Sunteți pe pagina 1din 17

Universitatea Lucian Blaga Sibiu Facultatea de tiine Politice, Relaii Internaionale i Studii Europene

Europa unit n faa crizelor economiei globale?

prof. coord: Lector. Univ. Dr. Gabriel erban Masterand: Fotache Robert

Sibiu 2012

Europa unit n faa crizelor economiei globale?


Europa este sau nu este unit?, constituie n adevratul sens al cuvntului o unitate politic i economic?, sau acestea sunt mai degrab declaraii politice populiste menite s hrnesc un orgoliu european umilit de prea multe ori n ultimul secol? Acestea sunt practic ntrebrile i provocarea la care este supus Comunitatea European la finalul primului deceniu al secolului XXI-lea, mai ales economic. Construit pe principii economice U.E este lovit n fundamentul existenei sale prin criza economic care zguduie economia global. n acest sens o analiz a planului de rederesare economic a UE1, precum i a metodologiei transpunere n realitate se constituie ntr-un studiu bine venit i actual. Ca rspuns la criza economic din ce n ce mai acut cu care se confrunt UE, Comisia European propune msuri n valoare de 200 de miliarde de euro, menite s creasc puterea de cumprare, s genereze cretere economic i s creeze noi locuri de munc. Acest pachet de msuri pe termen scurt i lung reprezint 1,5% din PIB-ul UE. Cea mai mare parte a sumei, respectiv 170 de miliarde de euro, provine de la bugetele naionale. Restul de 30 de miliarde de euro se aloc de la bugetul UE i din fondurile Bncii Europene de Investiii. Planul are ca obiectiv protecia populaiei, a lucrtorilor i a antreprenorilor care risc s fie afectai de criza financiar, pe msur ce aceasta se extinde la nivelul ntregii economii. Propune mai mult sprijin pentru aceste grupuri vulnerabile, inclusiv investiii menite s consolideze competenele profesionale i s-i ajute pe oameni s-i pstreze ct mai mult timp locurile de munc sau s i gseasc altele. UE va accelera distribuirea fondurilor sociale i regionale2 - n valoare de 6,3 miliarde de euro - i intenioneaz s acorde stimulente financiare ntreprinderilor grav afectate de criz din sectorul construciilor i automobilelor care produc maini ecologice i construiesc cldiri eficiente din punct de vedere energetic. Banca European de Investiii, care acord mprumuturi pe termen lung, ar putea juca un rol mai important n finanarea

proiectelor de mare anvergur. BEI a pregtit deja un pachet de mprumuturi n valoare de 30 de miliarde de euro, destinate ntreprinderilor mici care ntmpin dificulti n a obine finanare. Planul exploateaz flexibilitatea permis de reglementrile comunitare i naionale n materie de deficit bugetar, care le d guvernelor posibilitatea temporar de a contracta credite mai mari n perioade de criz. ntruct UE trebuie s ia msuri urgente pentru a preveni o recesiune acut i de durat, preedintele Comisiei, Jos Manuel Barroso, le va solicita liderilor europeni s aprobe planul cu ocazia summit-ului de luna viitoare i s-l aplice imediat. Pachetul de msuri este suficient de amplu i de curajos pentru a da rezultate pe termen scurt, dar, n acelai timp, este suficient de fiabil pentru a transforma criza ntr-o oportunitate pe termen lung3. a spus preedintele Barroso. Relansnd economia cu ajutorul investiiilor n infrastructur, tehnologii ecologice, eficien energetic i inovare, pachetul propus de Comisie intenioneaz s accelereze tranziia ctre o societate bazat pe cunoatere, cu emisii reduse de carbon. De asemenea, planul ncurajeaz cooperarea dintre guverne i mediul de afaceri. Mai multe ri europene (printre care se numr Regatul Unit, Frana i Germania) i-au anunat deja propriile pachete de stimulare economic. Comisia face apel la toate rile membre s urmeze aceste exemple i s acioneze sub egida UE. Guvernele vor cheltui aceti bani ntr-un mod ct mai potrivit propriilor economii, ntruct provocrile sunt diferite de la o ar la alta. Comisia va monitoriza eforturile depuse la nivel naional pentru a se asigura c autoritile nu acord avantaje competitive ntreprinderilor din propria ar. Prin planul global de stabilizare a sectorului financiar, in diversele sale variante nationale, comunitatea internationala a statelor a emis un semnal clar ca politica economica si-a asumat in mod clar responsabilitatea pentru stabilitatea economica globala. Prin planul european de redresare economica, Uniunea Europeana si-a exprimat si ea disponibilitatea de a reactiona la criza ferm si cu toate mijloacele existente.

