Cercet ari operationale

B arb acioru Iuliana Carmen

CURSUL 1
Cursul 1
2
Cuprins
1 Elemente de teoria grafurilor 5
1.1 Obiectul teoriei grafurilor. Notiuni generale . . . . . . . . . . . . . 5
1.2 Concepte neorientate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
3
Cursul 1
4
Cursul 1
Elemente de teoria grafurilor
1.1 Obiectul teoriei grafurilor. Notiuni generale
Teoria grafurilor s-a constituit ca un capitol de-sine-st at ator n cercetarea opera-
tional a, conceptul de graf ind extrem de utilizat n rezolvarea multor probleme
de planicare, analiz a si prognoz a economic a: repararea mijloacelor ne, plani-
carea n constructii, etc. Conceptul de graf utilizat n aplicarea teoriei grafurilor
constituie o form a specic a de reprezentare a fenomenelor.
Cu ajutorul grafului se analizeaz a n detaliu leg aturile dintre componentele
sistemului economic considerat, se elaborez a cu mai mult a usurint a si precizie
modelul matematic corespunz ator.
Fie X o multime oarecare ale c arei elemente presupunem a x
0
; x
1
; :::; x
n
.
n continuare vom numi aceast a multime multimea vrfurilor iar elementele
ei le vom numi vrfuri.
Fie aplicatia multivoc a a multimii X n ea ns asi, : X T (X), T (X)
reprezentnd multimea p artilor lui X , adic a multimea tuturor submultimilor ce
se pot forma cu elementele multimii X.
Denitia 1.1.1 Se nume ste graf perechea G = (X; ). Daca mul timea X este
nita atunci graful G este nit.
Aplicatiile n economie utilizeaz a grafuri nite, deci cu astfel de grafuri vom
opera n cele ce urmeaz a.
Pentru o mai mare claritate, grafului G i se ataseaz a un grac construit astfel:
ecare vrf x
i
X se reprezint a printr-un punct iar conexiunea dintre dou a
vrfuri x
i
X si x
j
X se reprezint a printr-un segment orientat de la x
i
la
x
j
, dac a x
j
(x
i
).
5
Cursul 1
Exemplul 1.1.2
Figura 1.1
Avem X = x
0
; x
1
; x
2
; x
3
; x
4
; x
5
.
(x
0
) = x
1
; (x
1
) = x
3
; x
4
; (x
2
) = x
5
; (x
3
) = x
2
; x
5
;
(x
4
) = x
3
; x
4
; (x
5
) = x
3
:
Denitia 1.1.3 Perechea ordonata (x
i
; x
j
) se nume ste arc al grafului G si are
pe x
i
ca extremitate ini tiala iar pe x
j
ca extremitate nala.
Observatia 1.1.4 Aplica tia (x
i
) pune deci n eviden ta mul timea punctelor x
j
legate cu x
i
prin arce care au extremitatea ini tiala n x
i
si pe cea nala n x
j
.
Denitia 1.1.5 Arcul care are ambele extremita ti ntr-un vrf x
i
se nume ste
bucla.
Notiunea de graf introdus a anterior s-a denit cu ajutorul multimii vrfurilor
X si aplicatiei multivoce .
Exist a si alt a modalitate de a deni un graf si anume utiliznd multimea
vrfurilor si multimea arcelor ce leag a ntre ele vrfurile, multime ce o vom nota
cu U.
Denitia 1.1.6 Se nume ste graf perechea G = (X; U).
Exemplul 1.1.7 Pentru graful din gura 1.1(??) avem:
X = x
0
; x
1
; x
2
; x
3
; x
4
; x
5

U = (x
0
; x
1
) ; (x
1
; x
3
) ; (x
1
; x
4
) ; (x
2
; x
5
) ; (x
3
; x
5
) ; (x
4
; x
3
) ; (x
4
; x
4
) ; (x
5
; x
3
)
6
Cercet ari Operationale Iuliana Carmen B arb acioru
Observatia 1.1.8 Putem utiliza si conceptul de aplicatie inversa n vrful
x
j
care se noteaza cu
1
(x
j
) si se dene ste astfel

