EI-5237 Ages 8+ Grades 3+

planeta pitic inauntru

Sistemul Solar si Planetariul motoroziat aduce la viata prin intermediul luminilor si miscarii notiunea abstracta a sistemului solar. Activitatile ne ofera o experienta practica de invatare puternica . Pentru a invata copii despre sistemul solar si constelatii, utilizati domul stelar pentru a transforma clasa intr-un planetariu.
Includes:
turnul central opt orbite ale planetelor plus o orbita a unei planete pitici cu simboluri identificatoare ale planetelor noua tije de metal, una pentru fiecare din c
sfera Soarelui (cu simbol) Domul Emisferei nord-stice Bulb de krypton**
* tabelul de la pag 4 ** instructiuni de follosire pe dosul copertei

Asamblarea modelului Sistemul Solar

Inainte de a incepe, plasati 4 baterii de tip C in compartimentul bateriilor. Vedeti coperta dorsala pentru instructiuni 1. Inserati bulbul de krypton in centrul compartimentului turnului . Plasati carcasa alba din plastic peste bulb ,apasati si rotiti carcasa pana la blocare acesteia. Plasati sfera soarelui peste bulb. 2. Atasati cea mai scurta tija pentru Mercur, cea mai apropiata planeta de Soare. Inserati aceasta tija in interiorul superior al turnului central. 3. Atasati urmatoarea cea mai scurta tija catre Venus, si inserati tija si planeta in al doilea inel de la varf. Continuati in aceasta maniera pana cea a-ti asamblat toate planetele si tijele. Daca decideti sa includeti Pluto, ar trebui sa fie la baza turnului cu cea mai lunga tija. Fiecare planeta are imprimat simbolul aferent. Pentru ordinea corecta, analizati primele 3 coloane de la pagina 4. Sunt listate numele, simbolul, si pozitia fata de soare a fiecarei planete. 4. Odata ce a-ti asamblat modelul, pozitionati planetele in orbitele lor pe urmatoarele directii din sectiunea Unde Sunt Planetele Acum? Desi s-ar putea sa doriti sa le asamblati singuri initial pentru o lectie initiala, procesul este un excelent exercitiu de grup. Pentruinstructiunucuprivireladomulstelar, studiati pagina 5.

Introducerea Modelului Sistemul Solar in Sala de Clasa

Observarea Sistemului Solar in Actiune
Vederea sistemului solar in actiunerotindu-se, cu lumina aprinsaeste un bun punct de plecare pentru elevi de a invata sistemul solar. Daca privim sistemul de la Polul de Nord al Soarelui, planetele orbiteaza intr-o directie in sens orar opus . Diminuarea luminii din sala de clasa prezentarea devine mai dramatica. Intr-o incapere intunecata, elevi vor putea observa Soarele iluminand planetele. In plus, tijele si suportul negru vor fi mai greu de distins.

Cu elevi mai mici, vorbiti despre conceptele de baza ale modelelor ilustrate.
Soarele este in centrul sistemului solar. Pamantul este a treia planeta de la Soara din sistemul nostru solar. Planetele se rotesc in mod constant in jurul Soarelui Cercurile descrise de rotatia planetelor se numeste orbite. Soarele ne ofera energie. Planetele absorb si reflecteaza energia emisa de Soare Toate plantele se deplaseaza in aceasi directie si acelasi plan cat timp orbiteza in jurul Soarelui.

Elevii mai mari pot intelege si notiunile mai complexe.

Fiecare planeta orbiteaza soarele felie de spatiu plata. Fiecare se misca intr-o miscare teoretic circulara, fara a se deplasa pe verticala. Planetele , ca si grup, se deplaseza desemnea intr-o flat felie de spatiu plata. Noi observam Universul dintr-un punct anume de pe Terra.Viziunea noastra asupra planetelor si stelelor este afectata. a

Locatia Plantelelor Acum?