Efectul psihologic al planului de redresare economica merita apreciat la fel de mult, ca si efectul enormelor fonduri investite deja in cash, prin faptul ca produce ca efect o stabilizare masiva increderii consumatorilor si investitorilor. Acest lucru este conditionat insa de viteza de reactie cu care Comisia Europeana si statele membre vor trece la implementarea actiunilor, pentru a stopa din faza embrionara dezvoltarea crizei. Redresarea economiei reale poate fi obtinuta numai atunci cand este refacuta deplina capacitate de functionare a sectorului financiar, fiind necesara o noua ordine si o noua reglementare a pietelor financiare la toate nivelurile. Politica economica europeana trebuie sa-si selecteze orientarea catre oferta: a. printr-o politica macroeconomica anti-ciclica activa; b. prin acordarea simultana de garantii de asigurare a unei mai bune protectii pentru categoriile defavorizate ale populatiei; c. printr-o coordonare mai eficienta a politicii economice. n ansamblui sau, planul UE de redresare economica este de dimensiuni relativ mici, in comparatie cu pachete similare elaborate in alte regiuni ale lumii, in primul rand in SUA. Cauzele crizei economice si financiare actuale sunt diverse. Sefii de stat si de guvern din G-20 au mentionat in declaratia lor de la summit-ul din 15 noiembrie urmatoarele: a.politicile monetare si de curs de schimb care au dus la lichiditate excesiva; b. absenta sau insuficienta reglementarii anumitor domenii sau actori; riscurilor de catre actorii de pe piata, precum si de catre instantele de reglementare si control; d. Utilizarea excesiva a tehnicii de Leveraged Buy-Out" (LBO) sau a efectului parghiei bancare", prin finantarea achizitiilor din imprumuturi metoda financiara aspru criticata de sindicate dar imbratisata fara rezerve de fondurile de investitii; e.coordonarea insuficienta a politicilor macroeconomice; f.reforme structural insuficiente. In acest mod, s-au produs evolutii gresite, care au evidentiat clar necesitatea unei revizuiri a regulilor de joc pentru actori, produse si piete. c.goana dupa randamente irealist de mari fara o evaluare sau cunoastere suficienta a

In SUA, la mijlocul anului 2007, s-a prabusit un joc piramidal cu credite imobiliare, in momentul in care preturile imobilelor nu au mai crescut. Pe o piata imobiliara supraincalzita caracterizata de asteptari irealist de optimiste, in baza unor ordine prezidentiale emise in ultimii 20 de ani de catre trei presedinti ai SUA, bancile specializate in real estate" au fost obligate in conditii coercitive sa ofere credite unor debitori cu solvabilitate scazuta, care in peste 70% din cazuri nu au fost rambursate sau chiar nu au fost deloc folosite conform scopului initial. Intr-o proportie foarte mare, beneficiarii acestora le-au scontat imediat in vederea obtinerii de cash, iar sumete echivalente valorilor de creditare acordate au capatat statut de marfa" supusa rulajului comercial prin intermediul unor lanturi de transfer vanzare controlate la randul lor tot de catre banci. Au aparut noi produse financiare extrem de speculative si netransparente, care s-au sustras oricarui control sau reglementari. Multi dintre cei implicati nu au constientizat amploarea riscului. Spargerea balonului de sapun" imobiliar in SUA, dar si in cateva state UE a avut drept urmare o criza a fondurilor de investitii speculative (Hedge Funds"), a bancilor de investitii si comerciale, precum si a companiilor de asigurari. Prin securizarea riscurilor, mediul financiar global a fost zguduit profund de undele de soc generate. Nesiguranta si neincrederea intre institutiile financiare au condus la situatia in care, chiar si institutiile financiare solide si sanatoase, au devenit parte a unei blocade a acordarii reciproce de credite si la micsorarea pana la valori nesemnificative a sumelor totale tranzactionate pe piata interbancara. 2.4. Prin diverse canale de transmisie, criza pietelor financiare s-a materializat in cele din urma si in economia reala. Printre efecte se numara: a.criza creditelor; b. d. e. f. costurile marite ale finantarii; prabusirea pietelor de export; efecte negative asupra increderii in sistemul financiar-bancar; deprecieri si riscuri de pierderi in cadrul bilanturilor contabile. c.efectele negative asupra averilor datorate scaderii cursurilor actiunilor;

Intre timp la inceputul anului 2009, a devenit clar ca intreaga OCDE se gaseste intr-o recesiune a carei durata si amploare nu pot fi apreciate cu certitudine de catre experti in momentul de fata. Intr-un prim pas, a fost necesara stoparea reactiei in lant de pe pietele financiare. Bancile centrale, in special BCE, au alimentat pietele cu lichiditati, pentru a asigura functionarea in continuare a acestora. La nivel national si international au fost elaborate numeroase pachete de salvare, care au inclus o larga paleta de masuri, de la subventii si participari de capital, pana la nationalizarea institutiilor financiare in criza, acordarea de garantii publice, imbunatatirea asigurarii depozitelor bancare etc. Intr-o anumita masura, aceste actiuni luate in regim de urgenta au ajutat bancile sa isi urmeze cursul normal al afacerilor. Al doilea pas important consta in consolidarea economiei reale. Trebuie restabilita increderea consumatorilor si a investitorilor. In acest sens, sunt necesare masuri pentru relansarea cererii pe piata interna si stabilizarea pietelor fortei de munca, resoectiv, stoparea cresterii numarului de persoane trimise in somaj. Trebuie in special sprijinite categoriile sociale cu venitun inferioare, deoarece acestea sunt afectate in mod special de efectele crizei, dar si pentru ca acestea au eel mai puternic impact asupra consumului intern. In plus, trebuie create conditii-cadru care sa atenueze efectele asupra sectorului antreprenorial. Ca producator, investitor, exportator si prin activitatile sale de cercetaredezvoltare, acestui sector ii revine un rol-cheie in redresarea economiei, el contribuind decisiv si la crearea de locuri de munca si astfel la generarea de cerere pe piata interna. Mai departe, este necesar sa se intreprinda o restructurare a arhitecturii finantelor internationale si o reglementare mai eficienta a pietelor financiare. Trebuie modificate, de asemenea, reglementarile actuale proprii autoritatilor de control, agentiilor de rating, precum si a instructiunilor privind intocmirea bilanturilor si tinerea evidentei contabiie, intr-un mod care sa garanteze detectarea din timp a unor crize precum cea actuala.

