Sunteți pe pagina 1din 3

Maramure este un jude din Romnia.

Din punct de vedere al culturii tradiionale, actualul jude este alctuit din patru zone etno-folcorice: ara Chioarului, ara Lpuului, ara Maramureului i ara Codrului partea de sud-vest, la care se adaug Zona Metropolitan Baia Mare. Satele cu cea ma mare valoare traditionala sunt: Sapanta, Rona de Sus, Rona de Jos, Ieud, Barsana si Poienile de Sub Munte. Se spune ca in Maramures gazdele sunt primitoare, casele, frumoase, iar mancarea, cat poti duce. Arta gastronomic local nu exceleaz prin fineuri i combinaii sofisticate de alimente i mirodenii (precum alte buctrii latine - francez sau italian). Este mai degrab sobr i extrem de ecologic, la fel ca i agricultura, zootehnia i pomicultura, din rodul crora se obin principalele derivate alimentare. ns pentru maramureeni, masa reprezint mai degrab un act cultural, cu valene sociale, desfurat dup cutume strvechi. Alternativ, ea reprezint un necesar rit de integrare, fie c ne referim la ospeele comunitare (mesele de poman, la care particip tot satul, n frunte cu preotul), la mesele neamurilor (botez, nunt, nmormntare), la masa ntregii familii (de Pati, de Crciun), la masa cotidian, ori la masa oferit unor musafiri. A exista la Ieud o preocupare pentru pomicoltura care se manifesta si in zilele noastra, cultivandu-se meri, peri, pruni, nuci, ce usuca ori se folosesc pentru horinca, sucuri, dulceturi, etc. In cultivarea pomilor Ieudul era printre cele mai avansate comune din Maramures,pana in prema anilor 1939-1940. Oamenii locului culeg si plante din natura folosindu-le spre exemplu zmeura pentru sirop, macese folosite pentru marmelada. Mierea in Maramures: Intre cele doua razboaie mondiale, la Ieud se infinta un curs de albinarit, la care au participat 53 de stupari de meserie din 12 comune ale Maramuresului. Mai demult scosul mierii din cosnite se facea prin arderea in groapa. Stuparii care au peste 100 de stupi si traiesc din apicultura, ei le muta in diferite zone ca sa prinda cat mai multe flori inflorite. In felul acesta reusesc sa recolteze miere din flori de salcam de 2-3 ori, mutand stupii de la vale spre munte, tocmai fiindca inflorirea pomilor este decalata in fuctie de altitudine cu 2-3 saptamani. Mierea de salcam este deosebita fiind transparenta si avand o textura groasa pentru a nu curge de pe paine sau din prajituri. In zonele de munte se face si mierea de zmeura, care este defapt o miere poliflora care este in compozitie de 80% miere din flori de zmeura, avand un gust si o aroma deosebita.

Silvoit in Maramures: Denumirea de silvoi sau silvoiz din maghiar szilvaiz de obicei cu o consisten groas fcut doar din prune, fr adaos de zahr, sczut pe foc ore ntregi, de obicei ntr-o cldare dotat cu un dispozitiv din lemn cu care amesteci constant pentru ca magiunul s nu se prind de fundul cldrii. Reteta: Pentru fiecare kg. de prune curatate si macinate avem nevoie de cate o lingura de otet de mere, deci la 5-6 kg de prune -cat e recomandat a se face odata- se pun 5-6 linguri otet. Se amesteca bine si se lasa 12 ore, peste noapte, dupa care se introduce oala , preferabil de inox, la cuptor pentru 12 ore, la foc mediu spre mic . Dupa trecerea acestui timp ,cantitatea de prune ar trebui sa fie scazuta de jumatate si zeama aproape inexistenta. Cea mai buna modalitate de a verifica daca e destul de fiarta e a se lasa o lingura de dulceata sa se raceasca. Daca nu curge cand se intoarce lingura atunci e suficient de fiarta. Se pune dulceata fierbinte in borcane sterilizate si se lasa acoperite cu un servet , pe masa, pana prinde pojghita deasupra dupa care se pun capacele. Varza murata in Maramures: Pentru ca produsele din gospodarie sa fie pastrate proaspete, ele se conservau prin diferite metode: prin uscare (hribele, pastaile si fructele) prin sarare si afumare (slanina si carnea) sau prin murare (varza, castravetii, bostanul, ardeii). Varza murata este folosita pentru sarmale, supe de varza, salata cu ulei mancata in zilele de post cu mamaliga. Zacusca in Maramures: In Maramures, facutul zacustii pentru iarna este un adevarat ritual in unele familii. Cate case, atatea retete, insa fiecare gospodina se lauda ca zacusca ei iese cel mai bine. Reteta: Doua kile de morcovi, cinci kile de ardei, trei de ceapa si cam un litru de ulei. Le tocam toate, le amestecam intr-o oala mare, punem un litru sau doua de bulion si se pun la fiert. Dupa aia, intoarcem borcanele in jos intr-o lada mare si le acoperim bine cu un covor sau cu haine multe. ( Ana Bolos, o gospodina din Mogosesti).

1. Ionic Maria, Monografia localitii Ieud, judeul Maramure, editura IRCO Script, 2008; 2. Albiciuc Gheorghe, Albiciuc Maria, Monografia comunei Rona de Sus, editura Echim, 2010; 3. Petru Dunca, Delia Suiogan, tefan Mari, Mncarea ntre ritual i simbol, editura Ethnologic, 2007; 4. Beuca Alexa, Zebreniuc Cristina, Aspecte monografice, Poienile de Sub Munte, Maramure, editura Ethnologic, 2007 5. Dncu Mihai, Zona etnografic Maramure, editura Sport-Turism, 1986