1
(x
j
) = x
i
[ x
j
(x
i
)
Aplica tia
1
(x
j
) pune n eviden ta mul timea vrfurilor x
i
legate cu x
j
prin arce
care au extremitatea nala n x
j
.
Exemplul 1.1.9 Pentru graful din gura 1.1(??) avem:

1
(x
3
) = x
1
; x
4
; x
5

Denitia 1.1.10 Spunem ca doua arce ale grafului G sunt adiacente daca au
o extremitate comuna. Spunem ca doua vrfuri sunt adiacente daca exista un
arc care le une ste.
Denitia 1.1.11 Fie Y X o submul time de vrfuri ale grafului G. Un arc
u
ij
U se nume ste incident spre exterior multimii Y daca extremitatea
ini tiala a lui u
ij
este n Y iar extremitatea nala nu. (x
i
Y iar x
j
= Y ).
Denitia 1.1.12 Arcul u
ij
U este incident spre interior multimii Y daca
extremitatea nala a lui u
ij
este n Y iar extremitatea ini tiala nu ( x
i
= Y iar
x
j
Y ).
Denitia 1.1.13 Un arc oarecare este incident spre exterior unui vrf x
(respectiv incident spre interior unui vrf x) daca este incident spre exterior
(interior) mul timii x, adica extremitatea ini tiala (nala) a arcului u este x iar
extremitatea nala (ini tiala) este diferita de x. Mul timea arcelor incidente
spre exterior submul timii Y (vrfului x) se noteza cu U
+
y
(respectiv U
+
x
) iar
mul timea arcelor incidente spre interior mul timii Y (vrfului x) se noteza cu
U

y
(respectiv U

x
).
Exemplul 1.1.14 n gura 1.2.(1.1.14) arcele (x
0
; x
3
) si (x
3
; x
4
) sunt adiacente
n timp ce arcele (x
0
; x
1
) si (x
2
; x
5
) nu sunt. Vrfurile x
3
si x
5
sunt adiacente
dar vrfurile x
0
si x
5
nu sunt. Fie Y = x
1
; x
2
; x
4
; x
5
. Arcul (x
2
; x
6
) este
incident spre exterior mul timii Y deoarece x
2
Y iar y
6
= Y . Totalitatea
arcelor incidente spre exterior acestei mul timi formeaza U
+
y
:
U
+
y
= (x
1
; x
0
) ; (x
2
; x
6
)
7
Cursul 1
Arcul (x
0
; x
2
) spre exemplu, este incident spre interior mul timii Y deoarece
x
0
= Y iar y
2
Y . Mul timea U

y
este:
U

y
= (x
0
; x
1
) ; (x
0
; x
2
) ; (x
3
; x
4
) ; (x
3
; x
2
) ; (x
3
; x
1
).
Figura 1.2
Fie Y
1
= x
1
. Atunci arcul (x
1
; x
2
) este incident spre exterior vrfului x
1
iar
arcul (x
3
; x
1
) este incident spre interior acestuia. Bucla de extremitate nala si
ini tiala x
1
nu este incidenta nici spre erxterior nici spre interior lui x
1
. Deci:
U
+
y
= (x
1
; x
0
) ; (x
1
; x
2
) ; (x
1
; x
4
)
U