Chiar daca initial criza a fost pur americana (SUA), datorita conexiunilor globale, economia europeana a fost si ea afectata. In acest context, Euro si-a demonstrat valoarea de ancora de stabilitate. In absenta monedei unice, efectele asupra economiilor nationale ar fi fost mult mai dezastruoase. O criza internationala necesita raspunsuri internationale. Pentru politica economica europeana exista o enorma nevoie de actiune. Provocarile descrise in capitolul 3 reclama actiuni pro-active rapide, decise, amsive, concentrate si coordonate, multe masuri urmand sa aiba doar un caracter temporar pe perioada de traversare a crizei. In acest sens, este necesar sa invatam din trecut. Atunci cand la inceputul deceniului, dupa spargerea balonului" generat de sectorul IT si dupa atacurile teroriste din SUA, toate regiunile importante ale lumii au inregistrat o cadere puternica a ritmului economiei, politica economica europeana a fost singura care a renuntat la masuri de redresare economica activa prin politica bugetara si monetara, cu implicarea cresterii componentei Cerere". Aceasta eroare a contribuit la faptul ca depasirea crizei a durat patru ani, iar regiuni importante ale Europei sufera pana astazi de o slabiciune a cererii pe piata interna, sporindu-se astfel drastic vulnerabilitatea in fata fluctuatiilor cererii internationale. Gravitatea crizei actuale a fost recunoscuta prea tarziu de instantele europene de decizie economico-politice. Pana in septembrie, ministrii economiei si finantelor ai ECOFIN s-au aratat sceptici fata de un plan de redresare economica. Desi economia zonei Euro a inregistrat o scadere deja in al doilea trimestru al 2008, BCE a marit in vara inca o data dobanda de referinta. Si lipsa unui acord intre sefii de guvern la reuniunea acestora de la Paris privind criza financiara a diminuat speranta intr-o actiune comuna rapida. Demersurile nationale necoordonate in vederea imbunatatii garantarii depozitelor de economii nu au creat impresia unei actiuni hotarate la nivelul Uniunii Europene. De aici rezulta clar ca derularea de activitati fara scopuri precise, ci numai din dorinta de a le bifa ca indeplinite, nu este utila. Mai degraba, este necesara o mai buna coordonare a programelor, precum si a pachetelor de masuri, in primul rand la nivel national, evitandu-se cele cu aplicabilitate sectoriala la nivel de ramura economica sau categorie sociala.

n 2008, Comisia Europeana si-a anuntat clar vointa si disponibilitatea de a actiona in mod decis si coordonat. Prin strategia sa de depasire a crizei financiare, trebuie abordate problemele economiei intr-un sens larg, iar Europei trebuie sa ii revina un rol-cheie in cadrul reactiei globale la criza financiara. Mai mult, sefii de stat si de guvern au cerut comisiei sa elaborarea a unor propuneri de dezbateri in vederea elaborarii unei actiuni comune. Acestea au fost prezentate la sfarsitul lunii noiembrie 2008 sub forma unui Plan European de Redresare Economica" (EPER), care trebuie sa fie oportun, pe termen limitat, concentrat si coordonat. Ca urmare, Consiliul European a adoptat la 11 si 12 decembrie 2008 la Bruxelles un plan corespunzator. Concret se propune un stimulent bugetar de 1,5% din PIB-ul, adica 200 de miliarde de Euro pentru anii 2009/2010. 170 de miliarde vor proveni de la statele membre, iar 30 de miliarde vor fi pusi la dispozitie din bugetul UE si de catre BEI. Pe langa consoiidarea activitatilor BEI, in special in ceea ce privejte IMM-urile, se urmareste, prin simplificarea si accelerarea procedurilor, punerea la dispozitie anticipata a fondurilor structurale. Evaluare calitativa Documentul Comisiei identifica, intr-o forma adecvata, provocarile iminente, nevoile de actiune si necesitatile. Europa trebuie sa actioneze rapid, cu incredere in sine, in mod orientat si cu ambitie. In acest proces, Europa trebuie sa fie constienta de importanta sa si de ponderea sa deosebit de importanta in balanta internationala. Trebuie consolidate increderea si cererea, pentru a stopa spirala descendenta. Trebuie combatute prioritar, cu fermitate in special, efectele negative majore ale crizei pe piata fortei de munca si asupra membrilor celor mai vulnerabili ai societatii. Combinatia existenta de politici macroeconomice nu a oferit raspunsuri adecvate pentru problemele cu care ne confruntam, deoarece a neglijat importanta cererii interne in circuitul economic. Acum, comisia recunoaste, desi tardiv, asa cum a cerut CESE de mai multi ani, rolul activ in consolidarea politicilor bugetare si monetare, care trebuie sa se bucure de aceeasi priontate ca si masurile de consolidare a competitivitatii, orientate catre oferta. Se impune