Deorece planetele se misca constant in jurul Soarelui, locatia lor se misca zi de zi. Miscarea planetelor urmareste un model specific. Savantii pot calcula exact pozitia planetelor in fiecare moment al zilei. O modalitatea de a descria pozitionia planetelor este in functie de longitudinea heliocentrica. Este un sistemul de coordonate cu Soarele in centru: termenul grec helio .tradus in soare. Oamenii de stiinta folosesc ecuatorul Soareului ca punct de referinta pentru a determina pozitia obiectelor in spatiu. Longitudinea heliocentrica a unei planete este data in gade, de la 0 la 359. Obsevati numerele marcata la baza si varful turnului central. Ele sunt adresele planetare sau marcajele longitudinilor heliocentrice. Folosindule cu Tabelul Longitudinilor Heliocentrice de mai jos, puteti aranja planetele mult mai aproape de pozitia aproximativa a lor. 1. Gasiti data cu cea mai apropiata data din grafic. 2. In timp ce parcurgeti randul gasiti un numar pentru fiecare planeta. Acesta indica longitudinea heliocentrica a planetei. 3. Miscati tija fiecarei plante pana ce corespunde marcajului. (Alimentarea ar trebui sa fie oprita in acest timp.)
A planet moves in two main ways. It rotates (spins) on its own axis. It revolves around, or orbits, the sun. A planetary day is the length of time a planet takes to completely rotate on its axis. The time it takes for a planet to completely revolve around the sun is called a planetary year. See the Creating a Living Solar System Model exercise on page 3 and the chart on page 4 for related information.

Scara Modelului
Explicati elevilor ca modelele sistemelor solare nu pot fi la scara exacta. Ca exemplu, soarele ar trebuii reprezentat mult mai mic in comparatie cu planetele. In realitate, Soarele este de 108 mai mare in diametru decat Pamantul si de aproximativ de 1 milion de ori mai mare in volum decat Pamantul! Deasemenea si distanta dintre planete este greu de reprezentat la scara. Planetele sunt de fapt mult mai mici decat distantele dintre ele!

Longitudine Heliocentrica (Adresele Planetelor)

DATA 1/1/10 2/1/10 3/1/10 4/1/10 5/1/10 6/1/10 7/1/10 8/1/10 9/1/10 10/1/10 11/1/10 12/1/10 1/1/11 2/1/11 3/1/11 4/1/11 5/1/11 6/1/11 7/1/11 8/1/11 9/1/11 10/1/11 11/1/11 12/1/11 1/1/12 2/1/12 3/1/12 4/1/12 5/1/12 6/1/12 7/1/12 8/1/12 9/1/12 10/1/12 11/1/12 12/1/12 1/1/13 2/1/13 3/1/13 4/1/13 5/1/13 6/1/13 7/1/13 8/1/13 9/1/13 10/1/13 11/1/13 12/1/13 Mercur 82 223 303 94 226 317 113 237 331 136 249 344 157 260 353 166 262 12 179 274 34 194 285 52 208 298 71 217 304 96 227 317 287 238 332 138 249 349 148 255 354 167 263 14 184 274 36 195 Venus 275 324 8 58 106 156 205 255 304 351 41 89 139 189 234 283 331 20 68 118 169 217 267 314 3 053 99 150 198 248 296 345 78 82 132 181 231 280 325 14 62 112 160 211 260 308 357 45 Terra 101 132 161 191 221 251 279 309 339 8 39 69 100 132 160 191 220 250 279 309 338 8 38 69 100 132 161 192 221 251 280 309 339 8 39 69 101 132 161 192 221 251 279 309 339 8 39 69 Marte 117 131 143 157 170 184 197 212 227 242 259 276 294 313 331 351 9 28 46 63 79 094 109 122 136 150 163 176 189 204 218 233 56 266 284 302 322 341 359 18 36 53 70 085 101 115 129 142 Jupiter 335 337 340 343 345 348 351 354 357 359 2 5 8 11 13 16 19 22 24 27 30 33 36 38 41 44 47 49 52 55 58 60 324 66 68 71 74 77 79 82 84 87 90 92 95 97 100 102 Saturn 179 180 181 182 183 184 185 186 187 188 189 190 191 192 193 194 195 196 197 198 199 200 201 202 203 204 205 206 207 208 209 210 174 212 213 214 214 215 216 217 218 219 220 221 222 223 224 225 Uranus 356 356 356 357 357 357 358 358 358 359 359 359 0 0 0 1 1 1 2 2 2 3 3 3 4 4 4 5 5 5 6 6 354 7 7 7 8 8 8 9 9 9 10 10 10 10 11 11 Neptun 326 326 326 326 327 327 327 327 327 328 328 328 328 328 328 329 329 329 329 329 330 330 330 330 330 330 331 331 331 331 331 332 325 332 332 332 333 333 333 333 333 333 334 334 334 334 334 335 Pluto 273 273 273 274 274 274 274 274 274 275 275 275 275 275 276 276 276 276 276 276 277 277 277 277 277 277 278 278 278 278 278 278 272 279 279 279 279 279 280 280 280 280 280 280 281 281 281 281

*Planetary addresses for years beyond the scope of this chart can be found at: http://planetarium.wvu.edu/heliocentric

Activitati educative
Locatia planetelor in functie de data
Dupa ce elevii au asezat in pozitie planetele, folositi tabelul Longitudinilor Heliocentrice pentru determina locatia planetelor si in alte zile. Incercati date precum sfarsitul anului scolar, diferite sarbatori, sau o zi de nastere.

Creati un Model al Sistemului Solar Real

Elevii mai mici se vor bucura sa imite miscarea sistemului solar. Aceasta activitate se desfasoara optim in afara salii de clasa,intr-o zona pavata intr-un spatiu mai mare. 1. Petrece-ti-va timpul confectionand simboluri pentru planete, pentru plante si Soare. Daca doriti, desenati si pentru Pluto. Scrieti numele si simbolul pe o carte sau pe o foaie. Simbolurile sunt listate in tabelul de la pagina 4 . (Simbolul Soarelui se regaseste pe sfera sa.) 2. Incepete lectia desenand un cerc pe pavaj de aproximativ 2 metri in diametru. Acest cerc va reprezenta soarele. 3. Urmatorul desenati un cerc care sa-l incorojoare. Desenati 7 alte cercuri concentrice. Aceste cercuri vor reprezenta orbitele planetelor. Desenati cercurile la o distanta destul de mare pentru ca elevii sa nu se loveasca la deplasarea de-a lungul lor. Daca doriti desenati un cerc si pentru Pluto. 4. Selectati elevi pentru a reprezenta planetele si soarele. Dati-le cartile. Soarele ar trebui sa fie in cercul din centru. Fiecare planeta se va deplasa de-a lungul propiei orbite. 5. Partea complicata: Plante si soarele isi rotesc axele. Toate se rotesc spre est, exceptand Venus, care se roteste invers. Elevul care este Venus ar trebuii sa se roteasca spre dreapta iar ceilalti studenti spre stanga. 6. Sfatuiti elevii sa se roteasca incet ca sa nu ameteasca! In realitate, planetele nu se opresc din roatie, dar rugati-va elevii sa se opreasca in cazul in care ametesc!

Calcularea perioadei de revolutie a planetelor

In sistemul Modelului Sistemului Solar, toate planetele se rotesc in jurul soarelui in acelasi interval de timp. In realitatea acesti timpi difera. In acest exercitiu elevi vor calcula perioada de revolutie al Terrei, si cu aceasta informatie vor afla si perioada de revolutie al celorlalte planete. 1. Pozitia Pamantului la 0 longitudine. 2. Porniti cronometrul in timp ce porniti Modelul Sistemului Solar. 3. Notati timpul care trece pentru o revolutie completa a Pamantului inapoi la 0. 4. Tabelul Planterialui ne zice ca ii ia Pamantului 88 de zile ca Mercur sa orbiteze in jurul Soarelui, si 365 de zile ca Pamantul sa orbiteze in jurul Soarelui. Inmultiti timpul inregistrat cu 88 /365. Rezultatul va fi timpul care ii lui Mercur sa orbteze in jurul Soarelui. 5. periodele relative de orbitare ale celorlalte plantele poate fi aflata la fel dar asigurati-va ca studenti sa nu incurce anii cu zilele.Spre exemplu Neptun are nevoie de 164 ani sa orbiteze soarele. NU este necesar sa convertiti acest numar in zile, stiind ca un an are 365 de zile. Doar inmutiti numarul obtinut cu 164.

