Sunteți pe pagina 1din 136

UNIVERSITATEA “AUREL VLAICU” DIN ARAD

FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARA,


TURISM SI PROTECTIA MEDIULUI

GHIDUL
STUDENTULUI

Valabil numai in anul universitar 2005/2006

ARAD 2005
2

Ghidul este redactat de Decanatul Facultatii de Inginerie Alimentara,


Turism si Protectia Mediului (FIATPM)
Coordonator Conf. dr. chim. DINCA Nicolae

Cuprins
Introducere 4
Scurt istoric al FIATPM 4
Organizarea facultatii 6
Domenii si specializari 6
Decanat, secretariat 7
Departament si catedra de specialitate 7
Activitati studentesti 9
Planuri de invatamant 9
BIA – BI 9
CEPA 11
IMAPA – TCAPT 14
IPA – TCCPA 15
ISBE – TBPM 18
Descrierea disciplinelor 22
BIA – BI 22
CEPA 44
IMAPA 64
TCAPT 72
IPA 86
TCCPA 107
ISBE – 112
TBPM 130
3

Stimati studenti,

Facultatea de Inginerie Alimentara, Turism si Protectia Mediului


(FIATPM) va primeste cu bucuria si cu speranta unui viitor frumos si a
unei colaborari fructuoase. Desi foarte tanara, FIATPM are o dinamica
deosebit de ridicata fapt care i-a asigurat in ultimul timp o vizibilitate
nationala si internationala din ce in ce mai mare. Profesorii renumiti de
ieri, cei de o incontestabila valoare de astazi, dotarea materiala de
exceptie si studentii pe masura care patrund anual in templul
cunoasterii, impreuna, reprezinta cheia succesului nostru.

Bine ati venit la noi in universitate si facultate !


DECAN, Conf. dr. chim. Nicolae DINCA
4

INTRODUCERE

Prezentul ghid al studentului de la Facultatea de Inginerie Alimentara, Turism si


Protectia Mediului (FIATPM) a Universitatii Aurel Vlaicu (UAV) este valabil pentru anul
universitar 2005/2006 si redactat cu scopul de a se aplica in bune conditii a
sistemului european de credite (ECTS) si pentru desfasurarea activitatilor didactice.
Acest ghid este util fiecarui student pentru ca el permite:
- cunoasterea regulamentului sistemului bazat pe credite din UAV;
- cunoasterea planului de invatamant al specializarii urmate;
- cunoasterea programelor analitice ale disciplinelor pe care le studiaza si a
modului de evaluare a activitatilor in vederea obtinerii notei finale si a punctelor
de credit acordate la promovarea disciplinei;
- cunoasterea bibliografiei pentru pregatirea disciplinei;
- cunoasterea unor date importante privind FIATPM, departamentul si catedra sa,
centrul de cercetare si domeniile de cercetare stiintifica.
Cadrele didactice pot utiliza acest ghid pentru:
- mai buna integrare a propriei discipline in ansamblul planului de invatamant al
specializarilor FIATPM;
- acordarea sistemului propriu de evaluare a activitatilor studentilor la specificul
specializarii si respectarea algoritmului declarat;
- o mai buna cunoastere a sistemului bazat pe credite din UAV.

SCURT ISTORIC AL FIATPM

Facultatea de Inginerie Alimentara, Turism si Protecţia Mediului a Universitatii „Aurel


Vlaicu” a fost infiintata in anul 2002 conform H.G. 410/25.04.2002. Initial, in perioada
1990-2002, profilul de Inginerie Alimentara si Protectia Mediului a functionat in cadrul
catedrei de Stiinte Chimice si Tehnologii Alimentare de la Facultatea de Inginerie a
Universitatii “Aurel Vlaicu”.

1990 Se infiinteaza specializarea Tehnologia si controlul calitatii produselor alimentare


(TCCPA)
1995 Prima generatie de absolventi ingineri TCCPA
1999 Acreditarea TCCPA
2000 Se infiinteaza specializarea Tehnologie si control in alimentatie publica si turism
(TCAPT)
2002 Desprinderea de Facultatea de Inginerie a FIATPM ca facultate de sine statatoare
avand 4 specializari Ingineria produselor alimentare (IPA) - acreditata si Controlul si
expertiza produselor alimentare (CEPA), Biotehnologii industriale (BI), Tehnologia si
biotehnologia protectiei mediului (TBPM) - autorizate
2003 TCAPT se transforma in specializarea Inginerie si management in alimentatie publica
si agroturism (IMAPA) iar TBPM in Ingineria sistemelor biotehnice si ecologice (ISBE)
2005 BI se transforma in specializarea Biotehnologii pentru industria alimentara (BIA)
5

Interesul tinerilor pentru specializarile facultatii a fost, de-a lungul timpului, in continua
crestere :

Dinamica numarului de studenti

1200

1000
Numar studenti

800

600

400

200

0
91 1

94 4

96 6

01 1

03 3
92 2

93 3

95 5

97 7

98 8

99 9

00 0

02 2

04 4

05 5

6
90 iu
19 199

19 199

19 199

19 199

19 199

19 199

20 200

20 200

20 200

00
19 199

19 199

19 199

20 200

20 200

20 200
19 tud

/2
/

/
/

/
s
An

Foşti profesori ai FIATPM

Prof.univ.dr. Stefan TAMASDAN


– specialist in biochimie, membru titular al Societăţii de Chimie-biologie din Franţa din
1964, prorector al IMF Bucuresti, 1996-2000-prorector al UAV
Conf.univ.dr.ing. Liliana CANTAR
– intre 2001-2005 specialist in materii prime alimentare de origine animala si
biologie la UAV
Sef lucrari drd.ing. Simina NEAGU
– intre 1992-2002 specialist in Tehnologia si controlul calitatii in industria laptelui la
UAV
Prof.univ.dr.ing. Domnica CULACHE – specialist in Tehnologia si controlul calitatii
in industria zaharului si uleiului

Profesori asociati

 Prof.univ.dr.ing. Rodica SEGAL – Universitatea „Dunarea de Jos” Galati,


membru corespondent al Academiei de Stiinte Agricole, specialist in nutritie
uamana, biochimie, analiza senzoriala si asigurarea calitatii produselor alimentare.
 Prof.univ.dr.ing. Corneliu POPA – Universitatea „Dunarea de Jos” Galati,
specialist in Utilaje pentru industria alimentara si alimentatia publica
 Prof.univ.dr.ing. Petru ALEXE – Universitatea „Dunarea de Jos” Galati,
specialist in Tehnologia si controlul calitatii in industria carnii
 Prof.univ.dr.ing. Golia BUTNARU – USAVMB – specialist in genetica
 Prof.univ.dr.ing. Georgeta NICHITA– USAVMB – specialist in nutritie

Visiting Proffessor
 Prof. Ralph Duell – West Point University from USA
 Sutherlin J.W., Senior Lect., PhD, University of Louisiana, USA

Decanii FIATPM după infiintare


2002-2004 Prof.univ.dr.ing. Cornelia IDITOIU
2004-prezent Conf.dr.chim. Nicolae DINCA
6

ORGANIZAREA FIATPM

Domenii si specializari in cadrul studiilor ingineresti

Studii universitare de licenţă:


Ingineria produselor alimentare (IPA)
Controlul si expertiza produselor alimentare (CEPA)
Biotehnologii pentru industria alimentara (BIA)
Inginerie si management in alimentaţie publica si agroturism (IMAPA)
Ingineria sistemelor biotehnice si ecologice (ISBE)

Specializari in cadrul studiilor de master


Managementul calităţii produselor alimentare (MCPA)
Ingineria alimentară si mediul înconjurător (IAMI)
Ingineria alimentară integrată si ecologică (IAIE)
Tehnologii si echipamente de vârf in industria alimentară (TEVIA)
Tehnologii alimentare pentru consumatorul secolului XXI (TAPCS-XXI)

Condiţii de admitere
Admiterea in cadrul specializarilor de licenta ale FIATPM se face pe baza mediei de la
examenul de bacalaureat.

Condiţii de promovare si finalizare a studiilor


Condiţiile de trecere în anul următor sînt:
• Pentru a trece din anul I în anul II, studenţii trebuie să obţină minim 30 de
credite.
• Pentru a trece din anul II în anul III, studenţii trebuie să obţină în total 75
de credite, din care minim 30 din anul I şi minim 30 din anul II.
• Pentru a trece din anul III în anul IV, studenţii trebuie să obţină în total
120 de credite, din care minim 30 din anul I, minim 30 din anul II şi
minim 45 din anul III.
• Pentru a trece din anul IV în anul V, studenţii trebuie să obţină în total 200
de credite, din care minim 30 din anul I, minim 30 din anul II,
minim 45 din anul III şi minim 45 din anul IV.
• Pentru a se putea prezenta la examenul de diplomă, studenţii au nevoie de
300 de credite.
Astfel, studenţii vor putea trece în anul urmator de studiu, chiar daca au restanţe
din anii anteriori, indiferent din ce an ( deci se poate trece în anul 3, 4 sau 5 cu restanţe
din anul 1 sau 2) , dacă obţin numărul minim de credite precizat mai sus.
Studenţii amânaţi sau restanţieri au dreptul ca, in cazul in care se considera
nedreptatiti de modul de examinare de către titularul de curs in funcţie, sa solicite
examinarea de către o comisie de cadre didactice din domeniul disciplinei in cauza.
Pentru studenţii cu taxă, o condiţie suplimentară este achitarea la zi a taxei anuale
de studiu.Studenţii care au restanţe la taxă nu pot trece în anul următor.
Promovarea anului universitar este condiţionată de promovarea tuturor
examenelor din anul respectiv, precum şi de promovarea anilor precedenţi.Un examen se
consideră promovat dacă se obţine cel puţin nota 5 la disciplinele prevăzute cu notă, sau
calificativul „Admis” la disciplinele prevăzute cu calificativ.
Pentru a se prezenta la examenul de diplomă, studenţii trebuie să aibă TOATE
EXAMENELE PROMOVATE.
7

STRUCTURA GENERALA A FACULTATII


Adresa
Arad, Str. Elena Drăgoi nr.2, (Zona 300)
Cod 310330
tel. 0257 219331
fax 0257 219242
Decanat
Decan Conf. dr. Nicolae DINCA
Prodecan Conf. dr. Bujor PANCAN
Secretar stiintific Sef lucrari dr. ing. Oana BRÎNZAN
Secretariat
Secretar Sef ing. Ada HANCIUTA
Administrator financiar ing. Teodora FELNACICHI
Conducerea FIATPM este asigurata de Consiliul Facultatii
1. Conf.dr.chim.Nicolae DINCĂ
2. Conf.dr.ing.Bujor PANCAN
3. Şl.dr.ing.Oana BRÎNZAN
4. Prof.dr.ing.Cornelia IDIŢOIU
5. Conf.dr.ing.Horeia Dan Lucian HĂLMĂGEAN
6. Prof.dr.ing.Elisabeta IVAN
7. Conf.dr.ing.Petre POPA
8. Conf.dr.ing.Nicolae RUSANESCU
9. Conf.dr.chim Iuliu Radu GABRUS
10. Şl.dr.ing.Daniela DIACONESCU
11. Student Corina Cristina CRISTEA, an V TCCPA
12. Student Cristina Daniela BONŢ, an V TCAPT
13. Mirabela RAT, an III CEPA
14. Cristian OSTAFE, an III ISBE

Conducerea operativa - Biroul Consiliului Profesoral


Decan Conf. dr. Nicolae DINCA
Prodecan Conf. dr. Bujor PANCAN
Secretar stiintific Sef lucrari dr. ing. Oana BRÎNZAN
Director SCB: Prof.dr.ing. Cornelia IDIŢOIU
Sef catedra STT: Conf.dr.ing.Lucian Horeia Dan HĂLMĂGEAN

Departamentul de Stiinte Chimice si Biologice


Director: Prof.dr.ing. Cornelia IDIŢOIU
Biroul departamentului SCB:
1. Conf.dr.ing. Iuliu Radu GABRUŞ
2. Ş.l.ing.drd. Dorina CHAMBRÉE – secretar ştiinţific
3. As.ing.drd. Sergiu PALCU
Cadre didactice titulare:
Prof.dr.ing. Idiţoiu Cornelia
Prof.dr.ing. Stănescu Michaela
Prof.dr.ing. Boeriu Carmen
Conf.dr.chim. Dincă Nicolae
Conf.dr.ing. Pancan Bujor
Conf.dr.ing. Gabruş Iuliu Radu
Conf.dr.ing. Ciutină Virgil
Sef lucrari dr.ing. Chambree Dorina
Sef lucrari dr.ing. Lungu Monica
Sef lucrari dr.ing. Radu Dana
Sef lucrari dr.ing. Onofrei Gabriela
Sef lucrari drd.ing. Szabo Raluca
As.drd.ing. Tolan Iolanda
As.drd.ing. Ianchici Raul
As.drd.ing. Palcu Sergiu
As.drd.ing. Bodescu Adina
8

As.drd.ing. Condrat Dumitru


As.drd.ing. Popescu Ionel
Prep.drd.ing. Harja Florian
Tematica de cercetare:
 Ştiinţa şi proprietăţile produselor şi aditivilor alimentari;
 Metode fizico-chimice de analiză a compuşilor şi aditivilor alimentari;
 Ştiinţa şi ingineria mediului ambiant.
Laboratoare:
Chimie organică, Chimia alimentelor, Chimia mediului şi Ecologie, Chimie anorganică,
analitică şi generală, Tehnologie Chimică, Electrochimie , Chimie fizică, Chimie coloidală,
Biocataliză şi Enzimologie în Industria Alimentară, Coloizi Alimentari şi Sisteme disperse,
Cromatografie, Analiză instrumetală, Controlul Calităţii Produselor Alimentare,
Cromatografie, Biochimie, Genetică, Toxicologie şi Nutriţie, Microbiologie, Biologie,
Citologie, Histologie şi Embriologie, Igienă în industria alimentară

Catedra de Stiinte Tehnice si Tehnologice


Şef Catedră: Conf.dr.ing.Lucian Horeia Dan HĂLMĂGEAN
Biroul catedrei STT:
1. Ş.l.dr.ing. Ioan CALINOVICI - Secretar ştiinţific
2. Ş.l.dr.ing. Monica ZDREMŢAN
3. As.ing.drd. Claudia MURESAN
4. As.ing.drd. Nicolae ONITA
Cadre didactice titulare:
Prof.dr.ing. Ivan Elisabeta
Conf.dr.ing. Hălmăgean Lucian
Conf.dr.ing. Popa Petre
Conf.dr.ing. Rusănescu Nicolae
Conf.dr.ing. Zdremţan Monica
Conf.dr.ing. Diaconescu Daniela
Conf.dr.ing. Calinovici Ioan
Sef lucrari dr.ing. Beju Constantin
Sef lucrari dr.ing. Brînzan Oana
Sef lucrari drd.ing. Dicu Anca Mihaela
Sef lucrari drd.ing. Meşter Mihaela
Sef lucrari drd.ing. Ursachi Claudiu
As.drd.ing. Mureşan Claudia
As.drd.ing. Oniţa Nicolae
As.ing. Körmendi Ştefan
Prep.drd.ing. Crişan Simona
Laborant: Daniti Claudia
Laboratoare:
Tehnologia şi controlul calităţii în industria cărnii, laptelui, vinului, berii, conservelor,
uleiului, morărit şi panificaţie, Ambalaje şi design, Gastronomie şi gastrotehnie, Produse
zaharoase, Tehnologia prelucrării produselor vegetale si animale, Tehnologia produselor
de catering, Tehnica servirii. Fenomene de transfer; Utilaje în industria alimentară şi
alimentaţie publică şi agroturism; Operaţii şi aparate în industria alimentară; Operaţii
unitare în biotehnologii alimentare; Elemente de inginerie mecanică şi electrică.

Tematica de cercetare:
 Optimizarea sistemului de fertilizare la culturile de leguminoase semincere
antrenând în fondul resurselor de nutrienţi azotul atmosferic fixat simbiotic.
 Cercetări privind bilanţul apei în sol la culturile de câmp în scopul stabilirii
momentului optim de aplicare a udărilor.
 Contribuţii la optimizarea tehnologiilor de producere a vinurilor roşii ;
 Elaborarea şi implementarea strategiei de informare, educare şi protecţie a
consumatorilor de bunuri şi servicii oferite de principalele sectoare economice
din judeţul Arad;
 Cercetări privind efectele antioxidanţilor şi oxidanţilor în panificaţie;
 Studii asupra caracteristicilor antioxidante ale unor produse vegetale.
9

CENTRUL DE CERCETARE: Centrul de Cercetări Chimice şi Tehnologice din Universitatea


„Aurel Vlaicu” Arad
Director: Prof.univ.dr.ing. Cornelia Idiţoiu
Domeniul centrului: ŞTIINŢA ALIMENTELOR ŞI A MEDIULUI,
iar subdomeniile de cerecetare sunt :
1. Tehnici şi metode fizico-chimice de analiză
2. Tehnologia şi calitatea produselor alimentare
3. Biotehnologii industriale şi protecţia mediului

Activitati studentesti
In anul 1990 s-a înfiinţat Liga studenţilor din UAV, ca răspuns la nevoia studenţilor
de a exista o forma organizată de susţinere şi promovare a drepturilor lor .
In luna februarie 1991, Liga studenţilor devine persoană juridică . Ea funcţionează
pe mai multe departamente ( social , cultural , sportiv , economic , relaţii ) , încercând să
acopere întreaga formă de necesitaţi a studenţilor .
Dintre activităţile studentilor LSUAVA :
- implicare in repartizarea burselor si organizarea vietii de camin
- organizarea in fiecare an a spectacolului concurs Miss Universitas, unul dintre
cele mai importante evenimente artistice pentru Universitate şi municipiul Arad
;
- amenajarea unui club exclusiv studenţesc intr-un local special amenajat ,
dotarea realizându-se cu mijloace proprii si cu ajutorul unor sponsori ;
- organizarea in fiecare vacanţa de vară de tabere studenţeşti la mare, oferind
studenţilor bilete la preţuri reduse ;
- stabilirea de relaţii cu organizaţii studenţeşti din ţară şi străinătate LSUAVA fiind
membră fondatoare a Blocului Naţional Studenţesc din România.

PLANURI DE INVATAMANT 2005-2006

Abrevieri:
C – curs; S – seminar ; L – laborator; P – proiect; E – examen; V – verificare

Legenda
Semestrul I Semestrul II
Disciplina Număr ore /C/S/L/P/E sau V/Credite/ /C/S/L/P/ E sau V/Credite/
săptămână

Domeniul: Biotehnologii
Specializarea: Biotehnologii pentru Industria Alimentară (BIA)
Anul I Semestrul I Semestrul II
Discipline obligatorii
1 Matematică şi statistica /2/1/-/-/E/4/ /2/1/-/-/E/2/
2 Fizică şi biofizică /2/-/1/-/E/4/ -
3 Chimie generală /2/-/1/-/V/3/ -
4 Chimia analitică şi analiză instrumentală /2/-/2/-/E/3/ /2/-/2/-/E/3/
5 Management - /2/2/-/-/E/5/
6 Informatică aplicată şi grafică asistată de calculator /1/-/2/-/V/5/ /1/-/2/-/E/3/
7 Fenomene de transfer - /2/-/2/-/E/5/
8 Biologie celulară /2/-/1/-/E/3/ -
9 Ecologie şi protecţia mediului /2/-/1/-/E/3/ -
10 Elemente de inginerie mecanică şi electrică - /3/-/-/2/E/3/
11 Desen tehnic /1/-/1/-/V/2/ -
12 Limba străină I /-/2/-/-/V/3/ /-/2/-/-/V/3/
13 Educaţie fizică /-/2/-/-/-/ -/ /-/2/-/ -/V/2/
14 Practică de specialitate (4 săptămâni x 30 ore/săptămână) /-/-/-/-/V/4/
10

Domeniul: Ştiinţe Aplicate


Specializarea: Biotehnologii Industriale (BI)
Anul II Semestrul I Semestrul II
Discipline obligatorii
1 Chimie fizicã generală /2/-/2/-/E/4/ -
2 Biochimia prod. Alimentare/I /2/-/2/-/E/5/ -
3 Biochimia prod. Alimentare/II /2/-/2/-/E/4/
4 Analize instrumentale /2/-/2/-/E/4/ -
5 Elemente de inginerie mecanică /2/-/1/1/E/4/ -
6 Anatomia omului /2/-/1/-/E/4/ -
7 Genetică - /2/-/2/-/E/4/
8 Ecologie generală - /2/-/2/-/V/4/
9 Elemente de transfer de masa si energie - /3/-/2/-/E/5/
10 Limba strãinã I/I /-/2/-/-/V/2/ -
11 Limba strãinã I/II - /-/2/-/-/V/2/
12 Sport/I /-/2/-/-/V/2/ -
13 Sport/II /-/2/-/-/V/2/
14 Practica (3 săpt. x 30 ore) - /-/-/-/-/V/ 2/

Discipline optionale
Pachet I
1 Management general - /1/1/-/-/E/2/
2 Chimie coloidala - /2/-/1/-/E/3/
3 Utilizarea calculatoarelor/I /1/-/1/-/V/2/ -
4 Utilizarea calculatoarelor/II - /1/-/1/-/V/2/
5 Radiometrie şi radiotoxicologie /2/1/-/-/V/3/ -
Pachet II
1 Chimie coloidala /2/-/1/-/E/3/
2 Utilizarea calculatoarelor/I /1/-/1/-/V/2/ -
3 Utilizarea calculatoarelor/II - /1/-/1/-/V/2/
4 Electrotehnică şi electronică /2/-/1/-/V/3/ -
5 Analiză statistică - /1/1/-/-/E/2/
Pachet III
1 Chimie coloidala - /2/-/1/-/E/3/
2 Utilizarea calculatoarelor/I - /1/-/1/-/V/2/
3 Utilizarea calculatoarelor/II - /1/-/1/-/V/2/
4 Noţiuni de protecţia mediului /2/-/1/-/V/3/ -
5 Management general - /1/1/-/-/V/2/

Discipline facultative
1 Limba strãinã II/I /-/2/-/-/V/0/ -
2 Limba strãinã II/II /-/2/-/-/V/0/ -
3 Sport / I /-/2/-/-/V/0/ -
4 Sport / II - /-/2/-/-/V/0/
5 Deontologie şi bioetică profesională - /-/2/1/-/V/0/
6 Metode electrochimice de analiză - /-/2/-/1/V/0/

Domeniul: Ştiinţe Aplicate


Specializarea: Biotehnologii Industriale (BI)
Anul III Semestrul I Semestrul II
Discipline obligatorii
1 Microbiologie generală şi aplicată /2/-/2/-/E/5/ /3/-/2/-/E/4/
2 Operaţii unitare în biotehnologii /2/-/3/-/E/5/ /2/-/1/1/E/4/
3 Noţiuni generale de tehnologii alimentare /2/-/2/-/V/3/ /2/-/2/-/E/5/
4 Enzimologie generală /3/-/2/-/E/5/ -
5 Aditivi de biosinteză - /2/2/-/-/V/3/
6 Procese şi utilaje în biotehnologii /1/1/-/-/V/3/ /2/-/-/1/E+P/2+1/
7 Practică (3 x 30 ore) - /-/-/-/-/V/2/
11

Discipline optionale
Pachet I
1 Tehnica frigului şi climatizari /2/-/-/1/V+P/2+1/ -
2 Toxicologie chimică şi biochimică - /2/-/-/-/E/3/
3 Principiile nutriţiei umane /2/1/-/-/V/3/
4 Expertiza produselor de biosinteză - /2/-/1/-/E/3/
5 Management /1/1/-/-/V/3/ -
6 Noţiuni de ingineria proteinelor - /2/1/-/-/V/3/
Pachet II
1 Tehnica frigului şi climatizari /2/-/-/1/V+P/ 2+1/ -
2 Toxicologie chimică şi biochimică - /2/-/-/-/E/3/
3 Principiile nutriţiei umane /2/1/-/-/V/3/ -
4 Expertiza produselor de biosinteză - /2/-/1/-/E/3/
5 Modelarea şi automatiz. proc. biotehn. /1/1/-/-/V/3/ -
6 Bioinginerie ecologică - /2/1/-/-/V/3/

Discipline facultative
1 Cultură şi civilizaţie românească /2/1/-/-/V/0/ -
2 Cultură şi civilizaţie europeană - /2/1/-/-/V/0/
3 Proiectare asistată de calculator /2/-/2/-/V/0/ -
4 Limba străină I/I /-/2/-/-/V/0/ -
5 Limba străină I/II - /-/2/-/-/V/0/
6 Limba străină II/I /-/2/-/-/V/0/ -
7 Limba străină II/II - /-/2/-/-/V/0/
8 Tehnici de modelare computerizată - /1/-/1/-/A/R/0/
9 Introducere în ştiinţa comunicării - /2/1/-/-/A/R/0/
10 Sport/I /-/2/-/-/A/R/0/ -
11 Sport/II - /-/2/-/-/A/R/0/

Domeniul: Ştiinţe Aplicate


Specializarea: Biotehnologii Industriale (BI)
Anul IV Semestrul I Semestrul II
Discipline obligatorii
1 Biotehnologii în industria alimentară /2/-/2/-/E/4/ /2/-/1/-/E/3/
2 Biotehn. preparatelor enzimatice - /2/-/1/-/V/3/
3 Bioreactoare /3/1/-/2/E+P//4+2/ /2/1/-/-/E/3/
4 Marketing /2/1/-/-/V/3/ -
5 Genetică moleculară - /2/-/1/-/V/3/
6 Biotehn. prod. peptidice I /2/1/-/V/3/ -
7 Biotehn. prod. peptidice II - /2/1/-/-/V/3/
8 Practică de specialitate (2 x 30 ore) - /-/-/-/-/V/2/
-

Discipline optionale
Pachet I
1 Biotehn. de obţ. a subst de aromă I /3/-/1/-/E/4/ -
2 Biotehn. de obţ. a subst de aromă II - /2/-/2/1/E/5/
3 Biotehn. obinerii conservanţilor I /2/-/2/-/E/5/ -
4 Biotehn. obţinerii conservanţilor II - /2/-/1/1/E/4/
5 Biotehn. pt. depoluarea mediului I /2/-/2/-/E/5/ -
6 Biotehn. pt. depoluarea mediului II - /2/-/1/1/E/4/
Pachet II
1 Biotehn. cult. de celule şi ţesut. I /3/-/1/-/E/4/ -
2 Biotehn. cult. de celule şi ţesut II - /2/-/2/1/E/5/
3 Biotehn. aditivilor I /2/-/2/-/E/5/ -
4 Biotehn. aditivilor II - /2/-/1/1/E/4/
5 Aspecte juridice ale afacerilor /2/-/2/-/E/5/ -
12

6 Gestiunea firmelor - /2/-/1/1/E/4/

Discipline facultative
1 Sist. de gestiune şi baze de date /2/1/-/-/V/0/ -

Domeniul: Inginerie Chimică


Specializarea: Controlul şi Expertiza Produselor Alimentare (CEPA)
Anul I Semestrul I Semestrul II
Discipline obligatorii
1 Matematică şi statistică /2/1/-/-/E/3/ /2/1/-/-/E/3/
2 Fizică şi biofizică /2/-/2/-/E/4/
3 Chimie organică /2/-/2/-/E/5/ /2/-/2/-/E/3/
4 Chimie anorganică /3/-/2/-/E/6/
5 Chimie analitică /3/-/3/-/E/6/
6 Noţiuni de protecţia mediului /2/-/1/-/E/3/
7 Informatică aplicată şi grafică asist. calc. /1/-/2/-/V/3/ /1/-/2/-/E/3/
8 Elemente de inginerie mecanică şi electrică /3/-/-/2/E/4/
9 Desen tehnic /1/-/1/-/V/3/
10 Economie generală /2/1/-/-/V/3/
11 Limbă străină I /-/2/-/-/V/ 3/ /-/2/-/-/V/3/
12 Educaţie fizică /-/2/-/-/-/-/ /-/2/-/-/V/2/
13 Practică (4 săptămâni x 30 ore/săptămână) /-/-/-/-/V/3/

Domeniul: Inginerie Alimentara


Specializarea: Controlul şi Expertiza Produselor Alimentare (CEPA)
Anul II
Discipline obligatorii
1 Chimie fizicã generală /3/-/2/-/E/5/
2 Biochimia prod. alimentare/I /3/1/3/-/E/7/
3 Biochimia prod. alimentare/II /3/-/3/-/E/6/
4 Analize instrumentale /2/1/3/-/E/6/
5 Elem. de inginerie mecanică /2/-/2/-/E/4/
6 Elem. de inginerie mecanică /2/-/1/1/E/4/
7 Fenomene de transfer /3/-/2/-/E/5/
8 Limba strãinã I/I /-/2/-/-/V/2/
9 Limba strãinã I/II /-/2/-/-/C/2/
10 Sport /-/2/-/-/C/2/ /-/2/-/-/C/2/
11 Practica (3 x 30 ore) /-/-/-/-/C/2/

Discipline optionale
Pachet I
1 Noţiuni de protecţia mediului /2/-/1/-/E/4/
2 Utilizarea calculatoarelor/I /1/-/1/-/V/2/
3 Utilizarea calculatoarelor/II /1/-/1/-/C/2/
4 Contabilitate şi finanţe /1/1/-/-/C/2/
5 Management general /1/1/-/-/C/3/
Pachet II
1 Economie gen. în ind. alim. /I /2/-/-/-/E/3/
2 Economie gen. în ind. alim. /II /2/-/-/-/E/2/
3 Electrotehnicã şi electronică /2/-/2/-/C/4/
4 Analiză numerică /1/1/-/-/C/2/
5 Psihologia alimentaţiei umane /1/-/-/-/C/2/
Pachet III
1 Contabilitate şi finanţe /1/1/-/-/C/2/
2 Noţiuni de protecţia mediului /2/-/1/-/E/4/
3 Mărimi şi sisteme de unităţi de măsură /1/1/-/-/C/2/
4 Management general /1/1/-/-/C/3/
5 Metode electrochimice de analiză /1/-/1/-/C/2/
Discipline facultative
13

1 Limba strãinã II/I /-/2/-/-/C/0/


2 Limba strãinã II/II /-/2/-/-/C/0/

Domeniul: Inginerie Alimentara


Specializarea: Controlul şi Expertiza Produselor Alimentare (CEPA)
Anul III Semestrul I Semestrul II
Discipline obligatorii
1 Microbiologie generală /3/-/2/-/E/5/
2 Control şi expertiză microbiologică /3/-/2/-/E/5/
3 Operaţii şi aparate în ind. alim. / I /3/-/2/-/E/6/
4 Operaţii şi aparate în ind. alim. / II /3/-/2/1/E+P/4+2/
5 Tehnologii generale în ind. alim./ I /2/2/-/-/E/4/
6 Tehnologii generale în ind. alim./ II /2/-/2/-/E/4/
7 Coloizi alimentari /3/-/2/-/E/5/
8 Climatizări în industria alimentară /3/-/-/2/E, P/3+2/
9 Igiena întrep. în ind. alimentară /2/-/2/-/C/4/
10 Nutriţie umană şi toxicologie / I /2/-/1/-/C/3/
11 Nutriţie umană şi toxicologie / II /2/-/2/-/E/4/
12 Practică (3 x 30 ore) /-/-/-/-/C/2/

Discipline optionale
Pachet I
1 Proiectarea asistata de calculator / I /1/-/1/-/V/3/
2 Proiectarea asistata de calculator / II - /1/-/1/-/C/2/
3 Materii prime animale şi vegetale- /2/-/-/-/C/2/
Pachet II
1 Marketing / I /2/-/-/-/V/3/
2 Marketing / II /1/1/-/-/C/2/
3 Noţiuni de protecţia consumatorului /2/-/-/-/C/2/

Discipline facultative
1 Cultură şi civilizaţie românească /2/1/-/-/C/0/
2 Cultură şi civilizaţie europeană /2/1/-/-/C/0/
3 Limba strãinã I / I /-/2/-/-/C/0/
4 Limba strãinã I / II /-/2/-/-/C/0/
5 Limbă străină II /-/2/-/-/C/0/
6 Sport / I /-/2/-/-/C/0/
7 Sport / II /-/2/-/-/C/0/

Domeniul: Inginerie Alimentara


Specializarea: Controlul şi Expertiza Produselor Alimentare (CEPA)
Anul IV Semestrul I Semestrul II
Discipline obligatorii
1 Modelarea, optimizarea şi automatizarea proceselor tehnologice din industria
alimentară /3/-/2/2/E+P/5+2/
2 Aditivi în industria alimentară /2/-/-/-/V/3/
3 Zoonoze /3/-/2/-/E/6/
4 Fitopatologie agoalimentară /2/-/2/-/E/3/
5 Structura şi proprietăţile enzimelor /2/-/2/-/E/4/
6 Management /2/1/-/-/V/3/
7 Ambalaje şi design /2/1/-/-/V/3/
8 Practicã (3 sapt.x 30 ore) /-/-/-/-/V/2/

Discipline optionale
Pachet I
1 Tehn. şi controlul calit. în industria cărnii /3/-/2/-/E/5/
2 Tehn. şi controlul calit. în industria vinului /3/-/2/-/E/5/
3 Tehn. şi controlul calit. în industria laptelui /3/-/2/-/E/5/
4 Tehn. şi controlul calit. în industria uleiului /3/-/2/-/E/5/
14

5 Tehn. şi controlul calit. în industria conservelor /3/-/2/-/E/5/


6 Tehn. şi controlul calit. în industria berii /3/-/1/-/E/4/
Pachet II
1 Tehn. şi controlul calit. în industria uleiului /3/-/2/-/E/5/
2 Tehn. şi controlul calit. în industria morăritului /3/-/2/-/E/5/
3 Tehn. şi controlul calit. în industria vinului /3/-/2/-/E/5/
4 Tehn. şi controlul calit. în industria panificaţiei /3/-/2/-/E/5/
5 Tehn. şi controlul calit. în industria berii /3/-/1/-/E/4/
6 Tehn. şi controlul calit. în industria laptelui /3/-/2/-/E/5/
Discipline facultative
1 Utilizarea calculatoarelor / I /1/-/1/-/V/0/
2 Utilizarea calculatoarelor / II /1/-/1/-/C/0/
3 Limba straina I/I /-/2/-/-/C/0/
4 Limba straina I/II /-/2/-/-/C/0/
5 Limba straina II/I /-/2/-/-/C/0/
6 Limba straina II/II /-/2/-/-/C/0/

Domeniul: Inginerie şi Management în Alimentaţie Publică şi Agroturism


Specializarea: Inginerie şi Management în Alimentaţie Publică şi Agroturism
(IMAPA)
Anul I Semestrul I Semestrul II
Discipline obligatorii
1 Matematică şi statistică /2/1/-/-/E/3/ /2/1/-/-/E/3/
2 Biofizică şi agrometeorologie /3/1/2/-/E/6/
3 Chimie anorganică şi analitică /2/-/2/-/E/6/
4 Chimia alimentelor /3/-/2/-/E/3/
5 Management /3/1/-/-/E/5/
6 Info. aplicată şi grafică asist. de calculator /1/-/2/-/V/4/ /1/-/2/-/E/4/
7 Economie generală /2/1/-/-/V/4/
8 Ecologie şi protecţia mediului /3/-/1/-/E/3/
9 Plante medicinale şi melifere /2/-/2/-/E/4/
10 Botanică /2/-/1/-/V/3/
11 Limba străină I /-/2/-/-/V/3/ /-/2/-/-/V/3/
12 Educaţie fizică /-/2/-/-/-/-/ /-/2/-/-/V/2/
13 Practică (4 săptămâni x 30 ore/săptămână) /-/-/-/-/V/4/

Domeniul: Inginerie Economică


Specializarea: Inginerie si Management in Alimentaţie Publică si Agroturism
(IMAPA)
Anul II Semestrul I Semestrul II
Discipline obligatorii
1 Biochimie /3/-/2/-/E/5/
2 Agricultură şi tehnologii agricole /2/-/2/-/E/4/ /2/-/2/-/E/4/
3 Economie rurală /2/2/-/-/E/4/
4 Ch. coloidală şi coloizi alimentari /2/-/2/-/E/4/ /2/-/2/-/E/4/
5 Tehnologia creşterii animalelor /3/-/2/-/E/4/
6 Microbiologie /2/-/2/-/E/4/
7 Elemente de inginerie mecanică /2/-/2/-/E/4/
8 Tractoare şi maşini agricole /2/-/2/-/E/3/
9 Limba străină I /-/2/-/-/V/2/ /-/2/-/-/V/2/
10 Sport /-/2/-/-/V/2/ /-/2/-/-/V/2/
11 Practică (3 x 30 ore) /-/-/-/-/V/2/
Discipline optionale
Pachet I
1 Limbă străină II /-/2/-/-/V/2/ /-/2/-/-/V/2/
2 Informatică /1/-/2/-/V/3/
3 Arhitectură peisagistică /2/1/-/-/V/3/
15

Pachet II
1 Limbă străină II /-/2/-/-/V/2/ /-/2/-/-/V/2/
2 Informatică /1/-/2/-/V/3/
3 Sociologie /2/1/-/-/V/3/
Discipline facultative
1 Psihologie /2/2/-/-/V/0/
2 Pratologie /2/2/-/-/V/0/

Domeniul: Inginerie Economică


Specializarea: Inginerie si Management in Alimentaţie Publică si Agroturism
(IMAPA)
Anul III Semestrul I Semestrul II
Discipline obligatorii
1 Management agroturistic /2/1/-/1/E/5/
2 Operaţii unitare în APA /3/-/1/1/E/5/
3 Utilaje şi instalaţii în APA /3/-/1/2/E/5/
4 Bazele gastronomiei şi gastrotehniei /2/-/2/-/E/4/
5 Băuturi în APA /2/-/1/-/V/3/
6 Silvicultură şi produsele pădurii /2/2/-/-/E/4/
7 Conservarea alimentelor /2/-/2/-/V/4/
8 Tehn. prelucrării produselor vegetale /2/-/2/-/E/4/
9 Tehn. prelucrării produselor animale /2/-/2/-/E/4/
10 Analize instrumentale /2/-/2/-/E/4/
11 Principiile nutriţiei umane /2/-/1/-/V/3/
12 Ecologia şi protecţia mediului /2/-/2/-/E/4/
13 Contabilitate /2/2/-/-/V/4/
14 Aditivi alimentari /2/1/-/-/V/4/
15 Practică (3 săpt x 30 ore/săpt) /-/-/-/-/V/3/

Profilul: Inginerie Alimentară


Specializarea : Tehnologie si Control in Alimentaţie Publică si Turism (TCAPT)
Anul V Semestrul I Semestrul II
Discipline obligatorii
1 Proiect. amen. şi expl. unit. în APT /2/-/-/2/V/4/
2 Marketingul serviciilor /2/2/-/-/E/4/
3 Ambalaje şi design /2/2/-/-/E/4/
4 Practică de diplomă,elab.(20 ore x 10 săpt.) /-/-/-/-/V/30/
Discipline optionale
Pachet I
1 Stiluri alimentare în APT /2/1/-/-/V/3/
2 Analiză senzorială /2/-/1/-/E/4/
3 Control sanitar veterinar /2/-/2/-/E/4/
4 Tehnologia produselor de catering /2/1/-/-/E/4/
5 Aditivi alimentari /2/1/-/-/V/3/
Pachet II
1 Tehnica preparatelor dietetice /2/-/1/-/V/3/
2 Tehnologia produselor de catering /2/-/1/-/E/4/
3 Stiluri alimentare în APT /2/1/-/-/V/3/
4 Control sanitar veterinar /2/-/2/-/E/4/
5 Analiză senzorială /2/-/1/-/E/4/

Discipline facultative
1 Introducere in stiinta comunicarii /2/1/-/-/V/0/
2 Sisteme de gestiune şi baze de date /2/1/-/-/V/0/
3 Introducere în publicitate /2/-/-/-/V/0/
4 Conducerea proceselor pe calc. /2/-/2/-/V/0/
5 Integrare europeană /2/-/-/-/V/0/
16

Domeniul: Inginerie Industrială – Ingineria Produselor Alimentare


Specializarea: Ingineria Produselor Alimentare (IPA)
Anul I Semestrul I Semestrul II
Discipline obligatorii
1 Matematică şi statistică /2/1/-/-/E/3/ /2/1/-/-/E/3/
2 Fizică şi biofizică /2/-/2/-/E/4/
3 Chimie anorganică şi analitică /3/-/2/-/E/6/
4 Chimie organică /2/-/2/-/E/4/
5 Chimia alimentelor /2/-/2/-/E/4/
6 Management /2/2/-/-/E/5/
7 Ecologia şi protecţia mediului /2/-/1/-/E/3/
8 Fenomene de transfer /2/-/2/-/V/2/
9 Inform. aplicată şi grafică asist. de calc. /1/-/2/-/V/4/ /1/-/2/-/E/4/
10 Elemente de inginerie mecanică şi electrică /3/-/1/2/E/3/
11 Desen tehnic /1/-/1/-/V/3/
12 Limba străină I /-/2/-/-/V/3/ /-/2/-/-/V/3/
13 Educaţie fizică /-/2/-/-/-/-/ /-/2/-/-/V/2/
14 Practică (4 săptămâni x 30 ore/săptămână) /-/-/-/-/V/4/

DOMENIUL: INGINERIE ALIMENTARĂ .


SPECIALIZAREA : INGINERIA PRODUSELOR ALIMENTARE (IPA)
Anul II Semestrul I Semestrul II
Discipline obligatorii
1 Chimie fizicã generală /3/-/2/-/E/5/
2 Biochimia prod. alimentare/I /3/1/3/-/E/7/
3 Biochimia prod. alimentare/II /3/-/3/-/E/6/
4 Analize instrumentale /2/1/3/-/E/6/
5 Elem. de inginerie mecanică /2/-/2/-/E/4/
6 Elem. de inginerie mecanică /2/-/1/1/E/4/
7 Fenomene de transfer /3/-/2/-/E/5/
8 Limba strãinã I/I /-/2/-/-/V/2/
9 Limba strãinã I/II /-/2/-/-/V/2/
10 Sport /-/2/-/-/V/2/ /-/2/-/-/V/2/
11 Practică (3 x 30 ore) /-/-/-/-/V/2/
Discipline optionale
Pachet I
1 Noţiuni de protecţia mediului /2/-/1/-/E/4/
2 Utilizarea calculatoarelor/I /1/-/1/-/V/2/
3 Utilizarea calculatoarelor/II /1/-/1/-/V/2/
4 Contabilitate şi finanţe /1/1/-/-/V/2/
5 Management general /1/1/-/-/V/3/
Pachet II
1 Economie gen. în ind. alim. /I /2/-/-/-/E/3/
2 Economie gen. în ind. alim. /II /2/-/-/-/E/2/
3 Electrotehnicã /1/-/1/-/V/2/
4 Electronicã /1/-/1/-/V/2/
5 Matematici speciale /1/2/-/-/E/4/
Pachet III
1 Contabilitate şi finanţe /1/1/-/-/V/2/
2 Noţiuni de protecţia mediului /2/-/1/-/E/4/
3 Electrotehnicã /1/-/1/-/V/2/
4 Electronicã /1/-/1/-/V/2/
5 Management general /1/1/-/-/V/3/
Discipline facultative
1 Limba strãinã II/I /-/2/-/-/V/0/
17

2 Limba strãinã II/II /-/2/-/-/V/0/


3 Psihologia alimentaţiei umane /2/-/-/-/V/0/
4 Istoria culturii şi civilizaţiei /2/-/-/-/V/0/
5 Deontologie şi bioetică profesională /2/1/-/-/V/0/
6 Metode electrochimice de analiză /2/-/1/-/V/0/

Domeniul: Inginerie Alimentară


Specializarea : Ingineria Produselor Alimentare (IPA)
Anul III
Discipline obligatorii Semestrul I Semestrul II
1 Microbiologie generală /3/-/3/-/E/6/
2 Microbiol. specială în ind. alim. /3/-/2/-/E/5/
3 Operaţii şi aparate în ind. alimentară/ I /3/-/2/-/E/5/
4 Operaţii şi aparate în ind. alimentară/II /3/-/3/-/E/6/
5 Tehnologii generale în ind. alim/ I /2/2/-/-/E/4/
6 Tehnologii generale în ind. alim. II /2/1/2/-/E/5/
7 Chimie fizică şi coloidală /3/1/2/-/E/6/
8 Climatizări în industria alimentară /3/-/-/2/E,P/3+2/
9 Practică 3 x 30 ore /-/-/-/-/V/2/
Discipline optionale
Pachet I
1 Igiena întreprinderilor în industria alim. /2/-/1/-/V/3/
2 Principiile nutriţiei umane / 1 /2/-/-/-/V/3/
3 Principiile nutriţiei umane / 1I /2/-/1/-/E/3/
4 Proiectarea asistata de calculator /1/-/1/-/V/2/
5 Marketing /2/-/-/-/V/3/
6 Noţiuni de protecţia consum. /2/-/-/-/V/2/
Pachet II
1 Marketing /2/-/-/-/V/3/
2 Proiectare asistată de calculator /1/-/1/-/V/2/
3 Principiile nutriţiei umane / 1 /2/-/-/-/V/3/
4 Principiile nutriţiei umane / 1I /2/-/1/-/E/3/
5 Igiena întreprinderilor în industria alim. /2/-/1/-/V/3/
6 Materii prime în ind. alim. /2/-/-/-/V/2/
Discipline facultative
1 Utilizarea calculatoarelor / I /2/-/2/-/V/0/
2 Utilizarea calculatoarelor / II /2/-/2/-/V/0/
3 Tehnici de informare şi docum. /1/1/-/-/V/0/
4 Limba strãinã I / I /-/2/-/-/V/0/
5 Limba strãinã I / II /-/2/-/-/V/0/
6 Limbă străină II /-/2/-/-/V/0/
7 Sport / I /-/2/-/-/V/0/
8 Sport / II /-/2/-/-/V/0/

Profilul: Inginerie Alimentară


Specializarea : Ingineria Produselor Alimentare (IPA)
Anul IV Semestrul I Semestrul II
Discipline obligatorii
1 Toxicologie /3/-/2/-/E/5/
2 Optim. şi modelarea proc. tehnologice /2/-/2/-/E/4/
3 Utilaje în industria alimentară / I /2/-/2/-/E/4/
4 Utilaje în industria alimentară / II /3/-/2/-/E/5/
5 Controlul calităţii şi depistarea falsif. /2/-/2/-/E/4/
6 Biocataliza în ind. alimentară /2/1/1/-/E/4/
7 Operaţii şi aparate în industria alimentară /-/-/-/2/V/3/
8 Econom. energiei în ind.alim. / I /2/-/-/-/V/2/
9 Econom. energiei în ind.alim. / II /1/-/-/1/V/2/
10 Practicã de specialitate (3 săpt. x 30 ore) /-/-/-/-/V/2/
18

Discipline optionale
Pachet I
1 Tehn. şi contr. calit. în ind. cărnii / I /2/-/2/-/E/4/
2 Tehn. şi contr. calit. în ind. cărnii / II /2/-/1/1/E/4/
3 Tehn. şi contr. calit. în ind. laptelui / I /2/-/2/-/E/4/
4 Tehn. şi contr. calit. în ind. laptelui / II /2/-/1/1/E/4/
5 Tehn. şi contr. calit. în ind. vinului / I /2/-/2/-/E/5/
6 Tehn. şi contr. calit. în ind. vinului / II /2/-/1/1/E/4
Pachet II
1 Tehn. şi contr. calit. în ind. uleiului /3/-/-/1/E/4/
2 Tehn. şi contr. calit. în ind. panificaţiei / I/2/-/2/-/E/4/
3 Tehn. şi contr. calit. în ind. panificaţiei/II /2/-/-/1/E/4/
4 Tehn. şi contr. calit. în ind. conservelor/ I/2/-/2/-/E/5/
5 Tehn. şi contr. calit. în ind. conservelor/II /2/-/1/1/E/4/
6 Tehn. şi contr. calit. în ind. berii /3/-/1/1/E/4/
Discipline facultative
1 Limba straina I/I /-/2/-/-/V/0/
2 Limba straina I/II /-/2/-/-/V/0/
3 Limba straina II/I /-/2/-/-/V/0/
4 Limba straina II/II /-/2/-/-/V/0/

Profilul: Inginerie Alimentară


Specializarea : Tehnologia Şi Controlul Calităţii Produselor Alimentare (TCCPA)
Anul V Semestrul I Semestrul II
Discipline obligatorii
1 Management în industria alimentară /2/-/1/-/V/3/
2 Utilaje în industria alimentară /-/-/-/1/V/2/
3 Ambalaje şi design /2/1/-/-/E/3/
4 Aditivi alimentari /2/-/-/-/E/2/
5 Analiză senzorială /2/-/1/-/E/3/
6 Practică de diplomă (20x10) /-/-/-/-/V/30/
Discipline optionale
Pachet I
1 Tehn. şi contr. calit. în ind. panificaţiei /3/-/2/-/E/5/
2 Tehn. şi contr. calit. în ind. berii /3/-/2/-/E/5/
3 Tehn. şi contr. calit.i în ind. conservelor /3/-/2/-/E/5/
4 Proiect tehnologic /-/-/-/1/P/2/
Pachet II
1 Tehn. şi contr. calit. în ind. Morăritului /3/-/2/-/E/5/
2 Tehn. şi contr. calit. în ind. laptelui /3/-/2/-/E/5/
3 Tehn. şi contr. Calit.i în ind. vinului /3/-/2/-/E/5/
4 Proiect tehnologic /-/-/-/1/P/2/
Discipline facultative
1 Conducerea proceselor pe calculator /2/-/2/-/V/0/
2 Estetică şi design industrial /2/-/2/-/V/0/
3 Integrare europeană /2/-/-/-/V/0/

Domeniul: Ingineria Mediului


Specializarea: Ingineria Sistemelor Biotehnice şi Ecologice (ISBE)
Anul I Semestrul I Semestrul II
Discipline obligatorii
1 Analiza matematica şi matematici speciale /2/2/-/-/E/4/
2 Algebră liniară, geometrie analitică şi diferenţială /2/2/-/-/E/4/
3 Fizică şi biofizică /2/-/1/-/E/4/
/
4 Biologie celulară 2/-/2/-/E/4/
5 Inf. aplicată şi grafică asist. de calculator /1/-/2/-/V/4/ /1/-/2/-/E/4/
6 Chimie generală şi analitică /2/-/2/-/E/5/
19

7 Chimia mediului I+II /2/-/2/-/V/4/ /2/-/1/-/E/4/


8 Ecologie generală /2/1/-/-/V/2/
9 Topografie /3/-/2/-/E/3/
10 Elem. de ing. mecanică şi electrică în prot. mediului /3/-/-/2/E/4/
/
11 Desen tehnic 1/-/1/-/V/2/
12 Limba străină I /-/2/-/-/V/3/ /-/2/-/-/V/3/
13 Educaţie fizică /-/2/-/-/-/-/ /-/2/-/-/V/2/
14 Practică (4 x 30) /-/-/-/-/V/4/
20

Domeniul: Ingineria Mediului


Specializarea: Ingineria Sistemelor Biotehnice şi Ecologice (ISBE)
Anul II Semestrul I Semestrul II
Discipline obligatorii
1 Analize instrumentale /2/-/2/-/E/4/
2 Chimia solului si fertilizare I /2/-/1/-/V/3/
3 Chimia solului si fertilizare II /2/-/2/-/E/3/
4 Biochimie generala I /2/-/2/-/E/4/
5 Biochimie generala II /2/-/2/-/E/4/
6 Surse de poluare şi poluanţi /2/-/1/-/V/3/
7 Genetica /3/-/3/-/E/5/
8 Elemente de ing. mecanică /2/-/1/1/E/4/
9 Chimia fizica a mediului/I /2/-/2/-/E/4/
10 Limba straina I / I /-/2/-/-/V/2/
11 Limba straina I / II /-/2/-/-/V/2/
12 Sport I /-/2/-/-/V/2/
13 Sport II /-/2/-/-/V/2/
14 Practică (3x30) /-/-/-/-/V/2/
Discipline optionale
Pachet I
1 Bioclimatologie I /2/-/1/-/V/3/
2 Bioclimatologie II /2/-/1/-/E/3/
3 Ecopedologie I /2/-/1/-/V/3/
4 Ecopedologie II /2/-/1/-/E/3/
5 Utilizarea calculatoarelor I /1/-/1/-/V/2/
6 Utilizarea calculatoarelor II /1/-/1/-/V/2/
Pachet II
1 Bioclimatologie I /2/-/1/-/V/3/
2 Bioclimatologie II /2/-/1/-/E/3/
3 Utilizarea calculatoarelor I /1/-/1/-/V/2/
4 Utilizarea calculatoarelor II /1/-/1/-/V/2/
5 Noţiuni de protecţia mediului /2/-/1/-/E/3/
6 Matematici speciale /2/1/-/-/E/3/
Pachet III
1 Ecopedologie I /2/-/1/-/V/3/
2 Ecopedologie II /2/-/1/-/E/3/
3 Utilizarea calculatoarelor I /1/-/1/-/V/2/
4 Utilizarea calculatoarelor II /1/-/1/-/V/2/
5 Poluarea mediului /2/1/-/-/V/3/
6 Analiza statistică /2/1/-/-/E/3/
Discipline facultative
1 Disciplina socio-umana /2/-/-/-/V/0/
2 Limba straina II / I /-/2/-/-/V/0/
3 Limba straina II / II /-/2/-/-/V/0/

Domeniul: Ingineria Mediului


Specializarea: Ingineria Sistemelor Biotehnice şi Ecologice (ISBE)
Anul III Semestrul I Semestrul II
Discipline obligatorii
1 Chimia fizica a mediului II /2/1/2/-/E/5/
2 Elem. de tehn. gen. si poluanti spec.I /2/-/2/-/V/4/
3 Elem. tehn. gen. si poluanti spec.II /2/-/2/-/E/4/
4 Biol. si microbiol. sol. apei, aerului I /2/-/2/-/E/4/
5 Biol. si microbiol.sol. apei, aerului II /2/-/2/-/E/4/
6 Ecologia apei /2/-/2/-/E/4/
7 Protectia ecosistemelor /2/-/1/-/V/3/
8 Economia resurselor med. înconj. I /2/-/1/-/E/3/
9 Economia resurselor med. înconj. II /2/-/1/-/E/3/
21

10 Met. fiz-chim. de anal. a poluantilor /2/1/2/-/E/5/


11 Practica tehnologica (3x30) /-/-/-/-/V/2/
Discipline optionale
Pachet I
1 Ameliorarea şi protecţia solului I /2/-/1/-/E/4/
2 Ameliorarea şi protecţia solului II /2/-/1/-/E/3/
3 Resurse de apă şi protecţia lor I /2/1/-/-/V/3/
4 Resurse de apă şi protecţia lor II /2/2/-/-/E/4/
5 Proiectare asistată de calculator I /1/-/1/-/V/3/
6 Proiectare asistată de calculator II /1/-/1/-/V/2/
Pachet II
1 Ecologie agricolă I /2/-/1/-/V/3/
2 Ecologie agricolă II /2/-/1/-/E/3/
3 Pesticidele şi remanenţa lor /1/-/1/-/V/3/
4 Ameliorarea şi protecţia solului I /2/-/1/-/E/4/
5 Ameliorarea şi protecţia solului II /2/-/1/-/E/3/
6 Radiometrie şi radiotoxicologie /2/1/-/-/V/3/
Pachet III
1 Resurse de apă şi protecţia lor I /2/1/-/-/V/3/
2 Resurse de apă şi protecţia lor II /2/2/-/-/E/4/
3 Concentrarea şi separarea poluanţilor /2/-/1/-/E/3/
4 Proiectare asistată de calculator I /1/-/1/-/V/3/
5 Proiectare asistată de calculator II /1/-/1/-/V/2/
6 Noţ.util.instal.pt.prot.mediului /2/-/1/-/E/4/
Discipline facultative
1 Electrotehnică şi electronică /2/-/1/-/V/0/
2 Cultură şi civilizaţie românească /2/1/-/-/V/0/
3 Cultură şi civilizaţie europeană /2/1/-/-/V/0/
4 Limba straina II/I /-/2/-/-/V/0/
5 Limba straina II/II /-/2/-/-/V/0/
6 Sport I /-/2/-/-/V/0/
7 Sport II /-/2/-/-/V/0/

Domeniul: Ingineria Mediului


Specializarea: Ingineria Sistemelor Biotehnice şi Ecologice (ISBE)
Anul IV Semestrul I Semestrul II
Discipline obligatorii
1 Managementul mediului /2/1/-/E/4/-/
2 Poluanti ind. si met. depol. I /2/-/2/E/5/-/
3 Poluanti ind. si met. depol. II /2/-/2/E/4/
4 Legislatia protectiei med. I /2/1/-/V/4/-/
5 Legislatia protectiei med. II /2/1/-/E/4/
6 Elemente gen. de toxicologie /2/-/2/E/5/-/
7 Monitoriz. integrala a calit. mediului /2/-/1/E/4/
8 Crit. obiect. si stand. de calit. a med. /2/1/-/V/3/
9 Practica tehnologica (2x30) /-/-/-/-/V/2/
Discipline optionale
Pachet I
1 Construcţii şi instalaţii de epurare I /2/-/2/E/4/-/
2 Construcţii şi instalaţii de epurare II /3/-//2/E/5
3 Inginerie sanitară ambientală I /2/2/-/E/4/-/
4 Inginerie sanitară ambientală II /2/2/-/E/4/
5 Noţiuni de silvicultură şi prot. Păd. /2/2/-/V/4/-/
6 Tehn. si inst. de prel. şi util. deşeu. /2/2/-/-/V/4/
Pachet II
1 Autom. instal. prot.med. I /2/2/-/E/4/-/
2 Autom. instal. prot.med. II /2/2/-/E/4/
3 Not. Privind colect. şi dep. deş. /2/-/2/V/4/-/
22

4 Constr. şi inst. de epurare I /2/-/2/E/4/-/


5 Constr. şi inst. de epurare II /3/-/2/E/4/
6 Noţiuni de silvicultură şi prot. păd. /2/2/-/V/5/

DOMENIUL: INGINERIA MEDIULUI


Specializarea : TEHNOLOGIA ŞI BIOTEHNOLOGIA PROTECŢIEI MEDIULUI (TBPM)
Anul V Semestrul I Semestrul II
Discipline obligatorii
1 Tehn. si biotehnologii nepoluante /3/-/2/1/E/6/
2 Controlul poluantilor solului /2/1/-/E/4/
3 Biotehnologii pt depol. mediului /3/-/2/E/5/
4 Politica comunitara in protec. med./2/1/-/E/4/
5 Practica de diplomă, elaborarea şi definitivarea proiectului de diplomă
16 ore x 10 săpt + 6 ore x 20 zile /V/30/
Discipline optionale
Pachet I
1 Marketing /2/1/-/E/3/
2 Informatica mediului /1/-/1/V/2/
3 Gestiunea factorilor de mediu /1/1/-/V/2/
4 Auditul mediului /2/-/-/V/2/-
5 Tratarea deşeurilor urbane /2/-/-/V/2/-
Pachet II
1 Marketing /2/1/-/E/3/
2 Informatica mediului /1/-/1/V/2/
3 St.impact bio.med.eval.res /1/1/-/V/2/
4 Tehn. de informare şi documentare /2/-/-/V/2/-
5 Deontologie şi bioetică profesională /1/-/-/V/2/-
Discipline facultative
1 Gestiune si contabilitate /2/1/-/V/0/
2 Conducerea proceselor pe calculator /1/-/2/V/0/
3 Introducere în ştiinţa comunicării /2/-/-/V/0/-
4 Istoria culturii şi civilizaţiei /2/-/-/V/0/-
23

DESCRIEREA DISCIPLINELOR DIN PLANUL DE INVATAMANT

ANUL I BIA

MATEMATICĂ ŞI STATISTICĂ – 4 + 2 p.c.


Domeniu/Specializări: IPA, sem I: 2C, 1S; sem. II 2C, 1S
Titular disciplină: prof. univ. dr. Moţ Ghiocel
A. Obiectivul disciplinei: În acest curs se studiază noţiuni de bază ale calculului
probabilităţilor, precum şi elemente de statistică matematică, accentul punându-se pe
capitolele care au cea mai mare relevanţă în ecologie şi biologie
B. Conţinutul cursului: 1. Noţiuni de calculul probabilităţilor: Noţiuni de bază.
Evenimente. Operaţii cu evenimente.Introducerea noţiunii de probabilitate.Probabilităţi
condiţionate. Formula probabilităţii totale. Formula lui Bayes. Scheme clasice de
probabilitate.Variabile aleatoare. Operaţii cu variabile aleatoare. Valori caracteristice ale
unei variabile aleatoare. Valoarea medie a unei variabile aleatoare. Dispersia unei variabile
aleatoare. Abaterea standard a unei variabile aleatoare.Repartiţii clasice. Valorile
caracteristice ale repartiţiilor clasice. 2. Elemente de biostatistică: Noţiuni de bază.
Populaţie biologică. Selecţie. Modul de prezentare a datelor statistice. Indicatori ai
repartiţiilor de frecvenţe. Indicatori de poziţie. Indicatori ai variaţiei. Elemente de teoria
estimaţiei. Cea mai bună estimaţie. Interval de încredere al unui parametru. Intervalul de
încredere al mediei. Verificarea ipotezelor statistice. Testul u. Testul t. Testul F. Testul χ2.
Analiza varianţei. Repartiţii bidimensionale. Coeficientul de corelaţie liniară. Dreapta de
regresie
C. Bibliografie minimală: 1. Ciucu G., Craiu V., Săcuiu I., Probleme de teoria
probabilităţilor, Ed. Tehnică, 1974; 2.Micula M., Suciu C., Statistică biologică şi iniţiere în
informatică, Tipografia Agronomia CN, 1995, 3. Mihoc Gh., Ciucu G., Craiu V., Teoria
probabilităţilor şi statistică matematică, E.D.P., 1970, 4. Mihoc Gh., Micu N., Elemente de
teoria probabilităţilor şi statistică , E.D.P., 1966, 4. Reischer C., Sâmboan A., Culegere de
probleme de teoria probabilităţilor şi statistică matematică, E.D.P., 1972
D. Modul de evaluare: examen final scris

FIZICA SI BIOFIZICA – 4 p.c.


Domeniu/Specializări: IPA, sem I: 2C, 1L;
Titular disciplină: conf. univ. dr. Mirela Nicolov
Obiectul disciplinei: Cursul isi propune prezentarea notiunilor necesare studentilor
pentru intelegerea fenomenelor fundamentale in studiile efectuate uin anii următori
cum ar fi : sistemele de coordonate , principii si legi fundamentale in mecanica fizică ,
teoria oscilatiilor, notiuni de mecanica fluidelor in fizica si biofozoca, notiuni fundamentale
de termodinamica , deduceri de ecuatii ale tranformarilor de tip general (politrope) ,
calcule de lucru mecanic caldura si variatii de lucru mecanic , cicluri termice , potentiale
termodinamice , transfer de caldura prin conductie , convectie si radiatie , notiuni
electricitate si magnetism , notiuni de optica , notiuni elementare de biofizica : osmoza
, difuzie , notiuni de capilaritate principiile termodinamicii cu aplicatii stricte in biofizica,
notiuni de biofizica nucleului si a celulei.
Conţinutul cursului: 1. Notiuni de mecanica: Sistemul de coordonate cartezian; Sistemul
de coordonate polare în plan; 2. Principii si teoreme în mecanica fizica; 3. Mecanica
fluidelor; 4. Teoria oscilatiilor; 5.Notiuni de Biomecanica; 6. Postulatele si principiile
temodinamicii in Fizica si Biofizica; 7. Ec termice de stare;Ec. Gazului van der Waals
Transfromarea adiabatica , politropa; 8. Calculul W, Q si ∆U în transformarile simple ale
gazelor perfecte; 9. Motoare termice : Ciclul Carnot , motorul Otto , motorul Diesel; 10.
Potentiale termodinamice; Fenomene de capilaritate;Osmoza ; Difuzia; 11. Transferul de
caldura prin conductie , convectie si radiatie; 12. Notiuni de electrostatica si magnetism;
13. Fenomene electromagnetice cu aplicatii in Biofizica; 14. Starea fizica a substantei :
starea lichida, gazoasa , solida , plasma.; 15. Biofizica Nucleului, Biofizica Celulei.
Modul de examinare: Verificarea cunoştinţelor la disciplina Fizică si Biofizica se face
prin susţinerea unui examen scris si oral . Materia de examen va fi impartita in 4 parti ( 3
parti de fizica si una de biofizica ): Pentru fiecare parte studentul trebuie sa trateze de
nota 5 un subiect de teorie si o problema. Nota la fizica si biofizica va fi: (nota
laborator+nota tema de casa +nota teorie+nota probleme)/4
24

CHIMIE GENERALĂ - 3 p.c.


Domeniu/Specializări: Ştiinţe Aplicate /Biotehnologii, sem.1: 2C,1L
Titulari curs: Conf.dr.ing. Pancan Bujor
A. Obiectivul disciplinei : Curs fundamental care ofera studenţilor baza chimiei pentru
cursurile de specialitate
B. Conţinutul cursului: 1.Configuraţia electronică a elementelor. Sistemul periodic;
2.Criterii de ocupare ale orbitalilor; 3.Legături chimice; 4.Proprietăţi magnetice şi
electrice ale substanţelor; 5.Echilibre chimice; 6.Noţiuni de termochimie; 7.Noţiuni de
electrochimie; 8.Combinaţii complexe; 9.Metale ; 10.Nemetale
C. Bibliografie minimală : 1.C.D. Neniţescu, Chimie generală, E.D.P., 1985; 2.G. Marcu,
M. Brezeanu, C.Bejan, A.Bâtcă, R. Cătuneanu, Chimie anorganică, Ed. E.D.P., 1984;
3.D.Negoiu, Tratat de chimie anorganică, Vol II Ed. Teh., 1972.
D. Discipline anterioare necesare : Chimia anorganică din liceu
E. Modul de evaluare: 1.Examen parţial scris – 30%; 2.Activitate la laborator – 20% ;
3.Examen final, scris şi oral - 50% .

CHIMIE ANALITICĂ şi ANALIZĂ INSTRUMENTALĂ – 6 p.c.


An I, sem I: 2C, 2L
Domeniu/Specializări: Ştiinţe Aplicate /Biotehnologii, sem.1: 2C,1L
Titulari curs: S.l. Gaspar Rodica
A. Obiectivul disciplinei: Cunoaşterea şi determinarea compoziţiei substanţelor chimice,
modalităţilor de transformare, prelucrare, păstrare şi control a acestora. Deprinderea
studenţilor cu metodele de analiză a substanţelor chimice, cu aparatura şi folosirea
noţiunilor teoretice din chimia analitică, precum şi cu prelucrarea statistică a datelor
experimentale obţinute, în vederea interpretării corecte a rezultatelor experimentale.
Noţiunile legate de chimia analitică – metode, aparatură, mijloace, substanţe chimice
implicate în determinări – au o importanţă cu atât mai mare cu cât ele se vor regăsi,
într-un mod firesc, în toate datele privind determinarea compoziţiei produselor
alimentare , în procesul de control şi asigurare a calităţii acestora, şi nu numai - chiar
şi pentru produsele nealimentare cu implicaţii colaterale, cum ar fi produsele
cosmetice, detergenţii, medicamentele, etc.
B. Conţinutul cursului : 1. Obiectul, importanţa, problemele şi metodele chimiei
analitice.2. Exprimarea concentraţiilor soluţiilor. 3. Echilibre chimice. Generalităţi.
4.Echilibre acido-bazice. 5. Echilibre cu formare de complecşi. 6 .Echilibre de
solubilitate. 7. Echilibre de oxido-reducere (redox). 8. Analiza calitativă.Sistematica
analizei calitative: Analiza preliminară. Dizolvarea substanţelor. Separarea şi
identificarea cationilor. Analiza anionilor. 9. Gravimetria. 10.Volumetria (titrimetria):
Volumetria prin reacţii de neutralizare (acido-bazice). Volumetria prin reacţii de
complexare (complexometria). Volumetria prin reacţii de precipitare şi prin formare de
compuşi puţin disociaţi. Volumetria prin recaţii redox. 11.Analiza chimiă organică.
Generalităţi. 12.Analiza elementară calitativă a substanţelor organice. Analiza
grupărilor funcţionale. 13.Metode de analiză calitativă rapide. Teste rapide pentru
produse alimentare. 14. Prelucrarea statistică a datelor experimentale.
C. Bibliografie minimala: 1.C. Liteanu; “Chimie analitică cantitativă – Volumetria”,
Ed.de Stat Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1962. 2. Donald,J.Pietrzyk; Clyde,
W.Frank; “Chimie analitică”, Ed.Tehnică, Bucureşti,1989. 3. C. Gh.Macarovici; “Analiza
chimică cantitativă anorganică”, Ed.Academie, Bucureşti,1979. 4. D. Costache, “Analiza
chimică prin metoda cinetică”, Ed.Academiei, Bucureşti,1974. 5. L. Roman; “Teste
analitice rapide”, Ed.Tehnică,Bucureşti, 1994. 6.Dan I. Seracu, “Îndreptar de chimie
analitică”, Ed.Tehnică,Bucureşti, 1989. 7.Gogan, S.; Hoduişan, Th.; Naşcu, H.; “Metode
analitice de separare”, Ed.Universităţii “Babeş-Bolyai”, Cluj Napopca, 1977. 8.T.
Năşcuţiu, “cromatografia pe hârtie a substanţelor anorganice”, Ed.Academiei,
Bucureşti,1961. 9.A. Bold, R. Mocan; Simon, F.; “Chimie analitică cantitativă –
Gravimetrie”, Ed.Didactică şi Pedagogică,Bucureşti, 1973. 10.Koţev, N.; “Îndreptar de
cromatografia gazelor”, Ed.Tehnică,1974. 11.Vasilica Croitoru, Constantinescu, D.A.;
“Aplicaţii şi probleme de chimie analitică”, Ed.Tehnică, Bucureşti, 1979.12. Dumitru
Ceauşescu, “Tratarea statistică a datelor chimico-analitice”, Ed.Tehnică,Bucureşti,
1973. 13. Silberg, I.; Crişan, Al.; “Metode fizice de analiză în chimia analitică”, vol.VI,
25

Ed.Centrului de Documentare al Industriei chimice şi petrochimice, Bucureşti, 1970.


14. Pogany, I.; Banciu,M.; “Metode fizice în chimia organică”, Ed.Ştiinţifică, Bucureşti,
1972.
D. Discipline anterioare necesare : Chimia generala
E. Modul de examinare: Evaluarea curentă la lucrări practice; verificarea la lucrările
practice se face oral. Evaluarea cunoştinţelor după predarea cursului este conformă
planului de învăţământ – examen; şi se realizează prin examen scris. Pregătirea
studenţilor pentru examen se face prin rezolvarea unor subiecte şi discutarea unor
probleme specifice materiei parcurse în cadrul unor consultaţii din zilele
premergătoare verificării. Verificarea va viza atât informaţia acumulată de student, cât
şi capacitatea acestuia de a utiliza constructiv această informaţie. Modul de punctare
este anunţat odată cu subiectele.

MANAGEMENT – 5 p.c.
Domeniu/Specializări: CEPA, sem II: 2C, 2S
Titular disciplină: Conf.Dr.ing. Petre Popa
A. Obiectivul disciplinei: Disciplina are drept scop punerea în contact a studenţilor cu
noţiunile de bază în teoria managementului, a procesului decizional şi fundamentarea
acestuia ştiinţifică precum şi a metodelor şi tehnicilor moderne de management,
gestionarea resurselor tehnico-materiale, financiare şi umane.
B. Conţinutul cursului: Elemente de natura teoretica privind evolutia conceptului de
management; functiile fundamentale ale managementului; decizia in procesul de
management; organizarea procesuala si structurala a intreprinderilor; managementul
resurselor materiale si tehnice; managementul financiar; resursele umane in
management.
C. Bibliografie minimală: 1.Alecu. I., Merce E., Pana D., Sâmbotin L., Ciurea I., Bold I.,
Dobrescu N., Management în agricultură, Ed. Ceres, Bucureşti 1997, 2.Csösz I., Curs
de management general – USAMVB Timişoara 1997, 3.Csösz I, Managementul
producţiei agroalimentare, Ed. Agroprint, Timişoara, 1999
D. Modul de evaluare: examen final oral

INFORMATICA APLICATA SI GRAFICA ASISTATĂ DE CALCULATOR – 5 + 3 p.c.


Domeniu/Specializări: BIA , sem I: 1C, 2L; sem II: 1C, 2L;
Titular disciplină: Ş.l.dr.ing. Oana Brînzan
A. Obiectivul disciplinei: Prin structura sa cursul îşi îndreaptă atenţia, spre cunoştinţele
necesare pentru întocmirea unui proiect tehnic (utilizarea unui program de desen
tehnic – AutoCad 14 sau AutoCad 2000).
B. Conţinutul cursului: Piramida informaţională, sistem informatic. Date, tipuri de date.
Proiectare asistată, CAD/CAM, domenii de utilizare, principii de bază. AUTOCAD -
instrument de proiectare asistată. Unităţi de desenare (sistemul zecimal, ingineresc,
etc.). Noţiunea de slide (strat). Noţiuni de desen tehnic industrial. Crearea unui obiect
2D, prin desenarea unei polilinii (închisă). Cotarea obiectelor dintr-un desen tehnic în
funcţie de specific.Utilizarea textului în desenele AutoCAD. Desenarea planului unei
bucătării. Utilizarea atributelor. Definirea şi editarea atributelor în cadrul unui desen
AutoCad. Pregătirea unui desen pentru imprimare (plotare).
C. Bibliografie minimală: 1.***, AutoCad 14, 2.***, AutoCad 2000
D. Modul de evaluare: examen scris şi practic

FENOMENE DE TRANSFER
Domeniu/Specializări: IPA, sem. II, 2 C, 2 L,
Titular disciplină: Prof. dr. ing. Elisabeta Ivan
A. Obiectivul disciplinei: Tratarea principalelor aspecte teoretice şi aplicative ale celor
trei grupuri de fenomene de transfer şi anume: transferul de impuls, transferul de
căldură şi transferul de masă,
B. Conţinutul cursului: 1. Concepte, definiţii în procese de transfer şi bilanţuri. Mărimi
caracteristice fenomenelor de transfer. 2. Elemente de mecanica fluidelor. 3. Transferul
de căldură. Transferul de căldură prin radiaţie. Transferul de căldură prin conducţie.
Transferul de căldură prin convecţie.. Transferul complex de căldură. 4.Transferul de
26

substanţă. 5.Analogia fenomenelor de transfer. 6.Elemente de analogie între


fenomenele de transfer. 7.Intensificarea fenomenelor de transfer.
C. Bibliografie minimală: 1. Bratu, E. A. - Operaţii unitare în ingineria chimică, vol. I,
II, III, Editura Tehnică, Bucureşti 1984 – 1985 2. Răşenescu, I. - Operaţii şi utilaje în
industria alimentară, vol. I şi II, Editura Tehnică, Bucureşti, 1971 3. Răşenescu, I. -
Fenomene de transfer, Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti, 1981 4. Pavlov, K.
P. şi colab. - Procese şi aparate în ingineria chimică – Exerciţii şi probleme, Editura
Tehnică, Bucureşti, 1981; 5. Elisabeta Ivan, N. Oniţa – Fenomene de transfer,
Mediagraf, Arad, 2002.
D. Modul de evaluare: examen final scris

BIOLOGIE CELULARĂ
Domeniu/Specializări: Biotehnologii Industriale, sem. 1, 2C, 1L
Titular curs: Conf.dr.ing. Ciutina V.,
A. Obiectivele disciplinei: prezentarea aspectelor referitoare la organizarea celulelor
procariote şi eucariote, respectiv tipurile de celule, relaţiile intercelulare şi
specializarea funcţiilor acestora pentru realizarea anumitor roluri fiziologice specifice.
B. Conţinutul cursului: 1.Originea si evoluţia celulelor eucariote, 2. Componentele
moleculare ale celulei. 3. Structura acizilor nucleici.4.Arhitectura moleculara a
membranei celulare. 5.Invelisul celular 6..Structura moleculara a plasmalemei. 7.
Joncţiunile celulare. 8.Functia de transport a membranei celulare. 9.Semnalizarea
celulara. Rolul hormonilor in semnalizarea celulara. 10. Citoscheletul celular. 11.
Nucleul celular. Structura. 12. Organizarea ADN in nucleu. 13.Transcripţia si sinteza
ARN in celula eucariota. 14.Sinteza ARN ribozomal. 15 Biogeneza ribozomilor. 16.
Sinteza proteinelor.17. Replicata ADN. 18.Reticulul endoplasmic. Modificarile post-
translationale ale proteinelor in reticulul endoplamsmatic. 19.Aparatul Golgi.
20Lizozomii. 21Peroxizomii. 22. Mitocondria. Rolul mitocondriilor in catabolismul
glucidelor si lipidelor.
C. C. Bibliografie minimală:1.Anghel I., Citologie vegetală, Ed. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1979; 2.Botărel, S, şi colab. Histologie şi embriologie, Ed. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1982; 3.Cardozo Lopes P.Atlas of Clinical Cytology Printed by
Targa b.v. 's-Hertogenbosch 1986; 4.Hefco. P. Vasile Fiziologia animalelor şi a omului
Ed. Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti, 1987; 5. Manolescu Nicolae (sub redacţie)
Citologie normală şi patologică la animale Ed. Ceres, Bucureşti 1980; 6. Şerbănescu
Jitaru Gabriela şi colab. Practicum de biologie vegetală Ed. Ceres, 1983 ;
D. Disciplinele anterioare necesare: Biologie, Genetică,
E. Modul de evaluare: 1. Examen scris – 50%; 2 Prezenţă curs şi laborator – 25% (5%
curs şi 20% laborator); 3. Colocviu la laborator – 25%.

ECOLOGIE ŞI Protecţia mediului – 3 credite


Domeniu/Specializări: Biotehnologii, BIA, an I, sem. I, 2C, 1L
Titular curs: Ş.l.dr. Dorina Chambre
A. Obiectivul disciplinei: familiarizarea studenţilor cu aspectele legate de problematica
ecologiei si protecţiei mediului furnizând informaţii referitoare la sursele de poluare şi
poluanţii specifici celor trei factori de mediu precum si informaţii legate de metodele de
evitare a poluării şi de depoluare.
B. Conţinutul cursului: Notiuni generale de ecologie. Introducere în problematica
protecţiei mediului; Surse de poluare a mediului; Poluarea aerului atmosferic.
Prevenirea şi combaterea ei; Poluarea apelor. Prevenirea şi combaterea ei; Poluarea
solului. Prevenirea şi combaterea ei; Alimentele si sanatatea umana; Organizarea
protecţiei mediului în România.
C. Bibliografie minimală: 1.Schiopu, D., Vintu, V., Ecologie şi protecţia mediului, Ed
“I.I. de la Brad”, Iaşi, 2002 2.Chambre, D., Notiuni de protectia mediului, Ed.
Univ.A.Vlaicu, Arad, 2005; 3.Puşcaş, E., Stănescu, M.D., Fogoroşi, M., Dalea,V.,
Dezvoltarea durabilă prin protecţia mediului şi biotehnologii textile, Ed.Univ.A.Vlaicu
Arad, 2003; 4.Colecţia de Legi şi STAS pentru protecţia mediului si consumatorului în
România
D. Dicipline anterioare necesare: Chimia din liceu
27

E. Modul de evaluare: Pentru examinare materia predată la curs va fi împărţită în 5


părţi iar din fiecare parte studentul va trata un subiect. Diciplina se consideră
promovată dacă studentul reuşeşte să obţină pe fiecare subiect minim nota 5.
Participarea la examimare este condiţionată de promovarea cu minim nota 5 a
lucrărilor de laborator.

ELEMENTE DE INGINERIE MECANICĂ ŞI ELECTRICĂ – 3 p.c.


Domeniu/Specializări: Biotehnologii, BIA, an I, sem. II, 3C, 2P
Titular curs: Ş.l.dr.ing. Beju Constantin
A. Obiectivele disciplinei: Cursul îşi propune să prezinte noţiunile din disciplinele de
bază a ingineriei mecanice. Aceste noţiuni vor ajuta studenţii în elaborarea proiectelor
de an şi de diplomă în care se vor proiecta diferite instalaţii în domeniul industriei
alimentare. Cursul conţine definiţii, relaţii şi soluţii constructive generale specifice
pentru realizarea acestor utilaje. Dimensionările acestor utilaje şi formulele de calcul
se vor exemplifica în cadrul orelor de proiect şi laborator.
B. Conţinutul cursului: 1. Obiectul cursului şi legătura cu alte discipline. 2. Grupe de
utilaje din industria alimentară, 3. Materiale utilizate în construcţia utilajului de
industrie alimentară 4. Criterii de apreciere a comportării materialelor, 5. Solicitări în
organele de maşini (rezistenţe admisibile şi coeficienţi de siguranţă), 6. Sisteme de
forţe ce acţionează asupra utilajelor din industria alimentară, 7. Determinarea forţelor
de legătură, 8. Structura şi clasificarea mecanismelor, 9. Îmbinări şi organe de
îmbinare utilizate în I.A.(consideraţii generale şi elemente de calcul): îmbinări sudate,
îmbinări prin mandrinare, îmbinări prin şuruburi şi piese filetate, îmbinări prin pene şi
caneluri, îmbinări prin ştifturi şi articulaţii cu bolturi, îmbinări prin strangere, 10. Alte
elemente de organe de maşini utilizate în I.A. (clasificare şi elemente de calcul):
arcuri, osii şi arbori, cuplaje, transmisii cu roţi dinţate, transmisii cu curele, transmisii
prin lanţuri, 11. Recipienţi cu pereţi subţiri utilizaţi în I.A.(clasificare şi elemente de
calcul), 12. Standardizarea în Romania şi U.E., 13. Ungerea utilajelor din I.A., 14.
Forţele de acţiune, momente rezistente, randamente la utilajele de industrie
alimentară. elevatoare, benzi transportatoare, instalaţii de sortare, agitatoare, valţuri,
mori cu valţuri şi ciocane. 15. Curentul electric continuu şi alternativ mono şi trifazat.
Legi şi formule de calcul. 16. Maşini electrice.
C. Bibliografie minimala: 1.Academia HUTTE - Manualul inginerului , Ed. Tehnică,
Bucureşti, 1995. 2.Ghe. Manea şi co. - Organe de maşini, Ed. Tehnică Bucureşti,
1970. 3. Ghe. Buzdugan, N. Manolescu şi Colab - Manualul Inginerului Mecanic, Ed.
Tehnica Bucuresti, 1976. 4. L. Ioancea şi co. - Masini, Utilaje şi instalaţii în Industria
Alimentara, Ed. Ceres, Bucureşti, 1986. 5.C. Banu şi co. - Procese tehnice, tehnologice
şi ştiinţifice în industria alimentară, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1992. 6.V. Bejan -
Tehnologia fabricării şi reparării utilajelor tehnologice, Vol 1,2, Oficiul de informare
documentară, Bucureşti, 1991. 7.I. Idiţoiu - Elemente de inginerie mecanică, Inst. Pol.
Timişoara, 1987. 8.G. Puri , I. Cata - Elemente de inginerie mecanică, Inst. Pol.
Timişoara, 1987. 9.I. Idiţoiu şi Colab. - Îndrumător pentru calculul şi construcţia
organelor şi aparatelor chimice, vol I şi II, Inst. Pol. Timişoara, 1971. 10. Rădulescu A.
– Elemente de inginerie mecanică, Bucureşti, 2001.
D. Dicipline anterioare necesare: desen tehnic
E. Modul de examinare: Forma de evaluare este continuă, iar metoda de evaluare, în
sesiunea de examene este scrisă. Toate capitolele cursului sunt obligatorii. Evaluarea
cunoştinţelor de laborator se face prin colocviu.

DESEN TEHNIC
Domeniu/Specializări: BIA, sem I: 1C, 1L.
Titular disciplină: Ş. l. ing. Tănăsoiu Titus
A. Obiectivul disciplinei: Cursul îşi propune familiarizarea studenţilor cu metodele de
proiecţii şi reprezentare ale pieselor metalice, pornind de la cele mai simple la cele mai
complexe. În cadrul cursului, studenţii vor fi obişnuiţi să evalueze numărul de vederi
necesatre, reprezentarea acestora, precum şi eventualelen dispuneri ale unor
simboluri specifice.
B. Conţinutul cursului: 1. Introducere. Tipuri de desene industriale. Principiile
axonometriilor. Liniile folosite în desenul tehnic. Formate. Scrierea tehnică. Plierea
28

formatelor ; 2. Secţiuni şi rupturi. Definiţii şi clasificare. Trasee de secţionare. Exemple


de aplicaţii. Haşuri. Simboluri; 3. Filete. Definiţii, clasificare. Exemple de reprezentări a
îmbinărilor filetate ; 4. Toleranţe de formă şi tranziţie. Exemple de aplicare. Ajustaje -
definiţii şi exemple. Rugozităţi - definiţii şi exemple ; 5. Asamblări specifice. Asamblări
cu flanşe, fitinguri, etc. Exemple ; 6. Asamblări filetate şi cu ştifturi. Siguranţe.
Exemple.Arcuri - reprezentare, exemple de montaj ; 7. Îmbinări sudate, îmbinări
nituite - definiţii şi exemple ; 8. Desenul de ansamblu - alcătuire, principii ;
C. Bibliografie minimală: . Dale C. , Niţulescu Th, Precupeţu P.- Desen tehnic industrial
pentru construcţia de maşini, Editura Tehnică, Bucureşti 1990. 2. R. Quattemer, J.P.
Trotignon - La construction mecanique - dessin, conception normes , Edition de L'Usine
Paris, 1978, 3. *** - Standarde pentru desen. STAS U10, BS, DIN, NF,GOST, etc
D. Modul de evaluare: Verificarea la disciplina “Desen tehnic” se face prin colocviu, la
nota finală concurând şi nota pe activitatea din timpul semestrului

LIMBA FRANCEZĂ – 3 + 3 p.c.


Domeniu/Specializări: BIA, sem I: 2S, sem II: 2S
Titular disciplină: lector Lupe Marta
A. Obiectivul disciplinei: Consolidarea deprinderilor de limbă corecte (înţelegere după
auz, vorbire, citire, scriere). Achiziţionarea unui lexic specializat (achiziţionarea şi
organizarea informaţiei manageriale, balanţa financiar-contabilă şi analiza ei) necesar
consultării bibliografiei de specialitate în limba franceză
B. Conţinutul cursului Jeanne se marie. Perfectul compus. Locul adverbului. Allons aux
emplettes. Acordul participiului trecut fără auxiliar.Pour l'anniversaire du mariage.
Acordul participiului trecut conjugat cu auxiliarul "avoir".Quel pain acheter? Mai mult
ca perfectul. Exerciţii.Preparez vos passeport, s'il vous plait. Pronumele adverbial
"Y".Les epices. Pronumele neutru "le". Exerciţii.La Tour Effel et la France.
Exerciţii.Catherine est malade. Verbe conjugate cu "etre". Exerciţii. Les Monasteres de
la Moldavie. Exerciţii.Dans une confiserie. Concordanţa timpurilor la indicativ (I).
Exerciţii.La nature en peril. Concordanţa timpurilor la indicativ (II). Exerciţii.Je fais la
cuisine chez moi. Concordanţa timpurilor la indicativ (III). Exerciţii.Dans une
Coucherie. Exerciţii.Une fabrique de conserves. Exercices.
C. Bibliografie minimală: 1.M. Saraş, M. Ştefănescu, Curs practic de limba franceză ;
2.J.Coustillon, G.D. de Selins, Methode de francais
D. Modul de evaluare: Evaluarea cunoştinţelor va lua în considerare: colocviu 80%,
activitatea la seminar 10%, rezultatul testelor pe parcursul semestrului 5%, prezenţa
la seminar 5%.

EDUCAŢIE FIZICĂ – 2 + 2 p.c.


Domeniu/Specializări: BIA, sem I 2S; sem II 2S
Titular disciplină: lector drd. Sorin Rotaru
A. Obiectivul disciplinei: Creşterea şi menţinerea stării de sănătate a studenţilor prin
practicarea exerciţiilor fizice şi sportului şi iniţierea în realizarea autocontrolului
condiţiei fizice ; Formarea capacităţii de practicare independentă a exerciţiilor fizice şi
sportului;
B. Conţinutul cursului: 1.Obiectul şi obiectivele educaţiei fizice şi sportului. Exerciţiul
fizic – factor al medicinii preventive. Teste motrice. Verificarea motricităţii generale
prin teste standard. 2.Ţinuta corporală : exerciţii de ţinută corporală sub îndrumarea
profesorului sau individual, sub forma încălzirii la fiecare lecţie. 3.Perfecţionarea
îndemnării şi a capacităţii de efort prin practicarea unor ramuri de sport opţionale :
baschet, fotbal, volei, aerobic, badminton, înot, culturism. 4.Iniţierea în tehnici de
recuperare fizică; exerciţii compensatorii, odihnă activă. 5.Educaţia fizică: noţiuni de
regulament a celor mai mediatizate ramuri de sport. Perfecţionarea îndemânării şi
capacităţii de efort prin ramuri sportive: fotbal, baschet, volei, badminton, tenis de
masă, înot, culturism. 6.Iniţierea în tehnici de recuperare fizică; ex. compensatorii,
odihnă activă, masaj corporal, presopunctura.
C. Bibliografie minimală: 1.Baroga, L., Culturism, Ed. Cons. Naţ. Ed. Fizică şi Sport,
1969; 2.Cârstea, G., Teoria educaţiei fizice şi sportului, ANEFS, 1993; 3.Mureşan, C.,
Educaţia fizică pentru studente – I.P.T., 1980; 4.Nicu, A., Antrenamentul sportiv
modern, 1991 ;
29

D. Modul de evaluare: teste de verificare

ANUL II BI

UAV.2.L.4.3.04.O.18 CHIMIE FIZICĂ GENERALĂ – 4 credite


Domeniu/Specializări: Ştiinţe Aplicate, Biotehnologii Industriale, an II, sem. I, 2C, 2L
Titular curs: Ş.l. Raluca Szabo
A. Obiectivul disciplinei : familiarizarea viitorului inginer din domeniul
biotehnologiilor cu noţiunile si înţelegerea conexiunilor fizico-chimice întâlnite în
aceste procese tehnologice in vederea utilizării lor în scopul conducerii, proiectării
si perfecţionării tehnologiilor alimentare.
B. Conţinutul cursului: Stările de agregare ale materiei: Starea gazoasa ideala si
reala, Starea lichida, Starea solida, transformări de stare; Termodinamica
chimică: Principiul zero şi noţiuni fundamentale, Principiile I, II şi III, Aplicaţii ale
principiilor termodinamicii fenomenologice, Efectul Joule-Thomson, termochimia;
Echilibrul termodinamic fizic şi chimic: Echilibre de fază în sisteme
monocomponente fără reacţii chimice, Echilibrul chimic în faza gazoasă ideală,
Echilibrul chimic în soluţii; Cinetica chimică: Viteza de reacţie, cinetica formala a
reacţiilor chimice, Reacţii de ordin I, II, lIl şi zero, Determinarea experimentală a
vitezei de reacţie şi a parametrilor cinetici, Reacţii catalitice şi catalizatori.
C. Bibliografie minimală: C. Idiţoiu, Chimie fizică şi coloidală, vol. I, ed. a 2-a Ed
„Aurel Vlaicu”, Arad, 2005; C. Idiţoiu, D. Chambree, M.R. Szabo, Chimie fizică
generală experimentală, Ed. Univ. „Aurel Vlaicu”, Arad, 2002
D. Dicipline anterioare necesare: Matematică, Fizică, Chimie
E. Modul de evaluare: Nota activitate laborator: 33%, Examen final scris: 67%.

UAV.2.L.4.3.03.O.19 si UAV.2.L.4.3.04.O.19 BIOCHIMIA PRODUSELOR


ALIMENTARE – 5+4 p.c.
Domeniu/Specializări: Ştiinţe Aplicate/ Biotehnologii Industriale, sem.1: 2C, 2L; sem.2:
2C, 2L.
Titulari curs : Conf.Dr.Ing.Ciutina Virgiliu
A. Obiectivul disciplinei : Disciplina de Biochimie îşi propune să transmită
studenţilor cunoştinţele necesare pentru înţelegerea fenomenelor biologice
complexe dar şi a reacţiilor biochimice întâlnite în procesarea produselor alimentare
şi explicarea cauzelor ce duc la scăderea calităţii produselor şi necesitatea
respectării cu stricteţe a parametrilor ce se impun în cursul prelucrării
acestora.Sunt prezentate deasemenea principalele surse alimentare de origine
vegetală şi animală pentru principalii compuşi cu rol structural, energetic, catalitic
şi de reglare.
B. Conţinutul cursului : 1. Compoziţia chimică generală şi organizarea materiei vii.
Bioelemente şi biomolecule.2. Glucidele. Definiţie. Prezentare generală. Clasificare.
Monozaharide.3. Oligozaharidele. Dizaharide şi trizaharide.4. Polizaharide şi
heteropolizaharide.5. Lipidele. Definiţie. Clasificare. Caractere generale.
Componentele lipidelor.6. Lipide simple şi complexe. Gliceride, sfingolipide,
steride.7. Protidele. Definiţie.Clasificare.Aminoacizi.Structura chimică.8. Peptide şi
proteine. Proteine conjugate.9.Biocatalizatorii.Enzimele.Structura enzimelor.10.
Oxidoreductaze.11.Transferaze.12.Hidrolaze.13. Liaze, izomeraze şi ligaze.14.
Vitaminele. Definiţie.15. Vitaminele şi provitaminele A.16. Vitaminele D, E şi K.17.
Vitaminele hidrosolubile. Vitamina B1, B2 şi B6.18. Vitamina PP, Biotina, Acidul
pantotenic şi acizii folici.19. Vitamina B12, Acidul ascorbic şi Pseudovitaminele.20.
Metabolisme. Aspecte generale privind metabolismul.21. Oxidarea biologică. Ciclul
acizilor tricarboxilici.22. Metabolismul glucidelor.Biosinteza amidonului şi a
glicogenului.23. Catabolismul glucidelor. Degradarea anaerobă a glucozei.24.
Metabolismul lipidelor. Catabolizarea gliceridelor.25. Metabolismul protidelor.
Biosinteza aminoacizilor.26. Catabolizarea aminoacizilor.
30

C. Bibliografie minimală: 1. S.Zinca – Biochimie animală, Editura Didactică şi


Pedagogică, Bucureşti, 1971.2. I.Burnea, Ionela Popescu, G.Neamţu, Elena Stancu,
Şt.Lazăr – Chimie şi biochimie vegetală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1977.3. Margareta Avram – Chimie organică, Editura Academiei Republicii
Socialiste România, Bucureşti, 1983.4. Rodica Segal – Biochimia produselor
alimentare, vol.I-II Editura Alma, Galaţi, 1995.5. Şt.Tămăşdan, S.Palcu –
Biochimie, vol.I, Editura Universităţii Aurel Vlaicu Arad, 2001
D. Discipline anterioare necesare : Chimie organică şi chimie anorganică
E. Modul de evaluare: 1. Examen parţial scris – 20%; 2. Prezenţa la curs şi laborator –
10% (5%-curs, 5%- laborator);3. Notare la colocviu în săptămîna a 14 notată cu 10% ; 4.
Examen final, scris şi oral - 60% .

UAV.2.L.4.3.03.O.20 ANALIZA INSTRUMENTALĂ – 4 p.c.


Domeniu/Specializări: ISBE, sem I: 2C, 2L
Titular disciplină: Conf. dr.chim. Dincă Nicolae
A. Obiectivul disciplinei : Disciplina Analiza instrumentala oferã cunoştinţe de bază
care constituie o componentă a culturii generale tehnice a specialistului în domeniul
alimentar şi reprezintă suportul pentru o serie de discipline de specialitate.
B. Conţinutul cursului: 1.METODE ELECTROCHIMICE DE ANALIZĂ, 2.METODE
OPTICE SI SPECTRALE, 3.METODE DE SEPARARE, 4.TERMICE SI AUTOMATIZARE
C. Bibliografie minimală: 1.Dinca N, Metode de analize fizico-chimice, Ed.
Univ.”A.Vlaicu”, Arad 2002; 2. S.Ehling, N. Dincă, L. Savici, Analiza instrumentală -
îndrumător pentru lucrări de laborator, Ed. Mirton Timisoara 2000, 3.Dinca N.,
Savici L., Analiza instrumentala, Note de curs, UAV 1998, 4.Magearu, V., Controlul
analitic al produselor biotehnologice, Ed Tehnică, Bucureşti, 1988
D. Discipline anterioare necesare: chimia anorganica, organica si analitica
E. Modul de evaluare: examen final scris - 66%, colocviu de laborator – 33%

UAV.2.L.4.3.03.O.21 ELEMENTE DE INGINERIE MECANICĂ – 4 p.c.


Domeniu/Specializări: BI, sem I 2C, 2L, 1P.
Titular disciplină: Ş.l.dr.ing. Constantin Beju
Obiectivul disciplinei: Cursul îşi propune să prezinte noţiunile din disciplinele de
bază a ingineriei mecanice. Cursul conţine definiţii, relaţii şi soluţii constructive
generale specifice pentru realizarea acestor utilaje. Dimensionările acestor utilaje şi
formulele de calcul se vor exemplifica în cadrul orelor de proiect şi laborator.
Conţinutul cursului: Grupe de utilaje din industria alimentară. Materiale utilizate în
construcţia utilajului de industrie alimentară. Criterii de apreciere a comportării
materialelor. Solicitări în organele de maşini (rezistenţe admisibile şi coeficienţi de
siguranţă) Sisteme de forţe ce acţionează asupra utilajelor din industria
alimentară . Determinarea forţelor de legătură.. Structura şi clasificarea
mecanismelor. Îmbinări şi organe de îmbinare utilizate în I.A.(consideraţii
generale şi elemente de calcul). Alte elemente de organe de maşini utilizate în I.A.
(clasificare şi elemente de calcul). Recipienţi cu pereţi subţiri utilizaţi în
I.A.(clasificare şi elemente de calcul). Standardizarea în Romania şi U.E. Ungerea
utilajelor din I.A. Forţele de acţiune,momente rezistente,randamente la utilajele de
industrie alimentară.
Bibliografie minimală: 1.Academia HUTTE - Manualul inginerului , Ed. Tehnică,
Bucureşti, 1995. 2.Gheorghe Manea şi co., Organe de maşini, Ed. Tehnică
Bucureşti, 1970. 3.Ghe. Buzdugan, N. Manolescu şi Colab, Manualul Inginerului
Mecanic, Ed. Tehnica Bucuresti, 1976. 4.L. Ioancea şi co., Masini, Utilaje şi
instalaţii în Industria Alimentara, Ed. Ceres, Bucureşti, 1986. C. Banu şi co.,
Procese tehnice, tehnologice şi ştiinţifice în industria alimentară, Ed. Tehnică,
Bucureşti,1992.
Modul de evaluare: examen final scris

UAV.2.L.4.3.04.O.23 GENETICA – 4 p.c.


Domeniu/Specializări: BI, sem II 2C, 2L.
Titular disciplină: Conf.dr.ing. Zdremtan Monica
31

A. Obiectivul disciplinei: Disciplina este una dintre cele mai dinamice discipline
biologice, tehnologiile moderne, din ce în ce mai perfecţionate, oferă posibilitatea
înţelegerii tot mai adânci a fenomenelor genetice, permiţând a se ajunge tot mai
aproape de „izvoarele vieţii”, fundamentând cunoaşterea întregului edificiu al viului.
Disciplina de studiu , respectiv Genetica, reprezintă baza teoretică a ameliorării
plantelor şi animalelor propunându-şi transformarea organismelor vii în scopul
satisfacerii tot depline a nevoilor sale materiale şi spirituale. Orice program de
ameliorare, începe cu studiul potenţialului genetic al materialului iniţial pentru că
tipul de determinism genetic depinde şi de metoda cea mai indicată ce urmează a
fi utilizată, precum şi de tipul de material ce urmează a fi creat. Genetica este un
instrument interdisciplinar, este o sursă de informaţii valide pentru biochimie,
ameliorarea plantelor şi animalelor, medicină, consult genetic şi pentru multe alte
ştiinţe demografice şi sociale.
B. Conţinutul disciplinei: 1. Introducere în genetică. Obiective, noţiuni de bază şi
utilizarea lor. Metode de investigare. Teorii privind conceptele din genetică.
Dezvoltarea geneticii în România; 2. Organizarea materiei vii. Reproducerea
celulară. 3. Ciclul de viaţă şi recombinarea genetică. 4. Transmiterea ereditară a
caracterelor şi însuşirilor; 5. Organizarea moleculară a materialului genetic. 6.
Rolul genetic al acidului dezoxiribonucleic. 7. Rolul genetic al acidului ribonucleic
celular. 8. Acidul ribonucleic viral. 9. Exprimarea materialului genetic. Codul
genetic. Biosinteza proteică. Formarea proteinelor funcţionale. 10. Controlul
cantitativ al exprimării materialului genetic la eucariote şi procariote. 11. Gena,
subunitate de organizare şi funcţionare a materialului genetic; 12. Ingineria
genetică. 13. Băncile de gene şi rolul lor. 14. Evoluţia conceptului de genetică
ecologică.
C. Bibliografie minimala: 1.BOTEZ C., 1991 – Genetică, Tipo AGRONOMIA, Cluj
Napoca; 2.BOTEZ C., E. TĂMAŞ, 2001 – Genetică, Ed. Academicpres, Cluj Napoca;
3.E. MARIN, C. BOTEZ, 1981 – Genetică, îndrumător de lucrări practice, Atelierele
de material didactic, Cluj Napoca; 4.G .BUTNARU, I. NICOLAE, E. TĂMAŞ, 1999 –
Genetică moleculară, Editura MIRTON, Timişoara; 5.G. BUTNARU, 2001 – Principii
de bază în genetică, Ed. EUROBIT, Timişoara; 6.M. PĂTRAŞCU, 1983 – Noutăţi în
manipularea informaţiei genetice, EDITURA CERES, Bucureşti; 7.HĂLMĂGEAN L.,
CALINOVICI I., ZDREMŢAN M., CHIŞ S., CIUTINĂ V., 2004 – Genetica, ED
UNIVERSITĂŢII „AUREL VLAICU”, Arad;8. ZDREMŢAN M., 2004 – Genetica, ED.
DACIA, Cluj-Napoca.
D. Modalităţi şi cerinţe de examinare: referate; teste; examen.

UAV.2.L.4.3.03.O.24 ECOLOGIE GENERALĂ – 4 p.c.


Domeniu/Specializări: Chimie/Protectia Mediului, sem.II 2C, 2S
Titulari curs : Conf. univ. dr. ing. Hălmăgean Lucian
A. Obiectivele disciplinei: Însuşirea de către studenţi a semnificaţiei principalelor
concepte de ecologie generală; Familiarizarea studenţilor cu conceptele şi
metodologia de lucru definitorie a şcolii româneşti de fitosociologie şi a şcolii
fitosociologice central-europene; Sintetizarea cunoştinţelor teoretice
pluridisciplinare necesare realizării unui ansamblu de măsuri şi a unor strategii care
să rezolve problemele legate de echilibrul de mediu, de amenajarea sau
exploatarea ecosistemelor şi a resurselor regenerabile ale biosferei; Formarea
studenţilor în spiritul ideilor de protecţie a mediului şi respectul şi dragostea faţă de
natură; Încurajarea unei maniere sistemice de gândire şi abordare a relaţiilor din
sfera biologului; Stimularea studentului pentru a cunoaşte şi folosi în mod
individual şi independent tratatele şi periodicele din vastul domeniu al ecologiei
apărute în limba română şi în limbi de circulaţie internaţională.
B. Conţinutul cursului: Ecologia – ştiinţă fundamentală şi aplicativă. Organizarea
materiei vii şi teoria sistemelor. Mediul înconjurător. Ecologia populaţiei. Biotopul în
spaţiu şi timp. Biocenoza component organic al ecosistemului. Ecosistemul unitate
structurală şi funcţională a ecosferei.
C. Bibliografie minimala: 1.Berca,M. – Ecologie generală şi protecţia mediului,
Editura Ceres, Bucureşti, 2000. 2.Bodnariuc, N.; Vadineanu, A.; - Ecologie, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982. 3.Cristea,V. – Fitosociologie şi vegetaţia
32

României, Note de curs, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj Napoca, 1993. 4.Duţu,M.


– Ecologie, filozofia naturală a vieţii, Editura Economică, Bucureşti, 1999.
5.Ionescu,Al. – Ecologia – Ştiinţa ecosistemelor, Bucureşti, 1993. 6.Marton,Al. –
Ecologie generală, curs, Universitatea Tehnică Timişoara, 1995. 7.Marton, Al. –
Ecotoxicologia – la sfârşit şi început de mileniu, Editura Sees Hipparion, Cluj
Napoca, 1999. 8.Muntean, L.; Ştirban, M. – Ecologie şi protecţia mediului, Editura
Dacia, Cluj Napoca, 1995.
D. Modul de examinare:Verificarea cunoştinţelor se va face prin susţinerea unui
colocviu (2/3 din notă). O treime din notă o va reprezenta nota obţinută prin
susţinerea unui referat din tematica de la lucrările practice.

UAV.2.L.4.3.04.O.25 ELEMENTE DE TRANSFER DE MASĂ ŞI ENERGIE – 5 p.c.


Domeniu/Specializări: BI, sem II 3C, 2L,
Titular disciplină: Prof.dr.ing. Ivan Elisabeta
A. Obiectivul disciplinei: Disciplina " ELEMENTE DE TRANSFER DE MASĂ ŞI
ENERGIE " face parte din cadrul disciplinelor fundamentale în cadrul specializării,
având o importanţă deosebită pentru formarea inginerului in biotehnologii.
Cunoştinţele de fenomene de transfer sunt indispensabile specialistului din
industria biotehnologiilor atât din punct de vedere al formarii generale tehnice, cât
şi al formarii de stricta specialitate. Obiectul de studiu al disciplinei, pune accentul
pe aspectele teoretice si aplicative referitoare la procesele de transfer de impuls,
transfer de caldura si de masa, precum si interpretarea fenomenelor, dezvaluirea
legaturilor dintre ele. Deasemenea, cunostintele care fac obiectul acestei discipline
vor fi utilizate unele direct de catre viitorul specialist, altele vor sta la baza
asimilarii de cunostinte la disciplinele de specialitate care se predau in anii
superiori.
B. Conţinutul cursului: 1.Similitudine, analiza dimensionala si modelare
experimentala; Deducerea criteriilor de similitudine din ecuatii diferentiale.
Deducerea criteriilor de similitudine prin analiza dimensionala. Modelarea pe baza
conceptului de regim sau proces determinat. 2. Procese. Regimuri. Terminologie.
Mijloace grafice de calcul. Fluide. 3. Bilanturi si aplicarea lor. Bilant de materiale,
energetic, termic, forma de exprimare si întocmiri. Aplicatii, verificarea analitica si
grafica a bilantului de materiale. Diagrama Sankej. 4. Statica fluidelor. Forte care
actioneaza intr-un fluid. Presiunea statica. Ecuatiile diferentiale ale echilibrului hi-
drostatic în camp gravitational. Aplicatii ale ecuatiilor echilibrului hidrostatic. 5.
Dinamica fluidelor (transferul de impuls). Comportarea reologica a fluidelor. Fluide
vâscoase newtoniene. Fluide vâscoase nenewtoniene. Corpuri cu proprietati
multiple. Corpuri vascoelastice. Regimuri de curgere. Ecuatii de conservare în
curgerea izoterma, (Ecuatia de continuitate. Ecuatia diferentiala a continuitatii,
Ecuatia de continuitate pentru sisteme macroscopice). Ecuatiile conservarii
impulsului. Aplicatii ale ecuatiei lui Bernoulli. Fenomenologia curgerii. Curgerea
turbulenta. Stratul limita hidrodinamic. Curgerea in film subtire. Transfer de impuls
interfazic. Rezistentele hidrodinamice la curgerea în conducte. 6. Transferul de
caldura. Mecanismele transferului de caldura Marimi caracteristice în transferul de
caldura. Transfer de caldura prin conductivitate. Transferul de caldura prin
convectie. Transfer de caldura prin radiatie. Transferul global de caldura in regim
stationar. Transferul global de caldura in regim nestationar . Izolatie termica. 7.
Transferul de masă. Mărimi şi notiuni caracteristice în transferul de masa. Echilibrul
termodinamic între fazele unui sistem multicornponent. Cinetica transferului de
masa intr-o singura faza. Transferul de masa interfazic. Mecanismul transferului de
masa interfazic. Transfer de masa global. Coeficientii globali de transfer de masa.
Analogia si intensificarea fenomenelor de transfer.
C. Bibliografie minimala: 1. E. Ivan, Oniţă N., Fenomene de transfer, Ed Mediagraf,
Arad, 2002; 2.E. Ivan, Ş. Kormendi, N. Oniţă, Indrumător de laborator -
Fenomene de transfer, operaţii şi aparate în industria alimentară, Ed Mirton,
Timişoara, 1999; 3.Bratu, E. A., Operatii unitare în ingineria chimica, vol. I, II, III,
Ed Tehnica Bucuresti 1984, 1985. 4. Tudose, R.Z. si colab., Procese si operatii în
industria chimica, Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti, 1977; 5. Tudose, R.Z. si
colab., Reologia compusilor moleculari, Ed Tehnica, Bucuresti, 1982.
33

D. Modul de examinare: Verificarea cunoştinţelor la disciplina ELEMENTE DE


TRANSFER DE MASĂ ŞI ENERGIE se face prin examen scris şi oral. Biletul de
examen conţine trei subiecte, două subiecte de teorie şi o problemă cu caracter
generalizator. Pentru fiecare subiect studentul trebuie să obţină notă de minim cinci
în urma lucrării scrise sau a examinării orale. Nota finală constituie media
aritmetică a celor trei note obţinute. Pregătirea studenţilor pentru examinare se
face prin rezolvarea unor subiecte şi probleme specifice materiei parcurse în timpul
semestrului şi în cadrul consultaţiilor din zilele premergătoare verificării. Verificarea
vizează atât informaţia acumulată de student cât şi capacitatea de utilizare a
acestei informaţii. Modul de punctare este anunţat odată cu subiectele.

UAV.2.L.4.3.03.A.31 NOŢIUNI DE PROTECŢIA MEDIULUI – 3 credite


Domeniu/Specializări: Ştiinţe Aplicate, BI, an II, sem. I, 2C, 1L
Titular curs: Ş.l. dr. Dorina Chambre
A. Obiectivul disciplinei: familiarizarea studenţilor cu aspectele legate de
problematica protecţiei mediului furnizând informaţii referitoare la sursele de
poluare şi poluanţii specifici celor trei factori de mediu precum si informaţii legate
de metodele de evitare a poluării şi de depoluare.
B. Conţinutul cursului: Introducere în problematica protecţiei mediului; Surse de
poluare a mediului; Poluarea aerului atmosferic. Prevenirea şi combaterea ei;
Poluarea apelor. Prevenirea şi combaterea ei; Poluarea solului. Prevenirea şi
combaterea ei; Alimentele si sanatatea umana; Organizarea protecţiei mediului în
România.
C. Bibliografie minimală: Chambre, D., Notiuni de protectia mediului, Ed.
Univ.A.Vlaicu, Arad, 2005; Puşcaş, E., Stănescu, M.D., Fogoroşi, M., Dalea,V.,
Dezvoltarea durabilă prin protecţia mediului şi biotehnologii textile,
Ed.”Univ.A.Vlaicu”Arad, 2003; Colecţia de Legi şi STAS pentru protecţia mediului si
consumatorului în România
D. Dicipline anterioare necesare: Chimia din liceu
E. Modul de evaluare: Pentru examinare materia predată la curs va fi împărţită în 5
părţi iar din fiecare parte studentul va trata un subiect. Diciplina se consideră
promovată dacă studentul reuşeşte să obţină pe fiecare subiect minim nota 5.
Participarea la examimare este condiţionată de promovarea cu minim nota 5 a
lucrărilor de laborator.

UAV.2.L.4.3.04.A.27 CHIMIE COLOIDALĂ – 3 credite


Domeniu/Specializări: Ştiinţe Aplicate, Biotehnologii Industriale, an II, sem. II, 2C, 1L
Departamentul: Ştiinţe Chimice şi Biologice
A. Obiectivul disciplinei: completarea viziunii viitorului inginer din domeniul
biotehnologiilor asupra proceselor tehnologice cu noţiuni noi privind
chimia la suprafeţele interfazice şi chimie coloidală.
B. Conţinutul cursului: Clasificarea sistemelor disperse. Caracteristici generale.
Analiza dispersă; Fenomene cinetico-moleculare în sistemele disperse; Sisteme
ultramicroeterogene. Soluri; Sisteme microeteroogene (emulsii, spume,
aerosoluri); Coloizi de asociaţie. Sisteme coloidale structurate; Fenomene electrice
în sisteme coloidale; Fenomene optice în sisteme coloidale; Elemente de reologie a
sistemelor coloidale.
C. Bibliografie minimală: Cornelia Idiţoiu, Chimie fizică şi coloidală, vol. II, Editura
„Aurel Vlaicu”, Arad, 2002; Cornelia Idiţoiu, Dorina Chambree, Maria-Raluca Szabo,
Chimie fizică generală experimentală, Editura Universităţii „Aurel Vlaicu”, Arad,
2002
D. Dicipline anterioare necesare: Chimie fizică generală
E. Modul de evaluare: Nota activitate laborator: 33%, Examen final scris: 67%.

UAV.2.L.4.3.03.O.13 si UAV.2.L.4.3.04.O.13 LIMBA FRANCEZĂ – 2 + 2 p.c.


34

Domeniu/Specializări: BI, sem I: 2S, sem II: 2S


Titular disciplină: lector Lupe Marta
A. Obiectivul disciplinei: Consolidarea deprinderilor de limbă corecte (înţelegere
după auz, vorbire, citire, scriere). Achiziţionarea unui lexic specializat
(achiziţionarea şi organizarea informaţiei manageriale, balanţa financiar-contabilă
şi analiza ei) necesar consultării bibliografiei de specialitate în limba franceză
B. Conţinutul cursului Jeanne se marie. Perfectul compus. Locul adverbului. Allons
aux emplettes. Acordul participiului trecut fără auxiliar.Pour l'anniversaire du
mariage. Acordul participiului trecut conjugat cu auxiliarul "avoir".Quel pain
acheter? Mai mult ca perfectul. Exerciţii.Preparez vos passeport, s'il vous plait.
Pronumele adverbial "Y".Les epices. Pronumele neutru "le". Exerciţii.La Tour Effel et
la France. Exerciţii.Catherine est malade. Verbe conjugate cu "etre". Exerciţii. Les
Monasteres de la Moldavie. Exerciţii.Dans une confiserie. Concordanţa timpurilor la
indicativ (I). Exerciţii.La nature en peril. Concordanţa timpurilor la indicativ (II).
Exerciţii.Je fais la cuisine chez moi. Concordanţa timpurilor la indicativ (III).
Exerciţii.Dans une Coucherie. Exerciţii.Une fabrique de conserves. Exercices.
C. Bibliografie minimală: 1.M. Saraş, M. Ştefănescu, Curs practic de limba
franceză ; 2.J.Coustillon, G.D. de Selins, Methode de francais
D. Modul de evaluare: Evaluarea cunoştinţelor va lua în considerare: colocviu 80%,
activitatea la seminar 10%, rezultatul testelor pe parcursul semestrului 5%,
prezenţa la seminar 5%.

UAV.2.L.4.3.03.O.14 si UAV.2.L.4.3.04.O.14 EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT – 2 + 2


p.c.
Domeniu/Specializări: CEPA, sem I 2S; sem II 2S
Titular disciplină:
A. Obiectivul disciplinei: Creşterea şi menţinerea stării de sănătate a studenţilor
prin practicarea exerciţiilor fizice şi sportului şi iniţierea în realizarea autocontrolului
condiţiei fizice ; Formarea capacităţii de practicare independentă a exerciţiilor
fizice şi sportului;
B. Conţinutul cursului: 1.Obiectul şi obiectivele educaţiei fizice şi sportului.
Exerciţiul fizic – factor al medicinii preventive. Teste motrice. Verificarea motricităţii
generale prin teste standard. 2.Ţinuta corporală : exerciţii de ţinută corporală sub
îndrumarea profesorului sau individual, sub forma încălzirii la fiecare lecţie.
3.Perfecţionarea îndemnării şi a capacităţii de efort prin practicarea unor ramuri de
sport opţionale : baschet, fotbal, volei, aerobic, badminton, înot, culturism.
4.Iniţierea în tehnici de recuperare fizică; exerciţii compensatorii, odihnă activă.
5.Educaţia fizică: noţiuni de regulament a celor mai mediatizate ramuri de sport.
Perfecţionarea îndemânării şi capacităţii de efort prin ramuri sportive: fotbal,
baschet, volei, badminton, tenis de masă, înot, culturism. 6.Iniţierea în tehnici de
recuperare fizică; ex. compensatorii, odihnă activă, masaj corporal, presopunctura.
C. Bibliografie minimală: 1.Baroga, L., Culturism, Ed. Cons. Naţ. Ed. Fizică şi Sport,
1969; 2.Cârstea, G., Teoria educaţiei fizice şi sportului, ANEFS, 1993; 3.Mureşan,
C., Educaţia fizică pentru studente – I.P.T., 1980; 4.Nicu, A., Antrenamentul
sportiv modern, 1991 ;
D. Modul de evaluare: teste de verificare

ANUL III BI

UAV.2.L.4.3.05.O.37 OPERAŢII UNITARE ÎN BIOTEHNOLOGII – 5 + 4 p.c.


Domeniu/Specializări: Stiinte aplicate, BI, an III, sem. I, 2C, 3L; sem II: 2C,m 1L, 1P.
Titular curs: Conf. dr. ing. Pancan Bujor
A. Obiectivele disciplinei: Disciplina OPERAŢII UNITARE ÎN BIOTEHNOLOGII, se
adreseaza studentilor din anii III de studii si este o disciplina fundamentala in
cadrul pregătirii viitorilor ingineri. Cursul analizeaza operaţiile principale si
instalaţiile sau utilajele cu ajutorul carora se pot realiza acestea, cu aplicare in
biotehnologiile industriale.
35

B. Conţinutul disciplinei: Cap. I Obiectul disciplinei. Domeniul si caracteristicile


industriei alimentare. Desfasurarea unui proces tehnologic. Clasificarea operatiilor
tip. Cap.II Operatii hidrodinamice. Amestecarea. Factorii care caracterizeaza
procesul de amestecare, eficacitatea amestecarii. Amestecatoare fara elemente
mobile. Amestecatoare cu brate (mecanice). Modelarea si alegerea
amestecatoarelor. Cap. III Sedimentarea. Factorii care influenteaza procesul de
sedimentare. Calculul vitezei si diametrul limita. Sedimentarea dirijata. Influenta
miscarii fluidelor asupra sedimentarii. Realizarea sedimentarii in diferite sisteme
( solid - lichid; lichid - lichid; solid - gaz ). Aparate pentru sedimentarea dirijata in
sistem solid - gaz. Cap. IV Filtrarea. Factorii care influenteaza filtrarea.
C. Bibliografie: 1.E. Ivan, I. Craiu, N. Oniţă – Operaţii şi aparate în industria
alimentară, Ed Mirton, Timişoara, 2003; 2.E. Ivan, Ş. Kormendi, N. Oniţă –
Indrumător de laborator - Fenomene de transfer, operaţii şi aparate în industria
alimentară, Ed Mirton, Timişoara, 1999; 3.Bratu, E. A. - Operatii unitare in
ingineria chimica - Vol I, II, III, Ed Tehnica Bucuresti, 1984 - 1985. 4.Răsenescu, I.
- Operatii si utilaje in industria alimentara. Vol I - II , Ed Tehnica Bucuresti, 1971.
5.Tudose, R. Z. si colab. - Procese, operatii si utilaje in industria chimica, Ed
Didactica si Pedagogica Bucuresti, 1977.6.Floarea, O., Jinescu, S. - Procese
intensive in operatiile unitare de transfer, Ed Tehnica Bucuresti, 1966.7.Jascanu,
R., Teodorescu, L., - Operatii si utilaje in industria alimentara, Vol I - II,
Universitatea Galati, 1984.8.Gropsianu, Z., Kohn, D., Medeleanu, M., - Fenomene
de transfer si utilaje, Vol I - II, Universitatea Tehnica Timisoara, 1979
D. Modalităţi şi cerinţe de examinare: Verificarea cunoştinţelor la disciplina
OPERAŢII UNITARE ÎN BIOTEHNOLOGII se face prin examen scris şi oral. Biletul de
examen conţine trei subiecte, două subiecte de teorie şi o problemă cu caracter
generalizator. Pentru fiecare subiect studentul trebuie să obţină notă de minim
cinci în urma lucrării scrise sau a examinării orale. Nota finală constituie media
aritmetică a celor trei note obţinute. Pregătirea studenţilor pentru examinare se
face prin rezolvarea unor subiecte şi probleme specifice materiei parcurse în timpul
semestrului şi în cadrul consultaţiilor din zilele premergătoare verificării. Verificarea
vizează atât informaţia acumulată de student cât şi capacitatea de utilizare a
acestei informaţii. Modul de punctare este anunţat odată cu subiectele.

UAV.2.L.4.3.05.O.38 NOTIUNI GENERALE DE TEHNOLOGII ALIMENTARE –3+5


Domeniu/Specializări: BI, semI 2C, 2L, sem II 2C, 2L
Titular disciplină: Ş.l. ing. Dicu Anca Mihaela
A. Obiectivul disciplinei Cursul le dă studenţilor posibilitatea de a fi familiarizaţi cu
procese tehnologice diferite, cu bazele fizico-chimice, biochimice şi microbiologice
ale acestora precum şi cu modificările pe care le suportă din punct de vedere
nutriţional produsele alimentare în funcţie de parametrii ce se respectă în diferite
operaţii de prelucrare.
B. Conţinutul cursului Prezentarea generală a produselor alimentare pe ramuri şi
subramuri şi a metodelor de conservare. Valoarea alimentară şi calitatea
produselor alimentare.Conservarea prin frig (refrigerare şi congelare) a produselor
alimentare.Conservarea prin tratamentul termic a produselor
alimentare.Conservarea produselor alimentare prin reducerea
umidităţii.Conservarea cu zahăr.Conservarea prin sărare; conservarea prin
afumare.Conservarea prin acidifiere; conservarea cu antiseptici. Procesarea cu
microunde în industria alimentară.Conservarea cu radiaţii ultraviolete, cu radiaţii
ionizante.Tehnologia cărnii şi a preparatelor din carne.Peşte şi preparate din
peşte.Tehnologia laptelui şi a produselor lactate.Tehnologia morăritului.Tehnologia
produselor de panificaţie.Obţinerea amidonului şi a produselor derivate.Tehnologia
zahărului.Tehnologia fabricării produselor zaharoase.Tehnologia uleiului. Fabricarea
margarinei.Tehnologia vinului.Tehnologia malţului şi a berii.Tehnologia spirtului şi
drojdiei.Tehnologia tutunului.Apa în industria alimentară
C. Bibliografie minimală Banu C. ş.a. 1998-1999 – Manualul inginerului de industrie
alimentară, vol. I şi II, Ed. Tehnică, Bucureşti. Banu C. ş.a. 2004 – Principiile
conservării produselor alimentare, Ed. Agir, Bucureşti. Bordei, D. ş.a., 2000–
36

Ştiinţa şi tehnologia panificaţiei, Ed. AGIR, Bucureşti. Craiu Claudia, 2003 –


Conservarea produselor alimentare. Ed. Univ. „Aurel Vlaicu”, Arad
D. Modul de evaluare: examen scris şi oral

UAV.2.L.4.3.05.O.39 ENZIMOLOGIE GENERALĂ – 5 credite


Domeniu/Specializări: Stiinte aplicate, BI, an III, sem. I, 3C, 2L
Titular curs: Prof.univ.dr.ing. Cornelia Iditoiu
A. Obiectivul disciplinei : Extinderea şi adâncirea cunoştinţelor despre enzime
privind: structura şi proprietăţile lor, modul de obţinere, izolare, purificare, cinetica
reacţiilor enzimatice, mecanismul de acţiune şi regllare a reacţiilor biochimice
metabolice precum şi principiile aplicării enzimelor în industria alimentară.
B. Conţinutul cursului: Noţiuni generale despre enzime; Cofactori enzimatici:
coenzime, grupări prostetice, alţi compuşi organici, ioni metalici, asocieri
apoenzimă-cofactor; Teoria catalizei enzimatice: centrul activ, factori responsabili
de eficienţa activităţii catalitice a enzimelor; Cinetica recaţiilor catalizate de
enzime; Analiza enzimatică; Tehnici utilizate în enzimologie: obţinerea extractelor
enzimatice, purificarea enzimelor, metode de imobilizare a enzimelor; Utilizarea
enzimelor (individuale) în industria alimentara
C. Bibliografie minimală: Whitaker J.R. – Principles of Enzymology for the Foods
Sciences, Marcel Dekker Inc., N.Y. Basel, Hong Kong, 1994; Naz S. – Enzymes and
Food, Oxford University Press, London, 2002; Georgescu L.A. – Enzimologie
generala, Editura Academica, Galati, 2003;
D. Dicipline anterioare necesare: Chimie generală, Chimie fizică şi chimie coloidală,
Biochimie
E. Modul de evaluare: Nota activitate laborator: 30%, Referat: 20%, Examen final
scris/oral: 50%.

UAV.2.L.4.3.06.O.40 ADITIVI DE BIOSINTEZĂ – 3 credite


Domeniu/Specializări: Ştiinţe Aplicate, Biotehnologii Industriale, an III, sem. II, 2C, 2S
Titular curs: Ş.l. Raluca Szabo
Departamentul: Ştiinţe Chimice şi Biologice
A. Obiectivul disciplinei: însuşirea de cunoştinţe despre aditivi, privind legislaţia în
domeniu, clasificarea lor, descrierea, modul de testare în vederea stabilirii dozelor
admise, efectele folosirii în industria alimentară, cu accent asupra aditivilor produsi
prin biosinteza.
B. Conţinutul cursului: Stările de agregare ale materiei: Definirea aditivilor,
clasificare, condiţii de folosire în industria alimentară; Coloranţi; Conservanţi;
Antioxidanţi; Agenţi cu acţiune de chelare, tamponare, stabilizare, întărire,
creştere, umidificare. Acizi; Emulgatori; Arome, aromatizanţi, potenţiatori de
arome; Hidrocoloizi. Clasificare. Gume; Hidrocoloizi. Amidonul şi derivaţi. Extracte
proteice; Substanţe pentru tratamentul de suprafaţă al produselor alimentare,
pentru albire, limpezire şi stabilizare; Îndulcitori; Substanţe pentru realizarea
culorii cărnii sărate. Substanţe formatoare de spumă, de stabilizare a spumei, de
control a spumării şi substanţe antispumante; Imitaţii de grăsime. Fibre
alimentare; Substanţe pentru maturizarea făinii de grâu şi condiţionarea aluatului.
Substanţe pentru nutriţia drojdiilor de panificaţie.
C. Bibliografie minimală: 1.Banu C. (coordonator), Aditivi şi ingrediente pentru
industria alimentară, Ed. Tehnică, Bucureşti, 2000; 2.Marius Safta, Super-
antioxidanţii naturali în alimentaţie şi medicină, Ed. Sudura, Timişoara, 2002;
3.G.M. Costin, Rodica Segal (editori), Alimente funcţionale. Alimentele şi sănătatea,
Ed. Academica, 1999
D. Dicipline anterioare necesare: Chimie
E. Modul de evaluare: Nota referat in domeniu: 33%, Verificare finala scrisa: 67%.

UAV.2.L.4.3.05.O.41 PROCESE ŞI UTILAJE ÎN BIOTEHNOLOGII – 3 + 3 p.c.


Domeniu/Specializări: BI, an III, Sem. I: 1C, 1S; sem.II: 2C, 1P
37

Titular curs: Ş.l. ing. Ursachi Claudiu


Obiectivele disciplinei: Disciplina PROCESE ŞI UTILAJE ÎN BIOTEHNOLOGII, se
adreseaza studentilor din anii III de studii si este o disciplina fundamentala in cadrul
pregătirii viitorilor ingineri. Cursul analizeaza procesele principale si utilajele cu ajutorul
carora se pot realiza acestea, cu aplicare in biotehnologiile industriale.Obiectul de studiu al
disciplinei, pune accentul pe aspectele teoretice si aplicative referitoare la procesele
biotehnologice, precum si interpretarea fenomenelor şi dezvaluirea legaturilor dintre ele.
Deasemenea, cunostintele care fac obiectul acestei discipline vor fi utilizate unele direct
de către viitorul specialist, altele vor sta la baza asimilarii de cunostinte la disciplinele de
specialitate care se predau in anii superiori.
Conţinutul disciplinei: Materiale pentru construcţia utilajelor biotehnologice. Utilaje
pentru transportul materialelor lichide. Utilaje pentru transportul materialelor solide.
Utilaje pentru spălarea materiilor prime. Utilaje pentru curăţirea materiilor prime Utilaje
pentru mărunţirea materialelor solide. Utilaje şi instalaţii pentru sterilizarea mediilor de
biosinteză. Utilaje şi instalaţii pentru sterilizarea produselor ambalate. Utilaje şi instalaţii
pentru fermentare. Bioreactoare cu amestecare mecanică. Bioreactoare pneumatice şi
hidraulice. Bioreactoare cu membrană. Bioreactoare pentru fermentare în stare solidă.
Utilaje şi instalaţii pentru bioprocesare şi purificare. Utilaje şi instalaţii pentru separarea
S-L. Filtre. Centrifuge. Utilaje şi instalaţii pentru extracţia cu solvenţi. Utilaje şi instalaţii
pentru purificarea produselor de biosinteză. Utilaje şi instalaţii pentru schimb ionic. Utilaje
şi instalaţii pentru concentrare şi evaporare. Utilaje şi instalaţii pentru uscare. Uscătoare
convective şi conductive. Uscătoare radiante şi prin liofilizare. Curăţirea şi dezinfecţia în
biotehnologie.
6. Modul de examinare: Verificarea cunoştinţelor la disciplina PROCESE ŞI UTILAJE ÎN
BIOTEHNOLOGII se face prin examen scris şi oral. Biletul de examen conţine trei
subiecte, două subiecte de teorie şi o problemă cu caracter generalizator. Pentru fiecare
subiect studentul trebuie să obţină notă de minim cinci în urma lucrării scrise sau a
examinării orale. Nota finală constituie media aritmetică a celor trei note obţinute.
Pregătirea studenţilor pentru examinare se face prin rezolvarea unor subiecte şi probleme
specifice materiei parcurse în timpul semestrului şi în cadrul consultaţiilor din zilele
premergătoare verificării. Verificarea vizează atât informaţia acumulată de student cât şi
capacitatea de utilizare a acestei informaţii. Modul de punctare este anunţat odată cu
subiectele.
Bibliografie: Răsenescu, I. - Operatii si utilaje in industria alimentara. Vol I - II , Editura
Tehnica Bucuresti, 1971.Tudose, R. Z. si colab. - Procese, operatii si utilaje in industria
chimica, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti, 1977.Floarea, O., Jinescu, S. - Procese
intensive in operatiile unitare de transfer, Editura Tehnica Bucuresti, 1966.Jascanu, R.,
Teodorescu, L., - Operatii si utilaje in industria alimentara, Vol I - II, Universitatea Galati,
1984.Gropsianu, Z., Kohn, D., Medeleanu, M., - Fenomene de transfer si utilaje, Vol I - II,
Universitatea Tehnica Timisoara, 1979 Pavlov, K. P. Si colab. - Procese si aparate in
ingineria chimica, Exercitii si probleme, Editura Tehnica Bucuresti, 1981.

UAV. 2.L.4.3.05.A.42 TEHNICA FRIGULUI ŞI CLIMATIZĂRI - 2+1 p.c.


Domeniu/Specializări: Ştiinţe Aplicate /Biotehnologii, sem.5: 2C,1P
Titulari curs : Conf.dr.ing. Pancan Bujor
A. Obiectivul disciplinei : Curs care urmăreste pregătirea viitorilor ingineri pentru
ocuparea unor posturi în industrie.
B. Conţinutul cursului : 1. Obiectivul cursului. Noţiuni fundamentale şi terminologie
privind obţinerea temperaturii scăzute.; 2. Bazele teoretice ale principalelor tehnologii
de obţinere a frigului. 3. Procedee de obţinere a frigului artificial. 4. Instalaţii de
producerea frigului cu compresie mecanică de vapori în două trepte.; 5. Refrigerarea
cu aer răcit. Refrigerarea cu gheaţă. Congelarea. 6. Materiale izolatoare folosite în
industria frigului şi metode de calcul ale izolaţiei termice; 7. Uleiuri frigorifice şi agenţi
frigorifici. 8. Compresoare folosite în instalaţiile frigorifice comerciale. 9. Schimbătoare
de căldură. Vaporizatoare . Condensatoare Automatizarea instalaţiilor frigorifice. Utilaje
frigorifice comerciale; 11. Aer umed 13. Transformări simple ale aerului umed; 14.
Radiatoare. 15. Baterii de încălzire şi răcire. 16. Camere de umidificare. 17.
Condiţionarea aerului . Bibliografie minimală : 1.I.Tofan, Climatizări în industria
38

alimentară, Ed Univ. Dunărea de Jos Galaţi, 1993; 2.I.Niculescu şi Duta, Instalaţii de


ventilare şi climatizare E.D.P. Bucureşti 1982; 3.I. Săvulescu, Instalaţii de încălzire şi
ventilare vol. II Ed. Tehnică Bucureşti 1985; 4.Chiriac, Instalaţii frigorifice E.D.P.
Bucureşti 1975; 5.N.Purice, N. Honciuc, Exploatarea şi întreţinerea utilajelor frigorifice
comerciale, Ed. Tehnică Bucureşti;
C. Discipline anterioare necesare : Fenomene de tranfer studiate în anul II
D. Modul de evaluare: 1.Examen parţial scris – 50% ; 2.Examen final, scris şi oral -
50%; 3.Notă proiect – 100%

UAV.2.L.4.3.06.A.49 BIOINGINERIE ECOLOGICA – 3 p.c.


Domeniu/Specializări: Biotehnologii Industriale, sem. 2, 2C, 1S
Titular curs: conf. dr. ing. Ciutina V.,
A. Obiectivele disciplinei: Prin prezentul curs se urmăreşte prezentarea unui dintre cele
mai interesante domenii ale activităţii umane care va marca deceniile următoare:
bioingineria şi biotehnologia ecologică, complex transdisciplinar ce interconectează
ştiinţele vieţii cu cele mai perfecţionate tehnologii create de inteligenţa umană.
B. Conţinutul cursului: 1. Introducere, obiect de studiu, înrudire cu alte ştiinţe, 2.
Recombinările genetice şi domeniile de aplicare, 3.Analiza sistemică – metoda de
studiu în biotehnologie , 4.Bioreactoare utilizate în bioindustrie , 5. Producerea
ecologică a alimentelor cu ajutorul microorganismelor , 6. Bioingineriile ecologice şi
creşterea productivităţii plantelor, 7. Conversia deşeurilor şi a subproduselor rezultate
din activitatea umană cu ajutorul microorganismelor, 8. Producerea energiei cu
ajutorul microorganismelor – bioenergia, 9. Dezvoltarea bioindustriei, noi perspective
C. Bibliografie minimală: 1.Cachiţă-Cosma, D. şi colab.,2004, Tratat de Biotehnologie
Vegetală vol. I., Ed. Dacia, Cluj-Napoca 2.Cîmpeanu., B., C-tin 2003, Bazele
biotehnologiilor vinicole,Ed. Sintec, Craiova, 3.Nicu, M., M., Duţă, Mihaela 1992, Bazele
teoretice ale Bioinginerieişi Biotehnologiei, Ed. Garamond, Cluj-Napoca, 5.Nicu, M., M.,
Opriţa, N.,1979, Biotehnologie, Ed. Didacticăşi Pedagogică, Bucureşti, 6.Raicu, P. şi
colab 1990, Biotehnologii moderne, Ed. Tehnică, Bucureşti, 7.Sasson, A.,1988,
Biotehnologiile: Sfidare şi Promisiuni, Ed. Tehnică, Bucureşti
D. Disciplinele anterioare necesare: Biologie celulară, Ecologie,
E. Modul de evaluare: 1. Examen scris – 75%; 2 Prezenţă curs şi seminar – 25% (5%
curs şi 20% seminar).

UAV.2.L.4.3.05.A.44 PRINCIPIILE NUTRIŢIEI UMANE I -3 p.c.


Domeniu/Specializări: BI, sem.1 2C, 1S
Titulari curs :Ş.l.dr.ing Radu Dana.
A. Obiectivul disciplinei : Curs fundamental care ofera studenţilor principiile de
bază ale unei alimentaţii echilibrate şi sănătoase.
B. Conţinutul cursului : 1. Bazele alimentaţiei; noţiuni introductive; 2. Fiziologia
alimentaţiei; 3. Necesarul de energie; 4. Substanţele nutritive şi rolul lor în
alimentaţie; 5. Substanţe antinutritive naturale; 6. Valoarea nutritivă a alimentelor;
7. Influenţa prelucrărilor tehnologice asupra valorii nutritive a alimentelor; 8.
Procedee de mărire a valorii nutritive a alimentelor;
C. Bibliografie minimală : Segal, R. - Bazele alimentatiei, - Univ. Galati, 1978;
Mincu, I. s.a. - Orientari actuale în nutritie, Ed. Medicala, 1989; Segal, R. -
Valoarea nutritiva a produselor agroalimentare, Ed. Ceres, 1982;
D. Discipline anterioare necesare : Biochimie an II
E. Modul de evaluare: 1. Prezenţa la curs 10%, 2. Activitate la seminar 10%; 3.
Întocmirea referatelor cu raţii alimentare 40%; 4. Examen final scris şi oral 40%

ANUL IV BI

UAV.2.L.4.3.07.O.55 BIOTEHNOLOGII IN INDUSTRIA ALIMENTARA – 4+3 p.c.


Domeniu/Specializări: BI, sem.1: 2C, 2L, sem.2: 2C, 1L
Titulari curs: Prof.dr.ing. Boeriu Carmen
39

A. Obiectivul disciplinei : Integrarea şi extinderea cunoştinţelor asupra micro-


organismelor şi proprietăţile lor în procesele fermentative, asupra modificării
substratului şi a enzimelor implicate în procesele de transformare. Acumularea
de cunoştinţe asupra unor procese fermentative relevante pentru industria
alimentară precum şi asupra efectului parametrilor de proces. Acumularea de
cunostinţe şi experienţă practică în fermentaţii şi analiza intermdiarilor şi
produşilor.
B. Conţinutul cursului: 1. Noţiuni generale despre procesele fermentative; Tipuri
de procese fermentative, Etapele procesului de fermentaţie, Microorganisme
utilizate în procesele de fermentaţie; Selectarea şi ameliorarea
microorganismelor, Medii de cultură: compoziţie, sterilizare; Fermentaţia: fazele
procesului şi factori care influenţează desfăşurarea proceselor fermentative
industriale; Separarea şi purificarea produselor de fermentaţie 2. Tehnologia
fabricării alcolului etilic de fermentaţie; Materii prime pentru fabricarea
etanolului. Zaharificarea materiilor prime polizaharidice, Enzime în procesul de
zaharificare a amidonului, Hidroliza celulozei. Celulaze; Fermentaţia alcoolică;
Procedee tehnologice de fermentaţie alcoolică, Obţinerea etanolului din mediile
de fermentaţie, Produse secundare rezultate în fermentaţia alcoolică şi
valorificarea lor, Utilizările alcoolului etilic de fermentaţie; 3. Tehnologia vinului,
Tehnologia prelucrării strugurilor şi obţinerea mustului, Compoziţia chimică a
mustului, Microorganisme şi biocatalizatori utilizaţi în industria mustului şi
vinului, Antiseptici şi antioxidanţi utilizaţi în industria vinului, Maceraţia şi
fermentaţia, Compoziţia chimică a vinului, Evoluţia şi fazele de dezvoltare ale
vinului, Tehnologia obţinerii unor vinuri speciale, Tehnologia obţinerii distilatelor
din vin, Valorificarea produselor vinicole secundare; 4.Tehnologia berii; Materii
prime, Principalele etape ale tehnologiei fabricării berii, Obţinerea malţului,
Obţinerea mustului de bere; Enzime exogene pentru obţinerea mustului de
bere; Fierberea şi fermentaţia mustului de bere; Drojdii utilizate la fermentaţia
berii; Tehnologii de obţinere a berilor fără alcool sau cu conţinut redus de
alcool; 5. Tehnologia fabricării produselor lactate fermentate; Compoziţia
laptelui; Principalele transformări fermentative ale componenetelor laptelui;
Fabricarea produselor lactate fermentate acide; Tratamente termice de
stabilizare a laptelui; Culturi starter de bacterii lactice; Mecanismul biochimic al
dezvoltării culturilor lactice şi formării aromelor; Tehnologia fabricării iaurtului;
Tehnologia fabricării smîntînii fermentate; Tehnologia fabricării de lapte bătut şi
sana; Tehnologia fabricării brînzeturilor.
C. Bibliografie minimală: 1.M. Moo-Young, Comprehensive Biotechnology, vol. I-
III, Pergamon Press, Oxford, 1995; 2.P.F. Stanburry, A. Whitaker, Prinicples of
Fermentation Technology, Pergamon Press, Oxford, 1993; 3.G. Zarnea, G.
Mencinicopschi, S. Brăgărea, Bioingineria Preparatelor Enzimatice Microbiene,
Ed. Tehnică, Bucureşti, 1980; 4.C. Banu (Coordonator), Biotehnologii în
Industria Alimentară, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1987; 5. G. Mencinicopschi, I.
Kathrein, V. Teodoru, Biotehnologii în Prelucrarea Produselor Agroalimentare,
Ed. Ceres, Bucureşti, 1987.
D. Discipline anterioare necesare : Biochimie, Microbiologie generala si
aplicata.
E. Modul de evaluare: Examinarea prin lucrări scrise, examinare orală, testarea
cunoştinţelor folosite în cadrul lucrărilor de laborator, raportarea rezultatelor
experimentale. Nota finala se va baza pe doua teste de teorie „cu cărţile
deschise” pe parcurs (10 %), activitatea practică şi raportarea rezultatelor (30
%) şi examen teoretic scris (60%).

UAV.2.L.4.3.08.O.56 BIOTEHNOLOGIA PREPARATELOR ENZIMATICE – 3 p.c.


Domeniu/Specializări: BI, sem.2: 2C, 1L
Titulari curs: Prof.dr.ing. Boeriu Carmen
A. Obiectivul disciplinei : Integrarea şi extinderea cunoştinţelor asupra enzimelor
industriale, obtinerea şi caracterizarea enzimelor, precum şi aplicarea
biocatalizatorilor în industria alimentară şi în industria chimica. Acumularea de
cunostinţe şi experienţă practică în procese enzimatice
40

B. Conţinutul cursului: 1.Noţiuni generale despre enzime, Nomenclatura, clasificarea


şi codificarea enzimelor, Structura enzimelor, Cofactori, Activitatea şi specificitatea
enzimelor, Factori care afecteaza activitatea catalitică şi stabilitatea enzimelor;
2.Obţinerea enzimelor, Obţinerea enzimelor prin extracţie, Obţinerea enzimelor prin
fermentaţie, Obţinerea enzimelor cu ajutorul micro-organismelor modificate
genetic, Modificarea enzimelor prin inginerie proteinelor; 3.Izolarea, purificarea şi
caracterizarea enzimelor, Prepararea extractelor pentru purificarea proteinelor,
Strategii de purificare, Precipitarea proteinelor, Purificarea cromatografică. Gel-
filtrarea; Cromatografia de schimb ionic; Cromatografia de afinitate, Gel
Electroforeza, Determinarea mase moleculare, marimii si formei proteinelor;
4.Cinetica reacţiilor enzimatice, Rolul enzimelor ca şi catalizatori ai reacţiilor
chimice, Formarea complexului enzimă-substrat; constante de disociere; Cinetica
reacţiilor enzimatice cu un substrat; ecuaţia Michaelis-Menten; semnificaţia
parametrilor cinetici KM şi Vmax; Cinetica reacţiilor enzimatice cu două substrate,
Inhibiţia reacţiilor enzimatice. Inhibiţia ireversibilă; Inhibiţia reversibilă; Inhibiţia de
substrat, Enzime alosterice, Mecanismele catalizei enzimatice, Cataliza cu complexe
multienzimatice; 5. Imobilizarea enzimelor, Consideraţii generale, Suporturi pentru
imobilizarea enzimelor, Imobilizarea prin legare de suport, Imobilizarea prin
înreţelare, Imobilizarea prin incluziune (entrapare), Imobilizarea prin
microîncapsulare, Evaluarea comparativă a tehnicilor de imobilizare, Efectul
imobilizării asupra proprietăţilor enzimelor; 6. Enzime industriale, Aplicarea
enzimelor în industria alimentară, Aplicarea enzimelor în industria chimică (produse
de sinteză fină, polimeri, produse farmaceutice).
C. Bibliografie minimală: 1.Whitaker, J.R. Principles of enzymology for the Food
Science, M. Dekker, New York, 1994; 2.Walsh, G., Headon, D. Protein
Biotechnology, John Wiley&Sons, N. Y., 1994; 3. Uhlig, H. Industrial Enzymes and
their Applications, John Wiley&Sons, N.Y., 1998; 4. Peter, F. Biotransformări
Enzimatice, Ed. Politehnica, Timişoara, 2005; 5. Methods in Enzymology, vol. 182,
1990
D. Discipline anterioare necesare : Biochimie, Enzimologie generală.
E. Modul de evaluare: Examinarea prin lucrări scrise, examinare orală, testarea
cunoştinţelor folosite în cadrul lucrărilor de laborator, raportarea rezultatelor
experimentale. Nota finala se va baza pe un test de teorie (70 %), activitatea
practică şi raportarea rezultatelor (30 %).

UAV.2.L.4.3.07.O.57 Bioreactoare – 4 + 2 + 3 p.c.


Domeniu/Specializări: BI, sem.I 3C, 1S, 2P; sem.II: 2C, 1S.
Titulari curs:Conf.dr.ing. Pancan Bujor
A. Obiectivul disciplinei : Cursul „Bioreactoare” are ca obiectiv principal
asigurarea însuşirii de către studenţi a unui cuantum minim de cunoştinţe
tehnice, strict necesar pentru înţelegerea exploatării industriale a sistemelor
biologice cu scopul producerii unor compuşi utili în industria alimentară,
farmacie şi medicină, folosind fie agenţi biologici, fie unele componente celulare
sau extracelulare. Cursul, are drept scop însuşirea unor noţiuni teoretice legate
de conducerea şi dirijarea optimă a proceselor biochimice, printr-un control
riguros şi continuu în toate etapele fluxului tehnologic.
B. Conţinutul cursului : 1.Procese biotehnologice; Etapele elaborării proceselor
biotehnologice: faza de laborator, faza de staţie pilot; Clasificarea proceselor
biotehnologice. Operaţii tip folosite în realizarea proceselor biotehnologice;
Bilanţ tehnologic. Indicatori tehnico-economici de proces. 2.Controlul analitic al
proceselor biotehnologice. Sterilizarea şi controlul sterilizării în industria
biochimică. Analiza mediului de cultură. Metode analitice pentru determinarea
surselor de carbon, azot şi fosfor. Controlul parametrilor fizici care operează în
procesele de fermentaţie: temperatură, presiune, văscozitate, formarea de
spumă. Controlul parametrilor chimici care influenţează procesele
biotehnologice: pH, rH, conţinut de O2, şi CO2. Reglarea automată a
parametrilor chimici. 3. Tipuri de procese biotehnologice. Bioprocese anaerobe.
Fermentaţia alcoolică. Fermentaţia lactică. Tehnologia de obţinere a acidului
lactic şi a sărurilor sale. 4. Bioprocese aerobe. Obţinerea prin biosinteză a
41

acizilor organici. Tehnologia obţinerii acidului gluconic şi a acidului citric.


Biosinteza aminoacizilor. Biosinteza L-lizinei şi a acidului L-glutamic. Biosinteza
antibioticelor. Biotehnologia producerii de enzime. Obţinerea de preparate
enzimatice din microorganisme. Obţinerea de preparate enzimatice din celule
vegetale şi animale. Stabilizarea preparatelor enzimatice. Enzime imobilizate 5.
Fermentatoare utilizate în industria alimentară. Utilaje şi instalaţii pentru
fermentarea anaerobă discontinuă. Fermentatoare statice. Fermentatoare
rotative. Utilaje şi instalaţii pentru fermentarea anaerobă continuă. Instalaţii de
tip coloană. Instalaţii de tip baterie. Instalaţii de tip tanc-reactor. Utilaje şi
instalaţii pentru fermentarea aerobă. Fermentatoare cu sistem de aerare static.
Fermentatoare cu sistem de aerare rotativ. Fermentatoare cu aerare intensivă
prin recircularea plămezii. 6. Bioreactoare utilizate în biotehnologii industriale.
Concepte de bază în operarea bioreactoarelor. Caracterizarea bioreactoarelor.
Bioreactorul discontinuu. Bioreactorul continuu. Bioreactorul cu recirculare
externă. Bioreactorul ideal cu deplasare. Operarea bioreactoarelor în culturi
extinse (cu adaosuri). Configuraţia bioreactoarelor. Tipuri constructive.
Descrierea bioreactoarelor pentru cultivare în sistem submers. Bioreactoare cu
agitare mecanică. Bioreactoare cu agitare mecanică şi cu draft interior.
Bioreactoare cu aer comprimat. Bioreactoare cu dializă. Bioreactoare pentru
culturi de suprafaţă. Bioreactoare cu enzime imobilizate
C. Bibliografie minimală 1.Anghel I., Biologia şi tehnologia drojdiilor, vol III, Ed.
Tehnică, 1993; 2.Banu C., Biotehnologii în industria alimentară, Ed Tehnică,
Bucureşti, 2000; 3.Banu C. şi colab., Manualul inginerului de industrie
alimentară, vol I, Ed Tehnică, Bucureşti, 1999; 4.Bratu E.A., Operaţii unitare în
industria chimică, vol. I-III, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1984; 5.Băducă C., Bazele
biotehnologiilor vinicole, Ed Sitech, Craiova, 2003; 6.Caşcaval D., Ungureanu F.,
Bioreactoare. Monitorizare. Ed UMF, Iaşi, 2000; 7.Dan V., Microbiologia
produselor alimentare, vol I, Ed. Alma , Galaţi, 1999; 8.Jurcoane S.,
Biotehnologii. Fundamente. Bioreactoare. Enzime., Ed. Tehnică, Bucureşti,
2000;
D. Discipline anterioare necesare : Operatii si aparate, Microbiologie generala
E. Modul de evaluare: Metodologia de examinare şi evaluare a cunoştinţelor
prevede un examen scris pentru verificarea cunoştinţelor teoretice. Pe
parcursul semestrului I se va elabora un proiect pe o tematica dată (calcul de
dimensionare a unui fermentator sau bioreactor utilizat în industria alimentară,
farmacie).

UAV.2.L.4.3.07.O.58 MARKETING – 3 p.c.


Domeniu/Specializări: BI, sem I: 2C, 1S.
Titular disciplină: S.l.dr. Oana Brînzan
A. Obiectivul disciplinei: Cursul are ca prim obictiv introducerea studenţilor în
noţiunea şi conceptul de marketing, începând de la înţelgerea comportamentului
consumatorului, politica de produs, politica de preţ, politica de distribuţie, politica
de promoţionare, iar în partea a doua se pune accent pe managementul
marketingului.
B. Conţinutul cursului: Marketingul şi procesul de marketing. Cadrul activităţii de
marketing. Strategia de bază. Produsul. Preţul. Promovarea. Distribuţia. Analiza
ocaziilor de piaţă. Cercetarea şi selectarea pieţelor –ţintă . Conceperea strategiilor
de marketing. Planificarea programelor de marketing. Organizarea, implementarea
şi controlul marketingului.
C. Bibliografie minimală: 1.L. Spircu, M. Calciu, T. Spircu, Analiza datelor de
marketing, Ed. All, Bucureşti, 1994, 2.P. Kotler, J. Sannders, G. Armstrong, V.
Wong, Principiile Marketingului, Ed. Teora, Bucureşti, 1999, 3.P. Kotler,
Managementul Marketingului, Ed. Teora, Bucureşti, 1997, 4.S. G. Szenteşi, Mixul
de marketing. Vol. I, Politica de produs, sortiment, amblaj şi servicii, Univ. “Aurel
Vlaicu” Arad, 1997, 5.M. Constantin şi colab, Marketingul producţiei
agroalimentare, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997
D. Modul de evaluare: examen oral
42

UAV.2.L.4.3.07.A.62 BIOTEHNOLOGII DE OBŢINERE A SUBSTANŢELOR DE AROMĂ


-I 4p.c.
Domeniu/Specializări: Inginerie alimentara / Biotehnologii alimentare; sem.7, 3C, 1L
Titular curs: Conf.dr. ing. Gabrus R.
A. Obiectivul disciplinei: Disciplina de specialitate ofera studentilor posibilitatea
de aprofundare a notiunilor de arome alimentare obtinute in urma proceselor
biotehnologice, cunostinte ce pot fi aplicate in practica, in industria alimentara.
B. Conţinutul cursului: 1.Notiuni despre aroma 2.Perceptia umana a aromelor
3.Evolutia aromei unui produs alimentar 4.Formarea componentelor de aroma
in produsele alimentare 5.Surse biologice de enzime. 6.Procese chimice si
biochimice care conlucreaza la obtinerea unui produs alimentar. 7.Formarea
compusilor de aroma in produsele alimentare care sufera tratament termic.
8.Degradarea aromei unui produs alimentar in procesul tehnologic si masuri de
prevenire. Arome indezirabile, 9.Definitia si clasificarea aromatizantilor,
10.Aromaticianul 11.Elaborarea unei arome alimentare. 12.Aspecte privind
dozajul unui aromatizant; Factori specifici care influenteaza aromatizarea
C. Bibliografie minimală: Dan V., Microbiologia alimentelor, Ed. Alma, 2001;
Jurcoane S. s.a., Tratat de biotehnologie, Ed. Tehnica, 2004; Aditivi si
ingrediente pentru industria alimentara, Ed. Tehnica, 2000; Banu C. s.a.,
Biotehnologii in industria alimentara, Ed. Tehnica, 1987; Banu C. (coordonator),
Manualul inginerului de industrie alimentara, vol II, Ed. Tehnica, 1999; Jianu I.,
Hadaruga Nicoleta, Extracte naturale, arome si compusi aromatizanti, Ed.
Eurostampa, 2000;
D. Discipline anterioare necesare: Chimie organica, Biochimie, Microbiologie,
Aditivi alimentari.
E. Modul de evaluare: 1. Examen scris si oral - 60%; Colocviul de incheie a
lucrarilor de laborator - 40%. La cererea studentilor, se organizeaza 1 examen
partial.

UAV. 2.L.4.3.08.A.62 BIOTEHNOLOGII DE OBŢINERE A SUBSTANŢELOR DE


AROMĂ -II 5 p.c.
Domeniu/Specializări: Inginerie alimentara / Biotehnologii alimentare; sem.8, 2C, 2L,
2P
Titular curs: Conf.dr.ing. Gabrus Radu
Obiectivul disciplinei: Disciplina de specialitate ofera studentilor posibilitatea de
aprofundare a notiunilor de arome alimentare obtinute in urma proceselor biotehnologice,
cunostinte ce pot fi aplicate in practica, in industria alimentara.
Conţinutul cursului: 1. Aromatizanti naturali; definitie; clasificare; 2. Biotehnologii de
obtinere a aromelor in industria laptelui; 3. Biotehnologii de obtinere a aromelor in
panificatie; 4. Biotehnologii de obtinere a aromelor in industria carnii. 5. Biotehnologii de
obtinere a aromelor in bauturi nealcoolice si alcoolice.
Bibliografie minimală: Dan V., Microbiologia alimentelor, Ed. Alma, 2001; Jurcoane S.
s.a., Tratat de biotehnologie, Ed. Tehnica, 2004; Aditivi si ingrediente pentru industria
alimentara, Ed. Tehnica, 2000; Banu C. s.a., Biotehnologii in industria alimentara, Ed.
Tehnica, 1987; Banu C. (coordonator), Manualul inginerului de industrie alimentara, vol II,
Ed. Tehnica, 1999; Jianu I., Hadaruga Nicoleta, Extracte naturale, arome si compusi
aromatizanti, Ed. Eurostampa, 2000;
Discipline anterioare necesare: Chimie organica, Biochimie, Microbiologie, Aditivi
alimentari.
Modul de evaluare: Examen scris si oral - 50%; Colocviul de incheie a lucrarilor de
laborator - 30%; Proiect - 20%. La cererea studentilor, se organizeaza 1 examen partial.

UAV.2.L.4.3.07.A.63, UAV.2.L.4.3.08.A.63 BIOTEHNOLOGIA OBŢINERII


CONSERVANŢILOR I, II - 5+4 p.c.
Domeniu/Specializări: Inginerie Alimentară/ B.I., sem.7: 2C, 2L şi sem.8: 2C,1P,1L
Titulari curs : Conf.dr. chim Gabruş Radu
A. Obiectivul disciplinei : Obiectul disciplinei decurge din complexitatea domeniului
abordat, si se refera la însuşirea si aplicarea de către studenţi a informaţiilor si
deprinderilor legate de aplicarea numeroaselor metode şi procedee noi, specifice
43

biologiei celulare, biologiei moleculare, care duc la îmbunătăţirea bioproceselor care


constituie parte esenţială a unor procese specifice industriilor cum ar fi: chimice,
alimentare, farmaceutice şi agroalimentare.
B. Conţinutul cursului : 1.Introducere; 2.Procese anaerobe. Fermentaţia alcoolică;
3.Fermentaţia lactică.; 4. Probiotice. Mecanismele care produc fermentaţia lactică;
5.Căile metabolice la bacteriile lactice; 6.Bacteriile lactice homofermentative;
7.Bacteriile lactice heterofermentative; 8.Transportul glucidelor în interiorul bacteriilor
lactice; 9.Bioenergetica la bacteriile lactice; 10.Comportamentul bacteriilor lactice în
prezenţa oxigenului; 11.Consecinţele comportamentului bacteriilor lactice în aerobioză.
Sistemul proteolitic al bacteriilor lactice; 12.Fermentaţia lactică, echipamente şi
tehnologie. Imobilizarea bacteriilor lactice; 13.Biosinteza bacteriocinelor. Probiotice;
14.Condiţiile de implantare a microorganismelor de tip probiotice; 15.Obţinerea
probioticelor bacteriene utilizate în hrana animalelor; 16.Bioprocese aerobe. Obţinerea
prin biosinteză a acizilor organici; 17.Tehnologia de obţinere a acidului lactic şi a
sărurilor sale; 18.Procedee de obţinere a acidului lactic; 19.Izolarea şi purificarea
acidului lactic; 20.Aplicaţii practice; 21.Tehnologia acidului gluconic; 22.Obţinerea
gluconatului de calciu cu tulpina Aspergillus niger ICCF; 23.Obţinerea gluconatului de
calciu în laborator; 24.Obţinerea gluconatului de calciu în staţii pilot; 27.Recuperări şi
deşeuri; 28.Tehnologia de obţinere a acidului citric.
C. Bibliografie minimală :1.Ş., Jurcoane şi colab., Tratat de biotehnologie, vol. I, Ed.
Tehnică, Bucureşti, 2004; 2.C., Banu, Biotehnologii în industria alimentară, Ed.
Tehnică, Bucureşti, 1987; 3.C., Banu, Biotehnologii în industria alimentară, Ed.
Tehnică, Bucureşti, 2000; 4.M., Barnea şi A.Calciu, Ecologia umană, Ed. Medicală,
Bucureşti,1979; 5.C., Bodea, Tratat de biochimie vegetală, Ed. Academiei
Române,1964; 6. Şt., Jurcoane – Biotehnologie generală, Ed. Tehnică, Bucureşti,
2001; 7. S.,Vasu şi colab., Activitatea glucoxidazică şi catalazică a unor tulpini de
Aspergillus folosite la obţinerea gluconatului de calciu. Al IV-lea Simpozion de
Microbiologie Industrială, 1984, p. 345-349.
D. Discipline anterioare necesare : Aditivi alimentari
E. Modul de evaluare: 1. Activitate la laborator sau proiect– 20% 2. Prezenţa la curs–
10% ;3. Examen final, scris şi oral - 70%.

UAV.2.L.4.3.08.O.59 GENETICĂ MOLECULARĂ - 3 p.c.


Domeniu/Specializări: Biotehnologii Industriale, sem. 2, 2C, 1L
Titular curs: conf. dr. ing. Ciutina V.,
A. Obiectivele disciplinei: Disciplina de genetică si moleculară, are ca scop teoretic,
transmiterea cunoştinţelor privind organizarea materialului genetic la nivel
ultrastructural, evidenţiind mecanismele moleculare care stau la baza complicatelor
reacţii care asigură ereditatea şi variabilitatea organismrelor.
B. Conţinutul cursului: 1. Introducere în genetică moleculară. Obiective, noţiuni de
bază 2. Materialul genetic şi funcţiile sale în raport cu alte funcţii ale organismului.
3. Mesajul genetic şi codul genetic.4. Structura ADN .5. Structura acizilor
ribonucleici 6. Rolul acizilor nucleici în biosinteza proteinelor. 7. Nucleul celular. 8.
Diviziunea celulară. 9. Structura cromozomilor şi rolul lor în transmiterea
informaţiei ereditare. 10. Gene – structură şi funcţii.11. Mecanismele reglării
genetice a expresiei fenotipice.12. Mutaţiile – bazele chimice ale mutaţiei 13.
Genetica microorganismelor – aspecte moleculare.14. Aplicaţii ale geneticii
moleculare
C. Bibliografie minimală: 1.Butnaru, Gallia , I. Nicolae, Elena Tămaş, 1999 –
Genetică moleculară, Editura MIRTON, Timişoara, 2.Butnaru, G. , 2001 – Principii
de bază în genetică, Ed. Eurobit, Timişoara, 3.Gavrilă L., şi colab. -2003 Genomica,
vol. I şi II, Ed. Enciclopedică Bucureşti, 4.Hălmăgean L., Calinovici I., Zdremţan M.,
Chiş S., Ciutină V., 2004 – Genetica, Ed. Univ. „Aurel Vlaicu”, Arad; 5.Vlaic A., 1997
– Ingineria Genetică, Ed. Promedia Plus, Cluj Napoca.
D. Disciplinele anterioare necesare: Biologie celulară, Genetică,
E. Modul de evaluare: 1. Examen scris – 50%; 2 Prezenţă curs şi laborator – 25%
(5% curs şi 20% laborator); 3. Colocviu la laborator – 25%.
44

UAV.2.L.4.3.07.O.60 BIOTEHNOLOGIA PRODUSELOR PEPTIDICE – 3+3 p.c.


Domeniu/Specializări: BI, sem.1: 2C, 1S; sem. 2: 2C, 1S.
Titulari curs: Prof.dr.ing. Boeriu Carmen
A. Obiectivul disciplinei : Integrarea şi extinderea cunoştinţelor asupra peptidelor
pentru uz terapeutic şi diagnostic precum şi asupra proceselor biotehnologice de
obtinere a peptidelor. Acumularea de cunostinţe şi experienţă practică în procese
enzimatice pentru obtinerea peptidelor.
B. Conţinutul cursului: 1. Biotehnologia peptidelor. Scop. Importanta industriala.
Perspective; 2. Noţiuni generale despre peptide, Bioactivitatea peptidelor, Peptide
antimicrobiene, Proteine si peptide terapeutice: Peptide antibiotice; Hormoni;
Vaccinuri, Peptide antioxidative. Peptide inhibitori de enzime, Peptide
imunomodulatoare, Metode pentru identificarea bioactivitatii (screening). Peptide
Arrays; 3. Sinteza peptidelor, Notiuni generale despre sinteza peptidelor, Sinteza
chimica a peptidelor, Sinteza peptidelor in faza lichida, Sinteza peptidelor in faza
solida (SPPS), Grupari protectoare, Deprotectia enzimatica, Obtinerea peptidelor
prin hidroliza enzimatica a proteinelor industriale, Enzime proteolitice, Peptide
bioactive din hidrolizate proteice; 4. Sinteza enzimatica a peptidelor, Prepararea
extractelor pentru purificarea proteinelor, Enzime proteolitice utilizate pentru
sinteza peptidelor, Procedee de sinteza. Factori care influenteaza reactiile de
cuplare. Efectul solventilor Sinteza aspartamului.Sinteza insulinei; 5. Sinteza
ribozomala a peptidelor, Ribozomi, Fazele sintezei proteinelor, Initierea sintezei,
Elongarea catenei peptidice, Terminarea sintezei, Structurarea (folding) si
procesarea, Inhibitia sintezei proteinelor, Controlul (regularea) sintezei proteinelor.
Ipoteza operonului; 6. Sinteza neribozomala a peptidelor, Peptide non-ribozomale
antibiotice. Unitatile constitutive ale peptidelor non-ribozomale, Enzime implicate in
sinteza non-ribozomala a peptidelor. Sintetaze. Domeniile fucntionale ale
sintetazelor. Specificitatea sintetatzelor Fazele sintezei non-ribozomale a peptidelor,
Sinteza non-ribozomala a peptidelor ca si platforma tehnologica pentru sinetza
peptidelor modificate. Ex: sinteza ciclosporinei; 7. Producereea industriala a
proteinelor si peptidelor, Surse de proteine, Micro-organisme, Proteine produse de
bacterii, drojdii si mucegaiuri, Plantele ca surse industriale de proteine, Tesuturile
animale; 8. Izolarea si purificarea proteinelor, Recuperarea proteinelor. Ruperea
celulelor, Concentrarea si purificarea primara. Concentrarea prin precipitare. Schim
ionic. Ultrafiltrarea. Diafiltrarea, Metode cromatografice de purificare a proteinelor.
Gel cromatografia. Cromatografia de schimb ionic. Cromatografia de afinitate.
Cromatografia pe hidroxiapatita. Ingineria proteinelor pentru purificare avansata.
Purificarea proteienelor pentru uz terapeutic si diagnostic. Stabilizarea proteinelor.
Liofilizarea.
C. Bibliografie minimală: 1. Walsh, G., Headon, D., Protein Biotechnology, John
Wiley&Sons, New York, 1994; 2. Molecular Biology and Biotechnology, 3rd edition.
J.M. Walker&E.B. Gingold Editors, Royal Society of Chemistry, UK, 1993; 3. Zuber,
P. Non-ribosomal peptide synthesis. Curr. Opinion Cell Biology, 1991, 3: 1046-
1050; 4. Kleinkauf, H., Van Dohren, H. A non-ribosomal system of peptide
biosynthesis. Eur. J. Biochem., 1996, 236: 335-351; 5. Schwarzer, D., Finking, R.,
Marahiel, M.A. Non-ribosomal peptides: from genes to products. Nat. Prod. Reports.
2003, 20:275-287.
D. Disciplinele anterioare necesare: Biochimie, Enzimologie generală, Microbiologie
generală şi aplicată, Biologie celulară, Genetică.
E. Modul de evaluare: Examinarea prin lucrări scrise, examinare orală, testarea
cunoştinţelor folosite în cadrul lucrărilor de laborator, raportarea rezultatelor
experimentale. Nota finala se va baza pe un test de teorie (70 %), activitatea
practică şi raportarea rezultatelor (30 %).
45

ANUL I CEPA

MATEMATICĂ ŞI STATISTICĂ – 3 + 3 p.c.


Domeniu/Specializări: CEPA, sem I: 2C, 1S; sem. II 2C, 1S
Titular disciplină: prof. univ. dr. Moţ Ghiocel
A. Obiectivul disciplinei: În acest curs se studiază noţiuni de bază ale calculului
probabilităţilor, precum şi elemente de statistică matematică, accentul punându-se pe
capitolele care au cea mai mare relevanţă în ecologie şi biologie
B. Conţinutul cursului: 1. Noţiuni de calculul probabilităţilor: Noţiuni de bază.
Evenimente. Operaţii cu evenimente.Introducerea noţiunii de probabilitate.Probabilităţi
condiţionate. Formula probabilităţii totale. Formula lui Bayes. Scheme clasice de
probabilitate.Variabile aleatoare. Operaţii cu variabile aleatoare. Valori caracteristice ale
unei variabile aleatoare. Valoarea medie a unei variabile aleatoare. Dispersia unei variabile
aleatoare. Abaterea standard a unei variabile aleatoare.Repartiţii clasice. Valorile
caracteristice ale repartiţiilor clasice. 2. Elemente de biostatistică: Noţiuni de bază.
Populaţie biologică. Selecţie. Modul de prezentare a datelor statistice. Indicatori ai
repartiţiilor de frecvenţe. Indicatori de poziţie. Indicatori ai variaţiei. Elemente de teoria
estimaţiei. Cea mai bună estimaţie. Interval de încredere al unui parametru. Intervalul de
încredere al mediei. Verificarea ipotezelor statistice. Testul u. Testul t. Testul F. Testul χ2.
Analiza varianţei. Repartiţii bidimensionale. Coeficientul de corelaţie liniară. Dreapta de
regresie
C. Bibliografie minimală: 1. Ciucu G., Craiu V., Săcuiu I., Probleme de teoria
probabilităţilor, Ed. Tehnică, 1974; 2.Micula M., Suciu C., Statistică biologică şi iniţiere în
informatică, Tipografia Agronomia CN, 1995, 3. Mihoc Gh., Ciucu G., Craiu V., Teoria
probabilităţilor şi statistică matematică, E.D.P., 1970, 4. Mihoc Gh., Micu N., Elemente de
teoria probabilităţilor şi statistică , E.D.P., 1966, 4. Reischer C., Sâmboan A., Culegere de
probleme de teoria probabilităţilor şi statistică matematică, E.D.P., 1972
E. Modul de evaluare: examen final scris

FIZICA SI BIOFIZICA – 4 p.c.


Domeniu/Specializări: CEPA, sem I: 2C, 2S;
Titular disciplină: conf. univ. dr. Mirela Nicolov
An I, sem I, 2C, 2L,
Obiectul disciplinei: Cursul prezinta notiunile necesare studentilor pentru
intelegerea fenomenelor fundamentale in studiile efectuate uin anii următori cum ar fi :
sistemele de coordonate , principii si legi fundamentale in mecanica fizică , teoria
oscilatiilor, notiuni de mecanica fluidelor in fizica si biofozoca, notiuni fundamentale de
termodinamica , deduceri de ecuatii ale tranformarilor de tip general (politrope) , calcule
de lucru mecanic caldura si variatii de lucru mecanic , cicluri termice , potentiale
termodinamice , transfer de caldura prin conductie , convectie si radiatie , notiuni
electricitate si magnetism , notiuni de optica , notiuni elementare de biofizica : osmoza
, difuzie , notiuni de capilaritate principiile termodinamicii cu aplicatii stricte in biofizica,
notiuni de biofizica nucleului si a celulei.
Conţinutul cursului: 1. Notiuni de mecanica: Sistemul de coordonate cartezian; Sistemul
de coordonate polare în plan; 2. Principii si teoreme în mecanica fizica; 3. Mecanica
fluidelor; 4. Teoria oscilatiilor; 5.Notiuni de Biomecanica; 6. Postulatele si principiile
temodinamicii in Fizica si Biofizica; 7. Ec termice de stare;Ec. Gazului van der Waals
Transfromarea adiabatica , politropa; 8. Calculul W, Q si ∆U în transformarile simple ale
gazelor perfecte; 9. Motoare termice : Ciclul Carnot , motorul Otto , motorul Diesel; 10.
Potentiale termodinamice; Fenomene de capilaritate;Osmoza ; Difuzia; 11. Transferul de
caldura prin conductie , convectie si radiatie; 12. Notiuni de electrostatica si magnetism;
13. Fenomene electromagnetice cu aplicatii in Biofizica; 14. Starea fizica a substantei :
starea lichida, gazoasa , solida , plasma.; 15. Biofizica Nucleului, Biofizica Celulei.
Modul de examinare: Verificarea cunoştinţelor la disciplina Fizică si Biofizica se face
prin susţinerea unui examen scris si oral . Materia de examen va fi impartita in 4 parti ( 3
parti de fizica si una de biofizica ): Pentru fiecare parte studentul trebuie sa trateze de
nota 5 un subiect de teorie si o problema. Nota la fizica si biofizica va fi: (nota
laborator+nota tema de casa +nota teorie+nota probleme)/4
46

CHIMIE ORGANICA – 5 + 3 p.c.


Domeniu/Specializări: CEPA, sem. I, 2 C, 2 L, sem II, 2C, 2L.
Titular disciplină: Conf. dr.chim. Dincă Nicolae
A. Obiectivul disciplinei: Studiul compuşilor organici din alimente, determinarea
compoziţiei acestora, a modalităţilor de transformare, prelucrare, păstrare şi control a
calităţii acestora.
B. Conţinutul cursului: Structura substanţelor organice. Hidrocarburi (Chimia
organica-introducere. Izomeria substanţelor organice: izomeria de structură şi
stereoizomeria, Alcani, Alchene, Alchine, Alcadiene, Poliene: definiţie, nomenclatură,
stare naturală, obţinere, proprietăţi, utilizări; Hidrocarburi aromatice : structură,
nomenclatură, stare naturală, obţinere, proprietăţi , utilizări, Hidrocarburi aromatice
policiclice : Naftalina, acene, fene, hidrocarburi aromatice policiclice pericondensate)
Compusi organici cu functiuni simple (Combinaţii hidroxilice: alcooli mono- şi
polihidroxilici, enoli, fenoli şi polifenoli,Eteri aciclici şi ciclici. Eteri coroană. Compuşi
carbonilici : aldehide şi cetone- structură, obţinere, proprietăţi,Combinaţii carbonilice
nesaturate : cetene, compuşi carbonilici α,β-nesaturaţi . Compuşi policarbonilici : 1,2-
dicarbonilici, 1,3-dicarbonilici, chinone, Compuşi carboxilici : structură, nomenclatură,
obţinere, proprietăţi, utilizări. Compuşi carboxilici nesaturaţi, compuşi policarboxilici,
Derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici : halogenuri acide, anhidride de acizi, peracizi,
esteri, amide,Combinaţii halogenate : definiţie, structură, reactivitate, proprietăţi,
utilizare,Compuşi organici ai azotului: amine, nitroderivaţi, diazoderivaţi,Compuşi
organici cu sulf : tioli, tioeteri, sulfoxizi, sulfone, acizi sulfonici) Compusi organici cu
functiuni mixte (Derivaţi ai acidului carbonic,Acizi aldehidici. Hidroxi-aldehide , hidroxi-
cetone şi hidroxi-acizi,Aminoalcooli şi inofenoli.Nitrofenoli)
C. Bibliografie minimală: Dinca Nicolae, Chimie organica, Note de curs, Editura
Universităţii "Aurel Vlaicu", Arad- 1996, ISBN 973-97708-9-4, Dinca Nicolae si
colab., Caiet pentru lucrări practice de chimie organică, Univ."A.Vlaicu" Arad 1998,
ISBN 973-9361-21-8, Margareta Avram, Chimie organică vol.I şi II, Ed.Acad. RSR,
Bucureşti 1983, J.B.Hendrickson, D.J., Cram, G.S.Hammond, Chimie organică, Ed.
ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti 1976
E. Modul de evaluare: examen scris si oral – 66%; colocviu laborator – 33%

CHIMIE ANORGANICĂ –6 p.c.


Domeniu/Specializări: Inginerie Alimentară/ C.E.P.A., sem.1,3C,2L
Titulari curs : Conf.dr. ing. Pancan B.
Obiectivul disciplinei : Curs fumdamental care ofera studenţilor baza chimiei pentru
cursurile de specialitate
A. Conţinutul cursului : 1. Modelul atomic conform mecanicii cuantice; 2.Configuraţia
electronică a elementelor. Sistemul periodic; 3. Legături chimice; 4. Proprietăţi
generale ale substanţelor; 5. Echilibre chimice; 6. Noţiuni de termochimie; 7. Noţiuni
de electrochimie; 8. Combinaţii complexe;9. Chimia elementelor şi a combinaţiilor lor –
caracterizare generală; 10. Grupa a VIII –A a sistemului periodic; 11. Hidrogenul; 12.
Grupa a VII –A a sistemului periodic. Halogenii şi compuşii lor; 13. Grupa a VI –A a
sistemului periodic. Oxigenul; 14. Grupa a V –A a sistemului periodic. Azotul şi
Fosforul; 15. Grupa a IV –A a sistemului periodic. Carbonul şi Siliciul; 16. Grupa a III –
A a sistemului periodic. Borul; 17. Grupa a II –A a sistemului periodic; 18.Grupa a I –A
a sistemului periodic; 19. Grupa a I –B a sistemului periodic; 20. Grupa a II –B a
sistemului periodic; 21. Grupa a III –B a sistemului periodic; 22. Grupa a IV –B a
sistemului periodic; 23. Grupa a V –B a sistemului periodic; 24. Grupa a VI –B a
sistemului periodic; 25. Grupa a VII –B a sistemului periodic; 26. Grupa a VIII –B a
sistemului periodic.
B. Bibliografie minimală : 1. C.D. Neniţescu: Chimie generală , E.D.P., 1985; 2. G.
Marcu, M. Brezeanu, C.Bejan, A.Bâtcă, R. Cătuneanu: Chimie anorganică, Ed. E.D.P.,
1984; 3. D.Negoiu: Tratat de chimie anorganică, Vol II Ed. Teh., 1972.
C. Discipline anterioare necesare : Chimia anorganică din liceu
D. Modul de evaluare: 1. Examen parţial scris – 40%; 2. Activitate la laborator –
10% ; 3. Examen final, scris şi oral - 50% .
47

CHIMIE ANALITICĂ I -6 p.c.


Domeniu/Specializări: CEPA, sem.2, 3C, 3L
Titulari curs : Conf.dr.GABRUŞ IULIU-RADU
A. Obiectivul disciplinei : Cunoaşterea şi determinarea compoziţiei substanţelor chimice,
modalităţilor de transformare, prelucrare, păstrare şi control a acestora. Deprinderea
studenţilor cu metodele de analiză a substanţelor chimice, cu aparatura şi folosirea
noţiunilor teoretice din chimia analitică, precum şi cu prelucrarea statistică a datelor
experimentale obţinute, în vederea interpretării corecte a rezultatelor experimentale.
Noţiunile legate de chimia analitică – metode, aparatură, mijloace, substanţe chimice
implicate în determinări – au o importanţă cu atât mai mare cu cât ele se vor regăsi, într-
un mod firesc, în toate datele privind determinarea compoziţiei produselor alimentare , în
procesul de control şi asigurare a calităţii acestora, şi nu numai - chiar şi pentru
produsele nealimentare cu implicaţii colaterale, cum ar fi produsele cosmetice, detergenţii,
medicamentele, etc.
B. Conţinutul cursului : 1.Obiectul, importanţa, problemele şi metodele chimiei
analitice; 2. Exprimarea concentraţiilor soluţiilor; 3. Echilibre chimice. Generalităţi; 4.
Echilibre acido-bazice; 5. Echilibre cu formare de complecşi; 6 .Echilibre de solubilitate; 7.
Echilibre de oxido-reducere (redox), 8. Analiza calitativă.Sistematica analizei calitative; 9.
Gravimetria; 10.Volumetria (titrimetria); 11.Analiza chimică organică. Generalităţi;
12.Analiza elementară calitativă a substanţelor organice. Analiza grupărilor funcţionale;
13.Metode de analiză calitativă rapide.Teste rapide pentru produse alimentare; 14.
Prelucrarea statistică a datelor experimentale.
C. Bibliografie minimală : C. Liteanu; “Chimie analitică cantitativă – Volumetria”, Ed.de
Stat Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1962; D.J.Pietrzyk; C. W.Frank; “Chimie analitică”,
Ed.Tehnică, Bucureşti,1989; C. Gh.Macarovici; “Analiza chimică cantitativă anorganică”,
Ed.Academie, Bucureşti,1979; L. Roman; “Teste analitice rapide”, Ed.Tehnică,Bucureşti,
1994; D.I. Seracu, “Îndreptar de chimie analitică”, Ed.Tehnică,Bucureşti, 1989; Gogan, S.;
Hoduişan, Th.; Naşcu, H.; “Metode analitice de separare”, Ed.Universităţii “Babeş-Bolyai”,
Cluj Napopca, 1977; A. Bold, R. Mocan; Simon, F.; “Chimie analitică cantitativă –
Gravimetrie”, Ed.Didactică şi Pedagogică,Bucureşti, 1973; Koţev, N.; “Îndreptar de
cromatografia gazelor”, Ed.Tehnică,1974; V. Croitoru, Constantinescu, D.A.; “Aplicaţii şi
probleme de chimie analitică”, Ed.Tehnică, Bucureşti, 1979; Vâlceanu, I.; M. Hâncu;
“Elemente de statistică generală”, Ed.Litera,Bucureşti, 1990; D.Ceauşescu, “Tratarea
statistică a datelor chimico-analitice”, Ed.Tehnică, Bucureşti, 1973, A. M. Bodescu, Gabruş
I.R., Chimie Analitică experimentală şi aplicaţii numerice, Ed.UAV, 2005.
D. Discipline anterioare necesare : Chimia anorganică, Chimia Organică, Chimia
Analitică din anii de liceu
E. Modul de evaluare: 1. Examen– 75%; 2. Activitate şi prezenţa la laborator – 25%.

NOŢIUNI DE PROTECŢIA MEDIULUI – 3 p.c.


Domeniu/Specializări: IPA, sem II 2C, 1L
Titular disciplină: Şef lucr. dr. ing. Chambre Dorina
A. Obiectivul disciplinei : Disciplina îşi propune familiarizarea studenţilor cu aspectele
legate de problematica protecţiei mediului furnizând informaţii referitoare la sursele de
poluare şi poluanţii specifici celor trei factori de mediu precum si informaţii legate de
metodele de evitare a poluării şi de depoluare.
B. Conţinutul cursului : 1. Introducere în problematica protecţiei mediului; 2. Surse de
poluare a mediului; 3. Poluarea aerului atmosferic. 4. Prevenirea şi combaterea ei; 5.
Poluarea apelor. Prevenirea şi combaterea ei; 6. Poluarea solului. Prevenirea şi
combaterea ei; 7. Organizarea protecţiei mediului în România
C. Bibliografie minimală: Schiopu, D., Vintu, V., Ecologie şi protecţia mediului, Ed “I.I.
de la Brad”, Iaşi, 2002 ; 2. Puşcaş, E., Stănescu, M.D., Fogoroşi, M., Dalea,V., Dezvoltarea
durabilă prin protecţia mediului şi biotehnologii textile, Ed.”Univ.A.Vlaicu”Arad, 2003; 3.
Segal,R., Biochimie. Curs pentru studenţii facultăţii de Industrie alimentară,
Ed.”Univ.Dunărea de Jos”, Galaţi, 1992.
D. Modul de evaluare: Examinare scrisă şi orală a tematicii predate la curs. Pentru
examinare materia predată la curs va fi împărţită în 5 părţi iar din fiecare parte studentul
va trata un subiect. Examenul se consideră promovat dacă studentul reuşeşte să obţină pe
48

fiecare subiect minim nota 5. Participarea la examen este condiţionată de promovarea cu


minim nota 5 a lucrărilor de laborator.

INFORMATICA APLICATA SI GRAFICA ASISTATĂ DE CALCULATOR – 3 + 3 p.c.


Domeniu/Specializări: CEPA , sem I: 1C, 2L; sem II: 1C, 2L;
Titular disciplină: Ş.l.dr.ing. Oana Brînzan
E. Obiectivul disciplinei: Prin structura sa cursul îşi îndreaptă atenţia, spre cunoştinţele
necesare pentru întocmirea unui proiect tehnic (utilizarea unui program de desen
tehnic – AutoCad 14 sau AutoCad 2000).
F. Conţinutul cursului: Piramida informaţională, sistem informatic. Date, tipuri de date.
Proiectare asistată, CAD/CAM, domenii de utilizare, principii de bază. AUTOCAD -
instrument de proiectare asistată. Unităţi de desenare (sistemul zecimal, ingineresc,
etc.). Noţiunea de slide (strat). Noţiuni de desen tehnic industrial. Crearea unui obiect
2D, prin desenarea unei polilinii (închisă). Cotarea obiectelor dintr-un desen tehnic în
funcţie de specific.Utilizarea textului în desenele AutoCAD. Desenarea planului unei
bucătării. Utilizarea atributelor. Definirea şi editarea atributelor în cadrul unui desen
AutoCad. Pregătirea unui desen pentru imprimare (plotare).
G. Bibliografie minimală: 1.***, AutoCad 14, 2.***, AutoCad 2000
H. Modul de evaluare: examen scris şi practic

ELEMENTE DE INGINERIE MECANICĂ ŞI ELECTRICĂ – 4 p.c.


Domeniu/Specializări: CEPA, an I, sem. II, 3C, 2P
Titular curs: Ş.l.dr.ing. Beju Constantin
F. Obiectivele disciplinei: Cursul îşi propune să prezinte noţiunile din disciplinele de
bază a ingineriei mecanice. Aceste noţiuni vor ajuta studenţii în elaborarea proiectelor
de an şi de diplomă în care se vor proiecta diferite instalaţii în domeniul industriei
alimentare. Cursul conţine definiţii, relaţii şi soluţii constructive generale specifice
pentru realizarea acestor utilaje. Dimensionările acestor utilaje şi formulele de calcul
se vor exemplifica în cadrul orelor de proiect şi laborator.
G. Conţinutul cursului: 1. Obiectul cursului şi legătura cu alte discipline. 2. Grupe de
utilaje din industria alimentară, 3. Materiale utilizate în construcţia utilajului de
industrie alimentară 4. Criterii de apreciere a comportării materialelor, 5. Solicitări în
organele de maşini (rezistenţe admisibile şi coeficienţi de siguranţă), 6. Sisteme de
forţe ce acţionează asupra utilajelor din industria alimentară, 7. Determinarea forţelor
de legătură, 8. Structura şi clasificarea mecanismelor, 9. Îmbinări şi organe de
îmbinare utilizate în I.A.(consideraţii generale şi elemente de calcul): îmbinări sudate,
îmbinări prin mandrinare, îmbinări prin şuruburi şi piese filetate, îmbinări prin pene şi
caneluri, îmbinări prin ştifturi şi articulaţii cu bolturi, îmbinări prin strangere, 10. Alte
elemente de organe de maşini utilizate în I.A. (clasificare şi elemente de calcul):
arcuri, osii şi arbori, cuplaje, transmisii cu roţi dinţate, transmisii cu curele, transmisii
prin lanţuri, 11. Recipienţi cu pereţi subţiri utilizaţi în I.A.(clasificare şi elemente de
calcul), 12. Standardizarea în Romania şi U.E., 13. Ungerea utilajelor din I.A., 14.
Forţele de acţiune, momente rezistente, randamente la utilajele de industrie
alimentară. elevatoare, benzi transportatoare, instalaţii de sortare, agitatoare, valţuri,
mori cu valţuri şi ciocane. 15. Curentul electric continuu şi alternativ mono şi trifazat.
Legi şi formule de calcul. 16. Maşini electrice.
H. Bibliografie minimala: 1.Academia HUTTE - Manualul inginerului , Ed. Tehnică,
Bucureşti, 1995. 2.Ghe. Manea şi co. - Organe de maşini, Ed. Tehnică Bucureşti,
1970. 3. Ghe. Buzdugan, N. Manolescu şi Colab - Manualul Inginerului Mecanic, Ed.
Tehnica Bucuresti, 1976. 4. L. Ioancea şi co. - Masini, Utilaje şi instalaţii în Industria
Alimentara, Ed. Ceres, Bucureşti, 1986. 5.C. Banu şi co. - Procese tehnice, tehnologice
şi ştiinţifice în industria alimentară, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1992. 6.V. Bejan -
Tehnologia fabricării şi reparării utilajelor tehnologice, Vol 1,2, Oficiul de informare
documentară, Bucureşti, 1991. 7.I. Idiţoiu - Elemente de inginerie mecanică, Inst. Pol.
Timişoara, 1987. 8.G. Puri , I. Cata - Elemente de inginerie mecanică, Inst. Pol.
Timişoara, 1987. 9.I. Idiţoiu şi Colab. - Îndrumător pentru calculul şi construcţia
organelor şi aparatelor chimice, vol I şi II, Inst. Pol. Timişoara, 1971. 10. Rădulescu A.
– Elemente de inginerie mecanică, Bucureşti, 2001.
49

I. Dicipline anterioare necesare: desen tehnic


J. Modul de examinare: Forma de evaluare este continuă, iar metoda de evaluare, în
sesiunea de examene este scrisă. Toate capitolele cursului sunt obligatorii. Evaluarea
cunoştinţelor de laborator se face prin colocviu.

DESEN TEHNIC – 3 p.c.


Domeniu/Specializări: CEPA, sem I: 1C, 1L.
Titular disciplină: Ş. l. ing. Tănăsoiu Titus
E. Obiectivul disciplinei: Cursul îşi propune familiarizarea studenţilor cu metodele de
proiecţii şi reprezentare ale pieselor metalice, pornind de la cele mai simple la cele mai
complexe. În cadrul cursului, studenţii vor fi obişnuiţi să evalueze numărul de vederi
necesatre, reprezentarea acestora, precum şi eventualelen dispuneri ale unor
simboluri specifice.
F. Conţinutul cursului: 1. Introducere. Tipuri de desene industriale. Principiile
axonometriilor. Liniile folosite în desenul tehnic. Formate. Scrierea tehnică. Plierea
formatelor ; 2. Secţiuni şi rupturi. Definiţii şi clasificare. Trasee de secţionare. Exemple
de aplicaţii. Haşuri. Simboluri; 3. Filete. Definiţii, clasificare. Exemple de reprezentări a
îmbinărilor filetate ; 4. Toleranţe de formă şi tranziţie. Exemple de aplicare. Ajustaje -
definiţii şi exemple. Rugozităţi - definiţii şi exemple ; 5. Asamblări specifice. Asamblări
cu flanşe, fitinguri, etc. Exemple ; 6. Asamblări filetate şi cu ştifturi. Siguranţe.
Exemple.Arcuri - reprezentare, exemple de montaj ; 7. Îmbinări sudate, îmbinări
nituite - definiţii şi exemple ; 8. Desenul de ansamblu - alcătuire, principii ;
G. Bibliografie minimală: . Dale C. , Niţulescu Th, Precupeţu P.- Desen tehnic industrial
pentru construcţia de maşini, Editura Tehnică, Bucureşti 1990. 2. R. Quattemer, J.P.
Trotignon - La construction mecanique - dessin, conception normes , Edition de L'Usine
Paris, 1978, 3. *** - Standarde pentru desen. STAS U10, BS, DIN, NF,GOST, etc
H. Modul de evaluare: Verificarea la disciplina “Desen tehnic” se face prin colocviu, la
nota finală concurând şi nota pe activitatea din timpul semestrului

LIMBA FRANCEZĂ – 3 + 3 p.c.


Domeniu/Specializări: CEPA, sem I: 2S, sem II: 2S
Titular disciplină: lector Lupe Marta
A. Obiectivul disciplinei: Consolidarea deprinderilor de limbă corecte (înţelegere
după auz, vorbire, citire, scriere). Achiziţionarea unui lexic specializat
(achiziţionarea şi organizarea informaţiei manageriale, balanţa financiar-contabilă
şi analiza ei) necesar consultării bibliografiei de specialitate în limba franceză
B. Conţinutul cursului Jeanne se marie. Perfectul compus. Locul adverbului. Allons
aux emplettes. Acordul participiului trecut fără auxiliar.Pour l'anniversaire du
mariage. Acordul participiului trecut conjugat cu auxiliarul "avoir".Quel pain
acheter? Mai mult ca perfectul. Exerciţii.Preparez vos passeport, s'il vous plait.
Pronumele adverbial "Y".Les epices. Pronumele neutru "le". Exerciţii.La Tour Effel et
la France. Exerciţii.Catherine est malade. Verbe conjugate cu "etre". Exerciţii. Les
Monasteres de la Moldavie. Exerciţii.Dans une confiserie. Concordanţa timpurilor la
indicativ (I). Exerciţii.La nature en peril. Concordanţa timpurilor la indicativ (II).
Exerciţii.Je fais la cuisine chez moi. Concordanţa timpurilor la indicativ (III).
Exerciţii.Dans une Coucherie. Exerciţii.Une fabrique de conserves. Exercices.
C. Bibliografie minimală: 1.M. Saraş, M. Ştefănescu, Curs practic de limba
franceză ; 2.J.Coustillon, G.D. de Selins, Methode de francais
D. Modul de evaluare: Evaluarea cunoştinţelor va lua în considerare: colocviu 80%,
activitatea la seminar 10%, rezultatul testelor pe parcursul semestrului 5%,
prezenţa la seminar 5%.

EDUCAŢIE FIZICĂ – 2 + 2 p.c.


