tensiunii trebuie sa se indeplineasca conditiile tehnice;
durata masurarii pe element, max 5 s; busoanele de la elementii bateriei de acumulatoare sa fie montate; rezistenta electrica de shuntare de la furca voltmetrica sa corespunda capacitatii bateriei; Valorile care caracterizeaza atarea de incarcare a elementilor, respectiv a bateriei, sunt: