Tehnica Roschach- dl martin 06.03.12 A fost dezvoltata de catre Herman R.

care in 1921 a publicat cartea derpsihodiagnostic, impreuna cu 10 plaNSE care constitue stimuli testului.Unii autori consid ca mai nimertit este termenul de tehnica decat cev]l d etest in cazul Rorschach deoarece acestea nu pot fi evaluate din perspective canoanelor psihometrice asa cum e cazul testelor.VAloarea psihodiagnostica a tehncilor proective, inclusive a rorsachului, trebuie judecata in termenii psihologiei clinice, respective ai spatiului proectiv care ia nastere in cadrul contactului nemijlocit dintre psiholog si subiectul testat.Acest spatiu trebuie abordat in termenii psihologiei dinamice,ai metapsihologiei psihanalitice adica in termini transferului si contratransferului. Tehnica proectiva Rorschach este mai mult decat un test datorita faptului ca se naste acea teorie subiectiva ce se naste in cadrul aceste relatii. Repere istorice ale dezvoltarii tehnicii Rorschach. Herman R. nu este descoperatorul valentei psihodiagnostice a petelor de carneala, cu mult inaintea lui, Leonardo Davincii si mai catre zilele noastre cercetatorii care s-au format in laboratorul lui Wund, au sesizat rilul de stimuli, pe care petele de cerneala il pot juca,mai ales din pct de vedre cognitive. In general tehnicil;e proiective si tehnica Rortschach, se bazeaza pe stimuli in cazul acesta pe 10 planse, care sunt caracterizate printr-un nivel scazut de structurare al continutului. Din perspec teor Ghestaltiste, al lui Vertaimer, in fata unor astfel de stimuli ambigui, in virtutea legilor perceptiei , subiectul trebuie sa furnizeze un contur acestuia , aducand din sine continuturi psihice proprii, fara sa aiba controlul privitor la , cum si cat anume dezvaluie despre sine. La baza utilizariin petelor de cerneala in studiul comportamentului, unii autori adauga un joc de societate frecvent intalnit in intalnirile mondene cand Rorschach era eleborant- jocul blotto. Tatal lui Rorschach era artist plastic si ai transmisese in buna parte talentul sau. Intentia de a realiza o tehnica bazata pe pete de cerneala, trebuie legata la Rorschach de o alta intentie a sa, care are legatura cu formatia sa de medic psihiatru, anume aceea de a elabora o metoda care sa puna in evidenta echivalentele organice ale unor tulburari psihice asa cum e azi RMN-ul. Ca atare Herman.R-a realizat 50 de planes printer care a introdus si palnse cu diverse pete de culoare ce stimuleaza viata afectiva in stimularea raspunsurilor.Odata cu manualul editorul a acceptat un nr de 10 planse- in aceasta forma , tehnica a traversat aproape un secol , pana in zilele noastre. Intrucat Rorschach moare de timpuriu dupa publicarea testului, opera sa va fi continuata de cativa prieteni apropiati are au crezut in destunul descoperirii sale- Roben Taller, Ober, Holten si altii. Nici p[robabil Rorschach nu a banuit amploarea pe acre a luat-o amploarea saacesta devenind o adevarata institutie, scoli ce interpreteaza rezultatele testului. Putem sa vb de o scoala elvetiana, de o alta franceza, dar si de o scoala, suedeza reprezentata de o mare doamna Losli Usteri.Putem vb si de o scoala clasica de interpretare ce tine aproape de