Domeniu/Specializări: CEPA, sem I 2S; sem II 2S
Titular disciplină:
A. Obiectivul disciplinei: Creşterea şi menţinerea stării de sănătate a studenţilor
prin practicarea exerciţiilor fizice şi sportului şi iniţierea în realizarea autocontrolului
50

condiţiei fizice ; Formarea capacităţii de practicare independentă a exerciţiilor


fizice şi sportului;
B. Conţinutul cursului: 1.Obiectul şi obiectivele educaţiei fizice şi sportului.
Exerciţiul fizic – factor al medicinii preventive. Teste motrice. Verificarea motricităţii
generale prin teste standard. 2.Ţinuta corporală : exerciţii de ţinută corporală sub
îndrumarea profesorului sau individual, sub forma încălzirii la fiecare lecţie.
3.Perfecţionarea îndemnării şi a capacităţii de efort prin practicarea unor ramuri de
sport opţionale : baschet, fotbal, volei, aerobic, badminton, înot, culturism.
4.Iniţierea în tehnici de recuperare fizică; exerciţii compensatorii, odihnă activă.
5.Educaţia fizică: noţiuni de regulament a celor mai mediatizate ramuri de sport.
Perfecţionarea îndemânării şi capacităţii de efort prin ramuri sportive: fotbal,
baschet, volei, badminton, tenis de masă, înot, culturism. 6.Iniţierea în tehnici de
recuperare fizică; ex. compensatorii, odihnă activă, masaj corporal, presopunctura.
C. Bibliografie minimală: 1.Baroga, L., Culturism, Ed. Cons. Naţ. Ed. Fizică şi Sport,
1969; 2.Cârstea, G., Teoria educaţiei fizice şi sportului, ANEFS, 1993; 3.Mureşan,
C., Educaţia fizică pentru studente – I.P.T., 1980; 4.Nicu, A., Antrenamentul
sportiv modern, 1991
D. Modul de evaluare: teste de verificare

ANUL II CEPA

UAV.2.L.4.1.04.O.15 CHIMIE FIZICĂ GENERALĂ – 5 credite


Domeniu/Specializări: Inginerie Alimentară, CEPA, an II, sem. II, 3C, 2L
Titular curs: Prof.univ.dr.ing. Cornelia Iditoiu
A. Obiectivul disciplinei : familiarizarea studenţilor cu noţiunile de bază, cu
metodele şi sistemul de abordare din Chimia Fizică, necesare înţelegerii părţii a II-
a, care se studiază în anul III, precum şi a cursului de „Structura si proprietatile
enzimelor” care se predă în anul IV
B. Conţinutul cursului: Structura şi proprietăţile moleculelor: Polarizarea
moleculelor; Refracţia moleculară; Proprietăţile magnetice ale moleculelor:
Susceptibilitatea diamagnetică; Susceptibilitatea paramagnetică; Elemente de
spectroscopie; Stările fizice ale substanţelor: Ordine şi dezordine în natură,
Transformări de stare, Starea gazoasă: Starea de gaz ideal; Starea de gaz real,
Starea solidă, Starea lichidă: Proprietăţi generale; Unele mărimi caracteristice
lichidelor. Termodinamica chimică: Principiul zero al termodinamicii, Principiul I
al termodinamicii, Principiul II al termodinamicii. Entropia, Potenţialele
termodinamice F şi G, Ecuaţiile Gibbs-Helmholtz, Funcţia lui Massieu şi potenţialul
termodinamic al lui Planck, Mărimi parţial molare, Potenţialul chimic, Afinitatea
chimică, Principiul III al termodinamicii, Legea fazelor a lui Gibbs, Aplicaţii ale
principiilor termodinamicii fenomenologice: Efectul Joule-Thomson; Termochimia;
Echilibrul termodinamic fizic şi chimic: Echilibrul fizic în sisteme multifazice
multicomponenete: Echilibrele de fază în sisteme monocomponente fără reacţii
chimice; Ecuaţia Clausius-Clapeyron, Echilibrul chimic: Consideraţii generale;
Echilibrul chimic în fază gazoasă ideală; Echilibrul chimic în soluţii; Variaţia
constantei de echilibru cu temperatura; Calculul compoziţiei de echilibru. Cinetica
chimică: Obiectul cineticii chimice, Viteza de reacţie în sistemele închise, Cinetica
formală a reacţiilor chimice: Reacţii de ordinul I, monomoleculare, ireversibile;
Reacţii de ordinul II, bimoleculare, ireversibile; Reacţii de ordinul III; Reacţii de
ordinul zero şi superior, Determinarea ordinului de reacţie şi a constantelor de
viteză: Metoda diferenţială; Metoda integrală; Metoda timpului de fracţionare,
Influenţa temperaturii asupra vitezei de reacţie: Ecuaţia lui Arrhenius; Metode
empirice de evaluare a energiei de activare.
C. Bibliografie minimală: Cornelia Idiţoiu, Chimie fizică şi coloidală, vol. I, ed. a 2-a
Editura „Aurel Vlaicu”, Arad, 2005; Cornelia Idiţoiu, Dorina Chambree, Maria-Raluca
Szabo, Chimie fizică generală experimentală, Editura Universităţii „Aurel Vlaicu”,
Arad, 2002; Atkins P.W., Tratat de Chimie fizica, Ed. Tehnica Bucuresti, 1996;
51

Atkins, P.W. şi Trapp, C.A., Exerciţii şi Probleme de Chimie Fizică, Ed. Tehnică,
Bucureşti, 1997.
D. Dicipline anterioare necesare: Matematică, Fizică, Chimie generala, Chimie
organica
E. Modul de evaluare: Nota activitate laborator: 30%, Referat: 20%, Examen final
scris/oral: 50%.

UAV.2.L.4.1.03.O.16 şi UAV.2.L.4.1.04.O.16 biochimiA PRODUSELOR


ALIMENTARE – 7+6 p.c.
Domeniu/Specializări: CEPA, semI: 3C, 1S, 3L; sem II: 3C, 3L
Titular disciplină: Prof.Univ.Dr.Ing. Stănescu Michaela
A. Obiectivul disciplinei: Obiectivele acestei discipline sunt acelea de a comunica
studentilor cunostiintele care sa le foloseasca pentru intelegerea fenomenelor
biologice complexe intalnite in procesarea produselor alimentare si explicarea
cauzelor ce duc la scaderea calitatii produselor si necesitatea respectarii cu
strictete a parametrilor ce se impun in prelucrare.
B. Conţinutul cursului: Definitia, continutul si rolul biochimiei in pregatirea viitorilor
specialisti. Legatura biochimiei cu alte discipline inrudite. Compozitia chimica a
materiei vii. Biomoleculele. Glucidele, lipidele si protidele. Caracterizarea generala
a acestor categorii de substante. Importanta si rolul acestora in structura si
metabolismul organismelor vii din regnul animal si vegetal. Acizii nucleici.
Vitaminele. Hormoni si fitohormoni Enzimele. Metabolisme. Generalitati asupra
metabolismului.Tipuri de metabolisme. Anabolismul si catabolismlul.
C. Bibliografie minimală: 1.Segal R., Biochimia produselor alimentare de origine
vegetala. Institutul Politehnic Galati 1971. 2.Segal R., Segal B., Gheorghe V.,
Valoarea nutritiva a produselor agroalimentare, Ed. Ceres Bucuresti, 1983. 3.Avram
Margareta, Chimie organica, vol.I si II. Ed Academiei RSR, 1983. 4.Bernier J.J.,
Paupe J., Glucides. Physiologie et Biochimie normales et pathologique, Masson et
Cie Edit, Paris 1963. 5.Burnea I.,Popescu I., Neamtu G., Stancu E., Lazar St -
Chimie si Biochimie vegetala, Ed Didactica si Pedagogica, Bucuregti, 1977.
6.Capalna S.,Tanasescu D., Trutia E, - Biochimie medicala. Ed Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1977.
D. Discipline anterioare necesare: Chimie organica, Chimie analitica, Chimie
anorganică.
E. Modul de evaluare: examen final 60%, prezenţa curs 10%, colocviu laborator
30%

U.A.V. 2.L.4.1.03.O.17 ANALIZA INSTRUMENTALĂ – 6 p.c.


Domeniu/Specializări: CEPA, sem I: 2C, 1S, 3L
Titular disciplină: Conf. dr.chim. Dincă Nicolae
A. Obiectivul disciplinei : Disciplina Analiza instrumentala oferã cunoştinţe de bază
care constituie o componentă a culturii generale tehnice a specialistului în domeniul
alimentar şi reprezintă suportul pentru o serie de discipline de specialitate.
B. Conţinutul cursului: 1.METODE ELECTROCHIMICE DE ANALIZĂ, 2.METODE
OPTICE SI SPECTRALE, 3.METODE DE SEPARARE, 4.TERMICE SI AUTOMATIZARE
C. Bibliografie minimală: 1.Dinca N, Metode de analize fizico-chimice, Ed.
Univ.”A.Vlaicu”, Arad 2002; 2. S.Ehling, N. Dincă, L. Savici, Analiza instrumentală -
îndrumător pentru lucrări de laborator, Ed. Mirton Timisoara 2000, 3.Dinca N.,
Savici L., Analiza instrumentala, Note de curs, UAV 1998, 4.Magearu, V., Controlul
analitic al produselor biotehnologice, Ed Tehnică, Bucureşti, 1988
E. Modul de evaluare: examen final scris - 66%, colocviu de laborator – 33%

U.A.V.2.L.4.1.03.O.18 si UAV.2.L.4.1.04.O.18 ELEMENTE DE INGINERIE


MECANICĂ – 4 + 4 p.c.
Domeniu/Specializări: CEPA, sem I 2C, 2L, sem II: 2C, 1L, 1P.
Titular disciplină: Ş.l.dr.ing. Constantin Beju
Obiectivul disciplinei
Cursul îşi propune să prezinte noţiunile din disciplinele de bază a ingineriei mecanice.
Cursul conţine definiţii, relaţii şi soluţii constructive generale specifice pentru realizarea
52

acestor utilaje. Dimensionările acestor utilaje şi formulele de calcul se vor exemplifica în


cadrul orelor de proiect şi laborator.
Conţinutul cursului
Obiectul cursului şi legătura cu alte discipline.
Grupe de utilaje din industria alimentară. Materiale utilizate în construcţia utilajului de
industrie alimentară. Criterii de apreciere a comportării materialelor. Solicitări în organele
de maşini (rezistenţe admisibile şi coeficienţi de siguranţă) Sisteme de forţe ce
acţionează asupra utilajelor din industria alimentară . Determinarea forţelor de legătură..
Structura şi clasificarea mecanismelor. Îmbinări şi organe de îmbinare utilizate în
I.A.(consideraţii generale şi elemente de calcul). Alte elemente de organe de maşini
utilizate în I.A. (clasificare şi elemente de calcul). Recipienţi cu pereţi subţiri utilizaţi în
I.A.(clasificare şi elemente de calcul). Standardizarea în Romania şi U.E. Ungerea utilajelor
din I.A. Forţele de acţiune,momente rezistente,randamente la utilajele de industrie
alimentară.
Bibliografie minimală: 1.Academia HUTTE - Manualul inginerului , Ed. Tehnică,
Bucureşti, 1995. 2.Gheorghe Manea şi co., Organe de maşini, Ed. Tehnică Bucureşti,
1970. 3.Ghe. Buzdugan, N. Manolescu şi Colab, Manualul Inginerului Mecanic, Ed. Tehnica
Bucuresti, 1976. 4.L. Ioancea şi co., Masini, Utilaje şi instalaţii în Industria Alimentara,
Ed. Ceres, Bucureşti, 1986. C. Banu şi co., Procese tehnice, tehnologice şi ştiinţifice în
industria alimentară, Ed. Tehnică, Bucureşti,1992.
Modul de evaluare: examen final scris

UAV.2.L.4.1.04.O.19 FENOMENE DE TRANSFER – 5 p.c.


Domeniu/Specializări: CEPA, sem II: 3C, 2L
Titular disciplină: Prof.dr.ing. Elisabeta Ivan
A. Obiectivul disciplinei: Cunoştinţele de FENOMENE DE TRANSFER sunt indispensabile
specialistului în ingineria produselor alimentare, atât din punct de vedere al formării
tehnice generale cât şi al formării de strictă specialitate. Prin structura sa în trei
domenii tradiţionale - fenomene de transfer de impuls, transfer de căldură şi transfer
de masă - disciplina corespunde acestor necesităţi.
B. Conţinutul cursului: 1.Concepte, definiţii în procese de transfer şi bilanţuri. Mărimi
caracteristice fenomenelor de transfer. Bilanţuri. 2.Elemente de mecanica fluidelor.
Statica fluidelor. 3.Transferul de căldură. 4.Transferul de substanţă. 5. Analogia şi
posibilităţile de intensificare a fenomenelor de transfer. 6. Analogia fenomenelor de
transfer. Caracteristici comune fenomenelor de transfer. 7. Elemente de analogie între
fenomenele de transfer. Intensificarea fenomenelor de transfer.
C. Bibliografie minimală: 1. Bratu, E. A., Operaţii unitare în ingineria chimică, vol. I, II,
III, Ed Tehnică, Bucureşti 1984, 1985; 2.Răşenescu, I., Operaţii şi utilaje în industria
alimentară, vol. I şi II, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1971, 3.Răşenescu, I., Fenomene de
transfer, Ed. Didactică şi Pedagogică Bucureşti, 1981. 4.E. Ivan, N. Oniţa, Fenomene
de transfer, Mediagraf, Arad, 2002.
D. Modul de evaluare: examen scris

U.A.V. 2.L.4.1.03.O.10 si U.A.V. 2.L.4.1.04.O.10 LIMBA FRANCEZĂ – 2 + 2 p.c.


Domeniu/Specializări: CEPA, sem I: 2S, sem II: 2S
Titular disciplină: lector Lupe Marta
A. Obiectivul disciplinei: Consolidarea deprinderilor de limbă corecte (înţelegere
după auz, vorbire, citire, scriere). Achiziţionarea unui lexic specializat
(achiziţionarea şi organizarea informaţiei manageriale, balanţa financiar-contabilă
şi analiza ei) necesar consultării bibliografiei de specialitate în limba franceză
B. Conţinutul cursului Jeanne se marie. Perfectul compus. Locul adverbului. Allons
aux emplettes. Acordul participiului trecut fără auxiliar.Pour l'anniversaire du
mariage. Acordul participiului trecut conjugat cu auxiliarul "avoir".Quel pain
acheter? Mai mult ca perfectul. Exerciţii.Preparez vos passeport, s'il vous plait.
Pronumele adverbial "Y".Les epices. Pronumele neutru "le". Exerciţii.La Tour Effel et
la France. Exerciţii.Catherine est malade. Verbe conjugate cu "etre". Exerciţii. Les
Monasteres de la Moldavie. Exerciţii.Dans une confiserie. Concordanţa timpurilor la
indicativ (I). Exerciţii.La nature en peril. Concordanţa timpurilor la indicativ (II).
53

Exerciţii.Je fais la cuisine chez moi. Concordanţa timpurilor la indicativ (III).


Exerciţii.Dans une Coucherie. Exerciţii.Une fabrique de conserves. Exercices.
C. Bibliografie minimală: 1.M. Saraş, M. Ştefănescu, Curs practic de limba
franceză ; 2.J.Coustillon, G.D. de Selins, Methode de francais
D. Modul de evaluare: Evaluarea cunoştinţelor va lua în considerare: colocviu 80%,
activitatea la seminar 10%, rezultatul testelor pe parcursul semestrului 5%,
prezenţa la seminar 5%.

U.A.V.2.L.4.1.03.O.11 EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT – 2 + 2 p.c.


Domeniu/Specializări: CEPA, sem I 2S; sem II 2S
Titular disciplină:
E. Obiectivul disciplinei: Creşterea şi menţinerea stării de sănătate a studenţilor
prin practicarea exerciţiilor fizice şi sportului şi iniţierea în realizarea autocontrolului
condiţiei fizice ; Formarea capacităţii de practicare independentă a exerciţiilor
fizice şi sportului;
F. Conţinutul cursului: 1.Obiectul şi obiectivele educaţiei fizice şi sportului.
Exerciţiul fizic – factor al medicinii preventive. Teste motrice. Verificarea motricităţii
generale prin teste standard. 2.Ţinuta corporală : exerciţii de ţinută corporală sub
îndrumarea profesorului sau individual, sub forma încălzirii la fiecare lecţie.
3.Perfecţionarea îndemnării şi a capacităţii de efort prin practicarea unor ramuri de
sport opţionale : baschet, fotbal, volei, aerobic, badminton, înot, culturism.
4.Iniţierea în tehnici de recuperare fizică; exerciţii compensatorii, odihnă activă.
5.Educaţia fizică: noţiuni de regulament a celor mai mediatizate ramuri de sport.
Perfecţionarea îndemânării şi capacităţii de efort prin ramuri sportive: fotbal,
baschet, volei, badminton, tenis de masă, înot, culturism. 6.Iniţierea în tehnici de
recuperare fizică; ex. compensatorii, odihnă activă, masaj corporal, presopunctura.
G. Bibliografie minimală: 1.Baroga, L., Culturism, Ed. Cons. Naţ. Ed. Fizică şi Sport,
1969; 2.Cârstea, G., Teoria educaţiei fizice şi sportului, ANEFS, 1993; 3.Mureşan,
C., Educaţia fizică pentru studente – I.P.T., 1980; 4.Nicu, A., Antrenamentul
sportiv modern, 1991 ;
H. Modul de evaluare: teste de verificare

UAV.2.L.4.1.04.O.15 Noţiuni de protecţia mediului – 3 p.c.


Domeniu/Specializări: Inginerie alimentara, CEPA, an II, sem. I, 2C, 1L
Titular curs: Ş.l. dr. Dorina Chambre
A. Obiectivul disciplinei: familiarizarea studenţilor cu aspectele legate de problematica
protecţiei mediului furnizând informaţii referitoare la sursele de poluare şi poluanţii
specifici celor trei factori de mediu precum si informaţii legate de metodele de evitare
a poluării şi de depoluare.
B. Conţinutul cursului: Introducere în problematica protecţiei mediului; Surse de
poluare a mediului; Poluarea aerului atmosferic. Prevenirea şi combaterea ei; Poluarea
apelor. Prevenirea şi combaterea ei; Poluarea solului. Prevenirea şi combaterea ei;
Alimentele si sanatatea umana; Organizarea protecţiei mediului în România.
C. Bibliografie minimală: Chambre, D., Notiuni de protectia mediului, Ed. Univ.A.Vlaicu,
Arad, 2005; Puşcaş, E., Stănescu, M.D., Fogoroşi, M., Dalea,V., Dezvoltarea durabilă
prin protecţia mediului şi biotehnologii textile, Ed.”Univ.A.Vlaicu”Arad, 2003; Colecţia
de Legi şi STAS pentru protecţia mediului si consumatorului în România
D. Dicipline anterioare necesare: Chimia din liceu
E. Modul de evaluare: Pentru examinare materia predată la curs va fi împărţită în 5
părţi iar din fiecare parte studentul va trata un subiect. Examenul se consideră
promovat dacă studentul reuşeşte să obţină pe fiecare subiect minim nota 5.
Participarea la examen este condiţionată de promovarea cu minim nota 5 a lucrărilor
de laborator.

U.A.V.2.L.4.1.03.O.16 si UAV.2.L.4.1.04.O.16 UTILIZAREA CALCULATOARELOR –


2 +2 p.c.
Domeniu/Specializări: CEPA, sem I 1C, 1L; sem II 1C, 1L
Titular disciplină: Lect. Chiş Violeta
54

A. Obiectivul disciplinei: Se urmăreşte formarea unor deprinderi practice care să le


permită studenţilor să folosească cu succes instrumentele şi tehnicile de lucru specifice
programului de calcul tabelar Microsoft Excel.
B. Conţinutul cursului: 1.Microsoft Power Point, Realizarea unei prezentări: formă
diapozitiv, efecte de animaţie, tranziţie diapozitiv, inserare de sunete şi filme, alte
configurări. 2. Microsoft Excel, Filtrare avansată. Validarea datelor- Funcţii inginereşti-
Lucrul cu subtotaluri, Tabele pivot, Macrocomenzi, Semnături digitale. Crearea unui
certificat digital 3.Microsoft Word, Imbinare corespondenţă.
C. Bibliografie minimală: 1.Chiş V., Note de curs si aplicatii, Ed. Mirton 2004, 2.D.
Bucerzan, A. Vulpe, Lecţii de Excel, Ed Albastră, 2000, 3.Ed Bott, W. Leonhard,
Microsoft Office 2002, Ed. Teora, 2002
D. Modul de evaluare: aplicaţii, teste, examen scris

UAV.2.L.4.1.03.O.17 CONTABILITATE ŞI FINANŢE – 2 p.c.


Domeniu/Specializări: CEPA, sem II, 1C, 1S
Titular disciplină: Conf.Dr.ing. Hălmăgean Lucian
A. Obiectivul disciplinei: Cursul se ocupă în esenţă cu studiul principiilor contabilităţii,
al metodelor şi tehnicilor ei de lucru, atât din punct de vedere practic, aplicativ.
B. Conţinutul cursului: Obiectul şi metoda contabilităţii. Patrimoniul şi rezultatele –
obiect al contabiliăţii. Concepte şi principii fundamentale ale contabilităţii. Bilanţul-
model al dublei reprezentări a patrimoniului în contabilitate. Contul în rezultate –
model al dublei reprezentări a gestiunii intreprinderii. Evaluarea patrimoniului în
contabilitate. Inventarierea patrimoniului. Concepte de bază privind finanţele publice.
Finanţele ca ştiinţă şi disciplină. Conţinutul, funcţiile şi rolul finanţelor publice.
Agregatul financiar – monetar în economia de piaţă. Politica finaciară. Mecanismul
financiar
C. Bibliografie minimală: 1. Cameniţă, D., şi colab., Contabilitate şi informatică de
gestiune, Ed. Guttenberg, Arad, 2001. 2. Cameniţă, D., şi colab., Bazele contabilităţii,
Ed. Multimedia, Arad, 2000. 3. Oprea, C. şi colab., Bazele contabilităţii, Ed. Didactică
şi Pedagogică, Bucureşti, 2004. 4. Oprea, C.şi colab., Bazele contabilităţii, Ed.
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003.
D. Modul de evaluare: examen final oral

UAV.2.L.4.1.03.O.18 MANAGEMENT GENERAL – 3 p.c.


Domeniu/Specializări: CEPA, sem I: 1C, 1S
Titular disciplină: Conf.Dr.ing. Petre Popa
A. Obiectivul disciplinei: Disciplina are drept scop punerea în contact a studenţilor
cu noţiunile de bază în teoria managementului, a procesului decizional şi
fundamentarea acestuia ştiinţifică precum şi a metodelor şi tehnicilor moderne de
management, gestionarea resurselor tehnico-materiale, financiare şi umane.
B. Conţinutul cursului: Elemente de natura teoretica privind evolutia conceptului de
management; functiile fundamentale ale managementului; decizia in procesul de
management; organizarea procesuala si structurala a intreprinderilor;
managementul resurselor materiale si tehnice; managementul financiar; resursele
umane in management.
C. Bibliografie minimală: 1.Alecu. I., Merce E., Pana D., Sâmbotin L., Ciurea I., Bold
I., Dobrescu N., Management în agricultură, Ed. Ceres, Bucureşti 1997, 2.Csösz I.,
Curs de management general – USAMVB Timişoara 1997, 3.Csösz I, Managementul
producţiei agroalimentare, Ed. Agroprint, Timişoara, 1999
D. Modul de evaluare: examen final oral

An III CEPA

UAV.2.L.4.1.05.O.34 MICROBIOLOGIE GENERALA – 5 p.c.


Domeniu/Specializari: Ingineria Produselor Alimentare; Controlul si expertiza
produselor alimentare; sem. 5: 3C, 3L.
Titular curs: S.l.dr.ing. Dana Radu
A. Obiectivul: Curs fundamental care ofera studentilor baza microbiologica pentru
cursurile tehnologice de specialitate.
55

B. Continutul cursului: 1.Introducere în microbiologie. Noţiuni de taxonomie.


Comparaţie între celule procariote şi celule eucariote. 2.Virusuri. Clasificare. Structură.
Infecţia virală. Multiplicarea virusurilor. 3.Bacterii. Caractere morfologice şi fiziologice.
Clasificare. 4.Drojdii. Caractere morfologice şi fiziologice. Clasificare. 5.Mucegaiuri.
Caractere morfologice şi fiziologice. 6.Nutriţia microorganismelor. 7.Factori de control
ai creşterii microorganismelor. 8.Metabolismul microbian-funcţii de bază. Fermentaţia
alcoolică. Fermentaţia lactică. Fermentaţia propionică. Fermentaţia butirică. Procese
metabolice aerobe. Fermentaţia acetică.
C. Bibliografie minimala: 1.Bourgeois C.M., Mescle J.F., Zucca J., Microbiologie
alimentaire, vol.1, 2, Ed. Apria, Paris, 1998. 2.Dan V., Microbiologia produselor
alimentare, vol I, II, Ed. Alma Galaţi, 2001. 3.Oprean L., Microbiologia produselor
alimentare, Ed. Univ.”L. Blaga” Sibiu, 2002. 4.Collins C.H., Lyne M.P., Microbiological
methods, Butterworth&Co, 1991.
D. Discipline anterioare necesare: Biochimia produselor alimentare I si II
E. Modul de evaluare: examen scris 90%, colocviu de laborator 10%.

UAV.2.L.4.1.06.O.35 CONTROL ŞI EXPERTIZA MICROBIOLOGICĂ – 5 credite


Domeniu/Specializări: CEPA, an III, sem. II, 3C, 2L
Titular curs: Conf.dr. Bojidar Dragomir
A. Obiectivul disciplinei: Disciplina isi propune familiarizarea studentilor cu aspecte
legate de controlul si expertiza microbiologica a produselor alimentare.
B. Conţinutul cursului: 1.Controlul şi expertiza microbiologică a cărnii. Consecinţele
multiplicării microbiene asupra cărnii şi măsurile ce se impun pentru a le evita.
2.Expertiza microbiologică a cărnii congelate. Microbiologia cărnii tocate. Microbiologia
cărnii şi produsele din carne sărate şi/sau afumate. Microbiologia preparatelor de carne
tratate termic la nivel de pasteurizare. 3.Expertiza microbiologică a cărnii de pasăre şi
a produselor din carne de pasăre. Microbiologia semiconservelor în cutii.
4.Microbiologia cărnii de peşte crustacee şi moluşte. Expertiza microbiologică a ouălor
şi produselor din ouă. Microorganisme de alterare şi microorganisme patogene.
5.Microbiologia laptelui şi produselor lactate. Surse de contaminare a laptelui materie
primă. Microorganisme nepatogene şi patogene din lapte şi modificările organoleptice
produse de acestea. 6.Influenţa diferitelor metode de prelucrare a laptelui asupra
microorganismelor. Culturi selecţionate (starter) folosite la fabricarea produselor
lactate. 7.Controlul şi expertiza microbiologică a brănzeturilor. Evoluţia bacteriilor
lactice în timpul fermentării şi maturării brănzeturilor. Germeni patogeni şi toxinele lor
în produsele fermentate şi maturate. 8.Controlul şi expertiza microbiologică a mierii.
Microorganisme detectabile în mierea de albine: Loca americană şi Loca europeană.
Măsuri de ţinere sub control a microorganismelor din miere. 9.Controlul şi expertiza
microbiologică a cerealelor destinate consumului uman. Boli ale plantelor carealiere
produse de bacterii, virusuri şi mucegaiuri. Controlul şi expertiza microbiologică a făinii
de grău. 10.Controlul şi expertiza microbiologică a cartofului şi a amidonului din
cartofi. Microbiologia zahărului şi produselor zaharoase. Implicarea microorganismelor
care poluează fracvent zahărul şi produsele zaharoase. 11. Controlul şi expertiza
microbiologică a fructelor şi legumelor. Principalele tipuri de alterare a fructelor şi
legumelor produse de microorganisme. Conservarea legumelor şi fructelor, implicaţii
microbiologice în conservare şi fermentaţie lactică. 12.Controlul şi expertiza
microbiologică a băuturilor răcoritoare nealcoolizate. Expertiza microbiologică a berii şi
vinului precum şi implicaţiile privind alterarea. 13. Controlul şi expertiza microbiologică
a apei potabile destinate consumului uman şi industria alimentară. Bacterii cu rol de
indicatori microbiologici. 14. Asigurarea salubrităţii alimentare prin aplicarea metodelor
de prevenire, în unităţile de producţie, depozitare şi comercializare. Implementarea şi
urmărirea sistemului HACCP.
C. Bibliografie minimală:1.Bojidar, D.; Neagoe, C.; Predescu, M. Elemente practice de
expertizare a calităţii şi falsurilor din alimente– Expertizarea Alimentelor, Arad, 2001.
2. Bojidar, D.; Tudor D.S, Neagoe, C.; Predescu, M. Expertiza alimentelor - controlul
calităţii şi depistarea falsurilor- Editura viaţa Arădeană, Arad, 2002. 3. Bârzoi D.,
Apostu S. Microbiologia produselor alimentare, Ed Risoprint Cluj Napoca, 2002.
D. Modul de evaluare: prin examen scris.
56

UAV.2.L.4.1.05.O.36 si UAV.2.L.4.1.06.O.36 OPERAŢII ŞI APARATE ÎN


INDUSTRIA ALIMENTARĂ – 6 + 4 + 2
Domeniu/Specializări: CEPA, sem I: 3C, 2L, sem II: 3C, 3L, 1P
Titular disciplină: Prof.dr.ing. Elisabeta Ivan
A. Obiectivul disciplinei: Cursul analizeaza operatiile principale si utilajele cu ajutorul
carora se pot realiza acestea, cu aplicare in industria alimentara, prezinta elemente de
baza pentru conducerea proceselor tehnologice si cunoasterea utilajelor. In acest sens,
se analizeaza principalele operatii tip, prezentandu-le prin prisma fenomenelor care se
petrec in industria alimentara.
B. Conţinutul cursului: 1.Obiectul disciplinei. Domeniul si caracteristicile industriei
alimentare. 2.Operatii hidrodinamice. Amestecarea. 3.Sedimentarea. Factorii care
influenteaza procesul de sedimentare. Calculul vitezei si diametrul limita. 4.Filtrarea.
5.Centrifugarea. 6.Operatii in schimb de caldura. Surse de caldura. 7.Uscarea. Factorii
care influenteaza uscarea. 8.Distilarea si rectificarea. 9.Extractia – difuzia.
10.Congelarea si refrigerarea. 11.Operatii mecanice. Sisteme eterogene. Depozitarea,
transportul si dozarea materialelor solide.
C. Bibliografie minimală: 1.E. Ivan, I. Craiu, N. Oniţă, Operaţii şi aparate în industria
alimentară, Ed Mirton, Timişoara, 2003; 2.E. Ivan, Ş. Kormendi, N. Oniţă,
Indrumător de laborator - Fenomene de transfer, operaţii şi aparate în industria
alimentară, Ed. Mirton, Timişoara, 1999; 3.Bratu, E. A., Operatii unitare in ingineria
chimica - Vol I, II, III, Ed. Tehnica Bucuresti, 1984 - 1985. 4.Răsenescu, I. - Operatii
si utilaje in industria alimentara. Vol I - II , Ed Tehnica Bucuresti, 1971.
F. Modul de evaluare: examen scris

UAV.2.L.4.1.05.O.37 si UAV.2.L.4.1.06.O.37 TEHNOLOGII GENERALE ÎN


INDUSTRIA ALIMENTARĂ – 4 + 4 p.c.
Domeniu/Specializări: CEPA, sem I: 2C, 2L, sem II:2C, 2L
Titular disciplină: Ş.l. ing. Dicu Anca Mihaela
A. Obiectivul disciplinei: Cursul le dă studenţilor posibilitatea de a fi familiarizaţi cu
procese tehnologice diferite, cu bazele fizico-chimice, biochimice şi microbiologice ale
acestora precum şi cu modificările pe care le suportă din punct de vedere nutriţional
produsele alimentare în funcţie de parametrii ce se respectă în diferite operaţii de
prelucrare.
B. Conţinutul cursului: 1.Prezentarea generală a produselor alimentare pe ramuri şi
subramuri şi a metodelor de conservare. Valoarea alimentară şi calitatea produselor
alimentare. 2.Conservarea prin frig (refrigerare şi congelare) a produselor alimentare.
3.Conservarea prin tratamentul termic a produselor alimentare. 4.Conservarea
produselor alimentare prin reducerea umidităţii. 5.Conservarea cu zahăr.
6.Conservarea prin sărare; conservarea prin afumare.7.Conservarea prin acidifiere;
conservarea cu antiseptici. 8.Procesarea cu microunde în industria
alimentară.9.Conservarea cu radiaţii ultraviolete, cu radiaţii ionizante.10.Tehnologia
cărnii şi a preparatelor din carne.Peşte şi preparate din peşte.11.Tehnologia laptelui şi
a produselor lactate.12.Tehnologia morăritului.Tehnologia produselor de
panificaţie.Obţinerea amidonului şi a produselor derivate. 13.Tehnologia
zahărului.Tehnologia fabricării produselor zaharoase.14.Tehnologia uleiului. Fabricarea
margarinei.15.Tehnologia vinului, 16.Tehnologia malţului şi a berii.17.Tehnologia
spirtului şi drojdiei.Tehnologia tutunului, 18.Apa în industria alimentară
C. Bibliografie minimală: 1.Banu C. ş.a., Manualul inginerului de industrie alimentară,
vol. I şi II, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1998-1999. 2.Banu C. ş.a., Principiile conservării
produselor alimentare, Ed. Agir, Bucureşti, 2004. 3.Bordei, D. ş.a., Ştiinţa şi tehnologia
panificaţiei, Ed. AGIR, Bucureşti, 2000. 4.Craiu Claudia, Conservarea produselor
alimentare. Ed. Univ. „Aurel Vlaicu”, Arad, 2003.
D. Modul de evaluare: examen scris şi oral

UAV.2.L.4.1.05.O.38 COLOIZI ALIMENTARI – 5 credite


Domeniu/Specializări: Inginerie Alimentară, CEPA, an III, sem. I, 3C, 2L
Titular curs: Ş.l. dr. Dorina Chambre
57

A. Obiectivul disciplinei: familiarizarea studenţilor cu aspectele legate de natura stării


coloidale şi cu aspectele fizico-chimice ale sistemelor coloidale specifice alimentelor
B. Conţinutul cursului: Sisteme disperse, Fenomene de interfaţă, Sisteme
microeterogene, Coloizi alimentari.
C. Bibliografie minimală: Chifu, E., Chimie coloidală, Ed. Did. Şi Ped., Bucureşti, 1969;
Olteanu, M, Coloizii, Ed. Univ. Bucureşti, 1993; Ialina, I., Emulsiile şi alpicaţiile lor
tehnice, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1961; Idiţoiu, C., Chimie Fizică şi Coloidală, vol II,
Ed.Univ. “Aurel Vlaicu”, Arad, 2002.
D. Discipline anterioare necesare: Chimie fizică generală
E. Modul de evaluare: Pentru examinare materia predată la curs va fi împărţită în 4
părţi iar din fiecare parte studentul va trata un subiect. Examenul se consideră
promovat dacă studentul reuşeşte să obţină pe fiecare subiect minim nota 5.
Participarea la examen este condiţionată de efectuarea integrală a lucrărilor de
laborator.

UAV.2.L.4.1.06.O.39 CLIMATIZARI IN INDUSTRIA ALIMENTARA – 5 p.c.


Domeniu/Specializări: Inginerie Alimentară/ C.E.P.A., sem.6, 3C, 2P.
Titulari curs : Conf.dr. ing. Pancan B.
A. Obiectivul disciplinei: Curs şi proiect care urmăreşte pregătirea viitorilor ingineri
pentru ocuparea unor posturi în industrie.
B. Conţinutul cursului : 1. Obiectivul cursului. Elemente de termodinamică utilizate în
tehnica frigului. Transmiterea căldurii. Microclimatul industrial şi de confort; 2. Bazele
teoretice ale frigului artificial. Utilizarea frigului artificial; 3. Instalaţii frigorifice.
Clasificarea instalaţiilor frigorifice; 4. Ameliorări ale instalaţiei de producere a frigului
cu compresie mecanică de vapori într-o treaptă; 5. Uleiuri frigorifice şi agenţi
frigorifici; 6. Instalaţii de producerea frigului în proces închis, fără regenerare , cu
funcţionare în regim staţionar şi nestaţionar; 7. Compresoare frigorifice; 8.
Refrigerarea cu aer răcit. Refrigerarea cu gheaţă. Congelarea. Clasificarea sistemului
de congelare. Metode de congelare; 9. Aer umed – Proprietăţile fizice ale aerului
umed. Mărimile de stare ale aerului umed: temperatură, presiune, umiditate, entalpie;
10. Diagrama h-x pentru aerul umed;11. Transformări simple ale aerului umed; 12.
Baterii de încălzire şi răcire; 13. Camere de umidificare. Tipuri de camere de
umidificare. Calculul camerelor de umidificare; 14. Condiţionarea aerului – vara şi
iarna.
C. Bibliografie minimală : 1.I.Tofan, Climatizări în industria alimentară, Ed. Universit
“Dunărea de Jos” Galaţi, 1993; 2.I.Niculescu, Duta, Instalaţii de ventilare şi climatizare
E.D.P. Bucureşti 1982; 3. I. Săvulescu, Instalaţii de încălzire şi ventilare vol. II Ed.
Tehnică Bucureşti 1985; 4.Chiriac, Instalaţii frigorifice E.D.P. Bucureşti 1975; 5.Chiriac,
Instalaţii frigorifice E.D.P. Bucureşti 1981; 6.N.Purice, N. Honciuc, Exploatarea şi
întreţinerea utilajelor frigorifice comercial, Ed. Tehnică Bucureşti; 7.G. Stomotescu,
Tehnica frigului, vol.II, Ed. Tehnică Bucureşti, 1972; 8.Al.Cristea, Ventilarea şi
condiţionarea aerului, vol. I, II Ed. Tehnică Bucureşti 1970, 1971; 9.I.Tofan,
Climatisation, Kinshasa, 1977; 10. I.Tofan, C. Vizireanu, Îndrumar pentru proiectarea
instalaţiilor de condiţionare şi frigorifice, Galaţi, 1994; 11.I.Tofan, Caiet de lucrări
practice de laborator, Galaţi, 1996.
D. Discipline anterioare necesare : Fenomene de tranfer
E. Modul de evaluare: 1. Examen parţial scris – 50%; 2. Examen final, scris şi oral -
50%; 3. Notă proiect – 100%

UAV.2.L.4.1.05.O.42 IGIENA INTREPRINDERILOR IN IND. ALIMENTARA – 4 p.c.


Domeniu/Specializări: CEPA, an III, sem. I: 2C, 2L
Titular curs: Ş.l. dr. Tudor Sorin
A. Obiectivul disciplinei: Cunoaşterea cerinţelor de igienă şi de calitate a produselor
alimentare în unităţile de industrie alimentară, de alimentaţie publică şi turism ,
precum şi în pieţele agroalimentare.
B. Conţinutul cursului: 1.Introducere. Industria alimentară la început de mileniu.
Calitatea igienico-sanitară, prezent şi viitor. 2.Principii igienico-sanitare privind
proiectarea, construcţia clădirilor şi utilajelor pentru industria alimentară. Amplasarea
unităţilor. Amenajarea terenului. Construcţiile.Prevederi în construcţii. Dotarea cu
58

utilaje. 3. Insalubrizarea produselor alimentare. Efecte biologice toxice. Poluarea


chimică, microbiană şi radioactivă. Boli transmise prin intermediul produselor
alimentare. Intoxicaţiile alimentare. Micotoxine, nitraţi-nitriţi, pesticide, metale toxice.
4. Toxiinfecţiile alimentare.Caracterizare generală a toxiinfecţiilor alimentare. Tipuri de
toxiinfecţii alimentare. 5. Igiena apei. Boli transmise pe calea apei. Condiţiile de
potabilitate a apei. Protecţia sanitară a surselor de aprovizionare cu apă. 6. Protecţia
sanitară a aerului. Posibilităţi de poluare a aerului. Controlul stării de igienă a aerului.
Atribuţiile medicilor veterinari de stat în sectorul de expertiză sanitar veterinară a
produselor de origine animală. În abatoare şi puncte de sacrificare. În ateliere de
preparate carne. Controlul administrativ în abator. 7. Igiena şi controlul sanitar
veterinar în unităţile de alimentaţie. Condiţiile igienice la aprovizionarea şi păstrarea
alimentelor de origine animală. 8. Curăţenia şi spălarea în unităţile alimentare.
Ustensile, aparatură şi dispozitive utilizate la curăţenie. Apa folosită pentru spălare şi
dezinfecţie. Substanţe chimice utilizate pentru spălare. 9. Dezinfecţia în unităţile
alimentare. 10.Dezinsecţia în unităţile de industrie alimentară. 11. Deratizarea. 12.
Întreţinerea igienică a anexelor sanitare. 13. Igiena personalului din întreprinderile de
industrie alimentară. Controlul medical la încadrarea în producţie şi controlul periodic.
Igiena corporală, vestimentaţia şi echipamentul de producţie. Comportamentul igienic
al personalului care lucrează la manipularea, prepararea, transportul, servirea şi
desfacerea alimentelor. 14.Controlul igienico-sanitar şi sanitar-veterinar în întreprinderi
de industrie alimentară. 15. Norme internaţionale de igienă. 16. Cerinţe de igienă şi
calitatea alimentelor în unităţile de alimentaţie publică în pieţele agroalimentare.
C. Bibliografie minimală: 1. Tudor, S., Igiena Produselor Alimentare, Ed. Viaţa
Arădeană, Arad, 2001; 2. Byrne, D., Industries alimentaires, sante et protection des
consommateurs, Revue Industries Alimentaire et Agricoles, nr. 9/2000, Paris; 3.Feillet,
P., Contribution de la recherche tehnologique a la securite microbiologique des
alimentes, Revue Industries Alimentaire et Agricoles, nr. 15/2000, Paris; 4.Dumitrescu,
H., Controlul fizico-chimic al alimentelor, Ed Medicală, Bucureşti, 1991; 5.Savu, C.,
Poluarea mediului şi prezenţa substanţelor toxice în alimente. Controlul calităţii
alimentelor.Ed Semne, Bucureşti, 2000.
D. Discipline anterioare necesare: Biochimie, Microbiologie
E. Modul de evaluare: Pentru evaluarea cunoştinţelor studenţilor se va proceda la
notarea ad-hoc în cadrul desfăşurării lucrărilor de laborator precum şi la verificarea
referatelor studenţilor pe parcursul anului universitar, întocmite pe teme specifice
capitolelor cursului. Colocviul este scris.

UAV.2.L.4.1.05.O.43 şi UAV.2.L.4.1.06.O.43 NUTRITIE UMANĂ ŞI TOXICOLOGIE


3+4 p.c.
Domeniu/Specializări: CEPA, sem.I: 2C, 1L; sem.II: 2C, 2L
Titulari curs: Ş.l.dr.ing Radu Dana.
E. Obiectivul disciplinei : Curs fundamental care ofera studenţilor principiile de
bază ale unei alimentaţii echilibrate şi sănătoase, precum şi noţiuni fundamentale
de toxicologie
F. Conţinutul cursului : 1.Bazele alimentaţiei; noţiuni introductive; 2.Fiziologia
alimentaţiei; 3.Necesarul de energie; 4.Substanţele nutritive şi rolul lor în
alimentaţie; 5.Valoarea nutritivă a alimentelor; 6.Influenţa prelucrărilor tehnologice
asupra valorii nutritive a alimentelor; 7.Substanţe antinutritive naturale; 8.Compuşi
toxici formaţi prin prelucrare tehnologică; 9.Toxicitatea aditivilor; 10.Substanţe
toxice de poluare şi contaminare chimică; 11.Prezenţa micotoxinelor în produsele
alimentare; 12.Impurificarea produselor alimentare cu factori de natură biologică;
13.Toxinfecţii alimentare; 14.Implicaţii ale modificării genetice a organismelor
G. Bibliografie minimală : Segal, R. - Bazele alimentatiei, - Univ. Galati, 1978;
Mincu, I. s.a. - Orientari actuale în nutritie, Ed. Medicala, 1989; Segal, R. -
Valoarea nutritiva a produselor agroalimentare, Ed. Ceres, 1982; Popa, G, s.a. -
Toxicologia produselor alimentare, Ed. Academiei, Bucuresti, 1986.
H. Discipline anterioare necesare : Biochimie
I. Modul de evaluare: 1. Prezenţa la curs 10%, 2. Activitate la laborator 20%; 3.
Întocmirea referatelor cu raţii alimentare 30%; 4. Examen final scris şi oral 40%
59

UAV.2.L.4.1.05.A.45 si UAV.2.L.4.1.06.A.45 PROIECTARE ASISTATĂ DE


CALCULATOR – 3 + 2 p.c.
Domeniu/Specializări: CEPA , sem I: 1C, 1L; sem II: 1C, 1L;
Titular disciplină: Ş.l.dr.ing. Oana Brînzan
I. Obiectivul disciplinei: Prin structura sa cursul îşi îndreaptă atenţia, spre cunoştinţele
necesare pentru întocmirea unui proiect tehnic (utilizarea unui program de desen
tehnic – AutoCad 14 sau AutoCad 2000).
J. Conţinutul cursului: Piramida informaţională, sistem informatic. Date, tipuri de date.
Proiectare asistată, CAD/CAM, domenii de utilizare, principii de bază. AUTOCAD -
instrument de proiectare asistată. Unităţi de desenare (sistemul zecimal, ingineresc,
etc.). Noţiunea de slide (strat). Noţiuni de desen tehnic industrial. Crearea unui obiect
2D, prin desenarea unei polilinii (închisă). Cotarea obiectelor dintr-un desen tehnic în
funcţie de specific.Utilizarea textului în desenele AutoCAD. Desenarea planului unei
bucătării. Utilizarea atributelor. Definirea şi editarea atributelor în cadrul unui desen
AutoCad. Pregătirea unui desen pentru imprimare (plotare).
K. Bibliografie minimală: 1.***, AutoCad 14, 2.***, AutoCad 2000
L. Modul de evaluare: examen scris şi practic

UAV.2.L.4.1.05.A.40 si UAV.2.L.4.1.06.A.40 MARKETING – 3 + 2 p.c.


Domeniu/Specializări: CEPA, sem I: 2C, sem II: 1C, 1S.
Titular disciplină: S.l.dr. Oana Brînzan
E. Obiectivul disciplinei: Cursul are ca prim obictiv introducerea studenţilor în noţiunea
şi conceptul de marketing, începând de la înţelgerea comportamentului
consumatorului, politica de produs, politica de preţ, politica de distribuţie, politica de
promoţionare, iar în partea a doua se pune accent pe managementul marketingului.
F. Conţinutul cursului: Marketingul şi procesul de marketing. Cadrul activităţii de
marketing. Strategia de bază. Produsul. Preţul. Promovarea. Distribuţia. Analiza
ocaziilor de piaţă. Cercetarea şi selectarea pieţelor –ţintă . Conceperea strategiilor de
marketing. Planificarea programelor de marketing. Organizarea, implementarea şi
controlul marketingului.
G. Bibliografie minimală: 1.L. Spircu, M. Calciu, T. Spircu, Analiza datelor de
marketing, Ed. All, Bucureşti, 1994, 2.P. Kotler, J. Sannders, G. Armstrong, V. Wong,
Principiile Marketingului, Ed. Teora, Bucureşti, 1999, 3.P. Kotler, Managementul
Marketingului, Ed. Teora, Bucureşti, 1997, 4.S. G. Szenteşi, Mixul de marketing. Vol.
I, Politica de produs, sortiment, amblaj şi servicii, Univ. “Aurel Vlaicu” Arad, 1997,
5.M. Constantin şi colab, Marketingul producţiei agroalimentare, Ed. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1997
H. Modul de evaluare: examen oral

UAV.2.L.4.1.06.A.44 NOŢIUNI DE PROTECŢA CONSUMATORULUI – 2 p.c.


Domeniu/Specializări: CEPA, semII : 2C.
Titular disciplină: Ş.l.ing. Dicu Anca Mihaela
A. Obiectivul disciplinei: Disciplina urmăreşte formarea studenţilor ca specialişti în
protecţia consumatorului.
B. Conţinutul cursului: 1.Drepturile consumatorului. Obligaţiile agenţilor economici;
2.Atribuţiile ANPC-ului; Grupe de produse şi servicii supuse supravegherii de către
ANPC; 3.Norme generale de igienă privind producţia, prelucrarea, depozitarea,
păstrarea, transportul şi desfacerea alimentelor; 4.Norme de depozitare a alimentelor.
Norme privind producţia în industria alimentară; 5.Norme privind prepararea
alimentelor. Norme privind transportul alimentelor; 6.Magazinele alimentare Comerţul
de mic detaliu. Pieţele alimentare. Norme privind personalul unităţilor alimentare.
Norme generale privind etichetarea. Denumirea produsului; 7.Cantitatea netă. Data
durabilităţii minimale şi termenul de valabilitate; 8.Stabilirea identităţii
conservelor.Indicarea lotului. Ingredientele – generalităţi. Concentraţia alcoolică;
9.Valoarea nutritivă şi energetică. Menţiuni suplimentare de etichetare pe grupe de
produse. Norme de protecţie sanitară pe grupe de produse; 10.Interdicţii în vederea
protejării consumatorilor împotriva practicilor incorecte. Informaţii specifice la
protecţia consumatorilor în turism; 11.Aditivi alimentari. Ambalaje.
60

C. Bibliografie minimală: 1.Banu, C., ş. a., Progrese tehnice, tehnologice şi ştiinţifice


în industria alimentară, vol. I şi II, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1992, 1993; 2.Banu C.,
ş.a., Folosirea aditivilor în industria alimentară, Ed Tehnică, Bucureşti, 1985; 3.Banu,
C., ş. a., Principii de drept alimentar, Ed. Agir, Bucureşti, 2003.
D. Modul de evaluare: Forma de evaluare este continuă, iar metoda de evaluare, în
sesiunea de examene este orală. Toate capitolele cursului sunt obligatorii. Evaluarea
cunoştinţelor de laborator se face prin colocviu.

UAV.2.L.4.1.06.A.41 MATERII PRIME ANIMALE SI VEGETALE - 2 p.c.


Domeniu/Specializări: CEPA, semII: 2C.
Titular disciplină: Ş.l.dr.ing. Calinovici Ioan
Volumul de ore săptămânal: an III, sem II: 2C.
A. Obiectivul disciplinei: Disciplina are ca scop prezentarea produselor de origine
vegetala si animala ce sunt utilizate ca materii prime in industria alimentara . În cadrul
disciplinei sunt abordate probleme legate structura anatomo-morfologică, proprietăţile
fizice , chimice , procesele fiziologice ale materiilor prime şi metode de păstrare a
acestora .
B. Conţinutul disciplinei: 1. Materii prime in industria alimentară . Importanţă .
Definiţie si clasificare . Importanta creşterii rolului calităţii materiilor prime. 2. Materii
prime pentru morărit si panificaţie. 3.Strugurii folosiţi ca materii prime pentru industria
vinului. 4.Fructe si legume folosite in industria conservelor. 5.Materii prime pentru
industria zaharului. 6.Materii prime pentru industria uleiului. 7.Materii prime pentru
industria berii. 8.Materii prime pentru industria laptelui. 9.Materii prime in industria
cărnii.
C. Bibliografie minimala: 1.Banu,C., Manualul inginerului de industrie alimentară,
vol.1si 2, Ed Tehnică, Bucureşti, 1999. 2.Banu,C., Biotehnologii in industria alimentară,
Ed Tehnică, Bucuresti , 1987. 3.Bîlteanu Ghe., Fitotehnie , Ed Didactica si Pedagogica
Bucuresti, 1983. 4.Cotea, D,V, Tratat de oenologie, vol. 1, Ed Ceres, Bucureşti, 1985.
5.Potec,I ., Tehnologia păstrării si industrializării produselor horticole, Ed Didactică şi
Pedagogică Bucureşti,1983. 6.Fălcuşan,Gh., Ehling Şt., Tehnologie si utilaj in industria
cărnii, vol. 1, Ed Universităţii “Aurel Vlaicu Arad, 1997.7.Vrânceanu, Al.,V., Floarea
soarelui hibridă, Ed Ceres Bucureşti, 2000.
D. Modul de evaluare: Examinarea se va face pe baza testelor de verificare a pregătirii
teoretice si practice.

An IV CEPA

UAV.2.L.4.1.07.O.46 MODELAREA, OPTIMIZAREA ŞI AUTOMATIZAREA


PROCESELOR TEHNOLOGICE DIN INDUSTRIA ALIMENTARA – 5 + 2 p.c.
Domeniu/Specializări: CEPA, sem I 3C, 2L, 2P
Titular disciplină: S.l.ing. Ursachi Claudiu
A. Obiectivul disciplinei: Cursul tratează problemele automatizării proceselor din
industria alimentară pe baza concepţiei că aplicarea metodelor şi mijloacelor
automaticii poate conduce la realizarea unor sisteme automate eficiente numai atunci
când aceste eforturi au la bază o cunoaştere profundă a proceselor chimice.
B. Conţinutul cursului: Noţiuni generale de automatică, automatizare, sistem automat.
Sisteme de reglare automată. Legile reglării automate. Conectarea elementelor de
reglare în sistemele automate. Elemente proporţionale. Elementul proporţional de
ordin zero. Elementul proporţional de ordinul I şi superior. Elementul integral,
diferenţial, elementul de reglare cu timp mort. Dispozitive de automatizare. Elemente
constructive ale dispozitive de automatizare pneumatice. Regulatoare pneumatice
proporţionale. Regulatoare pneumatice proporţional – integrale. Regulatoare
pneumatice proporţional – integral – diferenţială. Accesoriile regulatoarelor. Elemente
de analiză a sistemelor de reglare automată
C. Bibliografie minimală: 1.Ivanov, I.V., Materiale rezistente la coroziune în industria
alimentară, Editura Agro-Silvică, Bucureşti, 1977. 2.Banu C. şi colab, Manualul
Inginerului de Industrie Alimentară, Ed. Tehnică, vol. I şi II, Bucureşti, 1999.
D. Modul de evaluare Referate individuale şi în grupe de lucru. Examen.
61

UAV.2.L.4.1.07.O.47 ADITIVI ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ – 3 p.c.


Domeniu/Specializări: Inginerie Alimentară, CEPA, an IV, sem. I, 2C
Titular curs: Ş.l. Raluca Szabo
F. Obiectivul disciplinei: însuşirea de cunoştinţe despre aditivi, privind legislaţia în
domeniu, clasificarea lor, descrierea, modul de testare în vederea stabilirii dozelor
admise, efectele folosirii în industria alimentară, cu accent asupra aditivilor produsi
prin biosinteza.
G. Conţinutul cursului: Stările de agregare ale materiei: Definirea aditivilor,
clasificare, condiţii de folosire în industria alimentară; Coloranţi; Conservanţi;
Antioxidanţi; Agenţi cu acţiune de chelare, tamponare, stabilizare, întărire, creştere,
umidificare. Acizi; Emulgatori; Arome, aromatizanţi, potenţiatori de arome;
Hidrocoloizi. Clasificare. Gume; Hidrocoloizi. Amidonul şi derivaţi. Extracte proteice;
Substanţe pentru tratamentul de suprafaţă al produselor alimentare, pentru albire,
limpezire şi stabilizare; Îndulcitori; Substanţe pentru realizarea culorii cărnii sărate.
Substanţe formatoare de spumă, de stabilizare a spumei, de control a spumării şi
substanţe antispumante; Imitaţii de grăsime. Fibre alimentare; Substanţe pentru
maturizarea făinii de grâu şi condiţionarea aluatului. Substanţe pentru nutriţia
drojdiilor de panificaţie.
H. Bibliografie minimală: Banu C. (coordonator), Aditivi şi ingrediente pentru industria
alimentară, Editura Tehnică, Bucureşti, 2000; Marius Safta, Super-antioxidanţii naturali
în alimentaţie şi medicină, Editura Sudura, Timişoara, 2002; G.M. Costin, Rodica Segal
(editori), Alimente funcţionale. Alimentele şi sănătatea, Editura Academica, 1999
I. Dicipline anterioare necesare: Chimie
J. Modul de evaluare: Nota referat in domeniu: 33%, Verificare finala scrisa: 67%.

UAV.2.L.4.1.07.O.52 AMBALAJE ŞI DESIGN – 3 p.c.


Domeniu/Specializări: Inginerie Alimentară, CEPA, an IV, sem. II, 2C, 1S
Titular curs: Ş.l. ing. Dicu Anca Mihaela
A. Obiectivele disciplinei: Cursul cuprinde elemente si principii fundamentale în
domeniul creaţiei, producţiei şi economiei ambalajelor, abordate în lumina realizărilor
şi tendinţei tehnicii moderne cât şi a unei concepţii unitare privind asigurarea cu
ambalaje a industriei alimentare. Un accent deosebit este pus pe problemele privind
proiectarea şi concepţia ambalajelor, utilizarea raţională a ambalajelor şi materialelor
pentru ambalare, prelungirea duratei de păstrare a produselor ambalate.
B. Conţinutul cursului: 1. Funcţiile ambalajelor; 2. Factorii care influenţează producerea
ambalajelor; 3. Materiale de ambalaj: sticla, materiale metalice, materiale celulozice,
materiale plastice; 4. Ambalaje pentru produse alimentare: Ambalaje de sticlă,
Ambalaje metalice, Ambalaje din material celulozic, Ambalaje din materiale plastice,
Ambalaje din materiale complexe; 5. Accesorii de închidere: dopuri, capse, capace
filetate, capace pentru cutii metalice; 6. Eticheta;
C. Bibliografie minimala: 1. Ivanov, I.V., Materiale rezistente la coroziune în industria
alimentară, Ed Agro-Silvică, Bucureşti, 1977, 2.Niculescu, N.I., Estetica produselor
alimentare,Ed Ceres, Bucureşti, 1977. 3. Scadovschi S., Metode şi tehnici moderne de
ambalare, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1976, 4. Turtoi, M., Materiale de ambalaj şi ambalaje
pentru produsele alimentare, Ed Alma, Galaţi, 2000; 5. xxx- Manualul inginerului de
industrie alimentară, vol. I şi II, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1999
D. Modul de examinare: Examen

UAV.2.L.4.1.08.O.50 Structura şi proprietăţile enzimelor – 4 p.c.


Domeniu/Specializări: Inginerie alimentară, CEPA, an IV, sem. II, 2C, 2L
Titular curs: Prof.univ.dr.ing. Cornelia Iditoiu
A. Obiectivul disciplinei: câştigarea unor abilităţi, deprinderi şi competenţe legate de
structura, proprietăţile fizico-chimice şi catalitice ale enzimelor, modul de obţinere,
izolare, purificare, cinetica reacţiilor enzimatice, mecanismul de acţiune şi de reglare a
reacţiilor catalizate de acestea, analiza enzimatică, utilizarea enzimelor în industria
alimentară.
62

B. Conţinutul cursului: Partea I. Compoziţia şi structura proteică a enzimelor:


Introducere, Natura Proteică a enzimelor, Purificarea enzimelor, Centri activi şi factori
responsabili pentru activitatea catalitică, Cofactori enzimatici. Partea a II-a.
Proprietăţile catalitice ale enuimelor şi factorii determinanţi: Viteze de reacţie, Efectul
concentraţiei de substrat asupra vitezei reacţiilor enzimatice, Efectul concentraţiei de
enzimă asupra reacţiilor catalitice enzimatice, Consecinţe cinetice ale inhibiţiei
enzimatice, Inhibitori enzimatici, Efectul pH-ului asupra vitezelor reacţiilor catalitice
enzimatice, Efectul temperaturii asupra reacţiilor catalizate de enzime. Partea a III-a.
Principalele clase de enzime utilizate în industria alimentară: Clasificarea şi
nomenclatura enzimelor, Hidrolaze utilizate în industria alimentară, Oxidoreductaze
utilizate în indutria alimentară.
C. Bibliografie minimală: Whitaker J.R. – Principles of Enzymology for the Foods
Sciences, Marcel Dekker Inc., N.Y. Basel, Hong Kong, 1994; Naz S. – Enzymes and
Food, Oxford University Press, London, 2002; Georgescu L.A. – Enzimologie generala,
Editura Academica, Galati, 2003;
D. Discipline anterioare necesare: Chimie generală, Chimie fizică, Biochimie
E. Modul de evaluare: Nota activitate laborator: 30%, Referat: 20%, Examen final
scris/oral: 50%.

UAV.2.L.4.1.07.A.53 TEHNOLOGIA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII ÎN INDUSTRIA


CĂRNII – 5 p.c.
Domeniu/Specializări: Inginerie alimentară, IV CEPA, sem I 3C, 2L,
Titular disciplină: S.l.ing. Ursachi Claudiu
A. Obiectivul disciplinei: Instruirea şi formarea viitorilor specialişti în tehnologia cărnii,
pregătirea aptitudinilor de orientare şi formare permanentă, cunoaşterea aparaturii şi
modului de lucru, crearea deprinderilor corecte de efectuare a aprecierilor calitative şi
cantitative a parametrilor pe întreg fluxul tehnologic.
B. Conţinutul cursului: 1. Unităţi de industrializare a cărnii. Clasificare, construire,
capacităţi de producţie. 2. Materia primă - animale furnizoare de carne - Aprovizionare
şi transport. Rase de animale. Randamente şi indici de recuperare. 3. Tehnologia
prelucrării animalelor în abator. Etapele prelucrării animalelor. 4.Valorificarea
subproduselor de abatorizare. 5. Structura morfologică şi compoziţia chimică a cărnii.
Calitatea cărnii. 6. Dinamica transformărilor care au loc în carne în timpul vieţii
animalelor şi după sacrificare. 7. Calitatea globală a cărnii. 8. Tranşarea, dezosarea si
alesul cărnii. 9.Procese de conservare în industria cărnii. 10.Tehnologia fabricării
preparatelor din carne comune. 11. Tehnologia fabricării preparatelor din carne crude.
12.Tehnologia fabricării semiconservelor din carne. 13.Tehnologia generală de fabricare
a conservelor. 14.Aditivi folosiţi în industria cărnii. 15.Igiena intreprinderilor de
industrializare a carnii. 16.Noţiuni de protecţia mediului - epurarea apelor uzate.
C. Bibliografie minimală: 1.Banu, C. şi colab., Tehnologia cărnii şi subproduselor, Ed
Didactica şi Pedagogica, Bucureşti, 1990, 2.Banu, C. şi colab., Exploatarea şi
întreţinerea utilajelor din industria carnii, Ed Tehnica, Bucuresti 1992, 3.* * *,
Indrumator de lucrări practice, Galati 1994.
D. Modul de evaluare: examen scris şi oral

UAV.2.L.4.1.08.A.65 TEHNOLOGIA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII ÎN INDUSTRIA


VINULUI – 5 p.c.
Domeniu/Specializări: Inginerie alimentară , CEPA, IV, CEPA, sem II 3C, 2L.
Titular disciplină: Conf. Dr. ing. Petre Popa
A. Obiectivul disciplinei: Disciplina oferă specialistului in formare cunoştinţe teoretice si
practice privind procesele de prelucrare a strugurilor si a mustului precum si
elementele de tehnologie privind îngrijirea, condiţionarea, maturarea si îmbutelierea
vinului si a distilatelor pe baza de vin.
B. Conţinutul cursului: Obiectivul şi importanţa tehnologiei vinului . Viticultura sursă
de materii prime pentru industria vinului. Strugurii – materie primă pentru vinificaţie .
Tehnologia prelucrării strugurilor şi obţinerea mustului.Tehnologia prelucrării mustului.
Antiseptici şi antioxidanţi folosiţi în industria vinului.Fermentaţia alcoolică a mustului în
tehnologia producerii vinurilor. Tehnologia obţinerii vinurilor prin macerare. Compoziţia
chimică a vinului.Evoluţia şi fazele de dezvoltare ale vinului. Îngrijirea vinului.
63

Tehnologii folosite pentru stabilizarea vinurilor. Îmbutelierea vinului. Tehnologii de


vinificare . Defectele şi bolile vinului
C. Bibliografie minimală: 1.Cotea, D.V., Pomohaci, N., Gheorghita, M., Oenologia, Ed
Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982, 2.Cotea, D.V., Tratat de oenologie, vol. I Ed
Ceres, Bucuresti, 1985, 3.Macici, M., Stoian, V., Giosanu, T., Popescu, I.V., Kontec, A.,
Nanu, I., Avramescu, M., Tehnologii moderne de producere a vinurilor, Redactia de
propaganda tehnica agricola, Bucuresti, 1990
D. Modul de evaluare: examen scris

UAV.2.L.4.1.07.A.53 TEHNOLOGIA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII ÎN INDUSTRIA


LAPTELUI – 5 p.c.
Domeniu/Specializări: Inginerie alimentară, IV CEPA, sem. I 3C, 2L,
Titular curs: S.l. ing. Meşter Mihaela
A. Obiectivul disciplinei: Disciplina urmăreşte formarea specialistului în tehnologia de
producere a laptelui şi a produselor lactate, iar prin lucrările de laborator se urmăreşte
formarea acestor specialişti în aprecierea calităţii acestora făcându-se analize în
laboratoare autorizate conform normelor în vigoare, precum şi menţinerea unei
strânse legături între inginerul tehnolog şi laborator.
B. Conţinutul cursului:1. Tehnologia laptelui de consum.2. Conservarea laptelui prin
metode biochimice. Produse lactate acide obţinute prin fermentaţie lactică
3.Conservarea laptelui prin reducerea conţinutului de apă. Tehnologia produselor din
lapte concentrat şi lapte concentrat sterilizat. 4.Tehnologia laptelui praf. 5.Lapte cu
destinaţie specială: alimentaţia sugarilor. 6.Tehnologia untului. Definiţie, clasificarea
tipurilor de unt şi procedee de obţinere a untului 7.Definiţia şi clasificarea brânzeturilor.
8. Tehnologia de obţinere a îngheţatei.9.Valorificarea subproduselor laptelui.
10.Spălarea şi dezinfectarea în industria laptelui.
C. Bibliografie minimală: 1. Banu, C., Vizireanu, C., Procesarea industrială a laptelui,
Ed Tehnică, Bucureşti, 1998. 2.Chintescu, G., Grigore, Ş., Îndrumător pentru
tehnologia produselor lactate, Ed Tehnică, Bucureşti, 1982. 3.Costin, G.M., Lungulescu
G., Valorificarea subproduselor în industria laptelui, Ed Tehnică, Bucureşti, 1985.
4.Banu, C., ş. a., Biotehnologii în industria alimentară, Ed Tehnică, Bucureşti, 1987.
5.Lungulescu, G., Utilaj special pentru industria laptelui, Univ. „Dunărea de Jos”, Galaţi,
1990. 6. Rusănescu, N., Diaconescu, D., Ciurea, M., Ghid practic pentru tehnologia
produselor lactate, Ed Universităţii „Aurel Vlaicu” Arad, 2003.
D. Modul de evaluare: Forma de evaluare este continuă, iar metoda de evaluare, în
sesiunea de examene este orală. Toate capitolele cursului sunt obligatorii. Evaluarea
cunoştinţelor de laborator se face prin colocviu.