concluzia ca trebuie luate masuri ample in domeniul politicii bugetare, deoarece eficienta masurilor de politica monetara este extrem de limitata in situatia actuala. In acest context, apare interesanta trimiterea Comisiei la flexibilitatea sporita a Pactului de Stabilitate si de Dezvoltare de la reformarea acestuia in anul 2005. Aceasta trebuie utilizata in situatia actuala, ceea ce inseamna ca in conditiile actuale exceptionale de criza financiara si recesiune simultane, apare judicioasa si depasirea temporara a limitei de deficit de 3%. CESE saluta evidentierea de catre Comisie a rolului pozitiv pe care BCE il poate juca in sprijinirea economiei reale. Comisia subliniaza in acest sens contributia importanta pe care si-a adus BCE la stabilizarea pietelor prin acordarea de credite bancilor si prin aportul sau la lichiditati, precum si marja de manevra pentru reducerea dobanzilor. Este evident ca, dupa depasirea crizei si relansarea economiei, trebuie respectate din nou obiectivele pe termen mediu ale politicii bugetare, pentru a nu periclita durabilitatea finantelor publice. In acest sens, trebuie vegheat sa nu se ajunga din nou la impovararea suplimentara a factorului munca sau la constrangeri inacceptabile in materia de cheltuieli. De aceea ar trebui elaborate deja concepte care sa faca accesibile, de exemplu, noi surse de venituri. In afara de aceasta, ar trebui luat in considerare printre altele faptul ca restabilirea nivelului anterior de cheltuieli bugetare marite in urma crizei nu reprezinta un scop in sine. In conditiile imbatranirii populatiei si ale standardelor sociale ridicate din modelul social european, un nivel mai ridicat de cheltuieli bugetare nu este in mod necesar un rau. In cele din urma, si acele state care sunt laudate in general datorita strategiei lor reusite in materie de flexicuritate (defineste o politica pro-activa a pietei muncii, combinand simplificarea procedurilor de angajare si desfacere a contractelor de munca flexibilitate pentru angajatori, cu asigurarea de beneficii ridicate pentru someri - securitate pentru angajati), sunt obligate sa efectueze cheltuieli bugetare peste medie. Este absolut necesar ca masurile nationale sa fie nu doar completate prin masuri europene, ci si sa fie aplicate coordonat. Prin aceasta trebuie obtinute efecte pozitive de

spillover (orice fel de efect indirect privind cheltuieliie publice) la nivel transfrontalier si evitata problema parazitismului. Statele care nu participa la planul de redresare economica pot diminua eficienta masurilor, iar acele tari care contribuie activ la stabilizarea economica pot fi criticate pentru ca se fac vinovate de deficite. Privind lucrurile global, o responsabilitate speciala revine astfel acelor state membre care, prin marimea lor, influenteaza decisiv evolutia de ansamblu si dispun de marje de manevra bugetara relativ ample. Trebuie subliniat pozitiv si faptul ca, in cadrul stimularii cresterii economice, nu trebuie neglijate obiectivele privind mediul, schimbarile climatice si energia, asa cum nu trebuie uitat sa se tina seama de tarile aflate dincolo de granitele statelor industrializate cu grad inalt de dezvoltare. Din perspective globala, este importanta si contracararea masurilor protectioniste nejustificate. Deoarece pachetul de relansare economica trebuie insotit de reforme structurale, este necesara supravegherea acestora din urma pentru a nu contravine obiectivului relansarii cererii. Mai degraba, reformele structurale trebuie concepute astfel incat sa fie suportabile din punct de vedere social, astfel incat sa fie stimulate cresterea economica si in primul rand gradul de ocupare a fortei de munca. Trebuie insa observat critic ca volumul de 200 de miliarde EUR pentru doi ani pare cu mult mai mare decat este in realitate. Bani proaspeti" se gasesc clar in mai mica masura. In cazul fondurilor de la bugetul UE si de la Banca Europeana de Investitii este vorba doar de o parte.