cadrul de interpretare inaugurat de Rorschach, o orientare de tip impresiv, bazata pe contactul nemijlocit dintre examinator si examinat, contact care are puternice conotatii psihanalitice. Pe de alta parte putem vb de o scoala cantidativista, bazata pe instrumente sattistice de prelucrare a rezultatelor testului Rorschach, orientare inaugutrata de catre John Exner Junior. Scoala nui Exner a interpretat un program RIAP- ce interpreteaza protocolul Rorschach, intr-o maniera foarte individualizata, adfica foarte mulata pe specificul persoanei testate. Ehnicii Rorschach i-au fost dedicate multe evenimente d eprez internationale. Este un test d ecategoria C- ce constitue o cercetare institutionalizata. Prezentarea materialului Rorschach Testul se compune din 10 planse numerotate cu cifre romane pe fata posterioaranumerotarea indica ordine a planselor cand aceste asunt administrate subiectului.Plansele nu reprezinta ceva anume,din potriva, eleau un grad de structurare foarte scazut, lasand la libertatea subiectilor testate sa identifice diverse category de lucruri , obiecte, finite.Crcetarile ulterioare cuprinse cu tehnica Rorscach au indentificat prezenta in diferiteb planes a anumitor simbolistici, inclusiv, cea de natura psihanalitica, finalizata pe simbolul matern si patern.De asemenea unele planes din pct de vdr ethnic favorizeza, anumite tipuri de raspunsuri, atat cu privire la simbolistica antrenata in raspuns, la dimensiunea petelor interpretate, cat si la elementele plansei care au determinat raspunsurile. Administrarea tehnicii Rorschach In maniera clasica administrarea testului Rorschach, se realiz astfel: -Subiectul si examinatorul se afla asezati la o masa, asthel incat pozitia uni fata de altul sa formeze un unghi drept, cu conditia ca lumina natirala sa vina din partea stanga a subiectului testat. Tehnica Rorschach, este aplicata impreuna cu alte teste de aptitudini care pot facilita realizarea unui contact mai bun cu subiectul.Exem: plansele Rorschach- pot fi admin copilului.ulterior cu un test insitant ca testul bazat pe cuburi. Examenul psihologic cu tehnica Rorschach trebui sa se desfas intr-o ambianta linistita, calma. Subiectele sunt prezentate una dupa una,---O sa poti sa ami spoui c ear putea sa fie aici- intrebarea..la prezentarea imaginii; dupa care examinatorul continua imi vei putea sa ami dai cate raspunsuri consideri, cand nu mai ai sa ami spui nimic poti sa ami inapoiezi plansa- acesta este instructajul standard care insoteste toti subiectii testati. Trebuie sa mentionam ca inainte de testare trebuie sa precizam ca subiectilor li se vb despre sarcina testului fara insa a intra in detaliile probei, astfe: -Iata, am aici mai multe planes si ati voi arata una cate una, putem sa ai spunem subiectului, ce este un test de imaginatie.Atitudinea cea mai potrivita pe tota durata testarii este aceea a unei neutralitati bine voitoare( a examinatorului)- putem incuraja subiectul cand se afla in dificultate, spunandu-i- hai mai incearca, nu este greu.Pe durata cat subiectul protocoleaza raspunsul, examinatorul, noteaza pe o foaie special diferita, numikta foaie de protocolare, tot ceea ce face si spune subiectul.In functie de protocolul ce poate varia de la o scoal la alta, conisderarea raspunsurilor subiectului, se realizeaza prin intermediul urmat coloane:

-In prima coloana se trece nr paginii, oara minutul si secunda cand I sa inmanat subiectului , plansa, tot aici I se cinsemneaza pozitiile successive in care sunt tinute plansele de catre subiect.In a doua coloana se trece raspunsul subiectului impreuna cu observatii mentionate intre paranteze privind atitudinea acestuia, sau privitoare la p;ortiunea din plansa, avand in vedere de subiect.In urmatosarele 4 coloane , respective a 3, a 4 a 5 si a 6 , examinatorul va consemna cu ajutorul unor simboluri :anprehensiune ( coloana a 3-a) determinantii a 4-a, continutul coloana a 5-a, banalitatea/originalitatea (coloana a -6-a) Administrarea tehnicii Rorschach cuprinde o a doua etapa- ancheta finala. Dup ace au fost administrate toate cele 10 planse, examinatorul il chistioneaza pe subiect in legat cu o serie de detalii, privitoasre la raspunsurile