Planetary Features Chart

Planeta Simbol
Mercury 1st

Distanta Aprox fata de Soare

35,980,000 mi (57,900,000 km) 67,210,000 mi (108,200,000 km) 92,960,000 mi (149,600,000 km) 141,700,000 mi (227,900,000 km) 483,700,000 mi (778,300,000 km) 888,200,000 mi (1,429,400,000 km) 1,786,500,000 mi (2,875,000,000 km) 2,799,100,000 mi (4,504,400,000 km) 3,676,200,000 mi (5,915,800,000 km)

Diamentru An: Perioada de orbitare la ecuator Soare

3,031 mi (4,879 km) 7,521 mi (12,104 km) 7,926 mi (12,756 km) 4,222 mi (6,794 km) 88,846 mi (142,980 km) 74,898 mi (120,540 km) 31,763 mi (51,120 km) 30,800 mi (49,500 km) 1,430 mi (2,300 km) 88 zile Pamant 30 mi/sec (48 km/sec) 22 mi/sec (35 km/sec) 18.5 mi/sec (30 km/sec) 15 mi/sec (24 km/sec) 8 mi/sec (13 km/sec) 6 mi/sec (10 km/sec) 4 mi/sec (7 km/sec) 3 mi/sec (5 km/sec) 3 mi/sec (5 km/sec)

Day: Timp necesar rotatie propria axa

59 zile Pamant

Atmosfera
aproape neexistenta; urme de hidrogen si heliu majoritar dioxid de carbon; nori din acid sulfuric acopera suprafata 78% nitrogen, 21% oxigen, 1% argon, dioxid carbon, si alte gaze dioxid de carbon

luni*
0

Temperatura
-279 to 801 F (-173 to 427 C) 900 F average (482 C average) -129 to 136 F (-90 to 58 C) -185 to 50 F (-140 to 20 C) average cloud temperature -186 F (-121 C) average cloud temperature -193 F (-125 C) average cloud temperature -193 F (-125 C) average cloud temperature -315 F (-193 C) -387 to -369 F (-233 to 223 C)

Venus

2nd

224.7 zile Pamant

243 zile Pamant

Earth

3rd

365.26 zile Pamant

23 ore, 56 minute 24 ore, 37 minute 9 ore, 51 minute 10 ore, 39 minute 17 ore, 14 minute 16 ore, 7 minute 6 zile Pamant, 9 re, 18 minute

Mars

4th

1.88 zile Pamant

Jupiter

5th

11.86 zile Pamant

90% hdrogen 10% heliu 97% hdrogen 3% heliu 83% hdrogen 15% heliu 2% metan 74% hidrogen 25% heliu 1% metan gaz metan inghetat pentru aproape toata oribta

60

Saturn

6th

29.42 zile Pamant

33

Uranus

7th

83.75 zile Pamant

21

Neptune

8th

164 zile Pamant

11

Pluto

Planeta Pitic

248 zile Pamant

*Oamenii de stiinta descopera in mod constant noi lunii si obiecte spatiale. Pentru alte informatii accesati http://nssdc.gsfc.nasa.gov

Interpretarea tabelului Caracteristicile Planetelor

Atat elevii mici cat si cei mari pot beneficia de tabelul Caracteristicile Planetelor. Copiati aceste tabele si distribuitile elevilor. Incepeti discutia cu ajutorul unor intrebari care isi au raspunsul in acest tabel. Spre exemplu, Ma rotesc cel mai repede in jurul axei mele (Jupiter), sau Sunt cea mai mica planeta (Mercur). Apoi explorati intrebari precum cele de mai jos.Fiecare prima intrebare din setul de intrebari este una care ii face pe elevi sa se gandeasca la caracteristicile planetelor. Care sunt cele mai fierbinti planete? Unde sunt localizate? Care sunt cele mai reci plante? Unde sunt localizate? Planetele cele mai aproape te Soare sunt cele mai fierbinti. Asa cum va asteptati Mercur este fierbinte, planeta cea mai aproape de soare. Pe timpul noptii pe Mercur (care dureaza 59 pamantene), pot fi temperaturi mai scazute decat cele mai scazute temperaturi de pe Pamant. Din aceasta cauza Mercur aproape ca nu are deloc atmosfera care sa mentina caldura si datorita temperaturilor scazute. Venus are o atmosfera mai densa decat Terra. Atmosfera densa retine temperatura data de Soare. Combinata cu distanta de Soare, face ca Venus sa fie planeta constant fierbinte cu temperaturi atat de ridicate incat se poate topi plumbul! Care sunt cele 4 planete mici? Din ce sunt facute? Care sunt cele 4 planete mari? Din ce sunt facute? Cele patru planeteMercur, Venus, Terra, si Martesunt mici si dense. Sunt facute din roci si metale. Oameni denumesc aceste planete terestriale, sau planete precum Terra. Jupiter, Saturn, Uranus, si Neptun sunt deseori denumite gigantii gazosi. Sunt alcatuite in majoritate din lichide, gaze si gheata. Au in componenta principala hidrogen si heliu. Deoarece predomina gazul, au o densitate mult mai mica decat primele 4 planete. Asta inseamna ca ele contin mai putina materie pe acelasi volum. Densitate lui Saturn este mai mica decat apa. De fapt, Saturn ar putea pluti pe o suprafata acoperita cu apa dulce sau sarata. Foarte putine informatii se cunosc despre Pluto. Oamenii de stiinta banuiesc ca este predominant alcatuite din gheata.