Evaluare cantitativa In prezentul document de pozitie, CESE doreste sa puna accentul pe evaluarea macroeconomica generala. Comitetul intentioneaza sa infiinteze insa un grup de studiu pentru a verifica si evalua in detaliu propunerile si deciziile respective. In acest context, vor

trebui discutate modificarile care sunt necesare in ceea ce priveste legislatia in materie de subventii, precum si modificarile regulilor privitoare la fondul de globalizare. Vor trebui analizate critic unele dintre masurile cuprinse in amplul set de instrumente" prezentat de Comisie. Dintre acestea face parte reducerea destul de controversata a contributiilor sociale si a taxei pe valoarea adaugata pentru serviciile care necesita o folosire intensiva a fortei de munca. Ar trebui examinata in acest context si masurile de siguranta pentru anularea modificarilor legislative efectuate pe perioada de combatere a crizei (acordarea de subventii, programe de sprijin, derogari de la legislatia comunitara fiscala si privind libera concurenta etc.) si revenirea la asigurarea compatibilitatii cu regulile concurentei, a acordarii de subventii si a promovarii de programe de sprijin.

Doua crize severe care s-au succedat intr-un interval scurt de timp constituie un motiv suficient pentru o noua reglementare a pietelor financiare, deci a comertului, a produselor, a participantilor, a supravegherii, a agentiilor de rating etc. in cadrul UE si in special la nivel global. Acest lucru este necesar pentru a restabili cat mai rapid increderea in institutiile financiare, increderea institutiilor intre ele, precum si increderea investitorilor si a consumatorilor, o reforma a pietelor financiare si refacerea rapida a functionalitatii lor reprezinta o conditie centrala pentru ca acestea sa-si poata indeplini din nou misiunea de a sprijim economia reala, asigurand astfel succesul masurilor de redresare economica. Europa a urmat in mod necritic multe dintre evolutiile provenite din SUA, de la introducerea asa-numitelor inovatii financiare, trecand prin finantarea sistemelor de pensii pana la dispozitiile privind contabilitatea - cu rezultatele proaste cunoscute. Pe viitor, trebuie acordata de aceea o mai mare importanta viziunilor, punctelor forte, experientelor si traditiilor europene, dintre acestea din urma facand parte si cele cu caracter de particularitate cum ar fi forma de organizare cooperatista. In acest context, trebuie utilizata mai bine masa critica", atinsa prin extinderi, a zonei Euro. Summit-ul G-20 din Washington a oferit semnale clare ca rezultatele obtinute in cadrul sau trebuie dezvoltate in

continuare in vederea dezbaterii, evaluarii si luarii de decizii la Summit-ului G-20 de la 2 aprilie 2009 din Londra. Planul de redresare economica al Comisie nu face referire la reorganizarea si reglementarea pe baze noi a pietelor financiare. CESE spera ca aceasta se datoreaza doar faptului ca, in prezent, Comisia planifica o initiativa Supravegherea pietelor financiare din UE", care ar trebui sa fie adoptata in iulie 2009. In cadrul reorganizarii conditiilorcadru vor trebui verificate si acele studii stiintifice care arata ca pe pietele speculative se produc excese in ambele directii sub forma unui comportament de masa, si aceasta nu in ultimul rand datorita sistemelor si deciziilor comerciale, bazate pe modele computerizate, ale participaruilor mari si esentiali de pe piata. CESE isi rezerva posibilitatea de a-si prezenta la un moment ulterior solicitarile si propunerile sale in acest sens si face trimitere in acest context si la conferinta organizata de Comitet la 22 si 23 ianuarie 2009 la Bruxelles Rien ne va plus Posibilitati de reconstructie ale economiei sociale de piata europene dupa declinul, capitalismului de cazinou. O perpectiv n ieirea din criza economic a Europei ca actor internaional bine definit i capabil s-i menin poziia de lider n creterea economic a ultimilor ani o constitie conferina din 10 februarie 2010 de la Bruxselles. Prima problema pe ordinea de zi a liderilor europeni a fost datoria publica a Greciei, care a starnit temeri mari, a lovit moneda euro,i a ridicat speculatii legate de un eventual plan de salvare. Dar liderii UE sau concentrat si pe problemele cu termen mai lung de rezolvare. Ei vor face schimb de opinii in legatura cu strategia 2020, care ar putea inlocui defuncta strategie Lisabona. Noua strategie este un plan economic pe zece ani. Presedintele Comisiei Jos Manuel Barroso le va prezenta celor 27 de lideri prioritatile noii strategii inaintea publicarii propunerilor formale ale Comisiei, in martie. In scrisoarea prin care i-a invitat la summit pe sefii de stat si de guvern, Herman Van Rompuy, presedintele permanent al Consiliului European, a spus ca strategia UE 2020 "are nevoie de asumare si angajament la cel mai inalt nivel".