y
= (x
0
; x
1
) ; (x
3
; x
1
)
Denitia 1.1.15 Prin drum ntr-un graf G = (X; U) n telegem o succe-
siune de arce (u
1
; u
2
; :::; u
p
) care unesc doua vrfuri ale grafului astfel nct
extremitatea nala a arcului u
i
coincide cu extremitatea ini tiala a arcului u
i+1
urmator.
Denitia 1.1.16 Extremitatea ini tiala a drumului este prin deni tie extremi-
tatea ini tiala a arcului u
1
n timp ce extremitatea nala a lui este extremitatea
8
Cercet ari Operationale Iuliana Carmen B arb acioru
nala a arcului u
p
. Drumul se nume ste drum simplu daca arcele sale sunt
distincte; n caz contrar el se nume ste drum compus. Drumul se nume ste
elementar daca nu trece de doua ori prin acela si vrf; n caz contrar spunem ca
drumul este neelementar.
Denitia 1.1.17 Prin lungime a unui drum ; l (), vom n telege numarul
arcelor ce alcatuiesc drumul.
Denitia 1.1.18 Un circuit este un drum a carui extremitate ini tiala coincide
cu cea nala. Un circuit ( drum ) care trece o singura data prin toate vrfurile
grafului G se nume ste circuit hamiltonian ( drum hamiltonian ).
Un circuit hamiltonian are lungimea n iar un drum hamiltonian are lungimea
n 1.
Bucla este un circuit de lungime 1.
Exemplul 1.1.19 Pe baza gracului din gura 1.2 (1.1.14)vom concretiza con-
ceptele denite mai sus:

1
= (x
0
; x
1
) ; (x
1
; x
4
) ; (x
4
; x
5
) ; (x
5
; x
6
) este un drum simplu si elementar de
lungime 4;

2
= (x
0
; x
3
) ; (x
3
; x
1
) ; (x
1
; x
0
) ; (x
0
; x
3
) ; (x
3
; x
4
) este un drum compus;

3
= (x
2
; x
5
) ; (x
5
; x
2
) ; (x
2
; x
6
) este un drum neelementar;

4
= (x
0
; x
3
) ; (x
3
; x
1
) ; (x
1
; x
4
) ; (x
4
; x
5
) ; (x
5
; x
2
) ; (x
2
; x
6
) este un drum hamil-
tonian;
Legat de notiunea de orientare se pot introduce cteva tipuri particulare de
grafuri:
a) Graful simetric - este acel graf cu proprietatea c a dac a exist a arcul
(x
i
; x
j
) U atunci exist a si arcul (x
j
; x
i
) U. Un exemplu de graf simetric se
9
Cursul 1
poate vedea n gura 1.3.
Figura 1.3
b) Graful antisimetric - este acel graf cu proprietatea c a dac a exist a
arcul
(x
i
; x
j
) U atunci nu exist a arcul (x
j
; x
i
) U. (vezi gura 1.4(1.1))
Figura 1.4
c) Graful tare conex - este acel graf cu proprietatea c a orice dou a
vrfuri am lua exist a totdeauna un drum care le uneste.
Observatia 1.1.20 Orice graf simetric este tare conex.
10
Cercet ari Operationale Iuliana Carmen B arb acioru
n multe rationamente din teoria grafurilor este frecvent a operatia de elimi-
nare a unor arce dintr-un graf dat, sau a unor vrfuri si a tuturor arcelor incidente
spre exterior sau interior acestora. Ca urmare a acestor operatiuni se obtin grafuri
partiale sau subgrafuri ale grafului G .
d) Graful partial al unui graf G - este acel graf de forma G
1
=
(X;
1
) n care aplicatia multivoc a
1
satisface conditia:

1
(x
i
) (x
i
) dar
1
(x
i
) _ (x
i
) ; (\) x
i
X (1.1)
adic a un graf partial al lui G are aceleasi vrfuri ca si G dar mai putine arce.
(graful din gura 1.41.1 este un graf partial al grafului din gura 1.31.1)
e) Subgraf al lui G - este acel graf obtinut din G prin eliminarea unui
num ar de vrfuri si a arcelor incidente spre exterior si interior acestora.
Deci prin subgraf
_
G al lui G vom ntelege graful