Care planete au cele mai multe luni? Sunt planete mari sau mici? Planete mari au o atractie gravitationala mai mare, de aceea ele au mai multe luni, sau sateliti. Aceste planete mai mari pot captura sau atrage luni in campul lor gravitational mai usor deoarece obiecte precum luna se misca mai incet in spatiu. Care planeta are ziua mai lunga decat un an? Venus se roteste foarte greu in jurul propriei axe: O zi tine cat 234 de zile pamantesti! Chiar daca Venus face o rotatie cimpleta in jurul Soarelui in 225 de zile. Care planete au cea mai mare viteza orbitala? Sunt aceste planete aproape sau departe de soare? Planete mai aproape de soare au o viteza orbitala mai mare. Ce altceva se mai afla acolo? Dupa Neptun este un inel de mii de mici corpuri care orbiteaza soarele.

Fun Facts
Pluto was discovered in 1930. For 76 years it was considered a planet. In 2006, Pluto was reclassified as a dwarf planet. Since its discovery, Pluto has completed only 31% of one revolution around the sun. By the year 2178, it will have completed one revolution (or one Plutonian year). Jupiter spins the fastest on its axis. Its day lasts less than 10 hours. It also spins so fast that the round planet has a flattened appearance. In 1543, the Polish astronomer and priest Nicolaus Copernicus noted that Earth revolved around the sun. Before then, people believed that the sun revolved around Earth. The sun is very large compared to the planets. However, compared to other stars, the sun is an average-sized star. The sun is our closest star.

Using the Star Dome

Heres a second way to explore space: create your own classroom planetarium! The star dome converts the solar system model into a planetarium projector. 1. Remove the top half of the sun sphere. Put the star dome in its place. Make sure the tab on the edge of the star dome fits into the notch on the lower half of the sun sphere. 2. The projected image will look best in a darkened room. If possible, turn off the lights and close the shades. 3. Switch on the light at the base of the tower. Stars, constellation names, and constellation outlines will be projected onto the walls and ceiling of the room. The farther light travels before hitting a surface, the bigger the image will appear. Moving the tower closer to and further from the walls or ceiling will alter the image. To get the best image, experiment with different distances.

Star Dome Classroom Activities

Constellations are clusters of stars whose patterns resemble shapes and figures. Breaking the 1,000 to 1,500 stars visible on a dark night into constellations helps people easily find and remember the names and locations of stars. For thousands of years, different cultures have divided the night sky into different constellations. They used the stars to help them navigate, to plan when to plant crops, and for religious purposes. The Greeks and Romans named their constellations after the gods and heroes in their mythology. In 1929 the International Astronomical Union divided the stars into 88 official constellations that are used by astronomers today. Most of these constellations come from the Greek and Roman view of the sky. The next page lists constellations that are on this models star dome. As your class observes this stellar display, try some of the activities provided. Note: Southern Hemisphere constellations are not included in this list.