UAV.2.L.4.1.08.A.55 TEHNOLOGIA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII ÎN INDUSTRIA


CONSERVELOR - 5 p.c.
Domeniu/Specializări: Inginerie alimentară, IV CEPA, sem. I 3C, 2L,
Titular curs: Conf.dr.ing. Zdremtan Monica
A. Obiectivul disciplinei: Disciplina prezintă o importanţă deosebită pentru formarea
viitorilor ingineri oferind cunoştinţe teoretice şi practice privind conservarea prin
semiindustrializare şi industrializare a legumelor şi fructelor. Asigură specialiştilor
cunoaşterea problemelor teoretice şi practice ale conservării produselor horticole, prin
folosirea unor metode adecvate specifice, astfel ca aceştia să poată acţiona eficient în
producţie.
B. Conţinutul cursului: 1. Prezentarea produselor horticole - materia primă în industria
conservelor; 2. Bazele teoretice ale industrializării produselor horticole, alterarea
produselor horticole, materii prime auxiliare folosite în industria conservelor, operaţii
folosite la industrializarea produselor horticole; 3. Tehnologia conservării produselor
horticole prin congelare; 4. Conservarea produselor horticole prin deshidratare;
5.Conservarea produselor horticole prin concentrare; 5. Conservarea chimică şi
prelucrarea termică a produselor horticole; 6. Tehnologia sucurilor limpezi de fructe;
7. Conservarea cu ajutorul radiaţiilor ionizante; 8. Conservarea produselor horticole
prin fermentaţie; 9. Fermentaţia acido – lactică a legumelor; 10. Prelucrarea
deşeurilor din industria de prelucrare şi obţinerea de produse auxiliare; 11.
Conservarea deşeurilor în biomasa proteică, valorificarea sâmburilor de caise,
64

obţinerea preparatelor enzimatice şi-a condimentelor şi extractelor aromate din plante


indigene; 12. Conservarea produselor horticole prin pasteurizare şi termosterilizare;
13. Tehnologia de obţinere a semiconservelor din legume şi fructe. Prezentarea de
reţete pentru conservarea legumelor şi fructelor în bucătăriile casnice.
C. Bibliografie minimala: 1.Beresiu I, Materii prime vegetale pentru prelucrarea
industrială şi casnică, Ed Ceres, Bucureşti, 1986, 2.Gherghi, A. ş.a., Biochimia şi
fiziologia legumelor şi fructelor, Ed Academiei R.S.R. 1983, 3.Ionescu, A., Fenomenul
de poluare în agricultură, Ed Ceres, Bucureşti, 1982. 4.Mihalca, Ghe. ş.a., Congelarea
produselor horticole şi prepararea lor pentru consum, Ed Tehnică, Bucureşti, 1980.
5.Marca Ghe., Tehnologia produselor horticole, Ed Risoprint, Cluj Napoca, 2000. A
Gherghii, Prelucrarea şi industrializarea produselor horticole, Ed Olimp, Bucureşti,
1999. C. BANU, ş.a. Progrese tehnice, tehnologice şi ştiinţifice în industria alimentară,
Ed Tehnică, Bucureşti, 1992. Glaman Ghe., Curs de tehnologia şi merceologia
produselor agricole. Univ. Biotera, Bucureşti 1997.
D. Discipline anterioare necesare: biochimia, microbiologia, botanica, fiziologia
plantelor,
E. Modul de examinare: referate; teste; examen.

UAV.2.L.4.1.08.A.56 TEHNOLOGIA SI CONTROLUL CALITATII IN INDUSTRIA


BERII – 4 p.c.
Domeniu/Specializări: Inginerie alimentară, IV CEPA, sem. I 3C, 1L,
Titular curs: Ş.l. Ing. Mihaela Meşter
A. Obiectivul disciplinei: Disciplina urmăreşte formarea specialistului în tehnologia de
producere malţului şi a berii, iar prin lucrările de laborator se urmăreşte formarea
acestor specialişti în aprecierea calităţii acestora făcîndu-se în laboratoare autorizate
conform normeler în vigoare, precum şi menţinerea unei strânse legături între
inginerul tehnolog şi laborator.
B. Conţinutul disciplinei: 1. Materiile prime folosite la fabricarea berii; 2. Procesul
tehnologic de malţificare; 3. Fabricarea mustului de bere; 4. Fermentaţia mustului; 5.
Filtrarea berii; 6. Îmbutelierea berii; 7. Consumuri specifice şi pierderi de bere în
diferitele faze de fabricaţie; 8. Berea finită;
C. Bibliografie minimala: 1.Theiss F., Diaconescu D., Tehnologia malţului şi a berii –
curs, Univ. “Aurel Vlaicu”, Arad, 1997, 2.Banu C. şi colectivul, Manualul inginerului din
industria produselor făinoase, Ed Tehnică , Bucureşti, 1983, 3.Banu C. şi colectivul,
Tratat de ştiinţa şi tehnologia malţului şi a berii, Ed. AGIR, vol. I, II, 2000, 4.Hopulele
T., Tehnologia malţului şi a berii – curs, Min. Ed. şi Învăţământului, Univ. din Galaţi,
1979; 5.Theiss F., Diaconescu D., Îndrumar de lucrări practice la disciplina Tehnologia
şi controlul calităţii în industria malţului şi a berii, Univ. “Aurel Vlaicu”, Arad, 1997;
6.Stoicescu A., Hopulele T., Îndrumar de laborator pentru industria spirtului, drojdiei şi
berii, Institutul Politehnic Galaţi, 1969.
D. Discipline anterioare necesare: biochimia, microbiologia,
E. Modul de examinare: Forma de evaluare este continuă, iar metoda de evaluare, în
sesiunea de examene este orală. Toate capitolele cursului sunt obligatorii. Evaluarea
cunoştinţelor de laborator se face prin colocviu.

UAV.2.L.4.1.08.A.57 TEHNOLOGIA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII ÎN INDUSTRIA


MORĂRITULUI – 5 p.c.
Domeniu/Specializări: Inginerie alimentară, IV CEPA, sem. II: 3C, 2L,
Titular curs: S.l.dr.ing. Beju Constantin
A. Obiectivul cursului: Disciplina urmăreşte formarea specialistului în tehnologia de
producere a produselor de panificaţie,iar prin lucrările de laborator se urmăreşte
formarea acestor specialişti în aprecierea calităţii acestora făcîndu-se în laboratoare
autorizate conform normeler în vigoare, precum şi menţinerea unei strânse legături
între inginerul tehnolog şi laborator.
B. Conţinutul cursului: 1. Noţiuni de procesare minimă în industria alimentară; 2.
Controlul calităţii şi metode moderne de control (HACCP) în morărit; 3. Depozitarea şi
conservarea cerealelor; 4. Scheme tehnologice de precurăţire a cerealelor; 5.
Tratamente speciale aplicate; 6. Omogenizarea, curăţirea şi decojirea cerealelor; 7.
Perierea şi condiţionarea cerealelor; 8. Măcinarea cerealelor; 9. Cernerea produselor
65

de măciniş; 10. Aditivi utilizaţi în morărit; 11. Principii de proiectare în morărit; 12.
Depozitarea şi conservarea cerealelor şi produselor de măciniş;
C. Bibliografie minimala: 1.Costin I., Tehnologii de prelucrare a cerealelor în industria
morăritului, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1984; 2.Costin I., Cartea morarului, Ed.Tehnică,
Bucureşti, 1988; 3.Danciu I., Curăţirea cerealelor, Ed. Lucian Blaga Sibiu, 2001.
4.Danciu I., Măcinarea cerealelor, Ed. Lucian Blaga Sibiu, 2000; 5.Buletin de informare
în morărit şi panificaţie, 1990 – 2004;
D. Discipline anterioare necesare: biochimia, microbiologia, utilaje;
E. Modul de examinare: Forma de evaluare este continuă, iar metoda de evaluare, în
sesiunea de examene este scrisă. Toate capitolele cursului sunt obligatorii. Evaluarea
cunoştinţelor de laborator se face prin colocviu.

UAV.2.L.4.1.08.A.58 TEHNOLOGIA SI CONTROLUL CALITATII IN INDUSTRIA


PANIFICATIEI – 5 p.c.
Domeniu/Specializări: Inginerie alimentară, IV CEPA, sem. II: 3C, 2L,
Titular curs: Ş.l. Ing. Dicu Anca
A. Obiectivul disciplinei: Disciplina urmăreşte formarea specialistului în tehnologia de
producere a produselor de panificaţie, iar prin lucrările de laborator se urmăreşte
formarea acestor specialişti în aprecierea calităţii acestora făcîndu-se în laboratoare
autorizate conform normeler în vigoare, precum şi menţinerea unei strânse legături
între inginerul tehnolog şi laborator.
B. Conţinutul cursului: 1. Materii prime şi auxiliare; 2. Principiile tehnologiei clasice;
3.Depozitarea materiilor prime şi auxiliare; 4.Pregătirea materiilor prime şi auxiliare;
5.Dozarea materiilor prime şi auxiliare; 6.Prepararea aluatului; 7.Frământarea
aluatului; 8.Fermentarea aluatului; 9.Prelucrarea aluatului; 10.Coacerea;
11.Depozitarea produsului finit; 12.Metode de conservare a pâinii; 13.Panificarea
făinurilor defecte; 14.Metode moderne de panificare; 15.Amelioratori folosiţi în
panificaţie.
C. Bibliografie minimala: 1.Giurcă, V., Tehnologia panificaţiei - curs, vol. I şi II, Univ.
Dunărea de Jos Galaţi, 1990; 2.Bordei, D. Tedorescu, F., Toma, M., Ştiinţa şi tehnologia
panificaţiei, Ed AGIR, Bucureşti, 2000; 3.C. Banu şi colectivul, Manualul inginerului din
industria produselor făinoase, Ed Tehnică, Bucureşti, 1983; 4.Univ. Dunărea de Jos
Galaţi : Anuarul Societăţilor din Industria de Morărit şi Panificaţie,1997-1998; 5.Univ.
Dunărea de Jos Galaţi: Buletin Informativ din Industria de Morărit şi Panificaţie; 6.MIA-
Centrul de organizare şi calcul Bucureşti: Colecţia Standardelor pentru Industria de
Morărit şi Panificaţie, 1998; 7.Univ. Dunărea de Jos Galaţi, Buletin Informativ din
Industria de Morărit şi, Panificaţie – colecţie; 8.Univ. Dunărea de Jos Galaţi: Anuarul
Societăţilor din Industria de Morărit şi Panificaţie,1997-1998.
D. Discipline anterioare necesare: biochimia, microbiologia, utilaje;
E. Modul de examinare: Forma de evaluare este continuă, iar metoda de evaluare, în
sesiunea de examene este orală. Toate capitolele cursului sunt obligatorii. Evaluarea
cunoştinţelor de laborator se face prin colocviu.

ANUL I IMAPA

MATEMATICĂ ŞI STATISTICĂ
Domeniu: Inginerie economică/ Inginerie şi management în Alimentaţie publică
şi Agroturism/ Specializări: I, IMAPA, sem. I, 2 C, 1 S; sem. II, 2 C; 1 S.
Titular curs: Prof. dr. Moţ Ghiocel
A. Obiectivul disciplinei: În acest curs se studiază noţiuni de bază ale calculului
probabilităţilor, precum şi elemente de statistică matematică, accentul punându-se pe
capitolele care au cea mai mare relevanţă în ecologie şi biologie.
B. Conţinutul cursului: 1. Noţiuni de calculul probabilităţilor; 2. Elemente de
biostatistică; 3. Repartiţii bidimensionale. Coeficientul de corelaţie liniară. Dreapta de
regresie.
C. Bibliografie minimală: 1. Ciucu G., Craiu V., Săcuiu I., Probleme de teoria
probabilităţilor, Ed. Tehnică, 1974; 2. Micula M., Suciu C., Statistică biologică şi iniţiere în
informatică, Tipografia Agronomia CN, 1995; 3. Mihoc Gh., Ciucu G., Craiu V., Teoria
probabilităţilor şi statistică matematică, E.D.P., 1970.
66

E. Modul de evaluare: Examenul se va desfăşura sub formă scrisă, studenţii trebuind să


demonstreze înţelegerea şi aprofundarea noţiunilor de bază ale biostatisticii şi să le aplice
în cazul unor probleme practice.

BIOFIZICĂ ŞI AGROMETEOROLOGIE
Domeniu: Inginerie economică/ Inginerie şi management în Alimentaţie publică
şi Agroturism/Specializări:I, IMAPA,
sem. 2, 2C, 2L, 1S
Titular curs: conf. dr. ing., Ciutina V.,
A. Obiectivele disciplinei: Se urmăreşte clarificarea noţiunilor legate de fenomenele
agrometeorologice, cuantificarea lor, precum şi influenţa pe care o exercită asupra
plantelor.
B. Conţinutul cursului: 1Biofizica în ansamblul ştiinţelor biologice, , 2. Apa în sistemele
biologice, 3. Membrane, fenomene de transport şi bioenergetică celulară, 3.Introducere în
studiul agrometeorologiei, 4. Atmosfera, 5.Energia radiantă, 6.Temperatura solului şi a
bazinelor acvatice, 7.Temperatura aerului, 8.Umiditatea aerului, 9.Condensarea şi
sublimarea vaporilor de apă din atmosferă, 10.Precipitaţiile atmosferice, 11.Presiunea
atmosferică,12.Circulaţia atmosferică, 13.Noţiuni de meteorologie sinoptică,14.Activitatea
ciclonică şi anticiclonică,15.Noţiuni de bază ale climatologiei,
C. Bibliografie minimală: 1. Ciulache. Şt.., - Meteorologie şi Climatologie, Univ.
Bucureşti, 2003; 2. Ciutina V., - Biometeorologie şi bioclimatologie, Editura Mirton
Timişoara, 2004; 3. Farcaş . I., - Meteorologie, Climatologie, structura şi dinamica
atmosfere, Univ. Babeş Bolyai, Cluj-Napoca, 1990; 4. Herovanu. M.,- Fizica atmosferei ,
Ed. Tehnică, Bucureşti, 1987; 5. Măhăra, Gh. – Meteorologie, Ed. Universităţii din Oradea,
2002; 6. Neacşa. O., Berbecel. O., - Climatologie şi agrometeorologie, Edit. did. şi ped. ,
Bucureşti, 1979; 7. Pop. Gh., - Introducere în meteorologie şi climatologie , Ed. Ştiinţifică
şi Enciclopedică, Bucureşti, 1988; 8. Povară R. – Biometeorologie şi bioclimatologie, Ed.
De Goeland, Bucureşti, 2001; 9. Stoica .C., Cristea. N., - Meteorologie generală , Edit.
Tehnică, Bucureşti, Ed. I-a 1961, Ed. II-a 1966; Ed. III-a 1970
D. Disciplinele anterioare necesare: Ecologie, Fizică,
E. Modul de evaluare: 1. Examen parţial şi final scris – 60%; 2 Prezenţă curs, seminar
şi laborator – 25% (5% curs. 10% seminar şi 10% laborator); 3. Colocviu la laborator –
15%.

CHIMIE ANORGANICĂ ŞI ANALITICĂ


Domeniu : Inginerie economică/ Inginerie şi management în Alimentaţie publică
şi Agroturism/ Specializări: I, IMAPA, sem. I, 2 C, 2 L
Titular curs: Conf. dr. chim. Gabruş Radu
A. Obiectivul disciplinei: Conţinutul acestei discipline, răspunde necesităţii formării
specialiştilor în domeniul IMAPA, care vor aplica în anii următori, cunoştinţele dobândite, la
disciplinele tehnologice de specialitate precum şi în practică, în industrie.
B. Conţinutul cursului: 1. Calcul chimic; 2. Structura atomului; Legaturi chimice; 3.
Chimia elementelor din blocul s; 4. Chimia elementelor din blocul p; 5. Chimia elementelor
din blocul d si f; 6. Echilibre chimice; echilibre de neutralizare; echilibre de complexare;
echilibre de precipitare; echilibre de oxido-reducere; 7. Introducere in chimia analitica; 8.
Analiza calitativa; analiza preliminara; identificarea cationilor; separarea cationilor in
grupe analitice; identificarea anionilor; incadrarea anionilor in grupe analitice; 9. Analiza
cantitativa. Gravimetria; 10. Volumetria (titrimetria); titrari bazate pe reactii de
neutralizare; titrari bazate pe reactii de complexare; titrari bazate pe reactii de
precipitare; titrari bazate pe reactii de oxido-reducere;
C. Bibliografie minimală: 1. Tolan Iolanda, Savici Ludovic - Echilibre chimice - note de
curs - Editura Mirton, Timisoara 2001 ; 2. Nenitescu C. D. - Chimie generala, Editura
Didactica si Pedagogica, Bucuresti, oricare editie; 3. Beral Edit, Zapan Mihai - Chimie
anorganica, Editura Tehnica, Bucuresti, 1977; 4. Tolan Iolanda, Pancan Bujor, Savici
Ludovic, Ehling Stefan - Chimie anorganica, Editura Mirton, Timisoara, 2000; 5. Ceausescu
Dumitru - Bazele chimiei analitice, Editura Facla, Timisoara, 1989; 6. Radulescu Gh, Moise
Maria Ioana, Ceteanu I. - Chimie analitica calitativa - Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 1997
67

E. Modul de evaluare: Verificarea cunostintelor studentilor la disciplina Chimie generala


si analitica se face prin examen scris si oral, acordandu-se o nota care are o pondere de
66% din nota finala. La cererea studentilor, se organizeaza un examen partial din primele
trei capitole. Se acorda o nota la colocviul care incheie lucrarile de laborator (cu o pondere
de 33% din nota finala).

CHIMIA ALIMENTELOR
Domeniu : Inginerie economică/ Inginerie şi management în Alimentaţie publică
şi Agroturism/ Specializări: I, IMAPA, sem. II, 3 C, 2 L
Titular curs: Conf. dr. chim. Dincă Nicolae
A. Obiectivul disciplinei: Având în vedere preponderenţa compuşilor organici din
alimente, de necesitatea determinării compoziţiei, a modalităţilor de transformare,
prelucrare, păstrare şi control a calităţii acestora, chimia alimentelor este indispensabilă
unei industrii alimentare moderne, eficiente şi stă la baza pregătirii specialiştilor din acest
domeniu.
B. Conţinutul cursului: 1. Obiect si metode; 2. Apa şi alimentele; 3. Substanţe minerale
în alimente; 4. Lipide. Clasificare. Izomerie. Proprietăţi.; 5. Acizi graşi. Clasificare.
Gliceride. Grăsimi. Săpunuri; Ceruri, diollipide, fosfolipide, glicolipide, lipide
nesaponificabile; 6.Produşi naturali cu schelet poliizoprenic: terpenoide, politerpenoide,
carotenoide şi steroide; Peroxidarea lipidelor; 7. Glucide. Clasificare, izomerie, proprietăţi,
reprezentanti; Aminoacizi, peptide, proteine;Combinaţii heterociclice din alimente;
Heterocicli aromatici monoheteroatomici cu 5 atomi; Heterocicli aromatici
monoheteroatomici cu 6 atomi; Heterocicli aromatici poliheteroatomici cu 5 atomi.
Alcaloizi; Heterocicli aromatici poliheteroatomici cu 6 atomi; Aditivi alimentari; 8. Aditivi
conservanţi antiseptici, antibiotici, antioxidanţi, conservanţi de textură şi constituţie,
amelioranţi aromatizanţi, edulcuranţi , coloranţi.
C. Bibliografie minimală: 1. N. Dincă, Elemente de Chimia alimentelor, Editura Mirton
1999, ISBN: 973-578-791-1; 2. N.Dincă, V.Grosu, D.Condrat, F.Harja - Chimia
alimentelor - Lucrări practice - Univ."A.Vlaicu" Arad 2005, ISBN 973-8363-68-3; 3. M.
Leonte, T. Florea, Chimia alimentelor, Vol 1, Ed. PAX AURA MUNDI, Galati,1998; 4. T.
Florea, Chimia alimentelor, Vol 2, Ed. ACADEMICA, Galati,2001
D. Discipline anterioare necesare : chimie organica
E. Modul de evaluare: Verificarea în cadrul disciplinei chimia alimentelor se face prin
examen scris şi oral. Materia de examen este împărţită în doua părţi. Pentru fiecare parte
studentul trebuie să obţină notă de trecere în urma lucrării scrise sau a examenului oral.
Activitatea de laborator şi de seminar a fiecărui student este notată şi are o pondere de
1/3 în nota finală

MANAGEMENT
Domeniu: Inginerie economică/ Inginerie şi management în Alimentaţie publică
şi Agroturism/ Specializări: I, IMAPA, sem II: 2C, 2L.
Titular disciplină: Şef lucr.dr. ing. Brînzan Oana
A. Obiectivul disciplinei: Disciplina are drept scop punerea în contact a studenţilor cu
noţiunile de bază în teoria manegementului, a procesului decizional şi fndamentarea
acestuia ştiinţifică precum şi a metodelor şi tehnicilor moderne de management,
gestionarea resurselor tehnico-materiale, financiare şi umane.
B. Conţinutul cursului:1. ELEMENTE DE NATURĂ TEORETICĂ PRIVIND EVOLUŢIA
CONCEPTULUI DE MANAGEMENT; 2. DECIZIA ÎN PROCESUL DE MANAGEMENT; 3.
ORGANIZAREA PROCESUALĂ ŞI STRUCTURALĂ A ÎNTRPRINDERILO; 4. MANAGEMENTUL
RESURSELOR MATERIALE ŞI TEHNICE; 5. MANAGEMENTUL FINANCIAR; 6. RESURSELE
UMANE ÎN MANAGEMENT.
C. Bibliografie minimală: 1. Alecu. I., Merce E., Pana D., Sâmbotin L., Ciurea I., Bold I.,
Dobrescu N., - Management în agricultură, Ed. Ceres, Bucureşti 1997, 2. Csösz I. - Curs
de management genral - Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a
Banatului - Timişoara 1997; 3. Csösz I - Managementul producţiei agroalimentare, Ed.
Agroprint, Timişoara, 1999.
E. Modul de evaluare: Evaluarea cunoştiinţelor studenţilor se realizează prin examen –
colocviu, oral, aprecirea făcându-se pe baza cunoştiinţelor evaluate.
68

INFORMATICĂ APLICATĂ ŞI GRAFICĂ ASISTATĂ DE CALCULATOR


Domeniu: Inginerie economică/ Inginerie şi management în Alimentaţie publică
şi Agroturism/ Specializări: I, IMAPA, sem. I, 1 C, 2 S; sem. II, 1 C; 2 S.
Titular curs: Lector Chiş Violeta
A. Obiectivul disciplinei: Se urmăreşte formarea unor deprinderi practice care să le
permită studenţilor să folosească cu succes instrumentele şi tehnicile de lucru specifice
programului de calcul tabelar Microsoft Excel.
B. Conţinutul cursului: 1. Microsoft EXCEL ; 2. Microsoft Power Point;3. Introducere în
HTML; 4. Macromedia Dreamweawer; 5. Macromedia Flash; 6. Corel Draw.
C. Bibliografie minimală: 1. Chiş Violeta – Note de curs si aplicatii - Editura Mirton
2004; Chiş Violeta – Introducere in informatica - Editura Mirton 2004, 2. Dave Taylor –
Crearea paginilor Web cu HTML 4, Editura Teora 2000; 3. Teodor Gugoiu – HTML prin
exemple Editura Teora 2000.
E. Modul de evaluare: teste pe parcursul semestrului ; teme de control; răspunsurile la
examen/colocviu/lucrări practice.

ECONOMIE GENERALĂ
Domeniu: Inginerie şi Management în Alimentaţie Publică şi Agroturism/
Specializarea: I, I.M.A.P.A., se. I, 2 C, 1 S.
Titular curs: Prof. dr. Cioarnă Alexandru
A. Obiectivul disciplinei: Cursul prin structură şi conţinut este adaptat specializării în
sensul că prezintă sintetic problemele economice, sub aspect teoretic, insistându-se pe
cele practice.
B. Conţinutul cursului: 1. Economia de schimb şi economia de piaţă; 2. Mecanismul
economiei de piaţă; 3. Funcţionarea economiei de piaţă; 4. Performanţe ale economiei de
piaţă; 5. Costul de producţie şi preţurile; 6. Probleme macroeconomice.
C. Bibliografie minimală: 1. Angelescu, Coralia şi colaboratorii – Economie, Ediţia a
şasea, Ed. Economică, 2003; 2. Ciaornă, alexandru – Economie, Vol. I, II, Ed. Mirton,
Timişoara, 2004; 3. Cioarnă, Alexandru – Economie (Sinteze, teste, probleme, rezolvări),
Vol. I, II, Ed. Mirton, Timişoara, 2005.
E. Modalităţi de evaluare: Verificarea la disciplina „Economie generală” se realizează
prin examen scris la sfârşitul semestrului. De asemenea, se fac testări şi verificări ale
cunoştinţelor pe parcursul semestrului, rezultatul acestor verificări contribuind la nota
finală de examinare.

ECOLOGIE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI


Domeniu: Inginerie economică/ Inginerie şi management în Alimentaţie publică
şi Agroturism/ Specializări: I, IMAPA, sem. I, 3 C, 1 L.
Titular curs: Conf. dr. ing. Hălmăgean Lucian
A. Obiectivul disciplinei: Însuşirea de către studenţi a semnificaţiei principalelor
concepte de ecologie generală şi protecţia mediului.
B. Conţinutul cursului: 1. Ecologia – ştiinţă fundamentală şi aplicativă; 2. Organizarea
materiei vii şi teoria sistemelor; 3. Mediul înconjurător; 4. Ecologia populaţiei; 5. Biotopul
în spaţiu şi timp; 6. Biocenoza component organic al ecosistemului; 7. Ecosistemul unitate
structurală şi funcţională a ecosferei; 8. Sursele antropice de poluare şi principalele
substanţe poluante; 9. Poluarea aerului atmosferic. Prevenirea şi combaterea ei; 10.
Poluarea apelor. Prevenirea şi combaterea ei; 11. Poluarea solului. Prevenirea şi
combaterea ei.
C. Bibliografie minimală: 1. Berca,M. – Ecologie generală şi protecţia mediului, Editura
Ceres, Bucureşti, 2000.; 2. Bodnariuc, N.; Vadineanu, A.; - Ecologie, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1982.; 3. Cristea,V. – Fitosociologie şi vegetaţia României, Note de
curs, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj Napoca, 1993; 4. Duţu,M. – Ecologie, filozofia
naturală a vieţii, Editura Economică, Bucureşti, 1999.
E. Modul de evaluare: Lucrări practice; Referate individuale şi în grupe de lucru;
Examen.

PLANTE MEDICINALE ŞI MELIFERE


Domeniu: Inginerie economică/ Inginerie şi management în Alimentaţie publică
şi Agroturism/ Specializări: I, IMAPA, sem. I, 2 C, 2 L.
69

Titular curs: Conf. dr. ing. Hălmăgean Lucian


A. Obiectivul disciplinei: Obiectivele urmărite în cadrul acestei discipline este de a
introduce studenţii în lumea plantelor medicinale spontane şi de cultură, să ştie să le
cunoască pe teren, să se familiarizeze cu proprietăţile lor terapeutice, să ştie să înlăture
unele întrebuinţări greşite şi să-şi dea seama în ce măsură ele contribuie la apărarea
sănătăţii omului.
B. Conţinutul cursului: 1. Principiile active din plantele medicinale şi melifere; Influenţa
factorilor de vegetaţie asupra conţinutului de principii active; 2. Obţinerea produsului brut
din plantele medicinale şi melifere şi utilizarea lui; 3. Fitoterapia şi aromaterapia; 4.
Particularităţi fitotehnice: rotaţia, fertilizarea, lucrările solului, înmulţirea, semănatul
(plantatul), lucrări de îngrijire; 5. Recoltarea, uscarea, ambalarea, depozitarea plantelor
medicinale şi melifere: 6. Specii de plante de la care se folosesc fructele şi seminţele
:chimion, coriandru, fenicul, anason, mac, muştar; 7. Specii de plante de la care se
folosesc florile : gălbenele, muşeţel,crăiţe, lavandă, nalbă, trandafiri pentru ulei; 8. Specii
de plante de la care se folosesc frunzele sau iarba : menta, isop, busuioc, cimbru,
roiniţă,jaleş; 9. Specii de plante de la care se folosesc frunzele sau iarba : coada
şoricelului, pelin, anghinare, laur păros, mătrăgună,degeţel, rostopască, sunătoare; 10.
Specii de plante de la care se folosesc partea hipogee: valeriana, săpunăriţa, angelică,
revent, stânjenel; 11. Plante cultivate în alte scopuri dar folosite şi ca medicinale; 12.
Plante medicinale din flora spontană.
C. Bibliografie minimală: 1. Păun,E. – Sănătatea Carpaţilor – Farmacia din cămară,
Bucureşti, 1983; 2. Pop, Georgeta şi colab. – Fitotehnie (lucrări practice), Editura
Orizonturi, Universitatea Timişoara, 2001; 3. Schipor, V. – Plante medicinale la îndemâna
tuturor, Editura Polirom, Bucureşti, 2001; 4. Valnet,J.- Fitoterapia- tratamentul bolilor cu
plante, Editura Gramond, Bucureşti, 2002; 5. Vasilica-Mozăceni, A. – Incursiuni în
Fitoterapie, editura Polirom, Bucureşti, 2002.
D. Modul de evaluare: Verificarea cunoştinţelor se face prin susţinerea unui examen
(2/3 din notă). O treime din notă o reprezintă nota obţinută prin susţinerea unui referat
din tematica lucrărilor practice.

BOTANICA
Domeniu: Inginerie economică/ Inginerie şi management în Alimentaţie publică
şi Agroturism/ Specializări: I, IMAPA, sem. I, 2 C, 1 L.
Titular curs: Şef lucr. dr. ing. Henegar Corneliu
A. Obiectivul disciplinei: Cursul de BOTANICĂ – Morfologia, anatomia şi sistematica
plantelor – este conceput ca sinteză a principalelor cunoştinţe privitoare la organizarea şi
structura plantelor superioare.
B. Conţinutul cursului: 1. Obiectul de studiu, dezvoltarea şi importanţa botanicii; 2.
Celula vegetală; 3. Ţesuturile vegetale; 4. Organele vegetative; 5. Reproducerea
plantelor; 6. Sistematică. Noţiuni generale; 7. Geobotanica.
C. Bibliografie minimală: 1. Andrei, M., 1987 – Anatomia plantelor, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 2. Coste, I., 1994 – Curs de botanică (Sistematica plantelor şi
Geobotanica), Lito, UAMV a Banatului, Timişoara, 3. Coste, I., 1998 – Botanica (Morfologia
şi anatomia plantelor), Lito, UAMV a Banatului, Timişoara, 4. Grinţescu, I., 1985 –
Botanica (Ed. II), Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 5. Păun, M. şi colab., 1980
– Botanică, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 6. Zanoschi, V., Toma, C., 1985 –
Morfologia şi anatomia plantelor cultivate, Editura Ceres, Bucureşti.
E. Modul de evaluare: Referate individuale şi pe grupe de lucru; Examen.

LIMBA FRANCEZĂ
Domeniu : Inginerie economică/ Inginerie şi management în Alimentaţie publică
şi Agroturism/ Specializări: I, IMAPA, sem. I, 2 S; sem. II, 2 S.
Titular curs: Lector Lupe Marta
A. Obiectivul disciplinei: Achiziţionarea unui bagaj lexical în vederea trecerii, în al II-lea
an de studiu, la abordarea textelor de specialitate.
B. Conţinutul cursului: 1. Le dejeuner. Pronumele adverbial EN; 2. La presse parle des
jeunes. Pronumele nehotărât ON; 3. Un monsieur qui manque d'appetit. Cuvinte cu sens
negativ; 4. Conflit de generation. Femininul şi pluralul substantivelor; 5. Jacqueline va a
l'Opera. Pronumele personale complemente directe; 6. Au restaurant. Pronumele
70

accentuate. Adjective interogative şi exclamative; 7. Jacqueline ecrit une lettre. Pronume


complemente indirecte; 8. Pronumele relative.
C. Bibliografie minimală: 1. Marcel Saraş, Mihai Ştefănescu - Curs practic de limba
franceză; 2. J.Coustillon, G.D. de Selins - Methode de francais.
D. Modul de evaluare: Examen scris şi oral.
71

EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT


Domeniu: Inginerie economică/ Inginerie şi management în Alimentaţie publică
şi Agroturism/ Specializări:I, IMAPA, sem. I, 2 s,sem.II, 2 S.
Titular curs: Şef lucr. Rotaru Sorin
A. Obiectivul disciplinei: Creşterea şi menţinerea stării de sănătate a studenţilor prin
practicarea exerciţiilor fizice şi sportului şi iniţierea în realizarea autocontrolului condiţiei
fizice.
B. Conţinutul cursului: 1.Obiectul şi obiectivele educaţiei fizice şi sportului; 2.
Cunoaşterea fişei biometrice a studentului; 3. Verificarea motricităţii generale prin teste
standard; 4. Ţinuta corporală : exerciţii de ţinută corporală sub îndrumarea profesorului
sau individual, sub forma încălzirii la fiecare lecţie; 5. Perfecţionarea îndemnării şi a
capacităţii de efort prin practicarea unor ramuri de sport opţionale : baschet, fotbal, volei,
aerobic, badminton, înot, culturism; 6. Iniţierea în tehnici de recuperare fizică ; ex.
compensatorii , odihnă activă, masaj corporal, presopunctura.
C. Bibliografie minimală: 1. Baroga, L., Culturism –Ed. Cons. Naţ. Ed. Fizică şi Sport,
1969;2. Cârstea, G., Teoria educaţiei fizice şi sportului, ANEFS, 1993; 3. Mureşan, C.,
Educaţia fizică pentru studente – I.P.T., 1980;4. Nicu, A., Antrenamentul sportiv modern,
1991 .
D. Modul de evaluare: Examinarea se va face pe baza testelor de verificare a
pregătirii teoretice si practice .

Anul II IMAPA

BIOCHIMIE
Domeniu: Inginerie Economică/ Inginerie şi management în Alimentaţie Publică
şi Agroturism/Specializări:II, IMAPA, sem. I, 3C, 2L
Titulari curs: Conf.Dr.Ing. Ciutina Virgiliu
A. Obiectivul disciplinei: Disciplina de Biochimie îşi propune să transmită studenţilor
cunoştinţele necesare pentru înţelegerea fenomenelor biologice complexe precum şi a
reacţiilor biochimice care au loc în organismele vii. În cadrul cursului se pune accentul pe
Biochimia dinamică a principiilor imediate (glucide, lipide, protide) şi a biomoleculelor cu
rol catalitic şi de reglare (vitamine, enzime şi hormoni). Sunt prezentate deasemenea
aspecte fundamentale de Biochimie dinamică generală.
B. Conţinutul cursului: 1. Compoziţia chimică generală şi structura materiei vii.
2.Glucidele. Monozaharide.Oligozaharide. Dizaharide şi trizaharide. Polizaharide.
3.Alcaloizi.Alcaloizi cu nucleu piridinic.Alcaloizi cu nucleu tropanic.Alcaloizi cu nucleu
purinic.Alcaloizi cu nucleu steroidic. 4.Lipidele. Definiţie. Clasificare. Caractere generale.
Componentele din structura lipidelor. Proprietăţi specifice lipidelor. Lipide simple şi
complexe. Gliceride, sfingolipide şi steride. 5.Protidele. Definiţie. Clasificare. Aminoacizi.
Peptide, proteine simple şi conjugate. Clasificare. Structura chimică. Reprezentanţi,
răspândirea în natură şi rolul biologic. 6.Biocatalizatorii. Enzimele. Definiţie. Aspecte
generale. Nomenclatură. Structura enzimelor. Factorii care influenţează activitatea
enzimelor. Oxidoreductaze, transferaze şi hidrolaze. Reacţii catalizate de aceste enzime.
Exemple. Surse de enzime. Alte tipuri de enzime. 7.Vitaminele. Definiţie. Clasificarea
conform IUB. Vitaminele liposolubile. Vitaminele hidrosolubile.
C. Bibliografie minimală: 1.C.Moraru, C.Banu, B.Segal ş.a. – Biochimia produselor
alimentare, Editura Tehnică, Bucureşti, 1971. 2. S.Zinca – Biochimie animală, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1971. 3. I.Burnea, Ionela Popescu, G.Neamţu, Elena
Stancu, Şt.Lazăr – Chimie şi biochimie vegetală, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1977. 4. Gh.Nuţă, C. Buşneag – Investigaţii biochimice, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1977. 5. Margareta Avram – Chimie organică, Editura Academiei
Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1983. 6. Rodica Segal – Biochimia produselor
alimentare, vol.I-II Editura Alma, Galaţi, 1995. 7. A.Gherghi, I.Burzo, Miruna Bibicu, Liana
Mărgineanu, Liliana Bădulescu – Biochimia şi fiziologia legumelor şi fructelor, Editura
Academiei Române, Bucureşti, 2001. 8. Şt.Tămăşdan, S.Palcu – Biochimie, vol.I, Editura
Universităţii Aurel Vlaicu Arad, 2001.
72

D. Modul de evaluare: La disciplina Biochimie examenul se desfăşoară sub formă scrisă


şi orală.La finalul fiecărui semestru, studenţii vor susţine un colocviu de laborator (scris şi
oral) la care nota minimă pentru a putea participa la examen este de 5 (cinci).

AGRICULTURĂ GENERALĂ ŞI TEHNOLOGII AGRICOLE


Domeniu: Inginerie economică/ Inginerie şi Management în Alimentaţie Publică
şi Agroturism/Specializări: II, Inginerie şi Management în Alimentaţie Publică şi
Agroturism,
sem. 1+2, 2C, 2L
Titular curs: conf. dr. ing., Ciutina V.,
A. Obiectivele disciplinei: analizează problemele de bază ale elaborării şi aplicării unor
sisteme de agricultură durabilă (sustenabilă), sisteme care să integreze armonic principiile
fundamentale ale agroecologiei.
B. Conţinutul cursului: 1.Importanţa agriculturii pentru activitatea umană 2. Ştiinţele
care se cuprind în domeniul agriculturii 3. Lucrările solului efectuate înainte de semănat la
culturile de câmp şi horticole 4. Semănatul şi plantatul culturilor de câmp
5. Semănatul şi plantatul culturilor horticole 6. Aplicarea îngrăşămintelor la culturile de
câmp şi horticole 7. Combaterea buruienilor la culturile de câmp şi horticole 8.
Combaterea bolilor la culturile de câmp şi horticole 9. Combaterea dăunătorilor la culturile
de câmp şi horticole 10. Lucrările de întreţinere specifice culturilor de câmp şi horticole
11. Recoltarea, păstrarea şi valorificarea produselor agricole şi horticole 12. Cultura
cerealelor 13. Cultura plantelor tehnice 14.Cultura legumelor 15. Cultura pomilor şi
arbuştilor fructiferi 16. Cultura viţei de vie
C. Bibliografie minimală: 1. Budoi Gh., Oancea Ioan, Penescu A. Herbologie aplicată,
Editura Ceres 1994. 2. Motcă Gh., Oancea Ioan, Geamănu Lidia Păşunile Românei,
Editura Tehnica agricolă 1994. 3. Oancea Ioan Agricultură generală, Editura Ceres
1994. 4. Oancea Ioan Tratat de agricultură , Editura Ceres 1996 5. Oancea Ioan Tratat
de tehnologii agricole, Editura Ceres 1998
D. Disciplinele anterioare necesare: Botanică, Ecologie, Baza energetică,
E. Modul de evaluare: 1. Examen scris – 60%; 2 Prezenţă curs şi laborator – 15% (5%
curs şi 10% laborator); 3. Colocviu la laborator – 25%.

ECONOMIE RURALĂ
Domeniu: Inginerei şi Management în Alimentaţie Publică şi
Agroturism/Specializări: II, IMAPA, sem. I, 2C, 1L
Titulari curs: Ş.l. dr. ing. Oana Brînzan
A. Obiectivul disciplinei: Economia rurală, agricultura şi producţia de alimente sunt
elementele cheie ale economiei spaţiului rural. Interelaţia dintre producţia de alimente,
exploataţia agricole şi veniturile locuitorilor din spaţiul rural, este dată de mecanismele
economiei rurale, deci ea poate explica situaţia prezentă şi problemele economice ce ne
afectează pe toţi în cele din urmă.
B. Conţinutul cursului: 1. Agricultura - ramurã a economiei naţionale. 2. Resursele
agriculturii. 3. Economia consumului de produse agricole. 4.Economia producţiei
agricole.5. Programarea producţiei agricole.6. Costul producţiei agricole.7. Piaţa agricolã
C. Bibliografie minimală: 1. Mateoc-Sîrb Nicoleta – Exploataţia agricolă, Editura
Agroprint, Timişoara, 1999. 2. Otiman P.I. – Economie rurală, Editura Agroprint,
Timişoara, 2000. 3. Otiman P.I. – Restructurarea agriculturii şi dezvoltarea rurală a
României în vederea aderării la Uniunea Europeană, Editura Agroprint, Timişoara, 2000. 4.
Vincze Maria – Politici agricole în lume. Teorii şi realităţi, Presa Universitară Clujeană, Cluj-
Napoca, 1999.
D. Modul de evaluare: Evaluarea cunoştinţelor studenţilor se realizează prin examen
oral, aprecierea făcându-se pe baza cunoştinţelor evaluate.

CHIMIE COLOIDALĂ ŞI COLOIZI ALIMENTARI


Domeniu : Inginerie şi Management/Specializări: II, IMAPA, sem.I. 2C, 2L, sem. II,
2C, 2L
Titulari curs: Prof. univ. dr. ing. Cornelia Idiţoiu
73

A. Obiectivul disciplinei: Înţelegerea modalităţilor şi condiţiilor de realizare a stării


coloidale a materiei; Cunoaşterea naturii şi proprietăţilor generale şi specifice ale stării
coloidale; Recunoaşterea, identificarea şi utilizarea diferitelor sisteme coloidale alimentare;
B. Conţinutul cursului:1. Sisteme disperse. 2.Fenomenele cinetico-moleculare în
sistemele disperse. 3.Sisteme coloidale. 4.Fenomene electrice în sistemele coloidale.
5.Fenomene optice în sistemele coloidale. 6.Concepte de bază în domeniul coloizilor
alimentari. 7.Reologia sistemelor coloidale alimentare. 8.Coloizi alimentari 9.Spume
alimentare
C. Bibliografie minimală: 1.Cornelia Iditoiu -Chimie Fizică şi Coloidală, vol. I,Ediţia a II-
a, Editura Universităţii "Aurel Vlaicu" Arad,2000; 2. Cornelia Iditoiu -Chimie Fizică şi
Coloidală, vol. II, Editura Universităţii "Aurel Vlaicu" Arad, 2002. 3. E. Dickinson,
Introducere în studiul coloizilor alimentari, Oxford University Press, 1992. 4. E. Chifu,
Chimie Coloidală, Editura Dacia, Cluj, 1969. 5. M.P. Popa, N. Aelenei, Ghe. Ionescu,
Chimia fizică a fenomenelor interfazice şi a sistemelor polidisperse, Editura Cronica, Iaşi,
1997. 6. Cornelia Idiţoiu, Dorina Chambree, Maria-Raluca Szabo, Chimie fizică generală
experimentală, Editura Universităţii “Aurel Vlaicu”, Arad, 2002. 7. C. Banu, (coordonator),
Aditivi şi ingrediente pentru industria alimentară, Ed. Tehnică, Bucureşti, 2000. 8. Cornelia
Idiţoiu, Dorina Chambree, Chimie fizică şi coloidală - îndrumător de laborator, Editura
Universităţii “Aurel Vlaicu”, Arad, 1997.
D. Discipline anterioare necesare: Chimie generală şi analitică, Fizică şi biofizică.
E. Modul de evaluare: Nota activitate laborator: 30%, Referat: 20%, Examen scris/oral
: 50%.

Tehnologia creşterii animalelor


Domeniu: Inginerie şi management în Alimentaţie publică şi
Agroturism/Specializări:II, IMAPA, sem. II, 3C, 2L
Titulari curs: Conf. univ. dr. ing. Hălmăgean Lucian
A. Obiectivul disciplinei: Obiectivul prioritar al acestei discipline este de aprofundare a
problemelor complexe de creştere şi exploatare a animalelor domestice.
Viitorii ingineri în domeniul agroturismului, trebuie să cunoască trăsăturile şi legile
biologice comune atât plantelor cât şi animalelor. Îşi vor însuşi noţiunile generale cu privire
la tehnologice de creştere şi exploatare a animalelor domestice. De asemenea studenţii
trebuie să cunoască noţiuni despre fermă ca ecosistem şi despre rasele de animale
domestice.
B. Conţinutul cursului:1.Situaţia alimentaţiei în lume. 2. Importanţa economică a
creşterii animalelor. 3. Creşterea taurinelor . Rase locale şi importate de taurine. 4.
Exploatarea taurinelor şi producţia de lapte. 5. Exploatarea taurinelor pentru producţia de
carne. 6. Importanţa socială şi economică a creşterii cabalinelor. Rase de cabaline.
7.Importanţa economică a creşterii şi exploatării ovinelor. Rase de ovine. 8.Creşterea şi
exploatarea caprinelor. Rase. Tehnologia creşterii, reproducţiei şi hrănirea caprinelor.
9.Creşterea porcinelor . Rase. Tehnologia creşterii porcinelor pentru reproducţie.
Tehnologia creşterii şi îngrăşării porcinelor. 10. Creşterea şi exploatarea păsărilor. Rase de
păsări. Reproducţia păsărilor. Tehnologia creşterii şi exploatării păsărilor.
C. Bibliografie minimală: 1.Baia Ghe., alimentaţia animalelor domestice, Editura
Didactică şi Pedagogică Bucureşti, 1972. 2. Camalesa N., Zootehnia generală, Editura
Ceres, Bucureşti, 1983. 3. Georgescu Ghe., Tratat de creşterea bovinelor, Editura Ceres,
Bucureşti, 1989. 4.
Ionescu A., Pivodă C., Canţăr Liliana, Zootehnie generală, Editura University Press
Constanţa, 1998. 5. Ionescu A., Pivodă C., Canţăr Liliana, Zootehnie specială, Editura
University Press Constanţa, 1998. 6. Moisiu Maria , Elena Marcu, Carmen Ana Pivoda,
Îndrumător de lucrări practice pentru meseria de veterinar, Editura Ceres Bucureşti, 1993.
7.Pop Augustin, Ovine – Suine, Editura Agro-Silvică, Bucureşti, 1968. 8.Taftă V., Vintilă I.,
Stela Zamfirescu, Producţia , amelioarea şi reproducţia ovinelor, Editura Ceres, Bucureşti,
1997.
D. Modul de evaluare: Examenul constă în verificarea scrisă şi orală a noţiunilor
teoretice însuşite de studenţi . Există posibilitatea promovării examenelor doar prin proba
scrisă dacă se constată o pregătire uniformă a materiei şi se obţine nota minimă 8.

MICROBIOLOGIE
74

Domeniu:Inginerie şi Management în Alimentaţie Publică şi


Agroturism/Specializări: II, IMAPA, sem. II, 2C, 2L
Titulari curs: Ş.l.dr.ing. Dana Radu
A. Obiectivul disciplinei: Disciplina îşi propune să familiarizeze viitorii ingineri tehnologi
din industria alimentară cu o serie de cunoştinţe teoretice şi practice în domeniul
microbiologiei alimentare. Tematica microbiologiei speciale pentru industria alimentară
include atît controlul microbiologic al materiilor prime şi produselor finite cât şi aspectele
microbiologice ale diferitelor biotehnologii alimentare
B. Conţinutul cursului:
1.Controlul microbiologic al produselor alimentare. Microorganisme indicatori sanitari.
2.Surse de contaminare a produselor alimentare. 3. Microbiota alimentelor. 4.
Microbiologia laptelui şi a produselor lactate. 5.Microbiologia cărnii. Particularităţi ale cărnii
de pasăre şi peşte. 6. Microbiologia preparatelor din carne. 7. Microbiologia ouălor. 8.
Microbiologia vinului. 9.Microbiologia berii 10. Procese microbiologice în industria
băuturilor distilate. 11. Microbiologia cerealelor. 12. Microbiologia făinurilor şi a produselor
derivate. 13. Aspecte microbiologice la obţinerea şi păstrarea drojdiei comprimate. 14.
Microbiologia oţetului . 15. Controlul microbiologic al zahărului, produselor zaharoase şi al
uleiurilor vegetale. 16.Microbiologia fructelor şi legumelor. 17. Microbiologia sucurilor şi
băuturilor răcoritoare. 18. Microbiologia conservelor
C. Bibliografie minimala: 1. Bourgeois C.M., Mescle J.F., Zucca J.,1998. Microbiologie
alimentaire, tome 1, 2, Ed. Apria, Paris. 2.Dan V., 2001. Microbiologia produselor
alimentare, vol I, II, Editura Alma Galaţi. 3.Oprean L., 2002. Microbiologia produselor
alimentare, Ed. Univ.”L. Blaga” Sibiu.
E. Modul de evaluare: Metodologia de examinare şi evaluare a cunoştinţelor la disciplina
Microbiologie prevede un colocviu de verificare a cunoştinţelor practice, cu notare
admis/respins, precum şi un examen scris pentru verificarea cunoştinţelor teoretice. Pe
parcursul semestrului se va elabora un referat. Referatul va avea o pondere de 10% din
nota finală.

ELEMENTE DE INGINERIE MECANICĂ


Domeniu: Inginerie şi Management în Alimentaţie Publică şi
Agroturism/Specializări:II, IMAPA, sem. I, 2C, 2L
Titulari curs: Ş.l. dr. ing. Constantin Beju
A. Obiectivul disciplinei: Cursul îşi propune să prezinte noţiunile din disciplinele de bază
a ingineriei mecanice. Aceste noţiuni vor ajuta studenţii în elaborarea proiectelor de an şi
de diplomă în care se vor proiecta diferite instalaţii în domeniul industriei alimentare
B. Conţinutul cursului:1. Obiectul cursului şi legătura cu alte discipline. 2.Grupe de
utilaje din industria alimentară. 2. Materiale utilizate în construcţia utilajului de industrie
alimentară.
3. Criterii de apreciere a comportării materialelor. 4. Solicitări în organele de maşini
(rezistenţe admisibile şi coeficienţi de siguranţă). 5. Sisteme de forţe ce acţionează asupra
utilajelor din industria alimentară. 6. Determinarea forţelor de legătură 7.Structura şi
clasificarea mecanismelor. 8. Îmbinări şi organe de îmbinare utilizate în I.A.(consideraţii
generale şi elemente de calcul). 8.Rezervoare metalice: construcţie şi calcul. 9.Agitatoare:
construcţie şi calcul. 10.Schimbătoare de căldură: construcţie şi calcul.11. Noţiuni de
calcul pentru organele de maşini
C. Bibliografie minimală: 1.Academia HUTTE - Manualul inginerului , Ed. Tehnică,
Bucureşti, 1995. 2.Gheorghe Manea şi co. - Organe de maşini, Ed. Tehnică Bucureşti,
1970.
3. Ghe. Buzdugan, N. Manolescu şi Colab - Manualul Inginerului Mecanic, Ed. Tehnica
Bucuresti, 1976. 4. Lucian Ioancea şi co. - Masini, Utilaje şi instalaţii în Industria
Alimentara, Ed. Ceres, Bucureşti, 1986. 5.Constantin Banu şi co. - Procese tehnice,
tehnologice şi ştiinţifice în industria alimentară, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1992. 6.Vasile
Bejan - Tehnologia fabricării şi reparării utilajelor tehnologice, Vol 1,2 Oficiul de informare
documentară, Bucureşti, 1991. 7.I. Idiţoiu - Elemente de inginerie mecanică, Inst. Pol.
Timişoara, 1987. 8.G. Puri , I. Cata - Elemente de inginerie mecanică, Inst. Pol.
Timişoara, 1987. 9.I. Idiţoiu şi Colab. - Îndrumător pentru calculul şi construcţia
organelor şi aparatelor chimice, vol I şi II, Inst. Pol. Timişoara, 1971. 10. Beschea Radu –
Organe de maşini, Institutul Politehnic Galaţi, 1967.
75

D. Modul de evaluare: Forma de evaluare este continuă, iar metoda de evaluare, în


sesiunea de examene este scrisă. Toate capitolele cursului sunt obligatorii. Evaluarea
cunoştinţelor de laborator se face prin colocviu.

TRACTOARE ŞI MAŞINI AGRICOLE


Domeniu: Inginerie şi management în Alimentaţie publică şi
Agroturism/Specializări: II, IMAPA, sem. II, 2C, 2L
Titulari curs: Ş.l. dr. ing. Chiş Sabin
A. Obiectivul disciplinei: Mecanizarea lucrărilor agricole contribuie la uşurarea muncii
fizice, la creşterea considerabilă a productivităţii muncii şi la reducerea substanţială a
cheltuielilor de producţie. Scopul cunoaşterii motoarelor, tractoarelor şi maşinilor agricole
utilizate în agricultură este folosirea lor cât mai raţională în vederea reducerii capacităţii de
lucru, a reducerii consumului specific de combustibil în vederea executării în termen cât
mai scurt şi de calitate a lucrărilor agricole.
B. Conţinutul cursului:1.Motoare cu ardere internă. 2. Tractoare agricole. 3. Noţiuni
generale despre maşini şi agregate agricole. 4. Maşini pentru lucrările solului. 5.Maşini de
semănat şi plantat. 6.Maşini şi echipamente pentru aplicarea îngrăşămintelor şi
amendamentelor. 7.Maşini, aparate şi instalaţii pentru protecţia culturilor. 8.Maşini de
recoltat
C. Bibliografie minimală: 1. Cornelia, Tonea şi Sabin, Chiş – Tractoare şi maşini
agricole, Ed. Mirton, Timişoara, 2005. 2. I., Drogaş şi colaboratorii – Motoare şi tractoare,
Univ. De Ştiiinţe Agricole, Cluj-Napoca, 1996. 3.Cornelia, Tonea – Maşini agricole de
recoltat, Ed. Marineasa, Timişoara, 2000.
D. Modul de evaluare: Verificarea la disciplina „Tractoare şi maşini agricole” se realizează
prin examen scris la sfârşitul semestrului. Se fac testări şi verificări ale cunoştinţelor şi pe
parcursul semestrului, rezultatul acestor verificări contribuind la nota finală.

LIMBA ENGLEZA
Domeniu:Inginerie şi management în Alimentaţie Publică şi
Agroturism/Specializări: II, IMAPA, sem.I, 2S,
Titulari curs: As. Lasc Georgeta
A. Obiectivul disciplinei: a)The students will be able to talk freely using a wide range of
vocabulary structure and tenses about varied material, ideas and experiences in different
situations. b)Report a meeting,an event, orally and in writing.
B. Conţinutul cursului: 1.Curicculum vitae. 2. Talking about facts and phenomena.Every
day situations. 3.Working the correspondence(redactarea scrisorii).Present simple vs
Present cont. 4. Mobile phones-a modern menace?-writing skills,essays. 5. Direct
negotiation.Direct and indirect speech.Dialogues,Present tenses. 6. A complete letter,past
events;retell a story using past tenses in English. 7. Regrets.Everyday talkings-trhe
tourism agency,the airport,the raiway station. 8. Environmental changes and human
developments, future tenses in English. 9. Human needs and activities-essays.Sequence
of tenses in English. 10. Bussiness letter, format and content.Presentation.Letterhead.-
lettere writing. 11. Natural systems of energy-cycling materials through processes. 12.
Using the dictionary-phonetics symbol 13. Abbreviations.Reading and writing 14.
Computer, controlled data in science-dialogues.
15. Design and management with computers.16. Advances in engineering technology-
text;reading.
C. Bibliografie minimală: 1. L.G. Alexander, Essay and letter writing, Longman, Essex,
England. 2. Levitchi, L, Manualul traducatorului de lb. Engleza, Bucuresti, Editura Teora. 3.
Spiridon, Lefter Elemente de corespondenta tehnica si comerciala in lb. Engleza.4. Flegon ,
A., “English – Romanian Technical Dictionary”5. Stephansen, Marry, Practice Advanced
Writing, Longman, London.6. English dictionary, Cobuild, Oxford, 2003.
D. Modul de evaluare: eseu, verificare oralã

LIMBA FRANCEZĂ
Domeniu: Inginerie şi Management în Alimentaţie Publică şi
Agroturism/Specializări: II, IMAPA, sem. I, 2S, sem. II 2S
Titulari curs: Lector Lupe Marta
76

A. Obiectivul disciplinei: Recapitularea cunoştinţelor de limba franceză achiziţionate în


gimnaziu şi liceu (lexicologie, gramatică etc.). Consolidarea deprinderilor de limbă corecte
(înţelegere după auz, vorbire, citire, scriere). Achiziţionarea unui lexic specializat
(achiziţionarea şi organizarea informaţiei manageriale, balanţa financiar-contabilă şi
analiza ei) necesar consultării bibliografiei de specialitate în limba franceză.
B. Conţinutul cursului: 1.Jeanne se marie. Perfectul compus. Locul adverbului. 2.Allons
aux emplettes. Acordul participiului trecut fără auxiliar. 3.Pour l'anniversaire du mariage.
Acordul participiului trecut conjugat cu auxiliarul "avoir". 4.Quel pain acheter? Mai mult ca
perfectul. 5.Preparez vos passeport, s'il vous plait. Pronumele adverbial "Y". 6.Les epices.
Pronumele neutru "le". Exerciţii. 7.La Tour Effel et la France. Exerciţii.8.Catherine est
malade. Verbe conjugate cu "etre". Exerciţii. 9.Les Monasteres de la Moldavie. Exerciţii.
10.Dans une confiserie. Concordanţa timpurilor la indicativ (I). Exerciţii. 11.La nature en
peril. Concordanţa timpurilor la indicativ (II). Exerciţii. 12.Je fais la cuisine chez moi.
Concordanţa timpurilor la indicativ (III). Exerciţii.13.Dans une Coucherie. Exerciţii. 14 Une
fabrique de conserves. Exercices.
C. Bibliografie minimală: 1.Marcel Saraş, Mihai Ştefănescu - Curs practic de limba
franceză
2. J.Coustillon, G.D. de Selins - Methode de francais
D. Modul de evaluare: Evaluarea cunoştinţelor va lua în considerare: colocviu 80%,
activitatea la seminar 10%, rezultatul testelor pe parcursul semestrului 5%, prezenţa la
seminar 5%

SPORT
Domeniu: Inginerie şi Management în Alimentaţie Publică şi
Agroturism/Specializări:II, IMAPA, sem. I, 2S, sem. II, 2S.
Titulari curs: Ş.l. Rotaru Sorin
A. Obiectivul disciplinei: Creşterea şi menţinerea stării de sănătate a studenţilor prin
practicarea exerciţiilor fizice şi sportului şi iniţierea în realizarea autocontrolului condiţiei
fizice. Practicarea unor ramuri sportive , opţional :aerobic, dansuri, gimnastică,
badminton, baschet, fotbal, handbal, volei, înot, tenis (de masă sau de câmp), culturism –
fitness, ş.a. ;
B. Conţinutul cursului: 1. Obiectul şi obiectivele educaţiei fizice şi sportului.Organizarea
activităţii. 2. Instructaj de utilizare a bazelor sportive, sălilor şi aparatelor..Cunoaşterea
fişei biometrice a studentului. 3.Aprecierea dezvoltării somatice, depistarea deficienţelor
fizice. Probleme medicale. 4. Verificarea motricităţii generale prin teste standard :
VITEZA – alergare pe 50 m;
REZISTENŢA – alergare pe 800 m (F), 1000 m (B)
DETENŢA - săritura în lungime de pe loc;
FORŢA SEGMENTARĂ – spate, abdomen, braţe.
5. Ţinuta corporală : exerciţii de ţinută corporală sub îndrumarea profesorului sau
individual, sub forma încălzirii la fiecare lecţie. 6. Perfecţionarea calităţii motrice cu mari
posibilităţi de progres la vârsta studenţiei : forţa şi rezistenţa. 7. Perfecţionarea îndemnării
şi a capacităţii de efort prin practicarea unor ramuri de sport opţionale : baschet, fotbal,
volei, aerobic, badminton, înot, culturism. 8.Verificarea calităţilor şi achiziţiilor motrice.
9.Educaţia fizică: noţiuni de regulament a celor mai mediatizate ramuri de sport.
C. Bibliografie minimală: 1. Baroga, L., Culturism –Ed. Cons. Naţ. Ed. Fizică şi Sport,
1969; 2.Cârstea, G., Teoria educaţiei fizice şi sportului, ANEFS, 1993; 3.Mureşan, C.,
Educaţia fizică pentru studente – I.P.T., 1980; 4. Nicu, A., Antrenamentul sportiv modern,
1991 ; 5. Popescu, M., Educaţia fizică şi sportul în pregătirea studenţilor – Editura
Didactică şi pedagogică , Bucureşti, 1995; 6. Radoslav, R., Culegere de lecţii pentru
educaţia fizică a studenţilor – I.P.T., 1976; 7.Ivan, Sabin, Presopunctura , Editura
medicală, Bucureşti, 1983, (Un masaj la îndemâna oricui); 8.Jarco, Simion, Educaţia fizică
în învăţământul preprimar şi primar – Arad, 2000. 9.Mihuţ, L., Universitatea „Aurel Vlaicu”
Arad , 2002-2003, Editura Universităţii „Aurel Vlaicu”, Arad, 2003;
D. Modul de evaluare: Examinarea se va face pe baza testelor de verificare a
pregătirii teoretice si practice .