date.Ratiunea anchetei este de a permite examinatorului sa simbolizeze correct cele 4 aspecte mentionate anterior, adica amprehensiunea, determinantii, continutul, originalitatea/banalitatea. Modul de amprehensiune-se refera la portiunea din plansa care a fost interpretata.Din pct de vdr a modului de amprehensiune, raspunsurile subiectilor se clasifica astfel: - raspunsuri globale- sibmbolizate in colana a 3-a cu G cand subiectul interpreteaza intreaga plansa- coif medieval. - -raspunsuri de talii ordinale- simbolizate cu D-daca a fot interpretata o portiune peninsulara a palnsei femeie tinand mainile ridicate - Detaliul mic-m simbolizat cu D si d langa el- daca a fost interpretata insolid o portiune din plansa indifferent de marimea sa.ex:scene de razboi. Detaliile mici sunt acele portiuni din plansa care au ramas dup ace au fost degajate raspunsurile generale. Detaliile mici pot lua in considerare portiuni mari de plansa,insulare, sau portiuni foarte mici ex :stropi de naroi. - Detalii oligofrene Do daca subiectul interpretaeaza o portiune din plansa care face parte dintr-un ansamblu pe care marea majoritate a subiectilor o interpreteaza de sine statator.Cel mai bun exemplu:al constit plansa a 4-a unde raspunsul oligofren este cizma - Raspunsurile globale la randul lor poat fi de m m feluri- dar noi vom accentua rasp globale detaliate si confabulate. - Rasp globale confabulate sunt raspunsurile generate de subiecti , plecand de la un detaliu al petei, resouns in care ulterior, ia in seama intreaga pata de cerneala.La plansa a6-a pecand de la mustati, subiectul atribuie caracteristicile unei pisici strivite. Determinantii- reprezinta acele lemente ale petei de cerneala care au determiner raspunsul subiectului. Determinatii in metoda clasica Rorschach sunt urmatorii: a. Determinantul formal- forma- symbol cu A forma poate sa fie notata F minus sau F plus , in coloana a 4 , in func de planul de adecvare la rasp subiectului, la ce oamenii in mod curet atribui petei de cerneala respective. Caracterul sau + , bun sau rau, al formei pe care subiectul o surprinde, are un character statistic , prin care oamenii tind sa vada in plansa respective. b. Determinantul culoare- este de 3 feluri: C- cand culoarea a jucat un rol determinant in determinarea raspunsului iar forma nu a determinat nici un rol.; CF reprezinta

raspunsurile culoare-forma- culoarea a jucat rol determinant iar forma un rol secundar.; FC- raspunsul forma-culoare - forma are rolul determinant si culoarea rolul secundar. c. raspunsurile chinestezice K-raspunsurile chinestezice apar datorita faptului ca sub impresia generate de pata, subiectul actualizeaza impresii despre miscari traite sau observate.Raspunsurile chinestezice reprezinta in cel mai inalt grad activitatea de prioectie a subiectulyui intrucat plansele sunt statice si ca atare elementele de miscare este supraadaugat.Rasp chinestezice sunt d m multe feluri umane, minore si obiectuale.Chinesteziile umane sunt rasp chinestezice care sunt date cu ocazia interpretarii unor portiuni mici din plansa. d. Determinantii clar-obscuri- sunt de 2 feluri- rasp clar obscure detaliate (C ) si calr obscure difuze , notate CLOB. Rasp Clob se impart in e categ- Clob pur unde forma nu joca nici un rol, Clob F si F Clob. Und eforma joaca un anumit rolcoasta norvegina vazuta din avion . O ultima categorie de raspunsuri din pct de vedere al modului de ciprindere sunt asazisele raspunsuri intermaculare ele reprezinta interpretarea unor spatii albe cu forma bine precizata. Aceste raspunsuri sunt fie Gbl ca in cazul palnsei 1 sau Dbl ca in cazul plansei 2 . De asemenea riginalitatea in interpretare poate sa fie in elaborare .