G =

_
X;
_

n care
_
X X
si (\) x
i

_
X avem:
_
(x
i
) = (x
i
) X (1.2)
Observatia 1.1.21 Combinnd no tiunile de subgraf si graf par tial va rezulta
no tiunea de subgraf partial al unui graf.
f ) Graful complet - este acel graf n care orice cuplu de vrfuri este
legat cu cel putin un arc incident de directia acestuia.
11
Cursul 1
1.2 Concepte neorientate
Dac a examin am harta c ailor ferate ale t arii constat am c a ea se aseam an a foarte
mult cu reprezentarea grac a a unui graf. Vrfurile pot considerate centrele
feroviare importante ale t arii. Arcelor le lipseste orientarea deoarece liniile ferate
pot parcurse n ambele sensuri.
Acest exemplu ne conduce la notiunea de graf neorientat.
Denitia 1.2.1 Fiind date doua vrfuri oarecare x
i
; x
j
X , spunem ca acestea
determina o muchie ( vom nota acest lucru prin [x
i
; x
j
] ) daca exista cel pu tin
un arc care une ste cele doua vrfuri ( adica e exista un arc ntr-un sens, e
exista un arc n sensul celalalt, e exista ambele arce ).
Vom nota multimea muchiilor cu M.
Observatia 1.2.2 No tiunea de muchie este coresponden ta neorientata a no tiunii
de arc. O muchie de forma [x] se nume ste bucl de extremitate x.
Denitia 1.2.3 Un graf neorientat este un cuplu G = (X; M) format dintr-o
mul time X si o mul time de muchii M (de submul timi nevide ale lui X ).
Exemplul 1.2.4 ntre localita tile x
1
; x
2
; x
3
; x
4
; x
5
exista urmatoarele drumuri
rutiere:
- o autostrada care trece prin localita tile x
1
; x
3
; x
4
;
- o sosea asfaltata ce trece prin x
2
; x
4
; x
5
;
- drumuri de tara ntre x
1
si x
2
, ntre x
1
si x
4
, ntre x
2
si x
5
.
Solutie: Construim un graf neorientat G = (X; M) n care:
X = x
1
; x
2
; x
3
; x
4
; x
5
;
12
Cercet ari Operationale Iuliana Carmen B arb acioru
M = [x
1
; x
3
] ; [x
3
; x
4
] ; [x
2
; x
4
] ; [x
4
; x
5
] ; [x
1
; x
2
] ; [x
1
; x
4
] ; [x
2
; x
5
] :
Figura 2.1
Dintr-un graf orientat G = (X; ) putem obtine un graf neorientat G, astfel:
- graful neorientat are aceleasi vrfuri ca cel orientat;
- n graful neorientat exist a muchia [x; y] dac a si numai dac a n graful orientat
exist a arcul (x; y), arcul (y; x) sau amndou a.
ntr-un graf neorientat putem vorbi de vrfuri adiacente si muchii adiacente ca si
ntr-un graf orientat.
Denitia 1.2.5 Succesiunea de muchii M = m
1
; m
2
; :::; m
p
, p _ 3, ale grafu-
lui neorientat G = (X; M) se nume ste lant daca muchia m
i
, 2 _ i _ p 1,
are o extremitate comuna cu muchia m
i1
iar cealalta extremitate comuna cu
muchia m
i+1
(deci doua muchii formeaza un lan t daca sunt adiacente).
Denitia 1.2.6 Un lan t ale carui extremita ti coincid se nume ste ciclu.
Extremit atile lantului [m
1
; :::; m
p
] sunt extremit atile libere ale muchiilor ex-
treme m
1
si m
p
.
Un lant poate dat e prin muchiile componente, e prin vrfurile prin care
trece. Un lant ale c arui muchii componente sunt diferite ntre ele se numeste
simplu; n caz contrar el se numeste lant compus.
Un lant care trece o singur a dat a prin muchiile sale se numeste lant elemen-
tar. n caz contrar se numeste neelementar.
13
Index
Arc, 6
incident spre exterior, 7
incident spre interior, 7
Arce
adiacente, 7
Bucla, 6, 12
Ciclu, 13
Circuit, 9
hamiltonian, 9
Drum, 8
compus, 9
elementar, 9
hamiltonian, 9
neelementar, 9
simplu, 9
Graf, 5, 6
antisimetric, 10
complet, 11
nit, 5
neorientat, 12
partial, 11
simetric, 9
tare conex, 10
Lant, 13
compus, 13
elementar, 13
neelementar, 13
simplu, 13
Lungimea
unui drum, 9
Muchie, 12
Multimea
varfurilor, 5
Subgraf, 11
partial, 11
Varfuri, 5
adiacente, 7
14