INFORMATICA
77

Domeniu :Inginerie şi Management în Alimentaţie Publică şi


Agroturism/Specializări: II, IMAPA, sem. II, 1C, 2L.
Titulari curs: Lector Chiş Violeta
A. Obiectivul disciplinei: Disciplina oferă studenţilor elementele teoretice şi practice
necesare pentru înţelegerea conceptelor de bază privind arhitectura şi modul de
funcţionare a calculatoarelor electronice.
B. Conţinutul cursului:1. Noţiuni de arhitectura calculatorului; 2. Lucrul în reţea
Topologii de reţele ; Clasificarea reţelelor; 3. Intenet, Adresa de Internet. Serviciile
Internet; 4. Editorul de texte Microsoft Word; 5. Microsoft EXCEL ; 6. Microsoft Power
Point.
C. Bibliografie minimală: 1. Chiş Violeta - Introducere în informatică - Editura Mirton
2004; 2. Chiş Violeta - Microsoft Excel. Note de curs şi aplicaţii - Editura Mirton 2000; 3.
Băla Cristina, Chiş Violeta – Windows XP& Internet - Editura Mirton 2002; 4. Chiş Violeta,
Şandru Andreea – Informatică. Aplicaţii - Editura Easzy Print, 2002.
E. Modul de evaluare: proiect ; teste.

ARHITECTURĂ PEISAGISTICĂ
Domeniu: Inginerei Economică/ Inginerie şi Management în Alimentaţie Publică
şi Agroturism/Specializări: II, IMAPA, sem. II, 2C, 1L
Titulari curs: Conf. univ. dr. ing. Hălmăgean Lucian
A. Obiectivul disciplinei: Curs fundamental ce urmareste o prezentare concentrata a
problemelor conceperii peisajelor cu pondere insemnata a celor legate de proiectarea
gradinilor si parcurilor.
B. Conţinutul cursului: 1. Introducere 2. Evoluţia concepţiilor în arhitectura grădinilor. 3.
Grădinile din România. 4. Conservarea şi crearea peisajelor. 5. Principii generale de
protejare a peisajelor. 6. Noţiuni de bază şi principii de compoziţie şi arhitectura grădinilor.
7. Elementele componente ale amenajărilor peisagistice şi modul lor de tratare. 8.
Metodologia proiectării peisagistice
C. Bibliografie minimală: 1. Iliescu, A-F., Arhitectura peisajera, Ed. Ceres, Bucuresti,
2003. 2.Iliescu, A-F., Arboricultura ornamentala, Ed. Ceres, Bucuresti,1998. 3.Iliescu, A-F.,
Indrumator pentru initierea in proiectarea peisagistica, USAMV, Bucuresti, 2001
D. Modul de evaluare: Verificarea cunoştinţelor se face prin susţinerea unui colocviu
(2/3 din notă). O treime din notă o reprezintă nota obţinută prin susţinerea unui referat
din tematica lucrărilor practice.

ANUL III IMAPA

MANAGEMENT AGROTURISTIC
Domeniu: Inginerie şi Management în Alimentaţie Publică şi
Agroturism/Specializări: III, IMAPA, sem. I, 2C, 1S, 1P
Titulari curs: Ş.l. dr. ing. Oana Brînzan
A. Obiectivul disciplinei: formarea viitorilor specialişti în vederea conducerii unei
exploataţii agroturistice, începând cu aprovizionarea cu resurse productive, optimizarea
acestora, organizarea producţiei şi prelucrării produselor alimentare şi nu în ultimul rând
asigurarea unei funcţii de cazare corespunzătoare.
B. Conţinutul cursului:1.Conceptul de management. 2.Întreprinderea agroturistică.
3.Managementul conducerii 4.Managementul previziunii şi planificării producţiei
alimentare.5.Managementul resurselor materiale de producţie. 6.Managementul sistemului
de cultură a plantelor în exploataţia agroturistică. 7.Managementul creşterii şi exploatării
animalelor. 8.Managementul prelucrării şi valorificării produselor alimentare .
9.Organizarea funcţiei de alimentaţie şi cazare în exploataţia agroturistică. 10.Organizarea
spaţiului de producţiei şi servire în exploataţia agroturistică . 11.Analiza tehnico-
economică a activităţii întreprinderii agroturistice
C. Bibliografie minimală: 1. Alecu I., Sâmbotin L., ş.a.- Manegementul exploataţiilor
agricole, Editura Ceres, Bucureşti, 2001. 2.Alecu I., Sâmbotin L., ş.a. – Managemnt în
agricultură, Editura Ceres, Bucureşti, 1997. 3.Csosz, I. – Agroturismul montan, Editura
Mirton, Timişoara, 1996. 4.Csosz, I.- Managementul producţiei agroalimentare, Editura
Agroprint, Timişoara, 1993. 5.Sâmbotin L. –Manegement agricol, Editura Mirton,
Timişoara, 1996
78

D. Modul de evaluare: Evaluarea cunoştinţelor studenţilor se realizează prin examen


oral, aprecierea făcându-se pe baza cunoştinţelor evaluate. Proiectul se va evalua in cadrul
examenului.

OPERAŢII UNITARE IN ALIMENTAŢIE PUBLICĂ ŞI AGROTURISM


Domeniu: Inginerie şi Management în Alimentaţie Publică şi
Agroturism/Specializări:III, IMAPA, sem. I, 3C, 1L, 1P
Titulari curs: Prof. dr. ing. Elisabeta Ivan
A. Obiectivul disciplinei: disciplina fundamentala care analizeaza fenomenele principale,
operaţiile şi aparatele cu ajutorul carora se pot realiza procesele tehnologice din,
alimentaţie publică şi agroturism. In acest sens, se analizeaza fenomenele de transfer se
impuls şi de caldură precum şi principalele operatii tip, prezentandu-le prin prisma
fenomenelor care se petrec in industria alimentara..
B. Conţinutul cursului: I. Procese. Regimuri. Terminologie. Mijloace grafice de calcul.
II. Statica fluidelor .III. Dinamica fluidelor IV Operatii hidrodinamice. Amestecarea.
Factorii care caracterizeaza procesul de amestecare, eficacitatea amestecarii.V
Sedimentarea. Factorii care influenteaza procesul de sedimentare. Aparate pentru
sedimentarea dirijata VI Filtrarea. Factorii care influenteaza filtrarea.Bazele teoretice ale
filtrarii. VII Centrifugarea. Factorii care influenteaza centrifugarea. Dimensionarea
centrifugelor VIII Transferul de caldura. Mecanismele transferului de căldură Transfer de
caldură prin conductivitate. Transferul de căldură prin convectie.
C. Bibliografie minimală:1.Elisabeta Ivan, I. Craiu, N. Oniţă – Operaţii şi aparate în
industria alimentară, Editura Mirton, Timişoara, 2003. 2.Elisabeta Ivan, Ş. Kormendi, N.
Oniţă – Indrumător de laborator - Fenomene de transfer, operaţii şi aparate în industria
alimentară, Editura Mirton, Timişoara, 1999. 3.Răsenescu, I. - Operatii si utilaje in
industria alimentara. Vol I - II , Editura Tehnica Bucuresti, 1971. 4.Tudose, R. Z. si colab. -
Procese, operatii si utilaje in industria chimica, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti,
1977. 5.Jascanu, R., Teodorescu, L., - Operatii si utilaje in industria alimentara, Vol I - II,
Universitatea Galati, 1984. 6.Pavlov, K. P. Si colab. - Procese si aparate in ingineria
chimica, Exercitii si probleme, Editura Tehnica Bucuresti, 1981.
D. Modul de evaluare: se face prin examen scris şi oral. Biletul de examen conţine trei
subiecte, două subiecte de teorie şi o problemă cu caracter generalizator. Pentru fiecare
subiect studentul trebuie să obţină notă de minim cinci în urma lucrării scrise sau a
examinării orale. Nota finală constituie media aritmetică a celor trei note obţinute.

UTILAJE ŞI INSTALAŢII ÎN ALIMENTAŢIA PUBLICĂ ŞI AGROTURISM


Domeniu: Inginerie şi Management în Alimentaţie Publică şi
Agroturism/Specializări: III, IMAPA, sem. II, 3C, 1L, 2P
Titulari curs: Conf dr.ing. Nicolae Rusănescu
A. Obiectivul disciplinei: De a face cunoscute materialele folosite la construcţia utilajelor
şi instalaţiilor din alimentaţie publică şi turism, aspectele generale privind întreţinerea şi
repararea utilajelor şi instalaţiilor, precum şi principiile de funcţionare ale acestora
B. Conţinutul cursului: Cap I Introducere. Materiale metalice şi nemetalice folosite la
costrucţia utilajelor şi instalaţiilor din alimentaţia publică, amenajări turistice şi industrie
hotelieră. Cap II Materiale necesare pentru întreţinerea şi repararea utilajelor şi
instalaţiilor din alimentaţie publică, amenajări turistice şi industrie hotelieră. Cap III
Instalaţii în unităţile de alimentaţie publică, amenajări turistice şi industrie hotelieră. Cap
IV Utilaje specifice alimentaţiei publice şi unităţilor de capacitate redusă pentru
producerea alimentelor. Cap V Utilaje specifice industriei hoteliere
C. Bibliografie minimală: 1. Coman Gh., Bujoreanu Gh. – Organizarea activităţilor de
alimentaţie publică şi hoteliere, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980. 2.
Coroană S., Bonoiu V., Dimitriu C. – Utilaje în alimentaţia publică. Metode şi tehnici de
control ale produselor alimentare şe de alimentaţie publică Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti, 1978. 3. Enache D,- Bucătăria unităţilor gastronomice Editura Sport-Turism.
Bucureşti, 1975
4. Florea C – Îndrumar pentru unităţile de alimentaţie publică, Editura Tehnică,
Bucureşti,1988
D. Modul de evaluare: colocviu de verificare a cunoştinţelor practice cu notare
admis/respins, precum şi un examen scris pentru verificarea cunoştinţelor teoretice. Pe
79

parcursul anului se va elabora un proiect pe o tematică dată (dimensionarea unui aparat,


utilaj sau instalaţie) care va avea o extindere de minim 15 pagini ( scrise pe calculator în
format dat), precum şi o bibliografie de minim 10 lucrări (cărţi, reviste, publicaţii on-line).

BAZELE GASTRONOMIEI ŞI GASTROTEHNIEI


Domeniu : Inginerie şi Management în Alimentaţie Publică şi
Agroturism/Specializări: III, IMAPA, sem. I, 2C, 2L
Titulari curs: Şl. ing. Anca Mihaela Dicu
A. Obiectivul disciplinei: Fundamentarea noţiunilor de bază din domeniul gastronomiei
şi gastrotehniei cu privire la principiile de organizare a bucătăriilor, criteriile de
aprovizionare şi selectare a materiei prime, proiectarea produselor culinare, materii prime
şi auxiliare, depozitarea şi conservarea alimentelor, tehnologii de obţinere a produselor
culinare la cald şi la rece etc.
B. Conţinutul cursului:1. Comportamentul alimentar. 2. Calităţile senzoriale ale
produselor alimentare. 3. Bazele gastrotehniei. Starea de salubritate a alimentelor.
4.Prelucrarea preliminară a materiilor prime. 5.Transformări suferite de alimente în cursul
prelucrării culinare. 6.Tehnologia preparatelor lichide. 7.Tehnologia gustărilor. 8.
Tehnologia preparării salatelor. 9.Tehnologia preparatelor pentru micul dejun.
10.Tehnologia preparatelor servite ca prim fel.11. Tehnologia fripturilor. 12.Tehnologia
preparării garniturilor.13. Preparate de bază din componenţa meniurilor.14.Tehnologia
dulciurilor de bucătărie
C. Bibliografie minimală: 1. Chiriac, D., ş.a., 2000 - Bucătărie, Ed.Naţional, Bucureşti.
2.Comnea-Seniatinschi, ş.a., 1982, Arta culinară – mică enciclopedie practică, Ed. Ceres,
Bucureşti. 3.Costin G.M., Segal R., 1999 – Alimente funcţionale – Ed. Academica, Galaţi.
4.Niculescu N.I., Niculescu E.- Bucătăria creativă, Ed. Ceres, Bucureşti, 1989. 5.Pîrjol
Gabrila ş.a , 1983 – Tehnologie culinară, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
D. Modul de evaluare: Verificarea cunoştinţelor se realizează prin examen scris şi oral la
sfârşitul semestrului. Se apreciază, de asemenea, activitatea în cadrul orelor de laborator,
aceasta contribuind la nota finală de examinare.

BĂUTURI ÎN ALIMENTAŢIE PUBLICĂ ŞI AGROTURISM


Domeniu: Inginerie şi Management în Alimentaţie Publică şi
Agroturism/Specializări:II, IMAPA, sem. II, 2C, 1L
Titulari curs: Conf. dr. ing. Petre Popa
A. Obiectivul disciplinei: Obiectivele disciplinei BĂUTURI ÎN ALIMENTAŢIE PUBLICĂ ŞI
AGROTURISM sunt de a asigura cunoştinţe aprofundate în ce priveşte băuturile nealcoolice
şi alcoolice cu incidenţă în domeniu.
B. Conţinutul cursului:1.Valoarea alimentară, energetică şi igienică a băuturilor alcoolice
şi nealcoolice. 2. Materii prime, materiale, obiecte de inventar şi utilaje folosite în
obţinerea băuturilor; 3.Caracteristici fizico-chimice, chimice, biochimice şi organoleptice;
4. Tehnologia de obţinere a băuturilor nealcoolice şi alcoolice naturale; 5.Tipuri şi
sortimente de băuturi nealcoolice, slab alcoolice şi alcoolice; 6.Tipuri şi sortimente de
băuturi dietetice şi pentru copii; 7.Controlul şi aprecierea prin metode fizice, chimice şi
organoleptice a băuturilor; 8.Asocierea consumului de băuturi într-un meniu complet;
C. Bibliografie minimală: 1.Bărariu, I. şi colab. 1992 – Materii prime şi materiale
folosite în industria alimentară, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti . 2. Macici, M.,
Stoian, V., Giosanu, T., Popescu, I.V., Kontec, A., Nanu, I., Avramescu, M. - Tehnologii
moderne de producere a vinurilor, Redactia de propaganda tehnica agricola, Bucuresti,
1990. 3. Ogrinji, I., Neamtu, I. - Sub zodia lui Bachus, Editura pentru turism, Bucuresti,
1991. 4. Popa , P. 2001.– Tehnologii şi utilaje în industria vinului, vol. I, II, Ed. Mirton
Timişoara 5. Zugravu, L. Oprea, L., Munteanu, C. - Tehnologia vinurilor speciale, Editura
Tehnica, Bucuresti, 1984
D. Modul de evaluare: Verificarea cunoştinţelor la disciplina BĂUTURI ÎN ALIMENTAŢIE
PUBLICĂ ŞI AGROTURISM se realizează prin colocviu scris şi oral la sfârşitul semestrului.
Se apreciază, de asemenea, activitatea în cadrul orelor de laborator, aceasta contribuind la
nota finală de examinare.
80

SILVICULTURĂ ŞI PRODUSELE PĂDURII


Domeniu: Inginerie şi Management în Alimentaţie Publică şi
Agroturism/Specializări:III, IMAPA, sem. I, 2C, 2S
Titulari curs: Conf. dr. ing. Calinovici Ioan
A. Obiectivul disciplinei: Studiul pădurii cu referire asupra rolului pădurii , organizarea
sa structurală , procesele care-i întreţin şi guvernează existenţa şi evoluţia , precum şi la
sistematica pădurii pe spaţii geografice şi pe unităţi tipologice de amănunt . De asemenea
sunt studiate fundamentele teoretice şi metodologice ale măsurilor biotehnologice de
întemeiere , conducere-îngrijire , exploatare-regenerare a pădurii cultivate.
B. Conţinutul cursului:1. Importanţa pădurilor şi zonarea lor funcţională. 2. Pădurea,
ecosistem forestier. 3. Procese de nivel ecosistemic specifice pădurii. 4. Sistematica
vegetaţiei forestiere . 5. Întemeierea pădurii .6. Îngrijirea şi conducerea pădurii . 7.
Regime şi tratamente silviculturale. 8. Lucrări speciale de conservare. 9. Alegerea
tratamentului. 10.Sisteme de lucrări privind reconstrucţia unor ecosisteme forestiere
necorespunzătoare.
C. Bibliografie minimală: 1. Ciortuz I. – Amelioraţii sivice . Editura didactică şi
Pedagogică Bucureşti , 1981. 2. Doniţă N. şi colab. – Dendrologie . Vasile Goldiş University
Press . Arad , 2004. 3. Florescu I.. – Silvicultura . Vasile Goldiş University Press . Arad ,
2004. 4. Leahu I. – Amenajarea pădurilor . Editura Didactică şi Pedagogică R.A. Bucureşti
, 2001. 5. Nour Violeta – Tehnolologie şi utilaj în industria conservelor de legume şi
fructe, Editura Reprograph, Craiova, 2002.
D. Modul de evaluare: Examinarea se va face pe baza testelor de verificare a pregatirii
teoretice si practice.

CONSERVAREA ALIMENTELOR
Domeniu: Inginerie şi Management în Alimentaţie Publică şi
Agroturism/Specializări: III, IMAPA, sem. I, 2C, 2L
Titulari curs: Conf. dr. ing. Ioan Calinovici
A. Obiectivul disciplinei: Disciplina „Conservarea alimentelor” urmăreşte să creeze
cadrul necesar însuşirii de către studenţi a procedeelor de conservare a produselor
alimentare şi păstrare a calităţii acestora.
B. Conţinutul cursului:1. Principii generale de clasificare a procedeelor de conservare a
alimentelor. 2. Conservarea prin frig a produselor alimentare. 3.Conservarea prin
tratament termic a produselor alimentare. 4.Conservarea prin reducerea conţinutului de
umiditate. 5.Conservarea cu ajutorul zahărului. 6.Conservarea prin sărare. 7. Conservarea
prin afumare. 8.Conservarea prin acidifiere artificială; Conservarea prin acidifiere naturală.
9.Conservarea cu ajutorul antisepticelor. 10.Conservarea sub presiune de dioxid de
carbon. 11.Filtrarea sterilizantă . 12.Metode moderne de conservare
C. Bibliografie minimală: 1. Amarfi, F. R., ş.a. 1996. – Procesarea minimă atermică şi
termică în industria alimentară, Ed. Alma, Galaţi . 2.Banu C., ş.a. 1998-1999.– Manualul
inginerului de industrie alimentară, vol. I, II, Ed. Tehnică, Bucureşti . 3.Banu, C. ş.a. –
2004 – Principiile conservării produselor alimentare. Ed. Agir, Bucureşti. 4. Craiu, C., 2003
– Conservarea produselor alimentare, Ed. Universităţii. „Aurel Vlaicu”, Arad. 5.Dumitru C.
1980– Metode şi tehnici de control ale produselor alimentare şi de alimentaţie publică, Ed.
Ceres, Bucureşti. 6.Mihalca Gh., Vieru R, 1980 – Congelarea produselor horticole şi
prepararea lor pentru consum, Ed. Tehnică, Bucureşti
D. Modul de evaluare: Verificarea cunoştinţelor la disciplina „Conservarea alimentelor”
se realizează prin colocviu scris şi oral la sfârşitul semestrului. Se apreciază, de asemenea,
activitatea în cadrul orelor de laborator, aceasta contribuind la nota finală de examinare.

TEHNOLOGIA PRELUCRĂRII PRODUSELOR VEGETALE


Domeniu: Inginerie şi Management în Alimentaţie Publică şi
Agroturism/Specializări: III, IMAPA, sem. I, 2C, 2L
Titulari curs: Conf.. dr. ing. Calinovici Ioan
A. Obiectivul disciplinei: Disciplina are ca sop prezentarea fructelor si legumelor in stare
proaspătă sub aspectele compoziţiei fizice , compoziţiei chimice , calităţii , ambalării ,
păstrării si conservării precum si a produselor rezultate prin prelucrare industrială .
B. Conţinutul cursului:1. Caracterizarea tehnologica a produselor vegetale. 2.Tehnologia
valorificarii fructelor de arbusti fructiferi . 3. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a
81

fructelor samburoase. 4. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a fructelor


semintoase
5. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a strugurilor de masa. 6. Tehnologia de
valorificare in stare proaspata a legumelor solanacee. 7. Tehnologia valorificarii in stare
proaspata a legumelor bulboase. 8. Tehnologia valorificarii legumelor radacinoase in stare
proaspata. 9. Tehnologia de valorificare a tuberculilor de cartof. 10. Tehnologia de
valorificare in stare proaspata a legumelor din grupa verzei.11. Conservarea produselor
prin pasteurizare si termosterilizare. 12.Conservarea produselor prin concentrare. 13.
Conservarea produselor prin deshidratare.14. Congelarea produselor vegetale.15.
Tehnologia fructelor limpezi de fructe. 16. Conservarea produselor prin fermentatie
C. Bibliografie minimală: 1. Beceanu , D. – Valorificarea legumelor si fructelor . Editura
“ Ion Ionescu de la Brad “ , Iasi , 1999 . 2. Nicoleta Croitor - Indrumator de laborator
pentru Tehnologia si controlul calitatii in industria conservelor de legume si fructe
.Universitatea “ Dunarea de Jos “ Galati , 1996 . 3. Gherghi , A. – Prelucrarea si
industrializarea produselor horticole . Editura Olimp , 1999 . 4. Marca Gh. – Păstrarea şi
prelucrarea legumelor şi fructelor, Editura Risoprint, Cluj Napoca, 2004. 5. Potec , I. si
colab – Tehnologia pastrarii si industrializarii produselor horticole, E.D.P. Bucuresti , 1983 .
6. Radu I.F. – Tratat de tehnologie a fructelor si legumelor . Editura “ Scrisul Romanesc “
Craiova , 1985 .
D. Modul de evaluare: Verificarea cunoştinţelor se face prin examen scris şi oral. Biletul
de examen conţine trei subiecte. Pentru fiecare subiect studentul trebuie să obţină notă
de minim cinci în urma lucrării scrise sau a examinării orale. Nota finală constituie media
aritmetică a celor trei note obţinute.

PRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ


Domeniu: Inginerie şi Management în Alimentaţie Publică şi
Agroturism/Specializări: III, IMAPA, sem. II, 2C, 2L
Titulari curs: Ş.l. ing. Dicu Anca
A. Obiectivul disciplinei: Scopul urmărit este acela de a forma concepte generale
privind tehnologiile de prelucrare a produselor de origine animală şi de a le păstra
proaspete, refrigerate, congelate, liofilizate.
B. Conţinutul cursului:1. Noţiuni introductive despre nutriţie.2. Laptele, ca materie
primă pentru industria alimentară.3. Smântâna. Untul. Produse lactate acide. 4. Mierea.
5. Fructele de mare – vieţuitoare marine. 6. Materii prime folosite în industria
cărnii.Tehnologia fabricării preparatelor din carne.Tehnologia fabricării conservelor şi
semiconservelor din carne. 7.Peştele şi icrele. Tehnologia produselor obţinute din peşte. 8.
Igiena în fabricile de preparate, semiconserve şi conserve din carne.
C. Bibliografie minimală: 1. Alexandru R., Amarfi R., Arădău D., Banu C-tin. şi al.: “
Manualul inginerului în industria alimentară”. Ed. Tehnică, Bucureşti, 1998. 2. Ioancea L.,
Katherin I.: “Condiţionarea şi valorificarea superioară a materiilor prime animale în scopuri
alimentare". Ed. Ceres, Bucureşti, 1989. 3. Petculescu E., Slivneanu E., Meleghi E. , Dima
E., Ionescu R.: “ Tehnologii în industria alimentară”. Ed. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti. 1980. 4. Popescu Băran M.: “ Aprecierea calităţii animalelor pentru carne”. Ed.
Ceres, Bucureşti, 1982.
D. Modul de evaluare: consta in verificarea scrisa si orala a notiunilor teoretice. Exista
posibilitatea promovarii examenelor doar prin proba scrisa daca se constata o pregatire
uniforma a materiei si se obtine nota minima 8.

ANALIZA INSTRUMENTALĂ
Domeniu: Inginerie şi Management în Alimentaţie Publică şi
Agroturism/Specializări: III, IMAPA, sem. II, 2C, 2L
Titulari curs: Conf. dr.chim. Dincă Nicolae
A. Obiectivul disciplinei: Disciplina Analiza instrumentala oferã cunoştinţe de bază care
constituie o componentă a culturii generale tehnice a specialistului în domeniul alimentar
şi reprezintă suportul pentru o serie de discipline de specialitate. Cercetarea in domeniul
alimentar si controlul de calitate nu se poate face astăzi fără metodele instrumentale
eficiente, rapide, automatizate si economice.
B. Conţinutul cursului: 1. METODE ELECTROCHIMICE DE ANALIZĂ :Potenţiometria.
Polarografia Amperometria .Conductometria Dielcometria. 2. METODE OPTICE SI
82

SPECTRALE :Spectrometria UV şi VIS. Spectrometria de fluorescenţă şi fosforescenţă


moleculară. Spectrometria de emisie atomică. Spectrometria de emisie în flacără.
Spectrometria de absorbţie atomică. Spectrometria de raze X.
Spectrometria în infraroşu ( IR ) . Spectrometria de masă. Spectrometria de rezonanţă
magnetică Metode polarimetrice de analiză. 3. METODE DE SEPARARE, TERMICE SI
AUTOMATIZARE :Metode cromatografice de analiză. Cromatografia de gaze. Cromatografia
de lichide de înaltă performanţă. Cromatografia de adsorbţie pe coloană,de repartiţie pe
coloana, de schimb ionic, de excluziune sterică, de afinitate. Cromatografia pe hârtie şi pe
strat subţire. Metode electroforetice de analiză. Metode termice de analiză. Analiza
gazelor. Tipuri de analizoare de gaze. Metode automate de analiză.
C. Bibliografie minimală:1.Dinca N, “Metode de analize fizico-chimice”,
Ed.Univ.”A.Vlaicu”, Arad 2002. 2. S.Ehling, N. Dincă, L. Savici, Analiza instrumentală -
îndrumător pentru lucrări de laborator, Editura Mirton Timisoara 2000, ISBN: 973-585-
214-4. 3.Dinca N., Savici L., Analiza instrumentala, Note de curs, UAV 1998. 4.Magearu, V.
, "Controlul analitic al produselor biotehnologice", Ediura Tehnică, Bucureşti, 1988.
5.Balaban, A.T., Banciu, M. şi Pogany, I., "Aplicaţii ale metodelor fizice în chimia organică",
Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1983.
D. Discipline anterioare necesare: Chimia anorganica, analitica, organica
E. Modul de evaluare: Verificarea în cadrul disciplinei analiza instrumentala se face prin
examen scris şi oral. Materia de examen este împărţită în doua părţi (pondere 2/3), din
fiecare parte se dau probleme si subiecte teoretice scurte care sa acopere intreaga
materie. Pentru fiecare parte studentul trebuie să obţină notă de trecere în urma lucrării
scrise sau a examenului oral. Activitatea de laborator a fiecărui student este notată şi are
o pondere de 1/3 în nota finală.

PRINCIPIILE NUTRIŢIEI UMANE


Domeniu: Inginerie şi Management în Alimentaţie Publică şi
Agroturism/Specializări:III, IMAPA, sem. II, 2C, 1L
Titulari curs: Ş.l.dr.ing. Dana Radu
A. Obiectivul disciplinei: Disciplina îşi propune să transmită studenţilor cunoştinţele
necesare pentru înţelegerea principiilor care stau la baza unei alimentaţii corecte,
raţionale, dar şi însuşirea unor noţiuni privind influenţa unor procese tehnologice asupra
calităţii produselor alimentare.
B. Conţinutul cursului: 1.Bazele alimentaţiei; noţiuni introductive. 2. Fiziologia
alimentaţiei. 3.Necesarul de energie. 4. Substanţele nutritive şi rolul lor în alimentaţie. 5.
Substanţe antinutritive naturale. 6. Influenţa prelucrărilor tehnologice asupra valorii
nutritive a alimentelor. 7.Valoarea nutritivă a alimentelor. 8. Procedee de mărire a valorii
nutritive a alimentelor .
C. Bibliografie minimală: 1. Segal, R. - Bazele alimentatiei, - Universitatea din Galati,
1978. 2. Mincu, I. s.a. - Orientari actuale în nutritie, Editura Medicala, Bucuresti, 1989. 3.
Segal, R. - Valoarea nutritiva a produselor agroalimentare, Editura Ceres, 1982. 4. Segal
B., s.a. - Metode moderne privind îmbogătirea valorii nutritive a produselor alimentare.
Editura Ceres, 1987. 5. Banu C. ş.a. – Produsele alimentare şi inocuitatea lor, Ed. Tehnică,
Bucureşti 1982 . 6. Costin, Gh.M., s.a. - Tehnologia produselor alimentare destinate
alimentatiei copiilor, Editura Tehnica, Bucuresti, 1987.
D. Modul de evaluare: Metodologia de examinare şi evaluare a cunoştinţelor prevede un
colocviu de verificarea cunoştinţelor dobândite şi a capacităţii de a folosi aceste cunoştinţe
pentru alcătuirea unor raţii alimentare corecte.

ECOLOGIE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI


Domeniu: Inginerie şi Management în Alimentaţie Publică şi
Agroturism/Specializări:III, IMAPA, sem. II, 2C, 2L
Titulari curs: Conf. univ. dr. ing. Hălmăgean Lucian
A. Obiectivul disciplinei: Însuşirea de către studenţi a semnificaţiei principalelor
concepte de ecologie generală şi protecţia mediului. Sintetizarea cunoştinţelor teoretice
necesare realizării unui ansamblu de măsuri şi a unor strategii care să rezolve problemele
legate de echilibrul de mediu, de amenajarea sau exploatarea ecosistemelor şi a
resurselor regenerabile ale biosferei
83

B. Conţinutul cursului:1. Ecologia – ştiinţă fundamentală şi aplicativă. 2.Organizarea


materiei vii şi teoria sistemelor. 3.Mediul înconjurător. 4.Ecologia populaţiei. 5.Biotopul în
spaţiu şi timp. 6.Biocenoza component organic al ecosistemului. 7.Ecosistemul unitate
structurală şi funcţională a ecosferei. 8.Sursele antropice de poluare şi principalele
substanţe poluante. 9.Poluarea aerului atmosferic. Prevenirea şi combaterea ei.
10.Poluarea apelor. Prevenirea şi combaterea ei. 11.Poluarea solului. Prevenirea şi
combaterea ei
C. Bibliografie minimală: 1. Berca,M. – Ecologie generală şi protecţia mediului, Editura
Ceres, Bucureşti, 2000. 2. Duţu,M. – Ecologie, filozofia naturală a vieţii, Editura
Economică, Bucureşti, 1999. 3. Ionescu,Al. – Ecologia – Ştiinţa ecosistemelor, Bucureşti,
1993. 4. Marton,Al. – Ecologie generală, curs, Universitatea Tehnică Timişoara, 1995.
5.Muntean, L.; Ştirban, M. – Ecologie şi protecţia mediului, Editura Dacia, Cluj Napoca,
1995. 6. Pârvu, C. – Ecologie generală, Editura Tehnică, Bucureşti, 1999. 7.Stugren,B. –
Ecologie teoretică, Casa de Editură Sarmis, Cluj napoca, 1994.
D. Modul de evaluare: Examinarea constă în verificarea orală a noţiunilor teoretice
însuşite de studenţi precum şi prin întocmirea unui referat.

CONTABILITATE
Domeniu: Inginerie şi Management în Alimentaţie Publică şi
Agroturism/Specializări:III, IMAPA, sem. II, 2C, 2S
Titulari curs: Conf. univ. dr. ing. Hălmăgean Lucian
A. Obiectivul disciplinei: Disciplina îşi propune să ofere studenţilor modalităţile cele mai
eficiente pentru înţelegerea şi aprofundarea tuturor problemelor de contabilitate, să le
formeze o gîndire contabilă logică, independentă, precum şi deprinderile necesare pentru
producţia şi utilizarea informaţiei contabile în activitatea de gestiune a unităţilor
patrimoniale.
B. Conţinutul cursului:1.Obiectul şi metoda contabilităţii. 2.Patrimoniul şi rezultatele –
obiect al contabiliăţii. 3. Concepte şi principii fundamentale ale contabilităţii . 4 Bilanţul-
model al dublei reprezentări a patrimoniului în contabilitate. 5Contul în rezultate – model
al dublei reprezentări a gestiunii intreprinderii. 6.Evaluarea patrimoniului în contabilitate.
7. Inventarierea patrimoniului.
8.Concepte de bază privind finanţele publice. Finanţele ca ştiinţă şi disciplină.
9.Conţinutul, funcţiile şi rolul finanţelor publice. 10.Agregatul financiar – monetar în
economia de piaţă . 11. Politica finaciară. 12.Mecanismul financiar
C. Bibliografie minimală:1. Cameniţă, D., şi colab., Contabilitate şi informatică de
gestiune, Editura Guttenberg, Arad, 2001. 2. Cameniţă, D., şi colab., Bazele contabilităţii,
Editura Multimedia, Arad, 2000. 3.Oprea, C.şi colab., Bazele contabilităţii, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2004. 4. Oprea, C.şi colab., Bazele contabilităţii,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003.
D. Modul de evaluare: Colocviul constă în verificarea orală a noţiunilor teoretice însuşite
de studenţi precum şi prin întocmirea de referate cu probleme practice.

ADITIVI ALIMENTARI
Domeniu: Inginerie şi Management în Alimentaţie Publică şi
Agroturism/Specializări: II, IMAPA, sem. I, 2C, 1S
Titulari curs: Ş.l.chim. Raluca Szabo
A. Obiectivul disciplinei: Disciplina ADITIVI ALIMENTARI oferă studenţilor cunoştinţe
despre aditivi, privind clasificarea lor, descrierea, modul de testare în vederea stabilirii
dozelor admise, efectele folosirii în industria alimentară. În acelaşi timp, disciplina
informează studenţii cu privire la legislaţia internaţională în ceea ce priveşte folosirea
aditivilor în alimente.
B. Conţinutul cursului: 1.Definirea aditivilor, clasificare, condiţii de folosire în industria
alimentară. 2. Coloranţi. 3. Conservanţi. 4.Antioxidanţi. 5.Agenţi cu acţiune de chelare,
tamponare, stabilizare, întărire, creştere, umidificare. 6.Acizi. 7. Emulgatori. 8.Arome,
aromatizanţi, potenţiatori de arome. 9.Hidrocoloizi. Clasificare. Gume. 10.Hidrocoloizi.
Amidonul şi derivaţi. Extracte proteice. 11.Substanţe pentru tratamentul de suprafaţă al
produselor alimentare, pentru albire, limpezire şi stabilizare. 12.Îndulcitori. 13.Substanţe
pentru realizarea culorii cărnii sărate. 14. Substanţe formatoare de spumă, de stabilizare a
spumei, de control a spumării şi substanţe antispumante. 15. Imitaţii de grăsime. 16.Fibre
84

alimentare. 17.Substanţe pentru maturizarea făinii de grâu şi condiţionarea aluatului.


Substanţe pentru nutriţia drojdiilor de panificaţie.
C. Bibliografie minimală: 1.Banu C. (coordonator), Aditivi şi ingrediente pentru
industria alimentară, Editura Tehnică, Bucureşti, 2000. 2. Marius Safta, Super-antioxidanţii
naturali în alimentaţie şi medicină, Editura Sudura, Timişoara, 2002. 3. G.M. Costin,
Rodica Segal (editori), Alimente funcţionale. Alimentele şi sănătatea, Editura Academica,
1999
D. Modul de evaluare: Verificarea cunoştinţelor se face prin susţinerea unui colocviu oral
(2/3 din notă). O treime din nota o reprezintă nota obţinută prin susţinerea unui referat
din tematica de la seminar.

Anul V TCAPT

UAV.2.L.42.09.O.69. PROIECTAREA , AMEMAJAREA ŞI EXPLOATAREA


UNITĂŢILOR ÎN A.P.T.
Domeniu/ Specializări: V , T.C.A.P.T., sem. I, 2 C, 2 P.
Titular curs: Şef lucr.ing. Brad Ioan
A. Obiectivul disciplinei: Disciplina de specialitate îşi propune să realizeze aplicarea şi
corelarea cunoştinţelor însuşite în anii anteriori în procesul efectiv de proiectare,
amenajare şi dotare integrală a unei unităţi de alimentaţie publică sau turism precum şi de
exploatarea dotărilor acestora
B. Conţinutul cursului: 1. Prezentarea generală a tipurilor de structuri, elemente şi
materiale folosite în construcţiile specifice unităţilor de alimentaţie publică şi turism;
2.Infrastructura clădirilor – Fundaţii, alcătuire şi calcul; 3. Pereţi – Tipuri, Elemente
componente, alcătuire; 4. Elemente constructive ale pereţilor – Goluri uşi - ferestre.
Alcătuirea şi calculul coşurilor de 5. Scări – Tipuri, elemente componente, alcătuire şi
dimensionare; 6. Planşee - Tipuri, elemente componente, alcătuire şi dimensionare; 7.
Acoperişuri - Tipuri, elemente componente, alcătuire şi dimensionare; 8. Prezentarea
principalelor etape şi soluţii în realizarea proiectării generale a unităţilor de alimentaţie
publică,
C. Modul de evaluare: Examinare scris; Proiect – oral.

UAV.2.L.42.09.O.70. MARKETINGUL SERVICIILOR


Domeniu/ Specializări: V , T.C.A.P.T., sem. I, 2 C, 1 L.
Titular curs: Şef lucr.dr.ing. Brînzan Oana
A. Obiectivul disciplinei: Necesitatea unui comportament adecvat din punct de vedere
etic şi moral al persoanelor cu atribuţii în domeniul marketingului, sublinierea importanţei
informaticii, telcomunicaţiilor în îmbunătăţirea planificării, prezentarea noilor tendinţe
legate de planificare, organizare, implementarea şi controlul activităţilor în marketing.
B. Conţinutul cursului: 1.Teorii privind etapele evoluţiei economiei ; 2. Serviciile –
domeniu specific de marketing ; 3. Piaţa serviciilor ; 4. Comportamentul consumatorului
de servicii.
C. Bibliografie minimală: 1. Alexandru Jivan – Managementul Serviciilor, Editura de
Vest, Timişoara, 1998; 2. Philip Kotler, John Sannders, Gary Armstrong, Veronica Wong -
principiile Marketingului, Ed. Teora, Bucureşti, 1999; 3. Philip Kotler - Managementul
Marketingului, Ed. Teora, Bucureşti, 1997.
E. Modul de evaluare: Evaluarea cunoştinţelor studenţilor se realizează prin examen
oral, aprecierea făcându-se pe baza cunoştinţelor evaluate.

UAV.2.L.42.09.O.71. AMBALAJE ŞI DESIGN


Domeniu/ Specializări: V , T.C.A.P.T., sem. I, 2 C, 2 S.
Titular curs: Şef lucr. Dicu Anca Mihaela
A. Obiectivul disciplinei: Cursul cuprinde elemente ţi principii fundamentale în domeniul
creaţiei, producţiei şi economiei ambalajelor, adordate în lumina realizărilor şi tendinţei
tehnicii moderne cât şi a unei concepţii unitare privind asigurarea cu ambalaje a industriei
alimentare.
B. Conţinutul cursului: 1. Funcţiile ambalajelor; 2. Factorii care influenţează producerea
ambalajelor; 3. Materiale de ambalaj: sticla, materiale metalice, materiale celulozice,
materiale plastice; 4. Ambalaje pentru produse alimentare; 5. Ambalaje de sticlă; 6.
85

Ambalaje metalice; 7. Ambalaje din material celulozic; 8. Ambalaje din materiale plastice;
9. Ambalaje din materiale complexe; 10. Accesorii de închidere: dopuri, capse, capace
filetate, capace pentru cutii metalice; 11. Eticheta.
C. Bibliografie minimală: 1. Scadovschi S., Metode şi tehnici moderne de ambalare,
Editura Tehnică, Bucureşti, 1976; 2. Turtoi, M., Materiale de ambalaj şi ambalaje pentru
produsele alimentare, Editura Alma, Galaţi, 2000; 3. xxx- Manualul inginerului de industrie
alimentară, vol. I şi II, Editura Tehnică, Bucureşti, 1999.
D. Discipline anterioare necesare :
E. Modul de evaluare: Examen.

UAV.2.L.42.09A.73. STILURI ALIMENTARE ÎN ALIMENTAŢIE PUBLICĂ ŞI TURISM


Domeniu/ Specializări: V , T.C.A.P.T., sem. I, 2 C, 1 S.
Titular curs: Conf. dr. ing. Popa Petre
A. Obiectivul disciplinei: Cunoaşterea stilurilor alimentare este o modalitate eficientă
pentru lărgirea culturii alimentare, sporirea informaţiei privind soluţiile posibile ce se pot
folosi pentru a rezolva nevoile personale sau ale celor pentru care urmează să se
organizeze şi să se pregătească masa.
B. Conţinutul cursului: 1. Stilul de viaţă şi stilul alimentar; 2. Stiluri alimentare după
vârstă
Stiluri alimentare după nivelul de solicitare a muncii şi a mediului ambiant în care se
desfăşoară; 3. Stiluri alimentare după starea de sănătate; 4. Stiluri alimentare
determinate de materiile prime dominante; 5. Stiluri alimentare festive , ceremoniale şi
protocolare; 6. Stiluri alimentare şi turismul; 7. Stiluri alimentare tradiţionale din
România; 8. Modelarea stilurilor deviate; 9.Conceperea stilului alimentar; 10. Actualizarea
stilurilor alimentare.
C. Bibliografie minimală: 1. Gonţea , I. 1971– Alimentaţia raţională a omului , Editura
Didactică şi Pedagogică Bucureşti ; 2. Niculescu , N. ş.a., 1989 – Bucătăria creativă , Ed.
Ceres , Bucureşti ; 3. Săhleanu , V. ,1977– Omul şi alimentaţia , Ed. Ştiinţifică şi
Enciclopedică , Bucureşti.
D. Modul de evaluare: Verificarea la disciplina „Stiluri alimentare în alimentaţie publică şi
turism” se realizează prin colocviu la sfârşitul semestrului. De asemenea, se fac testări şi
verificări ale cunoştinţelor pe parcursul semestrului, rezultatul acestor verificări
contribuind la nota finală de examinare.

UAV.2.L.42.09.A.74. ANALIZA SENZORIALĂ


Domeniu/ Specializări: V , T.C.A.P.T., sem. I, 2 C, 1 L.
Titular curs: Şef lucr. Dicu Anca Mihaela
A. Obiectivul disciplinei: Disciplina Analiză senzorială îşi propune să evidenţieze
această ipostază a calităţii produselor alimentare astfel încât inginerul tehnolog, atât în
industria alimentară cât şi în unităţile de alimentaţie publică, să poată lua toate măsurile
pentru ridicarea calităţii la nivelul exigenţei consumatorilor.
B. Conţinutul cursului: 1. Calitatea senzorială a produselor alimentare – parte
integrantă a calităţii produselor alimentare ; 2. Analizatorul gustativ. Adaptarea gustativă
; 3. Analizatorul olfactiv. Teoria fiziologiei olfacţiei. Fenomene ce intervin la formarea
senzaţiilor olfactive; 4. Aroma produselor alimentare. Transformările de aromă suferite de
produsele alimentare la prelucrare şi păstrare ; 5. Aromatizarea produselor alimentare.
Arome naturale, de sinteză şi artificiale – obţinere şi forme de utilizare; 6. Analizatorul
vizual. Analizatorul auditiv. Analizatorul tactil; 7. Metode de analiză senzorială ; 8.
Calitatea şi analiza senzorială a berii ; 9. Calitatea şi analiza senzorială a vinului; 10.
Calitatea şi analiza senzorială a cărnii şi preparatelor din carne; 11. Calitatea şi analiza
senzorială a laptelui şi produselor lactate; 12. Calitatea şi analiza senzorială a ouălor; 13.
Calitatea şi analiza senzorială a conservelor de legume şi fructe; 14. Calitatea şi analiza
senzorială a uleiurilor comestibile, margarinelor şi maionezei.
C. Bibliografie minimală: 1. Banu C. ş.a., 2002.Calitatea şi controlul calităţii produselor
alimentare, seria Inginerie alimentară, Editura Agir Bucureşti ; 2. Banu C. ş.a., 2000.
Aditivi şi ingrediente pentru industria alimentară, Editura Tehnică, Bucureşti; 3. Cotoiu I.,
Teodorescu N., 1997. Comportamentul consumatorului. Teorie şi practică., Editura
Economică, Bucureşti.
86

D. Modul de evaluare: lucrări de laborator: colocviu practic; curs: examinare scrisă

UAV.2.L.42.09.A.75. CONTROL SANITAR VETERINAR


Domeniu/ Specializări: V , T.C.A.P.T., sem. I, 2 C, 2 L.
Titular curs: Şef lucr.med. vet. Dr. Tudor Sorin
A. Obiectivul disciplinei: Cunoaşterea elementelor specifice controlului sanitar veterinar
în industrie alimentară, alimentaţie publică şi turism.
B. Conţinutul cursului: Introducere
Desfacerea laptelui şi produselor lactate de către producătorii individuali. Denaturările şi
falsificările laptelui. Adaos de apă, substanţe conservante
Controlul sanitar veterinar în pieţele agroalimentare
Controlul sanitar veterinar în abatoare şi puncte de sacrificare. Recepţia animalelor. Fluxul
tehnologic. Dotare pentru examenul trichineloscopic. Modul de livrare a produselor. Modul
de executare a igienizării
Controlul sanitar veterinar în atelierele de preparate din carne şi carmangerii. Verificarea
spaţiului de activitate. Dotarea şi întreţinerea.Dotări şi întreţinere spaţii frigorifice.
Respectarea fluxului tehnologic
Atribuţiile medicilor veterinari de stat în sectorul de expertiză sanitar
veterinară a produselor de origine animală. În abatoare şi puncte de sacrificare. În ateliere
de preparate carne. Controlul administrativ în abator.
Igiena şi controlul sanitar veterinar în unităţile de alimentaţie. Condiţiile igienice la
aprovizionarea cu alimente de origine animală. Condiţii igienice la păstrarea alimentelor de
origine animală.
C. Bibliografie minimală:. 1. Tudor, S. – Igiena Produselor Alimentare, Editura
„Viaţa
Arădeană”, Arad; 2001, ISBN: 973-9454-45-3; 2. Byrne, D. – Industries alimentaires,
sante etprotection des consommateurs, 3. Revue Industries Alimentaire et Agricoles, nr.
9/2000, Paris; 4.
Feillet, P. – Contribution de la recherche tehnologique a la securite microbiologique des
alimentes, Revue Industries Alimentaire et Agricoles, nr. 15/2000, Paris.
D. Modul de evaluare: Pentru evaluarea cunoştinţelor studenţilor se va proceda la
notarea în cadrul desfăşurării lucrărilor de laborator precum şi la verificarea referatelor
studenţilor pe parcursul anului universitar, întocmite pe teme specifice capitolelor cursului.
Examen scris.

UAV.2.L.42.09.A.76. TEHNOLOGIA PRODUSELOR DE CATERING


Domeniu/ Specializări: V , T.C.A.P.T., sem. I, 2 C, 1 L.
Titular curs: Şef lucr.ing. Dicu Anca Mihaela
A. Obiectivul disciplinei: Disciplina „Tehnologia produselor de catering” are rolul de a
contribui la însuşirea de către studenţi a cunoştinţelor referitoare la realizarea
semipreparatelor culinare şi a produselor de catering şi la organizarea unităţilor de
alimentaţie publică şi turism în sistem de catering industrial şi comercial.
B. Conţinutul cursului: 1. Macrosistemul de catering. Evoluţia şi organizarea
macrosistemului de catering; 2. Tipurile de unităţi catering pentru alimente şi băuturi:
unităţi ale sistemului comercial şi noncomercial de catering; 3. Modalităţi de producţie a
alimentelor şi băuturilor în macrosistemul de catering; 4. Metode de servire a alimentelor
şi băuturilor în macrosistemul de catering; 5. Planificarea meniurilor în unităţile catering;
6. Sistemul fast - food şi catering-ul de masă; 7. Cateringul funcţional; 8. Cateringul
instituţiilor de învăţământ; 9. Cateringul instituţiilor de sănătate; 10. Modernizarea
producţiei culinare prin sistemul catering.
C. Bibliografie minimală: 1. Negrea, Adina, Pîrvulescu, Luminiţa, 2000 – Alimentaţie,
Catering, Ed. Eurobit, Timişoara; 2. Vintilă Iuliana, Banu C. 2000 – Catering în alimentaţie
şi servicii, vol. I şi II, Editura de Presă Universitară, Bucureşti; 3. x x x – Ghid orientativ
culinar pentru cantinele restaurant, Bucureşti, 1981; 4. x x x - Revista “Catering expert”
2001 – 2002 , Bucureşti.; 5. x x x - Revista „Hotel, Restaurant, Bar Expert” 2003-2004,
Bucureşti.
D. Modul de evaluare: Verificarea la disciplina „Tehnologia produselor de catering” se
realizează prin examen scris şi oral la sfârşitul semestrului. De asemenea, se fac testări şi
87

verificări ale cunoştinţelor pe parcursul semestrului, rezultatul acestor verificări


contribuind la nota finală de examinare.

UAV.2.L.42.09.A.62. ADITIVI ALIMENTARI


Domeniu/ Specializări: V, T.C.A.P.T., sem. I, 2 C, 1 S.
Titular curs: Şef lucr. chim. Szabo Raluca
A. Obiectivul disciplinei: Disciplina ADITIVI ALIMENTARI oferă studenţilor cunoştinţe
despre aditivi, privind clasificarea lor, descrierea, modul de testare în vederea stabilirii
dozelor admise, efectele folosirii în industria alimentară. În acelaşi timp, disciplina
informează studenţii cu privire la legislaţia internaţională în ceea ce priveşte folosirea
aditivilor în alimente.
B. Conţinutul cursului: 1.Definirea aditivilor, clasificare, condiţii de folosire în industria
alimentară; 2. Agenţi cu acţiune de chelare, tamponare, stabilizare, întărire, creştere,
umidificare. Acizi; Emulgatori; 3. Arome, aromatizanţi, potenţiatori de arome; Hidrocoloizi.
Clasificare. Gume; Hidrocoloizi. Amidonul şi derivaţi. Extracte proteice; 4. Substanţe
pentru tratamentul de suprafaţă al produselor alimentare, pentru albire, limpezire şi
stabilizare; Îndulcitori;5. Substanţe pentru realizarea culorii cărnii sărate. 6. Substanţe
formatoare de spumă, de stabilizare a spumei, de control a spumării şi substanţe
antispumante; Substanţe pentru maturizarea făinii de grâu şi condiţionarea aluatului.
Substanţe pentru nutriţia drojdiilor de panificaţie.
C. Bibliografie minimală: 1. Banu C. (coordonator), Aditivi şi ingrediente pentru
industria alimentară, Editura Tehnică, Bucureşti, 2000; 2. Marius Safta, Super-antioxidanţii
naturali în alimentaţie şi medicină, Editura Sudura, Timişoara, 2002; 3. G.M. Costin,
Rodica Segal (editori), Alimente funcţionale. Alimentele şi sănătatea, Editura Academica,
1999.
D. Modul de evaluare: Verificarea cunoştinţelor se face prin susţinerea unui colocviu oral
(2/3 din notă). O treime din nota o reprezintă nota obţinută prin susţinerea unui referat
din tematica de la seminar.

UAV.2.L.42.09A.72. TEHNICA PREPARATELOR DIETETICE


Domeniu/ Specializări: V , T.C.A.P.T., sem. I, 2 C, 1 L.
Titular curs: Şef lucr. ing. Meşter Mihaela
A. Obiectivul disciplinei: Disciplina urmăreşte formarea specialistului în tehnologia de
producere a preparatelor dietetice, iar prin lucrările de laborator se urmăreşte formarea
acestor specialişti în aprecierea calităţii acestora făcându-se analize în laboratoare
autorizate conform normelor în vigoare.
B. Conţinutul cursului: 1. Introducere. Alimentele şi alimentaţia; 2. Tehnologia
produselor lactate dietetice; 3. Tehnologia produselor de panificaţie dietetice; 4.
Tehnologia produselor din carne dietetice; 5. Tehnologia uleiurilor dietetice; 6.Tehnologia
conservelor şi sucurilor dietetice; 7. Tehnologia produselor zaharoase dietetice.
C. Bibliografie minimală: 1. Macovei, V. M. - Culegere de caracteristici termofizice
pentru biotehnologie şi industria alimentară, Editura Alma, Galaţi, 2000; 2. Banu, C., ş. a.
- Principii de drept alimentar, Editura Agir, Bucureşti, 2003; 3. Banu, C., ş. a. - Manualul
inginerului de industrie alimentară, vol. I şi vol. II, Editura Tehnică, Bucureşti, 1998,
1999; 4.Banu, C., ş. a. - Calitatea şi controlul calităţii produselor alimentare, Editura Agir,
Bucureşti, 2002.
D. Modul de evaluare: Forma de evaluare este continuă, iar metoda de evaluare, în
sesiunea de examene este orală. Toate capitolele cursului sunt obligatorii. Evaluarea
cunoştinţelor de laborator se face prin colocviu.
88

Anul I IPA

MATEMATICĂ ŞI STATISTICĂ
Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări: I, IPA, sem I: 2C, 1S; sem. II 2C, 1S
Titular disciplină: prof. univ. dr. Moţ Ghiocel
A. Obiectivul disciplinei:
În acest curs se studiază noţiuni de bază ale calculului probabilităţilor, precum şi elemente
de statistică matematică, accentul punându-se pe capitolele care au cea mai mare
relevanţă în ecologie şi biologie
B. Conţinutul cursului
Capitolul 1. Noţiuni de calculul probabilităţilor :Noţiuni de bază. Evenimente. Operaţii
cu evenimente.Introducerea noţiunii de probabilitate.Probabilităţi condiţionate. Formula
probabilităţii totale. Formula lui Bayes. Scheme clasice de probabilitate.Variabile aleatoare.
Operaţii cu variabile aleatoare. Valori caracteristice ale unei variabile aleatoare. Valoarea
medie a unei variabile aleatoare. Dispersia unei variabile aleatoare. Abaterea standard a
unei variabile aleatoare.Repartiţii clasice. Valorile caracteristice ale repartiţiilor clasice
Capitolul 2. Elemente de biostatistică: Noţiuni de bază. Populaţie biologică. Selecţie.
Modul de prezentare a datelor statistice. Indicatori ai repartiţiilor de frecvenţe. Indicatori
de poziţie. Indicatori ai variaţiei. Elemente de teoria estimaţiei. Cea mai bună estimaţie.
Interval de încredere al unui parametru. Intervalul de încredere al mediei. Verificarea
ipotezelor statistice. Testul u. Testul t. Testul F. Testul χ2. Analiza varianţei. Repartiţii
bidimensionale. Coeficientul de corelaţie liniară. Dreapta de regresie
C. Bibliografie minimală
1. Ciucu G., Craiu V., Săcuiu I., Probleme de teoria probabilităţilor, Ed. Tehnică, 1974
Micula M., Suciu C., Statistică biologică şi iniţiere în informatică, Tipografia Agronomia CN,
1995, 2. Mihoc Gh., Ciucu G., Craiu V., Teoria probabilităţilor şi statistică matematică,
E.D.P., 1970 3. Mihoc Gh., Micu N., Elemente de teoria probabilităţilor şi statistică ,
E.D.P., 1966 4. Reischer C., Sâmboan A., Culegere de probleme de teoria probabilităţilor
şi statistică matematică, E.D.P., 1972
E. Modul de evaluare: examen final scris

CHIMIE ANORGANICĂ ŞI ANALITICĂ


Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări: I, IPA, sem. I, 3 C, 2 L,
Titular disciplină: Conf. Dr. ing. Gabrus Radu
A. Obiectivul disciplinei:
Însuşirea noţiunile de bază ale chimiei generale si descriptive
B. Conţinutul cursului:
1. Calcul chimic 2. Structura atomului; Legaturi chimice
3. Chimia elementelor din blocul s; 4. Chimia elementelor din blocul p; 5. Chimia
elementelor din blocul d si f; 6. Echilibre chimice; echilibre de neutralizare; echilibre de
complexare; echilibre de precipitare; echilibre de oxido-reducere; 7. Introducere in chimia
analitica ;8. Analiza calitativa; analiza preliminara; identificarea cationilor; separarea
cationilor in grupe analitice; identificarea anionilor; incadrarea anionilor in grupe
analitice.9. Analiza cantitativa. Gravimetria;10. Volumetria (titrimetria); titrari bazate pe
reactii de neutralizare; titrari bazate pe reactii de complexare; titrari bazate pe reactii de
precipitare; titrari bazate pe reactii de oxido-reducere
C. Bibliografie minimală:
1. Tolan Iolanda, Savici Ludovic - Echilibre chimice - note de curs - Editura Mirton,
Timisoara 2001; 2. Nenitescu C. D. - Chimie generala, Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, oricare editie; 3. Beral Edit, Zapan Mihai - Chimie anorganica, Editura Tehnica,
Bucuresti, 1977;4. Tolan Iolanda, Pancan Bujor, Savici Ludovic, Ehling Stefan - Chimie
anorganica, Editura Mirton, Timisoara, 2000
D. Modul de evaluare: examen scris si oral – 66%; colocviu laborator – 33%

CHIMIE ORGANICA
Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări: I, IPA, sem. I, 2 C, 2 L,
Titular disciplină: Conf. dr.chim. Dincă Nicolae
A. Obiectivul disciplinei:
89

Studiul compuşilor organici din alimente, determinarea compoziţiei acestora, a


modalităţilor de transformare, prelucrare, păstrare şi control a calităţii acestora.
B. Conţinutul cursului:
Structura substanţelor organice. Hidrocarburi (Chimia organica-introducere.
Izomeria substanţelor organice: izomeria de structură şi stereoizomeria, Alcani, Alchene,
Alchine, Alcadiene, Poliene: definiţie, nomenclatură, stare naturală, obţinere, proprietăţi,
utilizări; Hidrocarburi aromatice : structură, nomenclatură, stare naturală, obţinere,
proprietăţi , utilizări, Hidrocarburi aromatice policiclice : Naftalina, acene, fene,
hidrocarburi aromatice policiclice pericondensate) Compusi organici cu functiuni
simple (Combinaţii hidroxilice: alcooli mono- şi polihidroxilici, enoli, fenoli şi
polifenoli,Eteri aciclici şi ciclici. Eteri coroană. Compuşi carbonilici : aldehide şi cetone-
structură, obţinere, proprietăţi,Combinaţii carbonilice nesaturate : cetene, compuşi
carbonilici nesaturaţi . Compuşi policarbonilici : 1,2-dicarbonilici, 1,3-dicarbonilici,
chinone, Compuşi carboxilici : structură, nomenclatură, obţinere, proprietăţi, utilizări.
Compuşi carboxilici nesaturaţi, compuşi policarboxilici, Derivaţi funcţionali ai acizilor
carboxilici : halogenuri acide, anhidride de acizi, peracizi, esteri, amide,Combinaţii
halogenate : definiţie, structură, reactivitate, proprietăţi, utilizare,Compuşi organici ai
azotului: amine, nitroderivaţi, diazoderivaţi,Compuşi organici cu sulf : tioli, tioeteri,
sulfoxizi, sulfone, acizi sulfonici) Compusi organici cu functiuni mixte (Derivaţi ai
acidului carbonic,Acizi aldehidici. Hidroxi-aldehide , hidroxi-cetone şi hidroxi-
acizi,Aminoalcooli şi inofenoli.Nitrofenoli)
D. Bibliografie minimală:
Dinca Nicolae, Chimie organica, Note de curs, Editura Universităţii "Aurel Vlaicu", Arad-
1996, ISBN 973-97708-9-4, Dinca Nicolae si colab., Caiet pentru lucrări practice de
chimie organică, Univ."A.Vlaicu" Arad 1998, ISBN 973-9361-21-8, Margareta Avram,
Chimie organică vol.I şi II, Ed.Acad. RSR, Bucureşti 1983, J.B.Hendrickson, D.J., Cram,
G.S.Hammond, Chimie organică, Ed. ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti 1976
D. Discipline anterioare necesare: chimia anorganica
E. Modul de evaluare: examen scris si oral – 66%; colocviu laborator – 33%

CHIMIA ALIMENTELOR

Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări: I, IPA, sem. II, 2 C, 2L,


Titular disciplină: conf. dr.chim. Dincă Nicolae
A. Obiectivul disciplinei:
Studiul compuşilor organici din alimente, determinarea compoziţiei acestora, a
modalităţilor de transformare, prelucrare, păstrare şi control a calităţii acestora.
B. Conţinutul cursului:
Apa şi alimentele; Substanţe minerale în alimente; Lipide. Clasificare. Izomerie.
Proprietăţi. Acizi graşi. Clasificare. Gliceride. Grăsimi. Săpunuri; Produşi naturali cu schelet
poliizoprenic; Peroxidarea lipidelor; Glucide; Aminoacizi, peptide, proteine; Combinaţii
heterociclice din alimente; Aditivi alimentari;
C. Bibliografie minimală:
1. N. Dincă, Elemente de Chimia alimentelor, Editura Mirton 1999, ISBN: 973-578-791-1;
2. N.Dincă, V.Grosu, D.Condrat, F.Harja – Chimia alimentelor – Lucrări practice –
Univ.”A.Vlaicu” Arad 2005, ISBN 973-8363-68-3;3. M. Leonte, T. Florea, Chimia
alimentelor, Vol 1, Ed. PAX AURA MUNDI, Galati,1998; 4. T. Florea, Chimia alimentelor, Vol
2, Ed. ACADEMICA, Galati,2001; 5. Constantin Banu, Folosirea aditivilor în industria
alimentară, Ed.Tehnică – Buc.1985
D. Discipline anterioare necesare: chimia organica
E. Modul de evaluare: examen final scris şi oral

MANAGEMENT
Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări: I, IPA, sem II: 2C, 2L.
Titular disciplină: Şef lucr.dr. ing. Brînzan Oana
A. Obiectivul disciplinei: Disciplina are drept scop punerea în contact a studenţilor cu
noţiunile de bază în teoria manegementului, a procesului decizional şi fndamentarea
acestuia ştiinţifică precum şi a metodelor şi tehnicilor moderne de management,
gestionarea resurselor tehnico-materiale, financiare şi umane.
90

B. Conţinutul cursului:1. ELEMENTE DE NATURĂ TEORETICĂ PRIVIND EVOLUŢIA


CONCEPTULUI DE MANAGEMENT; 2. DECIZIA ÎN PROCESUL DE MANAGEMENT; 3.
ORGANIZAREA PROCESUALĂ ŞI STRUCTURALĂ A ÎNTRPRINDERILO; 4. MANAGEMENTUL
RESURSELOR MATERIALE ŞI TEHNICE; 5. MANAGEMENTUL FINANCIAR; 6. RESURSELE
UMANE ÎN MANAGEMENT.
C. Bibliografie minimală: 1. Alecu. I., Merce E., Pana D., Sâmbotin L., Ciurea I., Bold I.,
Dobrescu N., - Management în agricultură, Ed. Ceres, Bucureşti 1997, 2. Csösz I. - Curs
de management genral - Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a
Banatului - Timişoara 1997; 3. Csösz I - Managementul producţiei agroalimentare, Ed.
Agroprint, Timişoara, 1999.
D. Modul de evaluare: Evaluarea cunoştiinţelor studenţilor se realizează prin examen –
colocviu, oral, aprecirea făcându-se pe baza cunoştiinţelor evaluate.