Northern Hemisphere Constellations

Andromeda (Andromeda) Aquila (Eagle) Aries (Ram) Auriga (Charioteer) Botes (Herdsman) Camelopardus (Giraffe) Cancer (Crab) Canes Venatici (Hunting Dogs) Canis Minor (Little Dog) Cassiopeia (Cassiopeia) Cepheus (Cepheus) Cetus (Whale) Coma Berenices (Berenices Hair) Corona Borealis (Northern Crown) Cygnus (Swan) Delphinus (Dolphin) Draco (Dragon) Equuleus (Little Horse) Gemini (Twins) Hercules (Hercules)
*not a constellation

Hydra (Water Monster) Lacerta (Lizard) Leo (Lion) Leo Minor (Little Lion) Lynx (Lynx) Lyra (Lyre) Ophiuchus (Serpent Holder) Orion (Orion/hunter) Pegasus (Pegasus) Perseus (Perseus) Pisces (Fishes) Polaris (North Star)* Sagitta (Arrow) Serpens (Serpent) Taurus (Bull) Triangulum (Triangle) Ursa Major (Great Bear) Ursa Minor (Little Bear) Virgo (Virgin)

Pictures in the Sky

Ask students whether they think the constellations projected by the star dome resemble the names theyve been given. Tell each student to choose a constellation. What kind of figure or object do they see in the pattern of stars? Encourage creativity: students might look at the constellation traditionally called the Great Bear and see a skunk, a man waving hello, or a frying pan. Students should copy down the pattern of stars, draw a figure around them, and name their constellation. Have your students write stories and create histories around their invented constellations.

Whats in a Name?
Assign names from the list above such as Hercules, Orion, or Cassiopeia. Have your students research and write about these mythological figures. Who was Hercules? What did he do? Why was he important?

Star Stories
Other cultures view the evening sky differently. For example, Native American groups see different patterns than those previously discussed. These constellations have rich stories and traditions behind them. This topic is called archaeoastronomy. Have your students research the Lakota, the Navajo, and other groups and compare findings. Research additional non-Western cultures in a similar fashion.

Related Websites
http://www.nasa.gov/ NASAs informative website with links for students and educators http://www.nasm.si.edu/ceps/etp/ The Smithsonians National Air and Space Museums Exploring the Planets website

Adapter Use
Always follow these steps when using the Motorized Solar System and Planetarium with an adapter. 1. Turn the on/off switch to the OFF position. 2. Plug the AC adapter jack into the AC adapter port at the base of the tower. 3. Carefully plug the AC adapter into a wall socket. 4. Turn the on/off switch to ON. 5. Adapters used with this are to be regularly examined for damage to the cord, plug enclosure and other parts, and that, in the event of such damage, this item must not be used with this adapter until the damage has been repaired.

Battery Installation
1. Use a screwdriver to carefully open the battery compartment on the bottom of the tower. 2. Install four fresh C-size batteries in a two-on-two format, following the illustration here. Batteries must be installed with the correct polarity. Only batteries of the same or equivalent type are to be used. Alkaline batteries are preferable. Do not mix old and new batteries. Do not mix different types of batteries: alkaline, standard (carbon-zinc), or rechargeable (nickel-cadmium) batteries. Do not use rechargeable batteries. The supply terminals must not be short-circuited. Non-rechargeable batteries are not to be recharged. Remove exhausted batteries from the unit. 3. Secure the compartment door. 4. To prevent battery corrosion, it is recommended that the batteries be removed from the unit if it is not in use for two weeks.

Bulb Replacement
This krypton bulbs product number is: KPR113. When replacing the bulb, refer to this product number. Please also note these additional specifications: Bulb Type: 4.5V 0.5A krypton lamp Current Voltage: 4.5V Current Rating: 500MA Filament Shape: C-2R

Caution: While the unit is in operation, the light bulb gets hot. Warn students not to touch the bulb. If the bulb burns out, wait until it has cooled before replacing it.

Cleaning Instructions
1. Disconnect the AC adapter before cleaning. 2. Clean the product with a dry or damp cloth. 3. Do not immerse or spray any liquid or water on the product.

Developed in Southern California by Educational Insights. Educational Insights, Inc., Gardena, CA (U.S.A.). All rights reserved. Learning Resources Ltd., Kings Lynn, Norfolk (U.K.). Please retain this information. Made in China. www.educationalinsights.com Fabriqu en Chine. Made in China. Hecho en China. Informations conserver. Bitte bewahren Sie unsere Adresse fr sptere Nachfragen auf. Conservar estos datos.