"Noua strategie trebuie sa devina responsabilitatea noastra comuna," a accentuat Van Rompuy. Discutiile se vor concentra asupra metodelor de a da mai multa greutate prevederilor Agendei Lisabona, care nu a reusit sa transforme UE in "cea mai dinamica economie bazata pe cunoastere din lume, pana in 2010". Frans Van Daele, seful cabinetului lui Van Rompuy, a spus ca intalnirea ca incerca sa stabileasca un curs pentru viitoarea "guvernanta economica" a UE. "Ce incercam sa facem aici este o intalnire a mintilor, intre sefii de stat si de guvern, axata pe faptul ca reforma structurala este absolut esentiala pentru ridicarea ratei cresterii la un nivel mai inalt, de care avem nevoie pentru a creea locuri de munca," a spus Van Daele. Saptamana trecuta, presedintele francez Sarkozy si cancelarul german Merkel au anuntat ca au o viziune comuna pentru "UE 2020" si au spus ca isi vor prezenta planurile comune in fata liderilor europeni la intalnirea de astazi. Franta insista de mult timp ca intalnirea ministrilor de finante din zona euro sa fie transformata intr-un guvern economic al Europei, o viziune pe care Germania nu a imbratisat-o pana acum, din cauza temerilor legate de pierderea independentei Bancii Centrale Europene. Dar problemele legate de datoria Greciei par sa fi schimbat viziunea Berlinului. Cotidianul Handelsblatt arata ca acum si Merkel vorbeste despre un 'guvern economic'. Pe agenda reuniunii mai figureaza identificarea noilor linii de actiune ale Uniunii Europene dupa Conferinta ONU de la Copenhaga (7-18 decembrie 2009) si situatia din Haiti. Presedintele Romaniei, Traian Basescu, va participa, pe 11 februarie, la Bruxelles, la reuniunea informala a sefilor de stat si de guvern din statele membre ale Uniunii Europene, prima reuniune de acest tip organizata la initiativa presedintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy. Ideea unei guvernari economice a Uniunii Europene4, trecand printr-o coordonare mai puternica a politicilor nationale pe termen mediu, a fost una dintre principalele teme ale summitului sefilor de stat si de guvern de joi.

"Ceea ce s-a intamplat este foarte important, pentru ca nu am auzit o singura voce care sa conteste necesitatea unei guvernari economice a Europei, pe care am propus-o impreuna cu cancelarul "5 german, a declarat Sarkozy, intr-o conferinta comuna de presa cu Angela Merkel. "Toata lumea este de acord. Este una dintre lectiile crizei, este nevoie de o guvernare economica a Europei", a precizat el. "Guvernarea economica inseamna ca, in cadrul acestui consiliu al sefilor de stat si de guvern, va fi evaluata situatia, se vor coordona politicile, se vor organiza initiative", a explicat Nicolas Sarkozy. "Franta si Germania au pregatit activ noua strategie europeana. Noi spunem ca UE trebuie sa coopereze mai bine"6, a adaugat, la randul sau, Angela Merkel. Propunere mai veche a Frantei, dar niciodata concretizata, ideea unei guvernari economice a fost respinsa timp indelungat de Germania, care a vazut in acest lucru o tentativa a Parisului de a pune sub semnul intrebarii independenta Bancii Centrale Europene, in sensul de a influenta deciziile privind dobanda de referinta.7 Presedintele Basescu, prezent la Bruxelles a salutat rezultatele demersului de reglementare la nivel european a sectorului financiar si a aratat ca procesul trebuie sa continue pentru a se micsora riscul repetarii in viitor a unor crize de proportiile celei actuale. Potrivit Presedintiei Romaniei, liderii europeni au acordat cea mai mare importanta subiectului viitoarei Strategii UE 2020, care presupune identificarea modalitatilor de actiune adecvate pentru asigurarea competitivitatii economiei europene in conditiile asumarii lectiilor actualei crize economice, dar si a imperativelor de comportament politic responsabil, precum limitarea emisiilor de gaze cu efect de sera. Traian Basescu a insistat la Bruxelles asupra faptului ca Strategia UE 2020 trebuie sa ia in considerare distinctiile de dezvoltare economica si sociala dintre statele membre si concluziile care pot fi desprinse in contextul actualei crize economice globale. Presedintele Basescu a aratat ca Romania priveste viitoarea strategie europeana ca pe un cadru de