ECOLOGIE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI


Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări: I, IPA, sem. I, 2 C, 1 L,
Titular disciplină: Conf. univ. dr. ing. Hălmăgean Lucian
A. Obiectivul disciplinei:
Însuşirea de către studenţi a semnificaţiei principalelor concepte de ecologie generală şi
protecţia mediului
B. Conţinutul cursului:
Ecologia – ştiinţă fundamentală şi aplicativă. Organizarea materiei vii şi teoria sistemelor.
Mediul înconjurător.Ecologia populaţiei. Biotopul în spaţiu şi timp. Biocenoza component
organic al ecosistemului. Ecosistemul unitate structurală şi funcţională a ecosferei. Sursele
antropice de poluare şi principalele substanţe poluante.Poluarea aerului atmosferic.
Prevenirea şi combaterea ei.Poluarea apelor. Prevenirea şi combaterea ei.Poluarea solului.
Prevenirea şi combaterea ei
C. Bibliografie minimală
1. Berca,M. – Ecologie generală şi protecţia mediului, Editura Ceres, Bucureşti, 2000.
Bodnariuc, N.; 2. Vadineanu, A.; - Ecologie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1982. 3. Cristea,V. – Fitosociologie şi vegetaţia României, Note de curs, Universitatea
Babeş-Bolyai, Cluj Napoca, 1993. Pârvu, C. – Ecologie generală, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1999. 4. Stugren,B. –Ecologie teoretică, Casa de Editură Sarmis, Cluj napoca,
1994. 5.Şchiopu,D. – Ecologie şi protecţia mediului, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1997.
D. Modul de evaluare: examen final

FENOMENE DE TRANSFER
Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări: I, IPA, sem. II, 2 C, 2 L,
Titular disciplină: Prof. dr. ing. Elisabeta Ivan
A. Obiectivul disciplinei:
Tratarea principalor aspecte teoretice şi aplicative ale celor trei grupuri de fenomene de
transfer şi anume: transferul de impuls, transferul de căldură şi transferul de masă,
B. Conţinutul cursului
Capitolul 1. Concepte, definiţii în procese de transfer şi bilanţuri. Mărimi caracteristice
fenomenelor de transfer. Capitolul 2. Elemente de mecanica fluidelor.
Capitolul 3. Transferul de căldură. Transferul de căldură prin radiaţie. Transferul de
căldură prin conducţie. Transferul de căldură prin convecţie.. Transferul complex de
căldură. Capitolul 4. Transferul de substanţă. Capitolul 5. Analogia fenomenelor de
transfer. Capitolul 6 Elemente de analogie între fenomenele de transfer.Capitolul 7
Intensificarea fenomenelor de transfer.
C. Bibliografie minimală
1. Bratu, E. A. - Operaţii unitare în ingineria chimică, vol. I, II, III, Editura Tehnică,
Bucureşti 1984 – 1985 2. Răşenescu, I. - Operaţii şi utilaje în industria alimentară, vol. I
şi II, Editura Tehnică, Bucureşti, 1971 3. Răşenescu, I. - Fenomene de transfer, Editura
Didactică şi Pedagogică Bucureşti, 1981 4. Pavlov, K. P. şi colab. - Procese şi aparate în
ingineria chimică – Exerciţii şi probleme, Editura Tehnică, Bucureşti, 1981
5. Elisabeta Ivan, N. Oniţa – Fenomene de transfer, Mediagraf, Arad, 2002.
D. Modul de evaluare: examen final scris
91

INFORMATICĂ APLICATĂ ŞI GRAFICA ASISTATĂ DE CALCULATOR


Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări: I, IPA, sem I: 1C, 2L; sem. II 1C, 2L
Titular disciplină: Lect. Chiş Violeta
A. Obiectivul disciplinei:
Disciplina oferă studenţilor elementele teoretice şi practice necesare pentru înţelegerea
conceptelor de bază privind arhitectura şi modul de funcţionare a calculatoarelor
electronice
B. Conţinutul cursului:
Microsoft EXCEL.Lucrul cu foile de calcul. Introducerea şi editarea datelor.Formatarea în
cadrul foilor de lucru. Particularizarea barelor cu instrumente.Tipărirea. Tipuri de adrese
întâlnite în cadrul formulelor.Funcţii.Diagrame. Microsoft Power Point. Introducere în
HTML. Macromedia Dreamweawer. Macromedia Flash.Corel Draw
C. Bibliografie minimală
Chiş Violeta – Note de curs si aplicatii - Editura Mirton 2004, Chiş Violeta – Introducere in
informatica - Editura Mirton 2004, Dave Taylor – Crearea paginilor Web cu HTML 4,
Editura Teora 2000, Teodor Gugoiu – HTML prin exemple Editura Teora 2000
D. Modul de evaluare: colocviu

ELEMENTE DE INGINERIE MECANICĂ ŞI ELECTRICĂ


Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări: I, IPA, sem II: 3C, 1L, 1P;
Titular disciplină: Ş.l. dr. ing. Constantin Beju
A. Obiectivul disciplinei:
Cursul îşi propune să prezinte noţiunile din disciplinele de bază a ingineriei mecanice şi
electrice. Aceste noţiuni vor ajuta studenţii în elaborarea proiectelor de an şi de diplomă în
care se vor proiecta diferite instalaţii în domeniul industriei alimentare.
B. Conţinutul cursului:
1. Obiectul cursului şi legătura cu alte discipline. 2. Grupe de utilaje din industria
alimentară 3. Materiale utilizate în construcţia utilajului de industrie alimentară 4. Criterii
de apreciere a comportării materialelor 5. Solicitări în organele de maşini (rezistenţe
admisibile şi coeficienţi de siguranţă) 6. Sisteme de forţe ce acţionează asupra utilajelor
din industria alimentară 7. Determinarea forţelor de legătură 8. Structura şi clasificarea
mecanismelor 9. Îmbinări şi organe de îmbinare utilizate în I.A.(consideraţii generale şi
elemente de calcul). 10. Alte elemente de organe de maşini utilizate în I.A. (clasificare şi
elemente de calcul). 11. Recipienţi cu pereţi subţiri utilizaţi în I.A.(clasificare şi elemente
de calcul). 12. Standardizarea în Romania şi U.E. 13. Ungerea utilajelor din I.A. 14.
Forţele de acţiune,momente rezistente,randamente la utilajele de industrie alimentară. 15.
Curentul electric continuu şi alternativ mono şi trifazat. Legi şi formule de calcul. 16.
Maşini electrice.
C. Bibliografie minimală
1. Academia HUTTE - Manualul inginerului , Ed. Tehnică, Bucureşti, 1995. Gheorghe
Manea şi co. - Organe de maşini, Ed. Tehnică Bucureşti, 1970. 3. Ghe. Buzdugan, N.
Manolescu şi Colab - Manualul Inginerului Mecanic, Ed. Tehnica Bucuresti, 1976. 4.
Lucian Ioancea şi co. - Masini, Utilaje şi instalaţii în Industria Alimentara, Ed. Ceres,
Bucureşti, 1986. 5. Constantin Banu şi co. -.
D. Modul de evaluare: examen final scris

DESEN TEHNIC
Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări:I, IPA, sem I: 1C, 1L.
Titular disciplină: Şef lucr. ing. Tănăsoiu Titus
A. Obiectivul disciplinei: Cursul îşi propune familiarizarea studenţilor cu metodele de
proiecţii şi reprezentare ale pieselor metalice, pornind de la cele mai simple la cele mai
complexe. În cadrul cursului, studenţii vor fi obişnuiţi să evalueze numărul de vederi
necesatre, reprezentarea acestora, precum şi eventualelen dispuneri ale unor simboluri
specifice.
B. Conţinutul cursului: 1. Introducere. Tipuri de desene industriale. Principiile
axonometriilor. Liniile folosite în desenul tehnic. Formate. Scrierea tehnică. Plierea
formatelor ; 2. Secţiuni şi rupturi. Definiţii şi clasificare. Trasee de secţionare. Exemple de
aplicaţii. Haşuri. Simboluri; 3. Filete. Definiţii, clasificare. Exemple de reprezentări a
îmbinărilor filetate ; 4. Toleranţe de formă şi tranziţie. Exemple de aplicare. Ajustaje -
92

definiţii şi exemple. Rugozităţi - definiţii şi exemple ; 5. Asamblări specifice. Asamblări cu


flanşe, fitinguri, etc. Exemple ; 6. Asamblări filetate şi cu ştifturi. Siguranţe. Exemple.
Arcuri - reprezentare, exemple de montaj ; 7. Îmbinări sudate, îmbinări nituite - definiţii
şi exemple ; 8. Desenul de ansamblu - alcătuire, principii ;
C. Bibliografie minimală: . Dale C. , Niţulescu Th, Precupeţu P.- Desen tehnic industrial
pentru construcţia de maşini, Editura Tehnică, Bucureşti 1990.
2. R. Quattemer, J.P. Trotignon - La construction mecanique - dessin, conception normes ,
Edition de L'Usine Paris, 1978
3. *** - Standarde pentru desen. STAS U10, BS, DIN, NF,GOST, etc
D. Modul de evaluare: Verificarea la disciplina “Desen tehnic” se face prin colocviu, la
nota finală concurând şi nota pe activitatea din timpul semestrului.

LIMBA FRANCEZĂ
Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări: I IPA, sem I 2S; sem. II 2S
Titular disciplină: lector drd. Lupe Marta
A. Obiectivul disciplinei
Consolidarea deprinderilor de limbă formate în gimnaziu şi liceu (înţelegere după auz,
vorbire, citire, scriere). Achiziţionarea unui bagaj lexical în vederea trecerii, în al II-lea an
de studiu, la abordarea textelor de specialitate.
B. Conţinutul cursului
Le dejeuner. Pronumele adverbial EN ; La presse parle des jeunes. Pronumele nehotărât
ON. ;Un monsieur qui manque d'appetit. Cuvinte cu sens negativ. ;Conflit de generation.
Femininul şi pluralul substantivelor. ;Jacqueline va a l'Opera. Pronumele personale
complemente directe. ;Au restaurant. Pronumele accentuate. Adjective interogative şi
exclamative. ;Jacqueline ecrit une lettre. Pronume complemente indirecte. ;Au cinema.
Modul imperativ. ;Bien venue dans "La belle province". Pronumele relative. ;Les jeunes et
la musique. Les verbes pronominaux. ;Promenades en Bourgogne. Langage argol.
Termes d'addresse. Correspondance. Le conditionnel passe. ;Comportement. La guerre
des ages. ;Exercices. Bon voyage Madame Simon. Pluralul adjectivelor calificative. ;De la
musique avant toute chose. Adjective şi pronume nehotărâte. ;Au bureau de poste. Locul
pronumelor complemente. ;Il est midi et demi. Si conditionnel (I). ;Les Francais vus par le
major Thomson. Si conditionnel (II). ;Les folies de l'administration. Si conditionnel (III).
Les monuments de Paris. Exercices.
C. Bibliografie minimală
1. Marcel Saraş, Mihai Ştefănescu - Curs practic de limba franceză
2. J.Coustillon, G.D. de Selins - Methode de francais
D. Modul de evaluare: colocviu 80%; activitatea la seminar 10%; rezultatul testelor pe
parcursul semestrului 5%; prezenţa la seminar 5%

EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT


Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări: I, IPA, sem I: 2S; sem II: 2S
Titular disciplină: Lector Galea Ioan
A. Obiectivul disciplinei:
Creşterea şi menţinerea stării de sănătate a studenţilor prin practicarea exerciţiilor fizice şi
sportului şi iniţierea în realizarea autocontrolului condiţiei fizice ;
B. Conţinutul cursului :
Obiectul şi obiectivele educaţiei fizice şi sportului.
Exerciţiul fizic – factor al medicinii preventive.Verificarea motricităţii generale prin teste
standard : ( VITEZA , REZISTENŢA , DETENŢA , FORŢA SEGMENTARĂ )
Ţinuta corporală. Perfecţionarea calităţii motrice cu mari posibilităţi de progres la vârsta
studenţiei : forţa şi rezistenţa.Perfecţionarea îndemnării şi a capacităţii de efort prin
practicarea unor ramuri de sport opţionale : baschet, fotbal, volei, aerobic, badminton,
înot, culturism. Participarea la activităţi organizate de catedră : concursuri, serbări,
campionate, etc.Organizare. Instructaj de utilizare a bazelor sportive, sălilor şi aparatelor.
Teste motrice.Modelul somatic şi motric (fişa biomotrică) : studenţi – studente.
Autocunoaşterea potenţialului biomotric , metode de dezvoltare somato – motrică
(aerobic, culturism, etc).Perfecţionarea îndemânării şi capacităţii de efort prin ramuri
sportive : fotbal, baschet, volei, badminton, tenis de masă, înot, culturism.
93

Iniţierea în tehnici de recuperare fizică ; ex. compensatorii , odihnă activă, masaj corporal,
presopunctura. Iniţierea în tehnici de relaxare psihofizică. Training autogen.
Educaţia fizică : noţiuni de regulament a celor mai mediatizate ramuri de sport
Participare la una din acţiunile catedrei : excursie, concurs, întrecere, organizări serbări
sportive, etc.
C. Bibliografie minimală
Baroga, L., Culturism –Ed. Cons. Naţ. Ed. Fizică şi Sport, 1969; Cârstea, G., Teoria
educaţiei fizice şi sportului, ANEFS, 1993;Mureşan, C., Educaţia fizică pentru studente –
I.P.T., 1980;
D. Modul de evaluare: examen final teoretic şi practic

Anul II IPA

Cod 2.L.4.1.04.O15 CHIMIE FIZICĂ GENERALĂ


Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări: II , IPA, sem II, 3C, 2L
Titular disciplină: Prof. univ. dr. ing. Cornelia Idiţoiu
A.Obiectivul disciplinei:
Familiarizarea studenţilor cu noţiunile de bază, cu metodele şi sistemul de abordare din
Chimia fizică, necesare înţelegerii părţii a II-a , care se studiază în anul III, precum şi a
cursului de Structura şi proprietăţile enzimelor care se predă în anul IV.
B. Conţinutul cursului:
1. Structura şi proprietăţile moleculelor; Polarizarea moleculelor; Refracţia moleculară;
Proprietăţile magnetice ale moleculelor; Susceptibiliatea diamagnetică,; Susceptibilitatea
paramagnetică; Elemnte de spectroscopi; 2. Stările fizice ale substanţelor; Ordine şi
dezordine în natură; Transformări de stare; Starea gazoasă; Starea de gaz ideal; Starea
de gaz real; Starea solidă; Starea lichidă; Proprietăţi generale; Unele mărimi caracteristice
lichidelor; 3. termodinamică chimică; Principiul zero al termodinamicii; Principiul I al
termodinamicii; Principiul II al termodinamicii; Entropia; Potenţialele termodinamice; F şi
G; Ecuaţiile Gibbs-Helmholtz, Ecuaţia lui Massieu; şi potenţialul termodinamic al lui Plank,
Mărimi parţial molare; Potenţialul chimic; Afinitatea chimică; Principiul III al
termodinamicii; Legea fazelor a lui Gibbs; Aplicaţii ale principilor termodinamicii;
fenomenologice; Efectul Joule-Thomson; 4. Echilibrul termodinamic fizic şi chimic;
Echilibrul fizic în sisteme multifazicemulticomponente; Echilibrele de fază îmn sisteme
monocomponentefără recţii chimice; Ecuaţia Claussius-Clapeyron; Echilibrul Chimic;
Echilibrul chimic în fază gazoasă ideală, Echilibrul chimic în soluţii; 5. Cinetica chimică;
Viteza de reacţie în sistemele închise ; Cinetica formală a reacţiilor chimice: Reacţii de
ordinul I,, monomoleculare, ireversibile; Reacţi de ordinul II, bimoleculare, ireversibile;
reacţii de ordinul III; Reacţii de ordinul 0 şi superior; Determinarea ordinului de reacţie şi
a constantelor de viteză; Metoda diferenţială; Metoda integrală; Metoda timpuluil de
fracţionare ; Influenţa temperaturii aupra vitezei de reacţie: Ecuaţia lui Arrhenius; Metode
empirice de evaluare a energiei de activare:
C. Bibliografie minimală:
1.Cornelia Iditoiu -Chimie Fizică şi Coloidală vol. I, ediţia a II-a, Editura "Aurel Vlaicu"
Arad, 2005, ISBN 973-8363-83-7, 2. Cornelia Iditoiu, Dorina Chambre, Maria Raluca
Szabo; Chimie fizică generală experimentală, Editura Universităţii Aurel Vlaicu Arad, 2002;
3. Atkins P.W. , Tratat de Chimie fizică, Editura Tehnică Bucureşti, 2996, 4. Atkins, P.W.,
trapp, C.A., Exerciţii şi probleme de Chimie fizică, Editura Tehnică, Bucureşti, 1997.
D. Discipline anterioare necesare: Matematică, Chimie generală, Chimie organică.
E. Modul de evaluare: Nota activitate laborator: 30%, Referat: 20%, Examen scris /oral:
50%.

Cod 2.L.4.1.03.O.16 BIOCHIMIA PRODUSELOR ALIMENTARE


Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări: II , IPA, semI 3C, 1S, 3L; sem II 3C,
3L
Titular disciplină: Prof.Univ.Dr.Ing.Stănescu Michaela
G. Obiectivul disciplinei
Obiectivele acestei discipline sunt acelea de a comunica studentilor cunostiintele care sa
le foloseasca pentru intelegerea fenomenelor biologice complexe intalnite in procesarea
94

produselor alimentare si explicarea cauzelor ce duc la scaderea calitatii produselor si


necesitatea respectarii cu strictete a parametrilor ce se impun in prelucrare
H. Conţinutul cursului
Definitia, continutul si rolul biochimiei in pregatirea viitorilor specialisti. Legatura
biochimiei cu alte discipline inrudite. Compozitia chimica a materiei vii.
Biomoleculele. Glucidele, lipidele si protidele. Caracterizarea generala a acestor categorii
de substante. Importanta si rolul acestora in structura si metabolismul organismelor vii din
regnul animal si vegetal. Acizii nucleici. Vitaminele. Hormoni si fitohormoni Enzimele.
Metabolisme. Generalitati asupra metabolismului.Tipuri de metabolisme. Anabolismul si
catabolismlul.
C. Bibliografie minimală
Segal Rodica - Biochimia produselor alimentare de origine vegetala. Nstitutul Politehnic
Galati 1971. Segal R., Segal B., Gheorghe V. - Valoarea nutritiva a produselor
agroalimentare, Editura Ceres Bucuresti, 1983. Avram Margareta - Chimie organica,
vol.I si II. Editura Academiei RSR 1983. Bernier J.J., Paupe J. - Glucides. Physiologie et
Biochimie normales et pathologique, Masson et Cie Edit, Paris 1963. Burnea I.,Popescu
Ionela, Neamtu G., Stancu Elena, Lazar St - Chimie si Biochimie vegetala, Editura
Didactica si Pedagogica, Bucuregti, 1977. Capalna S.,Tanasescu D., Trutia E, - Biochimie
medicala. Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1977.
D. Modul de evaluare: examen final 60%, prezenţa curs 10%, colocviu laborator 30%

Cod 2.L.4.1.03.O.17 ANALIZA INSTRUMENTALĂ


Domeniu : Inginerie alimentară/Specializări: II , IPA, sem I 2C
Titular disciplină: Conf. dr.chim. Dincă Nicolae
A. Obiectivul disciplinei :
Disciplina Analiza instrumentala oferã cunoştinţe de bază care constituie o componentă a
culturii generale tehnice a specialistului în domeniul alimentar şi reprezintă suportul pentru
o serie de discipline de specialitate
B. Conţinutul cursului
Metode Electrochimice De Analiză, Metode Optice Si Spectrale
Metode De Separare, Termice Si Automatizare
C. Bibliografie minimală
1. Dinca N, “Metode de analize fizico-chimice”, Ed.Univ.”A.Vlaicu”, Arad 2002
2. S.Ehling, N. Dincă, L. Savici, Analiza instrumentală - îndrumător pentru lucrări de
laborator, Editura Mirton Timisoara 2000, ISBN: 973-585-214-4, 3. Dinca N., Savici L.,
Analiza instrumentala, Note de curs, UAV 1998, 4. Magearu, V. , "Controlul analitic al
produselor biotehnologice", Ediura Tehnică, Bucureşti, 1988
D. Discipline anterioare necesare
E. Modul de evaluare: examen final scris - 66%, colocviu de laborator – 33%

Cod 2.L.4.1.03.O.18 ELEMENTE DE INGINERIE MECANICĂ


Domeniu: Inginerei alimentară/Specializări: II, IPA, sem I 2C, 2S, sem II 2C,
2S,
Titular disciplină: Ş.l. dr. ing. Constantin Beju
A. Obiectivul disciplinei
Cursul îşi propune să prezinte noţiunile din disciplinele de bază a ingineriei mecanice.
Cursul conţine definiţii, relaţii şi soluţii constructive generale specifice pentru realizarea
acestor utilaje. Dimensionările acestor utilaje şi formulele de calcul se vor exemplifica în
cadrul orelor de proiect şi laborator.
B. Conţinutul cursului
Obiectul cursului şi legătura cu alte discipline.
Grupe de utilaje din industria alimentară. Materiale utilizate în construcţia utilajului de
industrie alimentară. Criterii de apreciere a comportării materialelor. Solicitări în
organele de maşini (rezistenţe admisibile şi coeficienţi de siguranţă) Sisteme de forţe ce
acţionează asupra utilajelor din industria alimentară . Determinarea forţelor de legătură..
Structura şi clasificarea mecanismelor. Îmbinări şi organe de îmbinare utilizate în
I.A.(consideraţii generale şi elemente de calcul). Alte elemente de organe de maşini
utilizate în I.A. (clasificare şi elemente de calcul). Recipienţi cu pereţi subţiri utilizaţi în
I.A.(clasificare şi elemente de calcul). Standardizarea în Romania şi U.E. Ungerea utilajelor
95

din I.A. Forţele de acţiune,momente rezistente,randamente la utilajele de industrie


alimentară.
C. Bibliografie minimală
Academia HUTTE - Manualul inginerului , Ed. Tehnică, Bucureşti, 1995. Gheorghe Manea
şi co. - Organe de maşini, Ed. Tehnică Bucureşti, 1970. Ghe. Buzdugan, N. Manolescu
şi Colab - Manualul Inginerului Mecanic, Ed. Tehnica Bucuresti, 1976. Lucian Ioancea şi
co. - Masini, Utilaje şi instalaţii în Industria Alimentara, Ed. Ceres, Bucureşti, 1986.
Constantin Banu şi co. - Procese tehnice, tehnologice şi ştiinţifice în industria alimentară,
Ed. Tehnică, Bucureşti, 1992.
D. Modul de evaluare: examen final scris

Cod UAV.2.L.4.1.04.O.19 FENOMENE DE TRANSFER


Domeniu: Inginerei alimentară/Specializări: II, IPA, sem II, 3C, 2L
Titular disciplină: Prof. dr. ing. Elisabeta Ivan
A. Obiectivul disciplinei
Cunoştinţele de FENOMENE DE TRANSFER sunt indispensabile specialistului în ingineria
produselor alimentare, atât din punct de vedere al formării tehnice generale cât şi al
formării de strictă specialitate. Prin structura sa în trei domenii tradiţionale - fenomene de
transfer de impuls, transfer de căldură şi transfer de masă - disciplina corespunde acestor
necesităţi.
B. Conţinutul cursului
Capitolul 1. Concepte, definiţii în procese de transfer şi bilanţuri. Mărimi caracteristice
fenomenelor de transfer. Bilanţuri. Capitolul 2. Elemente de mecanica fluidelor. Statica
fluidelor. Capitolul 3. Transferul de căldură. Capitolul 4. Transferul de substanţă.
Capitolul 5. Analogia şi posibilităţile de intensificare a fenomenelor de transfer. Capitolul
6. Analogia fenomenelor de transfer. Caracteristici comune fenomenelor de transfer.
Capitolul 7. Elemente de analogie între fenomenele de transfer. Intensificarea
fenomenelor de transfer.
C. Bibliografie minimală
1. Bratu, E. A. - Operaţii unitare în ingineria chimică, vol. I, II, III, Editura Tehnică,
Bucureşti 1984 – 1985 2. Răşenescu, I. - Operaţii şi utilaje în industria alimentară, vol. I
şi II, Editura Tehnică, Bucureşti, 1971 3. Răşenescu, I. - Fenomene de transfer, Editura
Didactică şi Pedagogică Bucureşti, 1981
4. Elisabeta Ivan, N. Oniţa – Fenomene de transfer, Mediagraf, Arad, 2002.
D. Modul de evaluare: examen scris

Cod 2.L.4.1.03.O.10 LIMBA FRANCEZĂ


Domeniu: Inginerei alimentară/Specializări: II, IPA, sem I - 2S, sem II - 2S
Titular disciplină: lector Lupe Marta
A. Obiectivul disciplinei
Consolidarea deprinderilor de limbă corecte (înţelegere după auz, vorbire, citire, scriere).
Achiziţionarea unui lexic specializat (achiziţionarea şi organizarea informaţiei manageriale,
balanţa financiar-contabilă şi analiza ei) necesar consultării bibliografiei de specialitate în
limba franceză
B. Conţinutul cursului Jeanne se marie. Perfectul compus. Locul adverbului.
Allons aux emplettes. Acordul participiului trecut fără auxiliar.Pour l'anniversaire du
mariage. Acordul participiului trecut conjugat cu auxiliarul "avoir".Quel pain acheter? Mai
mult ca perfectul. Exerciţii.Preparez vos passeport, s'il vous plait. Pronumele adverbial
"Y".Les epices. Pronumele neutru "le". Exerciţii.La Tour Effel et la France.
Exerciţii.Catherine est malade. Verbe conjugate cu "etre". Exerciţii. Les Monasteres de la
Moldavie. Exerciţii.Dans une confiserie. Concordanţa timpurilor la indicativ (I). Exerciţii.La
nature en peril. Concordanţa timpurilor la indicativ (II). Exerciţii.Je fais la cuisine chez
moi. Concordanţa timpurilor la indicativ (III). Exerciţii.Dans une Coucherie. Exerciţii.Une
fabrique de conserves. Exercices.
C. Bibliografie minimală
Marcel Saraş, Mihai Ştefănescu - Curs practic de limba franceză
J.Coustillon, G.D. de Selins - Methode de francais
D. Modul de evaluare
Evaluarea cunoştinţelor va lua în considerare:
96

colocviu 80%
activitatea la seminar 10%
rezultatul testelor pe parcursul semestrului 5%
prezenţa la seminar 5%

Cod 2.l.4.1.04.O.11 EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT


Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări: II, IPA, sem I 2S; sem II 2S
Titular disciplină:Lector Galea Ioan
A. Obiectivul disciplinei
Creşterea şi menţinerea stării de sănătate a studenţilor prin practicarea exerciţiilor fizice şi
sportului şi iniţierea în realizarea autocontrolului condiţiei fizice ; Formarea capacităţii de
practicare independentă a exerciţiilor fizice şi sportului;
B. Conţinutul cursului
Obiectul şi obiectivele educaţiei fizice şi sportului.Exerciţiul fizic – factor al medicinii
preventive. Teste motrice.Verificarea motricităţii generale prin teste standard .
Ţinuta corporală : exerciţii de ţinută corporală sub îndrumarea profesorului sau individual,
sub forma încălzirii la fiecare lecţie.Perfecţionarea îndemnării şi a capacităţii de efort prin
practicarea unor ramuri de sport opţionale : baschet, fotbal, volei, aerobic, badminton,
înot, culturism. Iniţierea în tehnici de recuperare fizică; exerciţii compensatorii, odihnă
activă. Educaţia fizică: noţiuni de regulament a celor mai mediatizate ramuri de sport.
Perfecţionarea îndemânării şi capacităţii de efort prin ramuri sportive : fotbal, baschet,
volei, badminton, tenis de masă, înot, culturism.
Iniţierea în tehnici de recuperare fizică ; ex. compensatorii , odihnă activă, masaj corporal,
presopunctura.
C. Bibliografie minimală
Baroga, L., Culturism –Ed. Cons. Naţ. Ed. Fizică şi Sport, 1969; Cârstea, G., Teoria
educaţiei fizice şi sportului, ANEFS, 1993; Mureşan, C., Educaţia fizică pentru
studente – I.P.T., 1980; Nicu, A., Antrenamentul sportiv modern, 1991 ;
D. Modul de evaluare: teste de verificare

NOŢIUNI DE PROTECŢIA MEDIULUI


Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări: II, IPA, sem I 1C, 1L; sem II 1C, 1L
Titular disciplină: Şef lucr. dr. ing. Chambre Dorina
A. Obiectivul disciplinei : Disciplina îşi propune familiarizarea studenţilor cu aspectele
legate de problematica protecţiei mediului furnizând informaţii referitoare la sursele de
poluare şi poluanţii specifici celor trei factori de mediu precum si informaţii legate de
metodele de evitare a poluării şi de depoluare.
B. Conţinutul cursului : 1. Introducere în problematica protecţiei mediului; 2. Surse de
poluare a mediului; 3. Poluarea aerului atmosferic. 4. Prevenirea şi combaterea ei; 5.
Poluarea apelor. Prevenirea şi combaterea ei; 6. Poluarea solului. Prevenirea şi
combaterea ei; 7. Organizarea protecţiei mediului în România
C. Bibliografie minimală: Schiopu, D., Vintu, V., Ecologie şi protecţia mediului, Ed “I.I.
de la Brad”, Iaşi, 2002 ; 2. Puşcaş, E., Stănescu, M.D., Fogoroşi, M., Dalea,V., Dezvoltarea
durabilă prin protecţia mediului şi biotehnologii textile, Ed.”Univ.A.Vlaicu”Arad, 2003; 3.
Segal,R., Biochimie. Curs pentru studenţii facultăţii de Industrie alimentară,
Ed.”Univ.Dunărea de Jos”, Galaţi, 1992.
D. Modul de evaluare: Examinare scrisă şi orală a tematicii predate la curs. Pentru
examinare materia predată la curs va fi împărţită în 5 părţi iar din fiecare parte studentul
va trata un subiect. Examenul se consideră promovat dacă studentul reuşeşte să obţină pe
fiecare subiect minim nota 5. Participarea la examen este condiţionată de promovarea cu
minim nota 5 a lucrărilor de laborator.

Cod 2.l.4.1.03.A.07 UTILIZAREA CALCULATOARELOR


Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări: II, IPA, sem I 1C, 1L; sem II 1C, 1L
Titular disciplină: Lect. Chiş Violeta
A. Obiectivul disciplinei
Se urmăreşte formarea unor deprinderi practice care să le permită studenţilor să
folosească cu succes instrumentele şi tehnicile de lucru specifice programului de calcul
tabelar Microsoft Excel.
97

B. Conţinutul cursului
Microsoft Power Point- Realizarea unei prezentări : formă diapozitiv, efecte de animaţie,
tranziţie diapozitiv, inserare de sunete şi filme, alte configurări.
Microsoft Excel- Filtrare avansată. Validarea datelor- Funcţii inginereşti- Lucrul cu
subtotaluri- Tabele pivot- Macrocomenzi- Semnături digitale. Crearea unui certificat
digital- Microsoft Word – Imbinare corespondenţă
C. Bibliografie minimală
Chiş Violeta – Note de curs si aplicatii - Editura Mirton 2004, Dominic Bucerzan, Ana Vulpe
–Lecţii de Excel, Editura Albastră, 2000, Ed Bott, Woody Leonhard – Microsoft Office
2002, Editura Teora, 2002
E. Modul de evaluare: aplicaţii, teste, examen scris

Cod 2.l.4.1.03.A.26 CONTABILITATE ŞI FINANŢE


Domeniu/Specializări: IPA, sem II, 1C, 1S
Titular disciplină: conf. Dr. ing. Hălmăgean Lucian
A. Obiectivul disciplinei:
Cursul se ocupă în esenţă cu studiul principiilor contabilităţii, al metodelor şi tehnicilor ei
de lucru, atât din punct de vedere practic, aplicativ.
B. Conţinutul cursului
Obiectul şi metoda contabilităţii. Patrimoniul şi rezultatele –obiect al contabiliăţii
Concepte şi principii fundamentale ale contabilităţii. Bilanţul-model al dublei reprezentări
a patrimoniului în contabilitate. Contul în rezultate – model al dublei reprezentări a
gestiunii intreprinderii. Evaluarea patrimoniului în contabilitate
Inventarierea patrimoniului. Concepte de bază privind finanţele publice. Finanţele ca
ştiinţă şi disciplină. Conţinutul, funcţiile şi rolul finanţelor publice. Agregatul financiar –
monetar în economia de piaţă. Politica finaciară. Mecanismul financiar
C. Bibliografie minimală
1. Cameniţă, D., şi colab., Contabilitate şi informatică de gestiune, Editura Guttenberg,
Arad, 2001. 2. Cameniţă, D., şi colab., Bazele contabilităţii, Editura Multimedia, Arad,
2000. 3. Oprea, C.şi colab., Bazele contabilităţii, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 2004. 4. Oprea, C.şi colab., Bazele contabilităţii, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 2003.
D. Modul de evaluare: examen final oral

Cod 2.L.4.1.04.A.24 MANAGEMENT GENERAL


Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări:II, IPA , sem I 1C, 1S
Titular disciplină: conf. Dr. ing. Petre Popa
I. Obiectivul disciplinei
Disciplina are drept scop punerea în contact a studenţilor cu noţiunile de bază în teoria
manegementului, a procesului decizional şi fndamentarea acestuia ştiinţifică precum şi a
metodelor şi tehnicilor moderne de management, gestionarea resurselor tehnico-
materiale, financiare şi umane.
J. Conţinutul cursului
Elemente de natură teoretică privind evoluţia conceptului de management; funcţiile
fundamentale ale managementului;
Decizia în procesul de management; organizarea procesuală şi structurală a
întrprinderilor; managementul resurselor materiale şi tehnice; managementul financiar;
resursele umane în management
C. Bibliografie minimală
1. Alecu. I., Merce E., Pana D., Sâmbotin L., Ciurea I., Bold I., Dobrescu N., - Management
în agricultură, Ed. Ceres, Bucureşti 1997 2. Csösz I. - Curs de management genral -
Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului - Timişoara 1997 3.
Csösz I - Managementul producţiei agroalimentare, Ed. Agroprint, Timişoara, 1999
D. Modul de evaluare: examen final oral
98

ANUL III IPA

Cod 2.L.4.1.05.O.34 MICROBIOLOGIE GENERALĂ


Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări:III, IPA, sem I 3C, 3L
Titular disciplină: S.l.dr.ing. Dana Radu
A. Obiectivul disciplinei
Disciplina Microbiologie generală îşi propune să ofere studenţilor specializării Ingineria
Produselor Alimentare o bază de cunoştinţe generale în domeniul microbiologic;
B.Conţinutul cursului
Introducere în microbiologie. Noţiuni de taxonomie. Comparaţie între celule procariote şi
celule eucariote. Virusuri. Clasificare. Structură. Infecţia virală. Multiplicarea virusurilor.
Bacterii. Caractere morfologice şi fiziologice. Clasificare. Drojdii. Caractere morfologice şi
fiziologice. Clasificare. Mucegaiuri. Caractere morfologice şi fiziologice. Nutriţia
microorganismelor. Factori de control ai creşterii microorganismelor. Metabolismul
microbian-funcţii de bază. Fermentaţia alcoolică, Fermentaţia lactică, Fermentaţia
propionică, Fermentaţia butirică. Procese metabolice aerobe. Fermentaţia acetică.
B. Bibliografie minimală
Bourgeois C.M., Mescle J.F., Zucca J., 1998. Microbiologie alimentaire, vol.1, 2, Ed. Apria,
Paris. Dan V., 2001. Microbiologia produselor alimentare, vol I, II, Ed. Alma Galaţi.
Oprean L., 2002. Microbiologia produselor alimentare, Ed. Univ.”L. Blaga” Sibiu. Collins
C.H., Lyne M.P., 1991. Microbiological methods, Butterworth&Co Publishers Ltd., UK.
Tortora G., Funke B., Case C., 1989. Microbiology, Benjamin/Cummings Publishing Co.,
Ink., California, USA.
C. Discipline anterioare necesare: Biochimie
Modul de evaluare: examen scris, colocviu de laborator

Cod2.L.4.1.06.O.35 MICROBIOLOGIE SPECIALĂ ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ


Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări: III, IPA, sem II 3C, 2L
Titular disciplină: Ş.l.dr.ing. Dana Radu
A. Obiectivul disciplinei
Disciplina Microbiologie specială în Industria alimentară îşi propune să familiarizeze
viitorii ingineri tehnologi din industria alimentară cu o serie de cunoştinţe teoretice şi
practice în domeniul microbiologiei alimentare
B. Conţinutul cursului
Controlul microbiologic al produselor alimentare. Microorganisme indicatori sanitari
Surse de contaminare a produselor alimentare.Microbiota alimentelor.Microbiologia laptelui
şi a produselor lactate.Microbiologia cărnii. Particularităţi ale cărnii de pasăre şi
peşte.Microbiologia preparatelor din carne.Microbiologia ouălor.Microbiologia vinului
Microbiologia berii.Procese microbiologice în industria băuturilor distilate.Microbiologia
cerealelor .Microbiologia făinurilor şi a produselor derivate.Aspecte microbiologice la
obţinerea şi păstrarea drojdiei comprimate.Microbiologia oţetului .Controlul microbiologic
al zahărului, produselor zaharoase şi al uleiurilor vegetale.Microbiologia fructelor şi
legumelor.Microbiologia sucurilor şi băuturilor răcoritoare.Microbiologia conservelor
C. Bibliografie minimală
Bourgeois C.M., Mescle J.F., Zucca J.,1998. Microbiologie alimentaire, tome 1, 2, Ed.
Apria, Paris. Dan V., 2001. Microbiologia produselor alimentare, vol I, II, Editura Alma
Galaţi. Oprean L., 2002. Microbiologia produselor alimentare, Ed. Univ.”L. Blaga” Sibiu.
D. Discipline anterioare necesare : Microbiologie generala, Chimie organica,
Chimia alimentelor
E. Modul de evaluare: examen scris

Cod 2.L.4.1.05.O.35 OPERAŢII ŞI APARATE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ


Domeniu: Inginerei alimentară/Specializări:III, IPA, sem I 3C,2L, sem II3C, 3L
Titular disciplină: Prof. dr. ing. Elisabeta Ivan
A. Obiectivul disciplinei
Cursul analizeaza operatiile principale si utilajele cu ajutorul carora se pot realiza acestea,
cu aplicare in industria alimentara, prezinta elemente de baza pentru conducerea
proceselor tehnologice si cunoasterea utilajelor. In acest sens, se analizeaza principalele
99

operatii tip, prezentandu-le prin prisma fenomenelor care se petrec in industria


alimentara.
B. Conţinutul cursului
Cap. I Obiectul disciplinei. Domeniul si caracteristicile industriei alimentare.
Cap.II Operatii hidrodinamice. Amestecarea. Cap. III Sedimentarea. Factorii care
influenteaza procesul de sedimentare. Calculul vitezei si diametrul limita. Cap. IV
Filtrarea. Cap. V Centrifugarea. Cap. VI Operatii in schimb de caldura. Surse de caldura..
Cap. VII Uscarea. Factorii care influenteaza uscarea..Cap. VIII Distilarea si rectificarea.
Cap. IX Extractia – difuzia. Cap. X Congelarea si refrigerarea.Cap.XI Operatii mecanice.
Sisteme eterogene. Depozitarea, transportul si dozarea materialelor solide.
C. Bibliografie minimală
Elisabeta Ivan, I. Craiu, N. Oniţă – Operaţii şi aparate în industria alimentară, Editura
Mirton, Timişoara, 2003 Elisabeta Ivan, Ş. Kormendi, N. Oniţă – Indrumător de laborator
- Fenomene de transfer, operaţii şi aparate în industria alimentară, Editura Mirton,
Timişoara, 1999 Bratu, E. A. - Operatii unitare in ingineria chimica - Vol I, II, III, Editura
Tehnica Bucuresti, 1984 - 1985.Răsenescu, I. - Operatii si utilaje in industria alimentara.
Vol I - II , Editura Tehnica Bucuresti, 1971.
Modul de evaluare: examen scris

Cod 2.L.4.1.05.O37 TEHNOLOGII GENERALE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ


Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări: III, IPA, semI 2C, 2L, sem II 2C, 1S,
2L
Titular disciplină: Ş.l. ing. Dicu Anca Mihaela
A. Obiectivul disciplinei
Cursul le dă studenţilor posibilitatea de a fi familiarizaţi cu procese tehnologice
diferite, cu bazele fizico-chimice, biochimice şi microbiologice ale acestora precum şi cu
modificările pe care le suportă din punct de vedere nutriţional produsele alimentare în
funcţie de parametrii ce se respectă în diferite operaţii de prelucrare.
B. Conţinutul cursului
Prezentarea generală a produselor alimentare pe ramuri şi subramuri şi a metodelor de
conservare. Valoarea alimentară şi calitatea produselor alimentare.Conservarea prin frig
(refrigerare şi congelare) a produselor alimentare.Conservarea prin tratamentul termic a
produselor alimentare.Conservarea produselor alimentare prin reducerea umidităţii.
Conservarea cu zahăr.Conservarea prin sărare; conservarea prin afumare.Conservarea
prin acidifiere; conservarea cu antiseptici. Procesarea cu microunde în industria
alimentară.Conservarea cu radiaţii ultraviolete, cu radiaţii ionizante.Tehnologia cărnii şi a
preparatelor din carne.Peşte şi preparate din peşte.Tehnologia laptelui şi a produselor
lactate.Tehnologia morăritului.Tehnologia produselor de panificaţie.Obţinerea amidonului şi
a produselor derivate.Tehnologia zahărului.Tehnologia fabricării produselor
zaharoase.Tehnologia uleiului. Fabricarea margarinei.Tehnologia vinului
Tehnologia malţului şi a berii.Tehnologia spirtului şi drojdiei.Tehnologia tutunului
Apa în industria alimentară
C. Bibliografie minimală
Banu C. ş.a. 1998-1999 – Manualul inginerului de industrie alimentară, vol. I şi II, Ed.
Tehnică, Bucureşti. Banu C. ş.a. 2004 – Principiile conservării produselor alimentare, Ed.
Agir, Bucureşti. Bordei, Despina ş.a., 2000– Ştiinţa şi tehnologia panificaţiei, Ed. AGIR,
Bucureşti. Craiu Claudia, 2003 – Conservarea produselor alimentare. Ed. Univ. „Aurel
Vlaicu”, Arad
D. Modul de evaluare: examen scris şi oral

Cod 2L.4.1.05.O.38 CHIMIE FIZICĂ ŞI COLOIDALĂ


Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări: III , IPA, sem I 3C, 1S, 2L.
Titular disciplină: Prof. univ. dr. ing. Cornelia Idiţoiu
A. Obiectivul disciplinei
Obiectivul cursului îl reprezintă completarea cunoştinţelor de Chimie fizică generală
predate în anul II semestrul 2, cu noţiuni noi privind chimia la suprafeţele interfazice
precum şi chimia coloidală.
B. Conţinutul cursului
100

Cap.1. Noţiuni de electrochimie Cap.2. Noţiuni de adsorbţie Cap.3. Sisteme disperse


Cap.4. Fenomene cinetico-moleculare în sistemele disperse Cap.5. Sisteme coloidale
Cap.6. Fenomene electrice în sisteme coloidale Cap.7. Fenomene optice ale sistemelor
coloidale
C. Bibliografie minimală
Cornelia Iditoiu -Chimie Fizică şi Coloidală vol. II, Editura "Aurel Vlaicu" Arad, 2002
I.G.Murgulescu, E.Segal ş.a. - Introducere în Chimia Fizică vol. II.1, II.2, III şi
IV, Ed.Academiei, Bucureşti, 1979-1986. E.Segal, Cornelia Iditoiu, N.Doca,
D.Fatu - Cataliza şi Catalizatori, vol I şi II, Editura Facla, Timişoara 1986,1989
E. Chifu, Chimie Coloidală, Ed. Dacia, Cluj, 1970
D. Discipline anterioare necesare: Chimie fizică generală.
E. Modul de evaluare: activitatea laborator: 30%, referat în timpul anului: 20%,
examen scris /oral: 50%.

Cod 2.L.4.1.06.O.39 CLIMATIZĂRI ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ


Domeniu:Inginerie alimentarăSpecializări: III, IPA, sem II 3C, 2P
Titular disciplină: Conf. univ.dr. ing. Bujor Pancan
A. Obiectivul disciplinei
Disciplina ” Climatizări în industria alimentară” urmăreşte pregătirea viitorilor ingineri
pentru ocuparea unor potenţiale posturi în industrie. În acest sens se predă atât curs cât
şi laborator.
B. Conţinutul cursului
Elemente de termodinamică utilizate în tehnica frigului. Transmiterea căldurii.
Microclimatul industrial şi de confort.Bazele teoretice ale frigului artificial. Utilizarea frigului
artificial.Instalaţii frigorifice. Clasificarea instalaţiilor frigorifice. Ameliorări ale instalaţiei
de producere a frigului cu compresie mecanică de vapori într-o treaptă.Uleiuri frigorifice şi
agenţi frigorifici.Instalaţii de producerea frigului în proces închis, fără regenerare , cu
funcţionare în regim staţionar şi nestaţionar.Compresoare frigorifice.Refrigerarea cu aer
răcit. Refrigerarea cu gheaţă. Congelarea. Clasificarea sistemului de congelare. Metode de
congelare.Aer umed – Proprietăţile fizice ale aerului umed. Mărimile de stare ale aerului
umed: temperatură, presiune, umiditate, entalpie .Diagrama h-x pentru aerul umed
Transformări simple ale aerului umed.Baterii de încălzire şi răcire.Camere de umidificare.
Tipuri de camere de umidificare. Calculul camerelor de umidificare .Condiţionarea aerului
– vara şi iarna.
C. Bibliografie minimală
Chiriac – Instalaţii frigorifice E.D.P. Bucureşti 1975, Chiriac – Instalaţii frigorifice E.D.P.
Bucureşti 1981, N.Purice, N. Honciuc – Exploatarea şi întreţinerea utilajelor frigorifice
comerciale – Ed. Tehnică Bucureşti, G. Stomotescu – Tehnica frigului vol.II Ed. Tehnică
Bucureşti 1972
D. Modul de evaluare: examen scris

Cod 2.L.4.1.05.A.42 IGIENA ÎNTREPRINDERILOR ÎN INDUSTRIA


ALIMENTARĂ
Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări: III, IPA, sem I 2C 1L
Titular disciplină: Ş.L. Dr. Tudor Sorin
A. Obiectivul disciplinei
Cunoaşterea cerinţelor de igienă şi de calitate a produselor alimentare în unităţile de
industrie alimentară, de alimentaţie publică şi turism , precum şi în pieţele agroalimentare
B. Conţinutul cursului
Introducere. Industria alimentară la început de mileniu. Calitatea igienico-sanitară,
prezent şi viitor.Principii igienico-sanitare privind proiectarea, construcţia clădirilor şi
utilajelor pentru industria alimentară. Insalubrizarea produselor alimentare. Efecte
biologice toxice. Toxiinfecţiile alimentare. Igiena apei. Boli transmise pe calea apei.
Protecţia sanitară a aerului. Igiena şi controlul sanitar veterinar în unităţile de alimentaţie.
Condiţiile igienice la aprovizionarea cu alimente de origine animală. Condiţii igienice la
păstrarea alimentelor de origine animală
Curăţenia şi spălarea în unităţile alimentare. Dezinfecţia în unităţile alimentare.
Dezinfecţia prin agenţi chimici. Agenţi dezinfectanţi gazoşi. Dezinfecţia prin mijloace fizice.
Întreţinerea igienică a anexelor sanitare. Igiena personalului din întreprinderile de
101

industrie alimentară. Controlul în întreprinderi de industrie alimentară. Controlul igienico-


sanitar. Norme internaţionale de igienă. Calitatea alimentelor în unităţile de alimentaţie
publică şi în pieţele agroalimentare.
C. Bibliografie minimală
Tudor, S, – Igiena Produselor Alimentare, Editura „Viaţa Arădeană”, Arad
2001, ISBN: 973-9454-45-3; Byrne, D.– Industries alimentaires, sante et protection des
consommateurs, Revue Industries Alimentaire et Agricoles, nr. 9/2000, Paris;
Feillet, P. – Contribution de la recherche tehnologique a la securite microbiologique des
alimentes Revue Industries Alimentaire et Agricoles, nr. 15/2000, Paris;
D. Modul de evaluare: examen scris

Cod 2.L.4.1.05.A43 PRINCIPIILE NUTRIŢIEI UMANE


Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări:III, IPA, sem I 2C, sem II 2C, 1L
Titular disciplină: ş.l. dr. Radu Dana
A. Obiectivul disciplinei
Disciplina Principiile nutriţiei umane îşi propune să transmită studenţilor cunoştinţele
necesare pentru înţelegerea principiilor care stau la baza unei alimentaţii corecte,
raţionale, dar şi însuşirea unor noţiuni privind influenţa unor procese tehnologice asupra
calităţii produselor alimentare.
B. Conţinutul cursului
Bazele alimentaţiei; noţiuni introductive. Fiziologia alimentaţiei. Necesarul de energie
Substanţele nutritive şi rolul lor în alimentaţie. Substanţe antinutritive naturale. Influenţa
prelucrărilor tehnologice asupra valorii nutritive a alimentelor. Valoarea nutritivă a
alimentelor; Grupele de alimente. Procedee de mărire a valorii nutritive a alimentelor
Principii ale alimentaţiei copiilor. Principii ale alimentaţiei dietetice. Principii ale alimentaţiei
sportivilor
C. Bibliografie minimală
Segal, R. - Bazele alimentatiei, - Universitatea din Galati, 1978, Mincu, I. s.a. - Orientari
actuale în nutritie, Editura Medicala, Bucuresti, 1989, Segal, R. - Valoarea nutritiva a
produselor agroalimentare, Editura Ceres, 1982
Modul de evaluare: examen scris

Cod 2.L.4.1.06.A.45 PROIECTARE ASISTATĂ DE CALCULATOR


Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări: III, IPA , sem II 1C, 1L
Titular disciplină: Ş.l. dr. ing. Oana Brînzan
A. Obiectivul disciplinei
Prin structura sa cursul îşi îndreaptă atenţia, spre cunoştinţele necesare pentru întocmirea
unui proiect tehnic (utilizarea unui program de desen tehnic – AutoCad 14 sau AutoCad
2000).
B. Conţinutul cursului
Piramida informaţională, sistem informatic. Date, tipuri de date. Proiectare asistată,
CAD/CAM, domenii de utilizare, principii de bază. AUTOCAD - instrument de proiectare
asistată. Unităţi de desenare (sistemul zecimal, ingineresc, etc.).
Noţiunea de slide (strat). Noţiuni de desen tehnic industrial. Crearea unui obiect 2D, prin
desenarea unei polilinii (închisă). Cotarea obiectelor dintr-un desen tehnic în funcţie de
specific.Utilizarea textului în desenele AutoCAD. Desenarea planului unei bucătării.
Utilizarea atributelor. Definirea şi editarea atributelor în cadrul unui desen AutoCad.
Pregătirea unui desen pentru imprimare (plotare).
C. Bibliografie minimală
. *** AutoCad 14,. *** AutoCad 2000
Modul de evaluare: examen scris şi practic

Cod 2.L.4.1.05.A.40 MARKETING


Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări: III, IPA, sem I 2C
Titular disciplină: ş.l.dr. Oana Brînzan
A. Obiectivul disciplinei
Cursul are ca prim obictiv introducerea studenţilor în noţiunea şi conceptul de marketing,
începând de la înţelgerea comportamentului consumatorului, politica de produs, politica de
102

preţ, politica de distribuţie, politica de promoţionare, iar în partea a doua se pune accent
pe managementul marketingului.
B. Conţinutul cursului
Marketingul şi procesul de marketing. Cadrul activităţii de marketing. Strategia de bază
Produsul. Preţul. Promovarea. Distribuţia. Analiza ocaziilor de piaţă. Cercetarea şi
selectarea pieţelor –ţintă . Conceperea strategiilor de marketing. Planificarea programelor
de marketing. Organizarea, implementarea şi controlul marketingului.
C. Bibliografie minimală
Liliana Spircu, M. Calciu, T. Spircu – Analiza datelor de marketing, Editura All, Bucureşti,
1994, Philip Kotler, John Sannders, Gary Armstrong, Veronica Wong - Principiile
Marketingului, Ed. Teora, Bucureşti, 1999, Philip Kotler - Managementul Marketingului,
Ed. Teora, Bucureşti, 1997, Silviu – Gabriel Szenteşi – Mixul de marketing. Vol. I, Politica
de pordus, sortiment, amblaj şi servicii, Tipografia Universităţii “Aurel Vlaicu” Arad, 1997,
Marian Constantin şi colab, - Marketingul producţiei agroalimentare, Ed. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti , 1997
Modul de evaluare: examen oral

NOŢIUNI DE PROTECŢA CONSUMATORULUI


Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări: III, IPA, semII 2C.
Titular disciplină: Ş.l. ing. Dicu Anca Mihaela
A. Obiectivul disciplinei: Disciplina urmăreşte formarea studenţilor ca specialişti în
protecţia consumatorului.
B. Conţinutul cursului: 1. Drepturile consumatorului. Obligaţiile agenţilor economici; 2.
Atribuţiile ANPC-ului; 2. Grupe de produse şi servicii supuse supravegherii de către ANPC;
3. Norme generale de igienă privind producţia, prelucrarea, depozitarea, păstrarea,
transportul şi desfacerea alimentelor; 4. Norme de depozitare a alimentelor. Norme
privind producţia în industria alimentară; 5. Norme privind prepararea alimentelor. Norme
privind transportul alimentelor; 6. Magazinele alimentare Comerţul de mic detaliu. Pieţele
alimentare. Norme privind personalul unităţilor alimentare. Norme generale privind
etichetarea. Denumirea produsului; 7. Cantitatea netă Data durabilităţii minimale şi
termenul de valabilitate; 8. Stabilirea identităţii conservelor.Indicarea lotului.
Ingredientele – generalităţi. Concentraţia alcoolică; 9. Valoarea nutritivă şi energetică.
Menţiuni suplimentare de etichetare pe grupe de produse. Norme de protecţie sanitară pe
grupe de produse; 10. Interdicţii în vederea protejării consumatorilor împotriva practicilor
incorecte. Informaţii specifice la protecţia consumatorilor în turism; 11. Aditivi alimentari.
Ambalaje.
C. Bibliografie minimală: 1. Banu, C., ş. a. - Progrese tehnice, tehnologice şi ştiinţifice
în industria alimentară, vol. I şi II, Editura Tehnică, Bucureşti, 1992, 1993; 2. Banu, C., ş.
a. - Folosirea aditivilor în industria alimentară, Editura Tehnică, Bucureşti, 1985; 3. Banu,
C., ş. a. - Principii de drept alimentar, Editura Agir, Bucureşti, 2003.
D. Modul de evaluare: Forma de evaluare este continuă, iar metoda de evaluare, în
sesiunea de examene este orală. Toate capitolele cursului sunt obligatorii. Evaluarea
cunoştinţelor de laborator se face prin colocviu.

Cod 2.L.4.1.05.A.40 MARKETING


Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări: III, IPA, sem I 2C
Titular disciplină: ş.l.dr. Oana Brînzan
A. Obiectivul disciplinei
Cursul are ca prim obictiv introducerea studenţilor în noţiunea şi conceptul de marketing,
începând de la înţelgerea comportamentului consumatorului, politica de produs, politica de
preţ, politica de distribuţie, politica de promoţionare, iar în partea a doua se pune accent
pe managementul marketingului.
B. Conţinutul cursului
Marketingul şi procesul de marketing. Cadrul activităţii de marketing. Strategia de bază
Produsul. Preţul. Promovarea. Distribuţia. Analiza ocaziilor de piaţă. Cercetarea şi
selectarea pieţelor –ţintă . Conceperea strategiilor de marketing. Planificarea programelor
de marketing. Organizarea, implementarea şi controlul marketingului.
C. Bibliografie minimală
103

Liliana Spircu, M. Calciu, T. Spircu – Analiza datelor de marketing, Editura All, Bucureşti,
1994, Philip Kotler, John Sannders, Gary Armstrong, Veronica Wong - Principiile
Marketingului, Ed. Teora, Bucureşti, 1999, Philip Kotler - Managementul Marketingului,
Ed. Teora, Bucureşti, 1997, Silviu – Gabriel Szenteşi – Mixul de marketing. Vol. I, Politica
de pordus, sortiment, amblaj şi servicii, Tipografia Universităţii “Aurel Vlaicu” Arad, 1997,
Marian Constantin şi colab, - Marketingul producţiei agroalimentare, Ed. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti , 1997
D. Modul de evaluare: examen oral

Cod 2.L.4.1.06.A.45 PROIECTARE ASISTATĂ DE CALCULATOR


Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări: III, IPA , sem II 1C, 1L
Titular disciplină: Ş.l. dr. ing. Oana Brînzan
A. Obiectivul disciplinei
Prin structura sa cursul îşi îndreaptă atenţia, spre cunoştinţele necesare pentru întocmirea
unui proiect tehnic (utilizarea unui program de desen tehnic – AutoCad 14 sau AutoCad
2000).
B. Conţinutul cursului
Piramida informaţională, sistem informatic. Date, tipuri de date. Proiectare asistată,
CAD/CAM, domenii de utilizare, principii de bază. AUTOCAD - instrument de proiectare
asistată. Unităţi de desenare (sistemul zecimal, ingineresc, etc.).
Noţiunea de slide (strat). Noţiuni de desen tehnic industrial. Crearea unui obiect 2D, prin
desenarea unei polilinii (închisă). Cotarea obiectelor dintr-un desen tehnic în funcţie de
specific.Utilizarea textului în desenele AutoCAD. Desenarea planului unei bucătării.
Utilizarea atributelor. Definirea şi editarea atributelor în cadrul unui desen AutoCad.
Pregătirea unui desen pentru imprimare (plotare).
C. Bibliografie minimală
. *** AutoCad 14,. *** AutoCad 2000
D. Modul de evaluare: examen scris şi practic

Cod 2.L.4.1.05.A43 PRINCIPIILE NUTRIŢIEI UMANE


Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări:III, IPA, sem I 2C, sem II 2C, 1L
Titular disciplină: ş.l. dr. Radu Dana
A. Obiectivul disciplinei
Disciplina Principiile nutriţiei umane îşi propune să transmită studenţilor cunoştinţele
necesare pentru înţelegerea principiilor care stau la baza unei alimentaţii corecte,
raţionale, dar şi însuşirea unor noţiuni privind influenţa unor procese tehnologice asupra
calităţii produselor alimentare.
B. Conţinutul cursului
Bazele alimentaţiei; noţiuni introductive. Fiziologia alimentaţiei. Necesarul de energie
Substanţele nutritive şi rolul lor în alimentaţie. Substanţe antinutritive naturale. Influenţa
prelucrărilor tehnologice asupra valorii nutritive a alimentelor. Valoarea nutritivă a
alimentelor; Grupele de alimente. Procedee de mărire a valorii nutritive a alimentelor
Principii ale alimentaţiei copiilor. Principii ale alimentaţiei dietetice. Principii ale alimentaţiei
sportivilor
C. Bibliografie minimală
Segal, R. - Bazele alimentatiei, - Universitatea din Galati, 1978, Mincu, I. s.a. - Orientari
actuale în nutritie, Editura Medicala, Bucuresti, 1989, Segal, R. - Valoarea nutritiva a
produselor agroalimentare, Editura Ceres, 1982
D. Modul de evaluare: examen scris

Cod 2.L.4.1.05.A.42
IGIENA ÎNTREPRINDERILOR ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ
Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări: III, IPA, sem I 2C 1L
Titular disciplină: Ş.L. Dr. Tudor Sorin
A. Obiectivul disciplinei
Cunoaşterea cerinţelor de igienă şi de calitate a produselor alimentare în unităţile de
industrie alimentară, de alimentaţie publică şi turism , precum şi în pieţele agroalimentare
B. Conţinutul cursului
104

Introducere. Industria alimentară la început de mileniu. Calitatea igienico-sanitară,


prezent şi viitor.Principii igienico-sanitare privind proiectarea, construcţia clădirilor şi
utilajelor pentru industria alimentară. Insalubrizarea produselor alimentare. Efecte
biologice toxice. Toxiinfecţiile alimentare. Igiena apei. Boli transmise pe calea apei.
Protecţia sanitară a aerului. Igiena şi controlul sanitar veterinar în unităţile de alimentaţie.
Condiţiile igienice la aprovizionarea cu alimente de origine animală. Condiţii igienice la
păstrarea alimentelor de origine animală
Curăţenia şi spălarea în unităţile alimentare. Dezinfecţia în unităţile alimentare.
Dezinfecţia prin agenţi chimici. Agenţi dezinfectanţi gazoşi. Dezinfecţia prin mijloace fizice.
Întreţinerea igienică a anexelor sanitare. Igiena personalului din întreprinderile de
industrie alimentară. Controlul în întreprinderi de industrie alimentară. Controlul igienico-
sanitar. Norme internaţionale de igienă. Calitatea alimentelor în unităţile de alimentaţie
publică şi în pieţele agroalimentare.
C. Bibliografie minimală
Tudor, S, – Igiena Produselor Alimentare, Editura „Viaţa Arădeană”, Arad
2001, ISBN: 973-9454-45-3; Byrne, D.– Industries alimentaires, sante et protection des
consommateurs, Revue Industries Alimentaire et Agricoles, nr. 9/2000, Paris;
Feillet, P. – Contribution de la recherche tehnologique a la securite microbiologique des
alimentes Revue Industries Alimentaire et Agricoles, nr. 15/2000, Paris;
D. Modul de evaluare: examen scris

An IV IPA

Cod 2.L.4.1.08.O.48 TOXICOLOGIE


Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări: IV, IPA, sem II 3C, 2L
Titular disciplină: as. Ing. Palcu Sergiu
A. Obiectivul disciplinei
Studiul substanţelor toxice de natură minerală, vegetală, microbiană, animală, precum şi a
substanţelor utilizate ca aditivi ai produselor alimentare, luând în considerare cauzele,
efectele ce apar, mecanismele de acţiune ale compuşilor toxici în organisme, precum şi
mijloacele de prevenire şi combatere a efectelor toxice.
B. Conţinutul cursului
Obiectul şi importanţa Toxicologiei ca disciplină ştinţifică. Rolul şi implicaţiile Toxicologiei în
procesarea produselor alimentare. Clasificarea substanţelor toxice şi a intoxicaţiilor.
Substanţe antinutritive prezente în mod natural în produsele alimentare. Substanţe care
influenţează utilizarea proteinelor, a substanţelor minerale şi substanţe cu acţiune
antitiroidiană.Substanţe antinutritive prezente în mod natural în produsele alimentare.
Substanţe toxice care contaminează sau se formează în produsele alimentare în cursul
prelucrării acestora sau în timpul conservării lor.Substanţe toxice preexistente în produsele
alimentare. Contaminarea produselor alimentare cu mucegaiuri producătoare de toxine.
Contaminarea produselor alimentare cu pesticide.Contaminarea produselor alimentare cu
metale grele .Contaminarea produselor alimentare cu microorganisme patogene.Substanţe
toxice de sinteză prezente în produsele alimentare. Substanţe toxice de sinteză prezente
în produsele alimentare. Toxicitatea grăsimilor autooxidate şi degradate termic.Toxicitatea
ambalajelor produselor alimentare. Detoxifierea în organismul viu.
C. Bibliografie minimală
N.Ioanid – Toxicologie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1965, M.Cotrău –
Toxicologie, Editura Junimea, Iaşi, 1978, T.Stan, D.Balalau – Curs de toxicologie, vol.I,
I.M.F., Bucureşti, 1982
D. Modul de evaluare:examen scris şi oral

Cod 2.L.4.1.07.O.47 OPTIMIZAREA ŞI MODELAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE


Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări:IV, IPA, sem I 2C, 2L
Titular disciplină: ş.l. drd. ing. Ursachi Claudiu
A. Obiectivul disciplinei
Cursul tratează problemele automatizării proceselor din industria alimentară pe baza
concepţiei că aplicarea metodelor şi mijloacelor automaticii poate conduce la realizarea
unor sisteme automate eficiente numai atunci când aceste eforturi au la bază o cunoaştere
profundă a proceselor chimice.
105

B. Conţinutul cursului
Noţiuni generale de automatică, automatizare, sistem automat. Sisteme de reglare
automată. Legile reglării automate. Conectarea elementelor de reglare în sistemele
automate. Elemente proporţionale. Elementul proporţional de ordin zero. Elementul
proporţional de ordinul I şi superior. Elementul integral, diferenţial, elementul de reglare
cu timp mort. Dispozitive de automatizare. Elemente constructive ale dispozitive de
automatizare pneumatice. Regulatoare pneumatice proporţionale. Regulatoare
pneumatice proporţional – integrale. Regulatoare pneumatice proporţional – integral –
diferenţială. Accesoriile regulatoarelor. Elemente de analiză a sistemelor de reglare
automată
C. Bibliografie minimală
Ivanov, I.V., Materiale rezistente la coroziune în industria alimentară, Editura Agro-
Silvică, Bucureşti, 1977. Banu C. şi colaboratorii, Manualul Inginerului de Industrie
Alimentară, Ed. Tehnică, vol. I şi II, Bucureşti, 1999.
D. Modul de evaluare Referate individuale şi în grupe de lucru. Examen

Cod 2.L.4.1.07.O.51 UTILAJE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ


Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări: IV, IPA, sem I 2C, 2L; sem II 3C, 2L
Titular disciplină: conf. Dr. ing. Rusănescu Nicolae
A. Obiectivul disciplinei
Obiectivele disciplinei sunt de a face cunoscute materialele folosite la construcţia utilajelor
şi instalaţiilor din industria alimentară, aspectele generale privind întreţinerea şi repararea
utilajelor şi instalaţiilor, precum şi principiile de funcţionare ale acestora.
B. Conţinutul cursului
Materiale pentru construcţia utilajelor şi ambalajelor în industria alimentară. Exploatarea,
întreţinerea şi repararea utilajelor din industria alimentară. Exploatarea şi întreţinerea
recipientelor. Construcţia, întreţinerea şi exploatarea maşinilor de mărunţit, tăiat si sortat,
preselor, separatoarelor centrifugale. Construcţia, întreţinerea şi repararea utilajelor
pentru transportul materialelor solide, lichide şi gazoase. Maşini de dozat, imbuteliat şi
închis. Proiectarea întreprinderilor. Noţiuni de protecţia muncii –adecvat tematicii
C. Bibliografie minimală
Banu C. şi colab. – Manualul inginerului de industrie alimentară, vol I, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1998, Bratu E. – Operaţii unitare în industria chimică, vol I, Editura Tehnică
Bucureşti, 1984, Ioancea L. şi colab. – Maşini, utilaje şi instalaţii în industria alimentară,
Editura Ceres, Bucureşti, 1986, Ivan Eisabeta. şi colab.- Operaţii şi aparate în industria
alimentară Editura Mirton, Timişoara, 2003
Modul de evaluare: examen scris

Cod 2.L.4.1.07.O.50 CONTROLUL ŞI DEPISTAREA FALSURILOR


Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări:IV , IPA , sem I 2C, 2L
Titular disciplină: Conf. Univ. dr. Dragomir D. Bojidar
A. Obiectivul disciplinei
Disciplina are ca scop prezentarea lucrărilor privind controlul şi depistarea falsurilor din
alimente
B. Conţinutul cursului
Istoric, Implimentare sistemului HACCP, reglementări privind utilizarea sistemului HACCP,
etapele implementării sistemului HACCP. Animalele sursă de carne pentru consum uman.
Clasificarea şi tranşarea cărnii. Aprecierea calităţii semipreparatelor din carne, produselor
din carne. Preparate din carne.. Falsificarea produselor din carne. Posibilităţi de decelare.
Conserve, semiconserve, semipreparate culinare.Peştii. Preparate din peşte şi conserve.
Icrele, crustaceele, moluştele, batracienii. Marcarea produselor de pescuit şi de
acvacultură. Compoziţia chimică a laptelui. Controlul calităţii laptelui crud, laptelui tratat
termic şi a produselor pe bază de lapte. Falsificările laptelui. Adăugarea de substanţe
chimice în lapte pentru mascarea falsificării cu apă şi corectarea densităţii..Controlul
calităţii produselor pe bază de lapte.Grăsimile şi uleiurile alimentare. Grăsimi naturale,
animale, uleiuri şi grăsimi vegetale. Margarina şi maioneze.Ouăle şi produsele din ouă.
Mierea şi produsele apicole.Impurificarea chimică a alimentelor.Agenţi de sărare, aditivi şi
arome utilizate în produsele alimentare. Organisme modificate genetic
C. Bibliografie minimală
106

Dr. Dragomir D. Bojidar - “Expertiza alimentelor, calitate şi falsuri” – Editura Universităţii


“Aurel Vlaicu” Arad, 2005, Dr. Dragomir D. Bojidar, ing. Corina Neagoe, ing. M. Măgulean
- “Elemete practice de expertizare fizico chimică a calităţii şi depistarea falsurilor din
alimente” - Editura Universităţii “Aurel Vlaicu” Arad, 2005
Dr. Dragomir D. Bojidar, Dr. Tudor S, Neagoe C., Predescu E. Mihaela – expertiza
alimentelor – Controlul calităţii şi depistarea falsurilor “ – Editura Viaţa Arădeană, Arad
2002.
Modul de evaluare: teste teoretice şi practice

Cod 2.L.4.1.08.O.49 BIOCATALIZĂ ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ


Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări: IV IPA, sem II 2C, 1S, 1L.
Titular disciplină: Prof. Univ. Dr. Idiţoiu Cornelia
A. Obiectivul disciplinei
Această disciplină oferă cunoştinţe teoretice necesare înţelegerii activităţii şi dinamicii
catalitice enzimelor în diferite tehnologii şi industrii alimentare ca cele ale amidonului,
fermentativelor, prelucrării fructelor şi legumelor, industriei cărnii etc.
B. Conţinutul cursului
Introducere în problemele teoretice de cataliză şi biocataliză. Noţiuni generale de cataliză
şi biocataliză. Notiuni introductive de cataliză enzimatică. Cinetica reacţiilor enzimatice.
Principalele clase de enzime importante în industria alimentară. Oxidoreductaze de
interes pentru industria alimentară. Hidrolaze de interes pentru industria alimentară.
Izomeraze de interes pentru industria alimentară.Direcţii de utilizare a enzimelor în
industria alimentară
C. Bibliografie minimală
Segal E., Iditoiu Cornelia, Doca N., Fătu D., Cataliză şi Catalizatori, vol. I şi II, Ed. Facla,
Timişoara, 1989, Stein E., Iditoiu Cornelia, Curs de Chimie Biologică, Tipografia
Universităţii Timişoara,1969, Banu C. – Principiile conservarii produselor alimentare,
Editura Agir, Bucuresti, 2004, Banu C. si colab., Biotehnologii in industria alimentara,
Editura Tehnica, Bucuresti, 2000, Belitz H.D., Grosch W., Schieberle P., Food Chemistry,
3rd revised Edition, Springer, Berlin, 2004, p. 92-156
D. Discipline anterioare necesare: Chimie fizică generală an II, Biochimie an II,
Chimie fizică şi coloidală an III.
E. Modul de evaluare : Nota activitate laborator: 30%, Referat: 20%, Examen
scris/oral : 50%.