coordonare a politicilor economice ale statelor membre si de orientare a fondurilor comune in sensul nevoilor de crestere a competitivitatii economice in interiorul si exteriorul Uniunii Europene. Pentru Romania, ramane prioritara finantarea corespunzatoare a politicii de coeziune si a politicii agricole comune, seful statului reiterand prioritatea pe care executivul o acorda dezvoltarii infrastructurii de transport si energetice, inclusiv a proiectelor de interconectare transfrontaliera, diversificarii accesului la resurse, in primul rand energetice, dezvoltarii industriei agroalimentare si turismului.

1 2

http://ec.europa.eu/news/economy/081127_1_ro.htm, vizualizat la 12.02 2010. Claudia Ionescu, Nicolae Todera, Politica de dezvoltare Regional, Ed Tritonic Bucureti 2007. 3 Jose Manuel Barosso apud http://ec.europa.eu/news/economy/081127_1_ro.htm. J 4 http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles%7CdisplayArticle/articleID_19422/Summit-UE-la-Bruxelles-Va-aveaEuropa-un-nou-'guvern-economic'.html. 5 Nikolas Sarkozy apud http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles%7CdisplayArticle/articleID_19427/Liderii-UEau-acceptat-ideea-unei-guvernari-economice-a-statelor-membre.html. 6 Angela Merkel apud http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles%7CdisplayArticle/articleID_19427/Liderii-UEau-acceptat-ideea-unei-guvernari-economice-a-statelor-membre.html.
7

HotNews.ro.

Bibliografie: Claudia Ionescu, Nicolae Todera, Politica de dezvoltare Regional, Ed Tritonic Bucureti 2007. Corvin Lupu , Aspecte privind europa n sistemul relaiilor internaionale, Ed Techno Media, Sibiu 2005. Paul Dnu Du, Graian Lupu, Politici de Integrare i Cooperare n spaiul european, Ed Universitii Lucian Blaga, Sibiu 2006. Vladimir Bukovski, Uniunea european..o nou URSS?, ed Vremea Bucureti ,2006. Gustavo de las Casas, Este bine s fi naionalist?, n Foreign Policy Romnia, Aprilie-Mai, 2008. Christine Ockrent, Contele de Marenches , Consilier de taina al puterii, ,Ed Humanitas, Bucuresti ,1992. Serge Cordellier coord, Mondializarea dincolo de Mituri, Ed Trei, Bucureti, 2001. Popescu, Dan, Istoria Gndirii Economice, Ed Continent ,Sibiu 1994. Troncot, Cristian, Note de curs Securitate Naional i Internaional. Frunzeti, Teodor, Zodian, Vladimir, Lumea 2009, Enciclopedie politic i militar, Ed Centrului Tehnic Editorial al Armatei, Bucureti 2009.

Petrescu, Stan, Mediul de Securitate Global i Euroatlantic, Bucureti 2005. Garaudy, Roger, ,,Statele Unite- avangarda decatenei,, Ed Samizdat, Bucureti. Vasiliu, Florica, Globalizarea i Identitatea Sociocultural, Ed Universitii ,,Lucian Blaga,, Sibiu, 2005. Paul Marie de la Gorce n Le Monde Diplomatique nr Aprilie 1992. Roger Garaudy, Statele Unite, avangarda decadenei, Ed Samizdat.