Cod 2.L.4.1.07.O36 OPERAŢII ŞI APARATE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ


Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări: IV, IPA, sem I 2P
Titular disciplină: Prof.dr. Ing. Elisabeta Ivan
A. Obiectivul disciplinei
În cadrul proictului se analizeaza operatiile principale si utilajele cu ajutorul carora se pot
realiza acestea, cu aplicare in industria alimentara, prezinta elemente de baza pentru
conducerea proceselor tehnologice si cunoasterea utilajelor.
B. Conţinutul cursului
În cadrul orelor aferente proiectului se execută calculul tehnologic, dimensional, termic şi
hidraulic pentru un utilaj (evaporator, uscător, schimbător de căldură, coloană de
rectificare, etc.). Partea grafică este reprezentată în diagrame de circulaţie a fluidelor,
bilanţ de materiale, bilanţ termic şi desenele de ansamblu ale utilajelor respective
C. Bibliografie minimală
Elisabeta Ivan, I. Craiu, N. Oniţă – Operaţii şi aparate în industria alimentară, Editura
Mirton, Timişoara, 2003, Elisabeta Ivan, Ş. Kormendi, N. Oniţă – Indrumător de laborator
- Fenomene de transfer, operaţii şi aparate în industria alimentară, Editura Mirton,
Timişoara, 1999,, Bratu, E. A. - Operatii unitare in ingineria chimica - Vol I, II, III, Editura
Tehnica Bucuresti, 1984 - 1985., Răsenescu, I. - Operatii si utilaje in industria alimentara.
Vol I - II , Editura Tehnica Bucuresti, 1971.
D. Modul de evaluare: întocmirea unui proiect

Cod 2.L.4.1.07.O.58E ECONOMISIREA ENERGIEI IN INDUSTRIA ALIMENTARĂ


Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări: IV, IPA, sem I 2C, sem II 1C, 1P
Titular disciplină: ş.l. dr. ing. Beju Constantin
107

A. Obiectivul disciplinei
Cursul cuprinde elementele şi direcţiile principale care asigură economia de energie şi de
combustibil în industria alimentară , legate de perfecţionarea schemelor tehnologice şi
termotehnice ale intreprinderilor.
B. Conţinutul cursului
Probleme ale consumurilor energetice în industria alimentară . Măsuri de economisire în
procesele de ardere şi de transfer de căldură . Economisirea de energie prin reducerea
pierderilor de căldură . Valorificarea energiei secundare a gazelor de ardere .Recuperarea
căldurii conensului , a apei calde şi a efluenţilor .Utilizarea aburului secundar .Recompresia
vaporilor .Utilizarea pompelor de căldură .Perfecţionarea proceselor şi operaţiilor clasice .
Perfecţionarea schemelor tehnologice şi raţionalizarea schemelor energetice . Reducerea
consumului de energie prin aplicarea proceselor şi energiilor neconvenţionale . Aplicarea
proceselor biotehnologice moderne . Metode de economisire a energiei electrice .
Contribuţia automatizării în micşorarea consumului de energie .
C. Bibliografie minimală
Segal B. , Borha V. , 1991 – Economia de energie în industria alimentară , Editura Tehnică
, Bucureşti . Florea O. , Jinescu G. , 1975 – Procesele intensive în operaţiile unitare de
transfer , Editura Tehnică , Bucureşti . Leca A. , 1981 – Ridicarea eficienţei aparatelor
schimbătoare de căldură , Editura Academiei , Bucureşti
Modul de evaluare: examen scris

Cod 2.L.4.1.07.A.52
TEHNOLOGIA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII ÎN INDUSTRIA CĂRNII
Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări: IV, IPA, sem I 2C, 2L, sem II 2C, 1L,
1P
Titular disciplină: ş.l. drd. Ursachi Claudiu
A. Obiectivul disciplinei
Instruirea şi formarea viitorilor specialişti în tehnologia cărnii, pregătirea aptitudinilor de
orientare şi formare permanentă, cunoaşterea aparaturii şi modului de lucru, crearea
deprinderilor corecte de efectuare a aprecierilor calitative şi cantitative a parametrilor pe
întreg fluxul tehnologic.
B. Conţinutul cursului
1. Unităţi de industrializare a cărnii. Clasificare, construire, capacităţi de producţie .
2. Materia primă - animale furnizoare de carne - Aprovizionare şi transport. Rase de
animale. Randamente şi indici de recuperare. 3. Tehnologia prelucrării animalelor în
abator. Etapele prelucrării animalelor. 4. Valorificarea subproduselor de abatorizare.
5. Structura morfologică şi compoziţia chimică a cărnii. Calitatea cărnii. 6. Dinamica
transformărilor care au loc în carne în timpul vieţii animalelor şi după sacrificare .
7. Calitatea globală a cărnii. 8. Tranşarea, dezosarea si alesul cărnii . 9.Procese de
conservare în industria cărnii. 10. Tehnologia fabricării preparatelor din carne comune.
11. Tehnologia fabricării preparatelor din carne crude. 12. Tehnologia fabricării
semiconservelor din carne. 13. Tehnologia generală de fabricare a conservelor. 14. Aditivi
folosiţi în industria cărnii. 15. Igiena intreprinderilor de industrializare a carnii
16. Noţiuni de protecţia mediului - epurarea apelor uzate
C. Bibliografie minimală
Banu, C. şi colab. - Tehnologia cărnii şi subproduselor, Editura de Stat Didactica şi
Pedagogica, Bucureşti, 1990, Banu, C. şi colab. - Exploatarea şi întreţinerea utilajelor din
industria carnii, Editura Tehnica, Bucuresti 1992, * * * - Indrumator de lucrări
practice, Galati 1994
D. Modul de evaluare: examen scris şi oral

UAV.2.L.4.1.07.A.53 TEHNOLOGIA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII ÎN INDUSTRIA


LAPTELUI
Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări: IV, IPA, sem. I 2C, 2L, sem. II 2C, 1L,
1P
Titulari curs: S.l. ing. Meşter Mihaela
A. Obiectivul disciplinei: Disciplina urmăreşte formarea specialistului în tehnologia de
producere a laptelui şi a produselor lactate, iar prin lucrările de laborator se urmăreşte
formarea acestor specialişti în aprecierea calităţii acestora făcându-se analize în
108

laboratoare autorizate conform normelor în vigoare, precum şi menţinerea unei strânse


legături între inginerul tehnolog şi laborator.
B. Conţinutul cursului:1. Tehnologia laptelui de consum.2. Conservarea laptelui prin
metode biochimice. Produse lactate acide obţinute prin fermentaţie lactică 3.Conservarea
laptelui prin reducerea conţinutului de apă. Tehnologia produselor din lapte concentrat şi
lapte concentrat sterilizat.4. Tehnologia laptelui praf.5.Lapte cu destinaţie specială:
alimentaţia sugarilor.6.Tehnologia untului. Definiţie, clasificarea tipurilor de unt şi procedee
de obţinere a untului 7.Definiţia şi clasificarea brânzeturilor. 8. Tehnologia de obţinere a
îngheţatei.9. Valorificarea subproduselor laptelui. 10.Spălarea şi dezinfectarea în industria
laptelui.
C. Bibliografie minimală: 1. Banu, C., Vizireanu, C. – Procesarea industrială a laptelui,
Editura Tehnică, Bucureşti, 1998. 2. Chintescu, G., Grigore, Ş. - Îndrumător pentru
tehnologia produselor lactate, Editura Tehnică, Bucureşti, 1982. 3. Costin, G. M.,
Lungulescu G. - Valorificarea subproduselor în industria laptelui, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1985. 4. Banu, C., ş. a. - Biotehnologii în industria alimentară, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1987. 5. Lungulescu, G. - Utilaj special pentru industria laptelui, Universitatea
„Dunărea de Jos”, Galaţi, 1990. 6. Rusănescu, N., Diaconescu, D., Ciurea, M. - Ghid practic
pentru tehnologia produselor lactate, Editura Universităţii „Aurel Vlaicu” din Arad, 2003.
D. Modul de evaluare: Forma de evaluare este continuă, iar metoda de evaluare, în
sesiunea de examene este orală. Toate capitolele cursului sunt obligatorii. Evaluarea
cunoştinţelor de laborator se face prin colocviu.

Cod 2.l.4.1.07.A.54
TEHNOLOGIA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII ÎN INDUSTRIA VINULUI
Domeniu: Inginerie alimentarăSpecializări: IV, IPA, sem I 2C, 2L; sem II 2C, 1L,
1P
Titular disciplină: conf. Dr. ing. Petre Popa
A. Obiectivul disciplinei
Disciplina oferă specialistului in formare cunoştinţe teoretice si practice privind procesele
de prelucrare a strugurilor si a mustului precum si elementele de tehnologie privind
îngrijirea, condiţionarea, maturarea si îmbutelierea vinului si a distilatelor pe baza de vin.
B. Conţinutul cursului
Obiectivul şi importanţa tehnologiei vinului . Viticultura sursă de materii prime pentru
industria vinului. Strugurii – materie primă pentru vinificaţie . Tehnologia prelucrării
strugurilor şi obţinerea mustului.Tehnologia prelucrării mustului. Antiseptici şi antioxidanţi
folosiţi în industria vinului.Fermentaţia alcoolică a mustului în tehnologia producerii
vinurilor. Tehnologia obţinerii vinurilor prin macerare. Compoziţia chimică a
vinului.Evoluţia şi fazele de dezvoltare ale vinului. Îngrijirea vinului. Tehnologii folosite
pentru stabilizarea vinurilor. Îmbutelierea vinului. Tehnologii de vinificare . Defectele şi
bolile vinului
C. Bibliografie minimală
Cotea, D.V., Pomohaci, N., Gheorghita, M.- Oenologia - Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 1982, Cotea, D.V. - Tratat de oenologie, vol. I Editura Ceres, Bucuresti, 1985,
Macici, M., Stoian, V., Giosanu, T., Popescu, I.V., Kontec, A., Nanu, I., Avramescu, M. -
Tehnologii moderne de producere a vinurilor, Redactia de propaganda tehnica agricola,
Bucuresti, 1990
D. Modul de evaluare: examen scris

TEHNOLOGIA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII ÎN INDUSTRIA ULEIULUI


Domeniu: Inginerie alimentarăSpecializări: IV, IPA,
Titular curs: Ş.l. ing. Dicu Anca Mihaela
Obiectivele disciplinei: Tehnologia şi controlul Calităţii în Industria Uleiului constituie o
disciplină de bază în formarea gândirii, metodicii şi practicii de laborator al viitorului inginer
tehnolog. Disciplina oferă studenţilor cunoştinţe teoretice şi practice specifice industriei
uleiului, legate de compoziţia şi structura materiei prime, colectarea şi procesarea
acesteia, controlul caracteristicilor produselor finite, determinări de consum specific,
bilanţuri de materiale, etc.
109

Conţinutul cursului: 1. Materii prime oleaginoase; 2.Materii auxiliare utilizate în industria


uleiului; 3.Depozitarea materiilor prime; 4. Curăţirea de impurităţi; 5.Măcinarea
seminţelor; 6.Prăjirea materialului oleaginos; 7.Presarea materialului oleaginos;
8.Extracţia cu dizolvanţi a uleiului din broken şi distilarea miscelei, 9.Rafinarea uleiului;
10.Hidrogenarea uleiurilor; 11.Fabricarea margarinei
Modul de examinare: curs: examinare scrisă,
Bibliografie minimala: 1.C. Banu, Procese tehnice şi tehnologice în industria alimentară,
vol. I şi II- Ed. Tehnică, Bucureşti, 1992, 1993. 2. Boieru, Tehnologia uleiurilor vegetale,
Ed Tehnică, Bucureşti, 1983. 3. Banu C. ş.a., Manualul inginerului de industrie alimentară,
vol. I şi II,Ed. Tehnică, Bucureşti 1998-1999. 4. Vizireanu C., Tehnologii generale în
industria alimentară extractivă, Ed. Evrika, Brăila, 1999.

ANUL V TCCPA

U.A.V. 2.L.4.09.O.48. MANAGEMENT ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ


Domeniu/ Specializări: V, T.C.C.P.A., sem. I, 2 C, 1 L.
Titular curs: Conf. dr. ing. Popa Petre
Catedra: Ştiinţe Tehnice şi Tehnologii
A. Obiectivul disciplinei: Această disciplină se referă la modul cum sunt conduse
organizaţiile, la maniera în care managerii îşi propun obiectivele şi le realizează.
B. Conţinutul cursului: 1. Managementul şi sarcinile managerilor; 2. Evoluţia gândirii
managementului; 3. Luarea deciziei manageriale; 4. Obiectivele organizaţiei şi planificarea
; 5. Managementul strategic; 6. Planificarea tactică şi operaţională; 7. Componentele
structurii organizaţiei; 8. Proiectarea organizaţională; 9. Managementul resurselor umane;
10.Motivarea performanţelor angajatului; 11. Procesul de conducere – leadership-ul; 12.
Controlul; 13. Managementul internaţional.
C. Bibliografie minimală: 1. Costa Valeriu, 1994, Managementul în afaceri, editura
Gaudeamus, Iaşi; 2. Nicolescu Ovidiu şi colaboratorii, 1994, Ghidul managerului eferent,
vol I, II, editura Tehnică, Bucureşti; 3. Stăncioiu I., Militaru Gh., 1998, Management.
Elemente fundamentale, Editura Teora, Bucureşti.
D. Modul de evaluare: Verificarea la disciplina „Management în industria alimentară” se
realizează prin colocviu scris la sfârşitul semestrului. De asemenea, se fac testări şi
verificări ale cunoştinţelor pe parcursul semestrului, rezultatul acestor verificări
contribuind la nota finală de examinare.

U.A.V. 2.L.4.09.O.51.UTILAJE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ


Domeniu/ Specializări: V, T.C.C.P.A., sem. I, 1 P.
Titular curs: Conf. dr. ing. Rusănescu Nicolae
A. Obiectivul disciplinei: Prin întocmirea acestui proiect de către studenţi se urmăreşte
proiectarea tehnologică şi dimensionarea utilajelor pentru o staţie, secţie de producţie sau
întreprindere, precum şi amplasarea utilajelor în cadrul secţiei respective.
B. Conţinutul cursului : 1. Tema proiectului ; 2. Stabilirea elementelor iniţiale de
proiectare ; 3. Documentare.Consideraţii generale privind tehnologia aleasă şi tipul
de utilaje. Schema tehnologică a produselor fabricate; 4. Schema amplasării spaţiilor
tehnologice; 5. Calculul procesului tehnologic; 6. Calculul de dimensionare a utilajelor.
C. Bibliografie minimală: 1. Banu Constantin şi colaboratorii – Manualul inginerului de
industrie alimentară, vol. I, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1998; 2. Bratu E. – Operaţii unitare în
industria chimică, vol. I, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1984; 3. Ioancea Lucian şi colaboratorii –
Maşini, utilaje şi instalaţii în industria alimentară, Ed. Ceres, Bucureşti, 1986.
D. Modul de evaluare: Examinarea se face prin verificare, la sfârşitul semestrului.

U.A.V. 2.L.4.09.O.62. AMBALAJE ŞI DESIGN


Domeniu/ Specializări: V , T.C.C.P.A., sem. I, 2 C, 1 S.
Titular curs: Şef lucr. Dicu Anca Mihaela
Catedra: Ştiinţe Tehnice şi Tehnologii
A. Obiectivul disciplinei: Cursul cuprinde elemente ţi principii fundamentale în domeniul
creaţiei, producţiei şi economiei ambalajelor, adordate în lumina realizărilor şi tendinţei
110

tehnicii moderne cât şi a unei concepţii unitare privind asigurarea cu ambalaje a industriei
alimentare.
B. Conţinutul cursului: 1. Funcţiile ambalajelor; 2. Factorii care influenţează producerea
ambalajelor; 3. Materiale de ambalaj: sticla, materiale metalice, materiale celulozice,
materiale plastice; 4. Ambalaje pentru produse alimentare; 5. Ambalaje de sticlă; 6.
Ambalaje metalice; 7. Ambalaje din material celulozic; 8. Ambalaje din materiale plastice;
9. Ambalaje din materiale complexe; 10. Accesorii de închidere: dopuri, capse, capace
filetate, capace pentru cutii metalice; 11. Eticheta.
C. Bibliografie minimală: 1. Scadovschi S., Metode şi tehnici moderne de ambalare,
Editura Tehnică, Bucureşti, 1976; 2. Turtoi, M., Materiale de ambalaj şi ambalaje pentru
produsele alimentare, Editura Alma, Galaţi, 2000; 3. xxx- Manualul inginerului de industrie
alimentară, vol. I şi II, Editura Tehnică, Bucureşti, 1999.
D. Modul de evaluare: Examen.

U.A.V. 2.L.4.09.O.62. ADITIVI ALIMENTARI


Domeniu/ Specializări: V, T.C.C.P.A., sem. I, 2 C.
Titular curs: Şef lucr. chim. Szabo Raluca
Catedra: Ştiinţe Tehnice şi Tehnologii
A. Obiectivul disciplinei: Disciplina ADITIVI ALIMENTARI oferă studenţilor cunoştinţe
despre aditivi, privind clasificarea lor, descrierea, modul de testare în vederea stabilirii
dozelor admise, efectele folosirii în industria alimentară. În acelaşi timp, disciplina
informează studenţii cu privire la legislaţia internaţională în ceea ce priveşte folosirea
aditivilor în alimente.
B. Conţinutul cursului: 1.Definirea aditivilor, clasificare, condiţii de folosire în industria
alimentară; 2. Agenţi cu acţiune de chelare, tamponare, stabilizare, întărire, creştere,
umidificare. Acizi; Emulgatori; 3. Arome, aromatizanţi, potenţiatori de arome; Hidrocoloizi.
Clasificare. Gume; Hidrocoloizi. Amidonul şi derivaţi. Extracte proteice; 4. Substanţe
pentru tratamentul de suprafaţă al produselor alimentare, pentru albire, limpezire şi
stabilizare; Îndulcitori;5. Substanţe pentru realizarea culorii cărnii sărate. 6. Substanţe
formatoare de spumă, de stabilizare a spumei, de control a spumării şi substanţe
antispumante; Substanţe pentru maturizarea făinii de grâu şi condiţionarea aluatului.
Substanţe pentru nutriţia drojdiilor de panificaţie.
C. Bibliografie minimală: 1. Banu C. (coordonator), Aditivi şi ingrediente pentru
industria alimentară, Editura Tehnică, Bucureşti, 2000; 2. Marius Safta, Super-antioxidanţii
naturali în alimentaţie şi medicină, Editura Sudura, Timişoara, 2002; 3. G.M. Costin,
Rodica Segal (editori), Alimente funcţionale. Alimentele şi sănătatea, Editura Academica,
1999.
D. Modul de evaluare: Verificarea cunoştinţelor se face prin susţinerea unui colocviu oral
(2/3 din notă). O treime din nota o reprezintă nota obţinută prin susţinerea unui referat
din tematica de la seminar.

U.A.V. 2.L.4.09.O.63. ANALIZA SENZORIALĂ


Domeniu/ Specializări: V , T.C.A.P.T., sem. I, 2 C, 1 L.
Titular curs: Şef lucr. Dicu Anca Mihaela
A. Obiectivul disciplinei: Disciplina Analiză senzorială îşi propune să evidenţieze
această ipostază a calităţii produselor alimentare astfel încât inginerul tehnolog, atât în
industria alimentară cât şi în unităţile de alimentaţie publică, să poată lua toate măsurile
pentru ridicarea calităţii la nivelul exigenţei consumatorilor.
B. Conţinutul cursului: 1. Calitatea senzorială a produselor alimentare – parte
integrantă a calităţii produselor alimentare ; 2. Analizatorul gustativ. Adaptarea gustativă
; 3. Analizatorul olfactiv. Teoria fiziologiei olfacţiei. Fenomene ce intervin la formarea
senzaţiilor olfactive; 4. Aroma produselor alimentare. Transformările de aromă suferite de
produsele alimentare la prelucrare şi păstrare ; 5. Aromatizarea produselor alimentare.
Arome naturale, de sinteză şi artificiale – obţinere şi forme de utilizare; 6. Analizatorul
vizual. Analizatorul auditiv. Analizatorul tactil; 7. Metode de analiză senzorială ; 8.
Calitatea şi analiza senzorială a berii ; 9. Calitatea şi analiza senzorială a vinului; 10.
Calitatea şi analiza senzorială a cărnii şi preparatelor din carne; 11. Calitatea şi analiza
senzorială a laptelui şi produselor lactate; 12. Calitatea şi analiza senzorială a ouălor; 13.
111

Calitatea şi analiza senzorială a conservelor de legume şi fructe; 14. Calitatea şi analiza


senzorială a uleiurilor comestibile, margarinelor şi maionezei.
C. Bibliografie minimală: 1. Banu C. ş.a., 2002.Calitatea şi controlul calităţii produselor
alimentare, seria Inginerie alimentară, Editura Agir Bucureşti ; 2. Banu C. ş.a., 2000.
Aditivi şi ingrediente pentru industria alimentară, Editura Tehnică, Bucureşti; 3. Cotoiu I.,
Teodorescu N., 1997. Comportamentul consumatorului. Teorie şi practică., Editura
Economică, Bucureşti.
D. Modul de evaluare: lucrări de laborator: colocviu practic; curs: examinare scrisă

U.A.V. 2.L.4.09.A.64. TEHNOLOGIA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII ÎN INDUSTRIA


PANIFICAŢIEI
Domeniu/ Specializări: V, T.C.C.P.A., sem. I, 3 C, 2 L.
Titular curs: Şef lucr. ing. Dicu Anca
A. Obiectivul disciplinei: Disciplina urmăreşte formarea specialistului în tehnologia de
producere a produselor de panificaţie, iar prin lucrările de laborator se urmăreşte
formarea acestor specialişti în aprecierea calităţii acestora făcîndu-se în laboratoare
autorizate conform normeler în vigoare, precum şi menţinerea unei strânse legături între
inginerul tehnolog şi laborator.
B. Conţinutul cursului: 1. Materii prime şi auxiliare; 2. Principiile tehnologiei clasice; 3.
Depozitarea materiilor prime şi auxiliare ; 4. Pregătirea materiilor prime şi auxiliare ; 5.
Dozarea materiilor prime şi auxiliare ; 6. Prepararea aluatului; 7. Frământarea aluatului;
8. Fermentarea aluatului; 9. Prelucrarea aluatului; 10. Coacerea; 11. Depozitarea
produsului finit; 12. Metode de conservare a pâinii; 13. Panificarea făinurilor defecte; 14.
Metode moderne de panificare; 15. Amelioratori folosiţi în panificaţie.
C. Bibliografie minimală: 1. Giurcă, V. - Tehnologia panificaţiei - curs, vol. I şi II, Univ.
Dunărea de Jos Galaţi, 1990; 2. Bordei, D. Tedorescu, F., Toma, M.-Ştiinţa şi tehnologia
panificaţiei, Editura AGIR, Bucureşti, 2000; 3. C. Banu şi colectivul - Manualul inginerului
din industria produselor făinoase, Editura Tehnică , Bucureşti, 1983.
D. Modul de evaluare: Forma de evaluare este continuă, iar metoda de evaluare, în
sesiunea de examene este orală. Toate capitolele cursului sunt obligatorii. Evaluarea cun
oştinţelor de laborator se face prin colocviu.

U.A.V. 2.L.4.09.A.65. TEHNOLOGIA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII ÎN INDUSTRIA


BERII
Domeniu/ Specializări: V, T.C.C.P.A., sem. I, 3 C, 2 L.
Titular curs: Şef lucr. ing. Meşter Mihaela
A. Obiectivul disciplinei: Disciplina urmăreşte formarea specialistului în tehnologia de
producere malţului şi a berii, iar prin lucrările de laborator se urmăreşte formarea acestor
specialişti în aprecierea calităţii acestora făcîndu-se în laboratoare autorizate conform
normeler în vigoare, precum şi menţinerea unei strânse legături între inginerul tehnolog şi
laborator.
B.Conţinutul cursului: 1. Materiile prime folosite la fabricarea berii; 2. Procesul
tehnologic de malţificare; 3. Fabricarea mustului de bere; 4. Fermentaţia mustului; 5.
Filtrarea berii; 6. Îmbutelierea berii; 7. Consumuri specifice şi pierderi de bere în diferitele
faze de fabricaţie.
Berea finită.
C. Bibliografie minimală: 1. Theiss F., Diaconescu D. – Tehnologia malţului şi a berii –
curs, Universitatea “Aurel Vlaicu”, Arad, 1997; 2. Banu C. şi colectivul - Manualul
inginerului din industria produselor făinoase, Editura Tehnică , Bucureşti, 1983; 3. Banu C.
şi colectivul – Tratat de ştiinţa şi tehnologia malţului şi a berii, Ed. AGIR, vol. I, II, 2000.
D. Modul de evaluare: Forma de evaluare este continuă, iar metoda de evaluare, în
sesiunea de examene este orală. Toate capitolele cursului sunt obligatorii. Evaluarea cun
oştinţelor de laborator se face prin colocviu.
112

U.A.V. 2.L.4.09.A.57. TEHNOLOGIA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII ÎN INUSTRIA


CONSERVELOR
Domeniu/ Specializări: V, T.C.C.P.A., sem. I, 3 C, 2 L.
Titular curs: Conf. dr. ing. Zdremţan Monica
A. Obiectivul disciplinei: Disciplina prezintă o importanţă deosebită pentru formarea
viitorilor ingineri oferind cunoştinţe teoretice şi practice privind conservarea prin
semiindustrializare şi industrializare a legumelor şi fructelor.
B. Conţinutul cursului: 1. Prezentarea produselor horticole - materia primă în industria
conservelor; 2. Bazele teoretice ale industrializării produselor horticole, alterarea
produselor horticole, materii prime auxiliare folosite în industria conservelor, operaţii
folosite la industrializarea produselor horticole; 3. Tehnologia conservării produselor
horticole prin congelare; 4. Conservarea produselor horticole prin deshidratare;5.
Conservarea produselor horticole prin concentrare;6. Conservarea chimică şi prelucrarea
termică a produselor horticole; 7. Tehnologia sucurilor limpezi de fructe; 8. Conservarea
cu ajutorul radiaţiilor ionizante;9. Conservarea produselor horticole prin fermentaţie; 10.
Fermentaţia acido – lactică a legumelor; 11. Conservarea produselor horticole prin
pasteurizare şi termosterilizare; 12. Tehnologia de obţinere a semiconservelor din legume
şi fructe. 13. Prezentarea de reţete pentru conservarea legumelor şi fructelor în bucătăriile
casnice.
C. Bibliografie minimală: 1. BEREŞIU ILEANA, 1986 – Materii prime vegetale pentru
prelucrarea industrială şi casnică, Editura Ceres, Bucureşti; 2. GHERGHI, A. ş.a., 1983 –
Biochimia şi fiziologia legumelor şi fructelor, Editura Academiei R.S.R.; 3. IONESCU, A.,
1982 – Fenomenul de poluare în agricultură, Editura CERES, Bucureşti; 4.MIHALCA, GH.
ş.a., 1980 – Congelarea produselor horticole şi prepararea lor pentru consum, Editura
Tehnică, Bucureşti.; 5. MARCA GHEORGHE, 2000 – Tehnologia produselor horticole,
Editura RISOPRINT, Cluj Napoca; 6. ANDREI GHERGHII, 1999 – Prelucrarea şi
industrializarea produselor horticole, Editura Olimp, Bucureşti.
D. Modul de evaluare: referate; teste; examen.

U.A.V. 2.L.4.09.A.64. TEHNOLOGIA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII ÎN INDUSTRIA


MORĂRITULUI
Domeniu/ Specializări: V, T.C.C.P.A., sem. I, 3 C, 2 L.
Titular curs: Şef lucr.dr. ing. Beju Constantin
A. Obiectivul disciplinei: Disciplina urmăreşte formarea specialistului în tehnologia de
morărit şi panificaţie,iar prin lucrările de laborator se urmăreşte formarea acestor
specialişti în aprecierea calităţii acestora făcîndu-se în laboratoare autorizate conform
normeler în vigoare, precum şi menţinerea unei strânse legături între inginerul tehnolog şi
laborator
B.Conţinutul cursului:1.Noţiuni de procesare minimă în industria alimentară; 2.
Controlul calităţii şi metode moderne de control (HACCP) în morărit; 3. Depozitarea şi
conservarea cerealelor; 4. Scheme tehnologice de precurăţire a cerealelor; 5. Tratamente
speciale aplicate; Omogenizarea, curăţirea şi decojirea cerealelorPerierea şi condiţionarea
cerealelor; 6. Măcinarea cerealelor; 7.Principii de proiectare în morărit; 8. Depozitarea şi
conservarea cerealelor şi produselor de măciniş.
C. Bibliografie minimală: 1. Costin I. – Tehnologii de prelucrare a cerealelor în industria
morăritului, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1984; 2. Costin I. – Cartea morarului, Ed.Tehnică,
Bucureşti, 1988.; 3. Danciu I. – Curăţirea cerealelor, Ed. Lucian Blaga Sibiu, 2001; 4.
Danciu I.- Măcinarea cerealelor, Ed. Lucian Blaga Sibiu, 2000
D. Modul de evaluare: Forma de evaluare este continuă, iar metoda de evaluare, în
sesiunea de examene este scrisă. Toate capitolele cursului sunt obligatorii. Evaluarea cun
oştinţelor de laborator se face prin colocviu.

U.A.V. 2.L.4.09.A.53. TEHNOLOGIA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII ÎN INDUSTRIA


LAPTELUI
Domeniu/ Specializări: V, T.C.C.P.A., sem. I, 3 C, 2 L.
Titular curs: Şef lucr. ing. Meşter Mihaela
A. Obiectivul disciplinei: Disciplina urmăreşte formarea specialistului în tehnologia de
producere a laptelui şi a produselor lactate, iar prin lucrările de laborator se urmăreşte
formarea acestor specialişti în aprecierea calităţii acestora făcându-se analize în
113

laboratoare autorizate conform normelor în vigoare, precum şi menţinerea unei strânse


legături între inginerul tehnolog şi laborator.
B. Conţinutul cursului: 1. Introducere. Compoziţia şi structura laptelui.
Microorganismele laptelui, proprietăţile fizice ale laptelui;2. Sinteza şi secreţia laptelui.
Variaţia producţiei şi structurii laptelui. Defecte şi falsificări. Aprovizionarea întreprinderilor
cu lapte şi tratamentul primar în zona de colectare; 3. Metode de conservare a laptelui.
Conservarea laptelui cu ajutorul căldurii. Conservarea laptelui cu ajutorul frigului. Alte
metode de conservare; 4. Operaţii comune pentru lapte şi produsele lactate. Utilaje pentru
industria laptelui. Tehnologia laptelui de consum; 5. Conservarea laptelui prin metode
biochimice. Produse lactate acide obţinute prin fermentaţie lactică. Produse lactate acide
obţinute prin fermentaţie lactică şi alcoolică. Produse lactate acide probiotice, prebiotice şi
simbiotice;6. Conservarea laptelui prin reducerea conţinutului de apă. Tehnologia
produselor din lapte concentrat şi lapte concentrat sterilizat; 7. Tehnologia laptelui praf.
Tehnologia laptelui praf instant; 8. Lapte cu destinaţie specială: alimentaţia sugarilor;
9.Tehnologia untului. Definiţie, clasificarea tipurilor de unt şi procedee de obţinere a
untului. Maturarea fizică şi biochimică a smântânii; cicluri termice; 10. Procedee de batere
a smântânii, spălarea şi malaxarea untului. Instalaţii continui de fabricare a untului.
Defectele untului;11. Definiţia şi clasificarea brânzeturilor. Caracteristicile laptelui destinat
fabricării brânzeturilor şi tratamentul preliminar al acestuia. Fazele principale în obţinerea
brânzeturilor (coagulare, tratamentul coagulului, sărarea brânzeturilor); 12. Procese
fizico-chimice şi biochimice în cursul maturării brânzeturilor. Procedee mecanizate şi
continui în fabricarea brânzeturilor. Substanţe de aromă şi desen. Defectele brânzeturilor;
13. Tehnologia de obţinere a îngheţate.
C. Bibliografie minimală: 1. Banu, C., Vizireanu, C. – Procesarea industrială a laptelui,
Editura Tehnică, Bucureşti, 1998; 2. Banu, C., ş. a. - Progrese tehnice, tehnologice şi
ştiinţifice în industria alimentară, vol. I şi II, Editura Tehnică, Bucureşti, 1992, 1993; 3.
Chintescu, G., Grigore, Ş. - Îndrumător pentru tehnologia produselor lactate, Editura
Tehnică, Bucureşti, 1982.
D. Modul de evaluare: Forma de evaluare este continuă, iar metoda de evaluare, în
sesiunea de examene este orală. Toate capitolele cursului sunt obligatorii. Evaluarea
cunoştinţelor de laborator se face prin colocviu.

U.A.V. 2.L.4.09.A.54. TEHNOLOGIA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII ÎN INDUSTRIA


VINULUI
Domeniu/ Specializări: V, T.C.C.P.A., sem. I, 3 C, 2 L.
Titular curs: Conf. dr. ing. Popa Petre
A. Obiectivul disciplinei: Disciplina prezintă o importanta deosebita pentru formarea
inginerului in specializarea TEHNOLOGIA SI CONTROLUL CALITATII PRODUSELOR
ALIMENTARE.Ea oferă specialistului in formare cunoştinţe teoretice si practice privind
procesele de prelucrare a strugurilor si a mustului precum si elementele de tehnologie
privind îngrijirea, condiţionarea, maturarea si îmbutelierea vinului si a distilatelor pe baza
de vin.
B. Conţinutul cursului: 1. Strugurii – materie primă pentru vinificaţie ; 2. Tehnologia
recoltării strugurilor; 3. Construcţii şi echipamente tehnologice în industria vinului; 4.
Tehnologia prelucrării strugurilor şi obţinerea mustului; 5. Tehnologia prelucrării mustului;
6. Corecţii de compoziţie aplicate musturilor; 7. Microflora şi biocatalizatorii specifici
mustului şi vinului; 8. Antiseptici şi antioxidanţi folosiţi în industria vinului; 9. Fermentaţia
alcoolică a mustului în tehnologia producerii vinurilor; 10. Tehnologia obţinerii vinurilor
prin macerare; 11. Tehnologia de macerare-fermentare în obţinerea vinurilor roşii; 12.
Fermentaţia malolactică; 13. Evoluţia şi fazele de dezvoltare ale vinului. Îngrijirea vinului;
14. Tehnologia limpezirii vinurilor; 15. Tehnologia limpezirii vinului folosind substanţe
cleitoare (cleirea vinului); 16. Tehnologia limpezirii vinurilor prin filtrare; 17. Tehnologii
folosite pentru stabilizarea vinurilor; 18. Îmbutelierea vinului.
C. Bibliografie minimală: 1. Cotea, D.V., Pomohaci, N., Gheorghita, M.- Oenologia -
Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982; 2. Cotea, D.V. - Tratat de oenologie, vol.
I Editura Ceres, Bucuresti, 1985; 3. Macici, M., Stoian, V., Giosanu, T., Popescu, I.V.,
Kontec, A., Nanu, I., Avramescu, M. - Tehnologii moderne de producere a vinurilor,
Redactia de propaganda tehnica agricola, Bucuresti, 1990.
114

D. Modul de evaluare: Verificarea la disciplina „Tehnologia şi controlul calităţii în


industria vinului” se realizează prin examen la sfârşitul semestrului. De asemenea, se fac
testări şi verificări ale cunoştinţelor pe parcursul semestrului, rezultatul acestor verificări
contribuind la nota finală de examinare.

U.A.V. 2.L.4.09.A.67. PROIECT TEHNOLOGIC


Domeniu/ Specializări: V, T.C.C.P.A., sem. I, 1 P.
Titular curs: Conf. dr. ing. Popa Petre
A. Obiectivul disciplinei: Disciplina prezintă o importanta deosebita pentru formarea
inginerului in specializarea TEHNOLOGIA SI CONTROLUL CALITATII PRODUSELOR
ALIMENTARE.Ea oferă specialistului in formare cunoştinţe teoretice si practice necesare
întocmirii de proiecte tehnologice pentru industria alimentară.
B. Conţinutul cursului: 1. Alegerea temei de proiectare. Obiectivul proiectului.
Capacitatea de producţie. Profilul de producţie; 2. Alegerea şi descrierea schemei
adoptate şi analiza factorilor care influenţează producţia; 3. Principalele caracteristici ale
materiilor prime, auxiliare şi ale produsului finit. Valorificarea subproduselor; 4. Schema
controlului pe faze ; 5. Bilanţ de materiale. Consumuri specifice.
Randamente de fabricaţie; 6. Întocmirea schemei de legături.
C. Bibliografie minimală: 1. Banu, C., ş. a. - Manualul inginerului de industrie
alimentară, vol. I şi vol. II, Editura Tehnică, Bucureşti, 1998, 1999; 2. Banu, C., ş. a. -
Principii de drept alimentar, Editura Agir, Bucureşti, 2003; 3. Banu, C., Vizireanu, C. –
Procesarea industrială a laptelui, Editura Tehnică, Bucureşti, 1998.
D. Modul de evaluare: Verificarea „Proiectului tehnologic” se realizează prin susţinerea
acestuia la sfârşitul semestrului. De asemenea, se fac t verificări ale cunoştinţelor pe
parcursul semestrului, rezultatul acestor verificări contribuind la nota finală de examinare.

ANUL I ISBE

FIZICA SI BIOFIZICA – 4 p.c.


Domeniu/Specializări: IPA, sem I: 2C, 1L;
Titular disciplină: conf. univ. dr. Mirela Nicolov
A. Obiectul disciplinei: Cursul isi propune prezentarea notiunilor necesare
studentilor pentru intelegerea fenomenelor fundamentale in studiile efectuate
uin anii următori cum ar fi : sistemele de coordonate , principii si legi fundamentale
in mecanica fizică , teoria oscilatiilor, notiuni de mecanica fluidelor in fizica si
biofozoca, notiuni fundamentale de termodinamica , deduceri de ecuatii ale
tranformarilor de tip general (politrope) , calcule de lucru mecanic caldura si
variatii de lucru mecanic , cicluri termice , potentiale termodinamice , transfer de
caldura prin conductie , convectie si radiatie , notiuni electricitate si magnetism ,
notiuni de optica , notiuni elementare de biofizica : osmoza , difuzie , notiuni de
capilaritate principiile termodinamicii cu aplicatii stricte in biofizica, notiuni de
biofizica nucleului si a celulei.
B. Conţinutul cursului: 1. Notiuni de mecanica: Sistemul de coordonate cartezian;
Sistemul de coordonate polare în plan; 2. Principii si teoreme în mecanica fizica; 3.
Mecanica fluidelor; 4. Teoria oscilatiilor; 5.Notiuni de Biomecanica; 6. Postulatele si
principiile temodinamicii in Fizica si Biofizica; 7. Ec termice de stare;Ec. Gazului van
der Waals Transfromarea adiabatica , politropa; 8. Calculul W, Q si ∆U în
transformarile simple ale gazelor perfecte; 9. Motoare termice : Ciclul Carnot ,
motorul Otto , motorul Diesel; 10. Potentiale termodinamice; Fenomene de
capilaritate;Osmoza ; Difuzia; 11. Transferul de caldura prin conductie , convectie
si radiatie; 12. Notiuni de electrostatica si magnetism; 13. Fenomene
electromagnetice cu aplicatii in Biofizica; 14. Starea fizica a substantei : starea
lichida, gazoasa , solida , plasma.; 15. Biofizica Nucleului, Biofizica Celulei.
C. Modul de examinare: Verificarea cunoştinţelor la disciplina Fizică si Biofizica se
face prin susţinerea unui examen scris si oral . Materia de examen va fi impartita
in 4 parti ( 3 parti de fizica si una de biofizica ): Pentru fiecare parte studentul
trebuie sa trateze de nota 5 un subiect de teorie si o problema. Nota la fizica si
biofizica va fi: (nota laborator+nota tema de casa +nota teorie+nota probleme)/4
115

TOPOGRAFIE. – 3 p.c.
Domeniu/Specializări: I.S.B.E., sem I: 2C, 1L;
Titular disciplină: conf. univ. dr. Calinovici Ioan
Topografie sem II: 3C, 2L
A. Obiectivele disciplinei: Efectuarea de măsurători de distanţe si suprafeţe,
întocmirea planurilor topografice, folosirea aparatelor topografice, calculul
suprafeţelor, parcelări si detaşări de suprafeţe, măsurători de diferenţe de nivel si
calculul cotelor punctelor, întocmirea planurilor cotate si trasarea curbelor de nivel.
B. Conţinutul disciplinei: 1. Obiectul măsurătorilor terestre .Unităţi de măsură în
topografie. Mijloace de calcul în topografie. Scări topografice. Noţiuni asupra
erorilor de măsurare. 2.Noţiuni de geodezie si cartografie. 3. Marcarea si
semnalizarea punctelor topografice. 4.Măsurarea directă a distanţelor. 5.
Măsurarea unghiurilor. 6. Măsurarea indirecta a distanţelor; Măsurarea stadimetrică
a distanţelor. Măsurarea paralactică a distantelor. Măsurarea electromagnetica a
distanţelor. 7. Ridicarea in plan a terenului. 8. Probleme fundamentale ale
planimetriei. Intersecţia înapoi. Procedeul Collins. Precizia intersecţiilor.
9.Nivelmentul. 10.Reprezentarea reliefului pe plan. Reprezentarea reliefului prin
curbe de nivel. 11.Calculul suprafeţelor. 12.Cadastru tehnic. 13.Detaşări si parcelări
de suprafeţe. 14.Detaşarea paralelă cu o direcţie dată. 15.Rectificarea hotarelor.
16. Desen topografic.
C. Modul de examinare: Examinarea se va face pe baza testelor de verificare a
pregătirii teoretice si practice .
D. Bibliografie minima: 1.Balint , E. – Eficienta utilizării tehnologiilor GPS in reţele
locale . Revista de Geodezie , Cartografie si Cadastru , vol. 5 , Bucureşti
,1996.2.Bârliba L., Calinovici I., Topografie, Ed Solness, Timişoara, 2005. 3.Bârsan
, A. si colab., Lucrari practice de topografie si desen tehnic. Atelierul de multiplicat
cursuri, Bucuresti, 1982. 4.Calinovici I. , Bârliba L., Topografie, Ed Eurobit,
Timişoara, 2003. 5.Călina , A. si colab., Planimetrie. Ed. Sitech, Craiova, 1999.
6.Călina A., Călina J., Calinovici I., Mustaţă I., Miluţ M., Topografie inginerească, Ed
Reduta Craiova, 2003.

ELEMENTE DE INGINERIE MECANICĂ ŞI ELECTRICĂ – 4 p.c.


Domeniu/Specializări: ISBE, an I, sem. II, 3C, 2P
Titular curs: Ş.l.dr.ing. Beju Constantin
A. Obiectivele disciplinei: Cursul îşi propune să prezinte noţiunile din disciplinele de
bază a ingineriei mecanice. Aceste noţiuni vor ajuta studenţii în elaborarea
proiectelor de an şi de diplomă în care se vor proiecta diferite instalaţii în domeniul
industriei alimentare. Cursul conţine definiţii, relaţii şi soluţii constructive generale
specifice pentru realizarea acestor utilaje. Dimensionările acestor utilaje şi
formulele de calcul se vor exemplifica în cadrul orelor de proiect şi laborator.
B. Conţinutul cursului: 1. Obiectul cursului şi legătura cu alte discipline. 2. Grupe de
utilaje din industria alimentară, 3. Materiale utilizate în construcţia utilajului de
industrie alimentară 4. Criterii de apreciere a comportării materialelor, 5. Solicitări
în organele de maşini (rezistenţe admisibile şi coeficienţi de siguranţă), 6. Sisteme
de forţe ce acţionează asupra utilajelor din industria alimentară, 7. Determinarea
forţelor de legătură, 8. Structura şi clasificarea mecanismelor, 9. Îmbinări şi organe
de îmbinare utilizate în I.A.(consideraţii generale şi elemente de calcul): îmbinări
sudate, îmbinări prin mandrinare, îmbinări prin şuruburi şi piese filetate, îmbinări
prin pene şi caneluri, îmbinări prin ştifturi şi articulaţii cu bolturi, îmbinări prin
strangere, 10. Alte elemente de organe de maşini utilizate în I.A. (clasificare şi
elemente de calcul): arcuri, osii şi arbori, cuplaje, transmisii cu roţi dinţate,
transmisii cu curele, transmisii prin lanţuri, 11. Recipienţi cu pereţi subţiri utilizaţi
în I.A.(clasificare şi elemente de calcul), 12. Standardizarea în Romania şi U.E., 13.
Ungerea utilajelor din I.A., 14. Forţele de acţiune, momente rezistente,
randamente la utilajele de industrie alimentară. elevatoare, benzi transportatoare,
instalaţii de sortare, agitatoare, valţuri, mori cu valţuri şi ciocane. 15. Curentul
electric continuu şi alternativ mono şi trifazat. Legi şi formule de calcul. 16. Maşini
electrice.
116

C. Bibliografie minimala: 1.Academia HUTTE - Manualul inginerului , Ed. Tehnică,


Bucureşti, 1995. 2.Ghe. Manea şi co. - Organe de maşini, Ed. Tehnică Bucureşti,
1970. 3. Ghe. Buzdugan, N. Manolescu şi Colab - Manualul Inginerului Mecanic, Ed.
Tehnica Bucuresti, 1976. 4. L. Ioancea şi co. - Masini, Utilaje şi instalaţii în
Industria Alimentara, Ed. Ceres, Bucureşti, 1986. 5.C. Banu şi co. - Procese
tehnice, tehnologice şi ştiinţifice în industria alimentară, Ed. Tehnică, Bucureşti,
1992. 6.V. Bejan - Tehnologia fabricării şi reparării utilajelor tehnologice, Vol 1,2,
Oficiul de informare documentară, Bucureşti, 1991. 7.I. Idiţoiu - Elemente de
inginerie mecanică, Inst. Pol. Timişoara, 1987. 8.G. Puri , I. Cata - Elemente de
inginerie mecanică, Inst. Pol. Timişoara, 1987. 9.I. Idiţoiu şi Colab. - Îndrumător
pentru calculul şi construcţia organelor şi aparatelor chimice, vol I şi II, Inst. Pol.
Timişoara, 1971. 10. Rădulescu A. – Elemente de inginerie mecanică, Bucureşti,
2001.
D. Dicipline anterioare necesare: desen tehnic
E. Modul de examinare: Forma de evaluare este continuă, iar metoda de evaluare,
în sesiunea de examene este scrisă. Toate capitolele cursului sunt obligatorii.
Evaluarea cunoştinţelor de laborator se face prin colocviu.

DESEN TEHNIC – 2 p.c.


Domeniu/Specializări: ISBE, sem I: 1C, 1L.
Titular disciplină: Ş. l. ing. Tănăsoiu Titus
A. Obiectivul disciplinei: Cursul îşi propune familiarizarea studenţilor cu metodele
de proiecţii şi reprezentare ale pieselor metalice, pornind de la cele mai simple la
cele mai complexe. În cadrul cursului, studenţii vor fi obişnuiţi să evalueze numărul
de vederi necesatre, reprezentarea acestora, precum şi eventualelen dispuneri ale
unor simboluri specifice.
B. Conţinutul cursului: 1. Introducere. Tipuri de desene industriale. Principiile
axonometriilor. Liniile folosite în desenul tehnic. Formate. Scrierea tehnică. Plierea
formatelor ; 2. Secţiuni şi rupturi. Definiţii şi clasificare. Trasee de secţionare.
Exemple de aplicaţii. Haşuri. Simboluri; 3. Filete. Definiţii, clasificare. Exemple de
reprezentări a îmbinărilor filetate ; 4. Toleranţe de formă şi tranziţie. Exemple de
aplicare. Ajustaje - definiţii şi exemple. Rugozităţi - definiţii şi exemple ; 5.
Asamblări specifice. Asamblări cu flanşe, fitinguri, etc. Exemple ; 6. Asamblări
filetate şi cu ştifturi. Siguranţe. Exemple.Arcuri - reprezentare, exemple de
montaj ; 7. Îmbinări sudate, îmbinări nituite - definiţii şi exemple ; 8. Desenul de
ansamblu - alcătuire, principii ;
C. Bibliografie minimală: . Dale C. , Niţulescu Th, Precupeţu P.- Desen tehnic
industrial pentru construcţia de maşini, Editura Tehnică, Bucureşti 1990. 2. R.
Quattemer, J.P. Trotignon - La construction mecanique - dessin, conception normes
, Edition de L'Usine Paris, 1978, 3. *** - Standarde pentru desen. STAS U10, BS,
DIN, NF,GOST, etc
D. Modul de evaluare: Verificarea la disciplina “Desen tehnic” se face prin colocviu,
la nota finală concurând şi nota pe activitatea din timpul semestrului

CHIMIA MEDIULUI – 4 + 4 P.C.


Domeniu/Specializări: Chimie/Protectia Mediului, sem.I 2C, 2L; sem II 2C, 1L
Titulari curs : S.l. Dr. Chim. Florentina-Daniela Munteanu
A. Obiectivul disciplinei : Chimia Mediului este o componentă esenţială a Ştiinţei
Mediului şi studiază structura şi compoziţia mediului, abundenţa, proprietăţile celor
mai importante elemente chimice, şi ciclurile substanţelor vitale; compoziţia şi
proprietăţile gazelor care constituie atmosfera, proprietăţile şi chimia apei şi
soluţiilor apoase, chimia proceselor de schimb ionic care se produc în sol. Chimia
mediului ca ştiinţă despre structura substanţelor din mediu şi transformările lor,
descrie compoziţia şi proprietăţile mediului ambiant la nivel atomi şi molecular.
Structurată pe trei părţi, repartizate principalilor factori de mediu: aer, apă, sol,
disciplina de Chimia Mediului îşi propune formarea unei imagini de ansamblu cu
privire la complexitatea interacţiilor chimice din mediul înconjurător
117

B. Conţinutul cursului : 1. Notiuni Generale de Chimie; 2. Mediul ambiant 3. Chimia


apei; 4. Chimia atmosferei; 5. Procese biochimice: ciclul carbonului; ciclul azotului
şi sulfului; 6. Structura şi chimia litosferei
C. Bibliografie minimală : 1.Stanley E. Manahan Environmental Chemistry, 7th
Edition, Lewis Publishers, Boca Raton, 1999. 2.Duca, Gh., Scurlatov, I., ş.a. Chimie
Ecologică, Ed. MATRX ROM Bucureşti, 1999. 3.Ian Williams, Environmental
Chemistry - A Modular Approach, Ed. Wiley J. A. Sons, Ltd. Chichester, 2001.
4.O’Neill, P., Environmental Chemistry, Sec.Edition, Ed.Chapman a.Hall, London
etc. 1993. 5.Harison, R.M., Mora, S.J., Rapsomanikis, S., Johnstopn, W.R.,
Introductory Chemistry for the Environmental Science, Cambrige University Press,
Cambrige. 6. Spiro and Stigliani, Chemistry of the Environment, 2nd ed., Prentice
Hall, 2003
D. Modul de evaluare: Verificare pe parcurs – 4 credite (Semestrul I); Examen – 3
credite (Semestrul II)

ECOLOGIE GENERALĂ – 2 p.c.


Domeniu/Specializări: Chimie/Protectia Mediului, sem.I 2C, 1S
Titulari curs : Conf. univ. dr. ing. Hălmăgean Lucian
A. Obiectivele disciplinei: Însuşirea de către studenţi a semnificaţiei principalelor
concepte de ecologie generală; Familiarizarea studenţilor cu conceptele şi
metodologia de lucru definitorie a şcolii româneşti de fitosociologie şi a şcolii
fitosociologice central-europene; Sintetizarea cunoştinţelor teoretice
pluridisciplinare necesare realizării unui ansamblu de măsuri şi a unor strategii care
să rezolve problemele legate de echilibrul de mediu, de amenajarea sau
exploatarea ecosistemelor şi a resurselor regenerabile ale biosferei; Formarea
studenţilor în spiritul ideilor de protecţie a mediului şi respectul şi dragostea faţă de
natură; Încurajarea unei maniere sistemice de gândire şi abordare a relaţiilor din
sfera biologului; Stimularea studentului pentru a cunoaşte şi folosi în mod
individual şi independent tratatele şi periodicele din vastul domeniu al ecologiei
apărute în limba română şi în limbi de circulaţie internaţională.
B. Conţinutul cursului: Ecologia – ştiinţă fundamentală şi aplicativă. Organizarea
materiei vii şi teoria sistemelor. Mediul înconjurător. Ecologia populaţiei. Biotopul în
spaţiu şi timp. Biocenoza component organic al ecosistemului. Ecosistemul unitate
structurală şi funcţională a ecosferei.
C. Bibliografie minimala: 1.Berca,M. – Ecologie generală şi protecţia mediului,
Editura Ceres, Bucureşti, 2000. 2.Bodnariuc, N.; Vadineanu, A.; - Ecologie, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982. 3.Cristea,V. – Fitosociologie şi vegetaţia
României, Note de curs, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj Napoca, 1993. 4.Duţu,M.
– Ecologie, filozofia naturală a vieţii, Editura Economică, Bucureşti, 1999.
5.Ionescu,Al. – Ecologia – Ştiinţa ecosistemelor, Bucureşti, 1993. 6.Marton,Al. –
Ecologie generală, curs, Universitatea Tehnică Timişoara, 1995. 7.Marton, Al. –
Ecotoxicologia – la sfârşit şi început de mileniu, Editura Sees Hipparion, Cluj
Napoca, 1999. 8.Muntean, L.; Ştirban, M. – Ecologie şi protecţia mediului, Editura
Dacia, Cluj Napoca, 1995.
D. Modul de examinare:Verificarea cunoştinţelor se va face prin susţinerea unui
colocviu (2/3 din notă). O treime din notă o va reprezenta nota obţinută prin
susţinerea unui referat din tematica de la lucrările practice.

BIOLOGIE CELULARA – 4 p.c.


Domeniu/Specializări: Chimie/Protectia Mediului, sem.I 2C, 2L;
Titulari curs : Conf.Dr. ing. Virgiliu Ciutina
A. Obiectivele disciplinei: Prin prezentul curs se urmăreşte prezentarea aspectelor
referitoare la organiyarea celulelor procariote şi eucariote, respectiv tipurile de
celule, relaţiile intercelulare şi specializarea funcţiilor acestora pentru realizarea
anumitor roluri fiziologice specifice. În cadrul lucrărilor de laborator studenţilor li se
vor prezenta părţile componente ale microscopului optic şi electronic, tehnica
măsurătorilor, precum şi tehnicile specifice biologiei celulare vegetale şi animale.
B. Conţinutul disciplinei: 1. Originea si evolutia celulelor eucariote. Teoria
evolutionista a originii vietii. Sintezele prebiotice. Aparitia sistemului genetic
118

precelular. Aparitia primelor celule. Organizarea generala a celulelor eucariote. 2.


Componentele moleculare ale celulei. Bazele chimice ale alcatuirii moleculelor mici
din celula. Structura si functiile macromoleculelor proteice. Structura acizilor
nucleici. 3. Arhitectura moleculara a membranei celulare. Invelisul celular.Structura
moleculara a plasmalemei. Structurile specializate ale membranei celulare.
Jonctiunile celulare. 4. Functia de transport a membranei celulare. Transportul
mediat de proteinele “carrier”. Transportul mediat de proteinele canal. 5. Functia de
transport a membranei celulare. Transportul transmembranar al macromoleculelor.
Endocitoza mediata de receptori. 6. Semnalizarea celulara. Rolul hormonilor in
semnalizarea celulara. Receptorii care activeaza adenilat-ciclaza. Rolul AMP ciclic in
reglarea metabolismului celular. Ionii de calciu, inozitol fosfatii si diacil glicerolul ca
mesageri secunzi. Receptorii catalitici. Semnalizarea paracrina si autocrina.
Receptorii intracelulari pentru hormonii liposolubili. 7. Citoscheletul celular.
Microtubulii. Structura si proprietati. Transportul intracelular mediat de microtubuli.
Structura si proprietatile cililor si flagelilor. Centriolul si corpii bazali.
Microfilamentele de actina. Filamentele intermediare. 8. Matricea extracelulara.
Masa polizaharidica si gligoproteica a matricei. Acidul hialuronic si proteoglicanii.
Proteinele fibroase multifunctionale ale matricei. Colagenul. Proteinele de
adezivitate ale matricei. Laminina si Fibronectina. 9. Nucleul celular. Structura.
Organizarea ADN in nucleu. 10. Nucleul celular. Functii. Transcriptia si sinteza ARN
in celula eucariota. Sinteza ARN ribozomal. Biogeneza ribozomilor. 11. Nucleul
celular. Functii. Translatia. Sinteza proteinelor. Replicatia ADN. 12. Traficul
intracelular al macromoleculelor. Reticulul endoplasmic. Modificarile post-
translationale ale proteinelor in reticulul endoplamic. Aparatul Golgi. Lizozomii.
Peroxizomii. Transportul moleculelor prin membrana nucleara. 13. Conversia
energiei. Mitocondria. Rolul mitocondriilor in catabolismul glucidelor si lipidelor.
Lantul transportor de electroni. Biogeneza mitocondriilor. 14. Celula nervoasa.
Bazele moleculare ale functionarii neuronului
C. Modul de examinare: Evaluarea cunoştinţelor studenţilor se realizează prin
examen oral, aprecierea făcându-se pe baza cunoştinţelor evaluate.
D. Bibliografie minimala: 1. Anghel I., Citologie vegetală, Ed Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1979; 2. Botărel, S, şi colab., Histologie şi embriologie,
Ed Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982; 3. Cardozo Lopes P., Atlas of Clinical
Cytology Printed by Targa b.v. 's-Hertogenbosch 1986; 4. Hefco. P. Vasile,
Fiziologia animalelor şi a omului, Ed Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti, 1987;
5. Manolescu Nicolae (sub redacţie), Citologie normală şi patologică la animale Ed
Ceres, Bucureşti 1980;

INFORMATICA APLICATA SI GRAFICA ASISTATĂ DE CALCULATOR – + 4 p.c.


Domeniu/Specializări: sem I: 1C, 2L; sem II: 1C, 2L;
Titular disciplină: Ş.l.dr.ing. Oana Brînzan
A. Obiectivul disciplinei: Prin structura sa cursul îşi îndreaptă atenţia, spre
cunoştinţele necesare pentru întocmirea unui proiect tehnic (utilizarea unui
program de desen tehnic – AutoCad 14 sau AutoCad 2000).
B. Conţinutul cursului: Piramida informaţională, sistem informatic. Date, tipuri de
date. Proiectare asistată, CAD/CAM, domenii de utilizare, principii de bază.
AUTOCAD - instrument de proiectare asistată. Unităţi de desenare (sistemul
zecimal, ingineresc, etc.). Noţiunea de slide (strat). Noţiuni de desen tehnic
industrial. Crearea unui obiect 2D, prin desenarea unei polilinii (închisă). Cotarea
obiectelor dintr-un desen tehnic în funcţie de specific.Utilizarea textului în desenele
AutoCAD. Desenarea planului unei bucătării. Utilizarea atributelor. Definirea şi
editarea atributelor în cadrul unui desen AutoCad. Pregătirea unui desen pentru
imprimare (plotare).
C. Bibliografie minimală: 1.***, AutoCad 14, 2.***, AutoCad 2000
D. Modul de evaluare: examen scris şi practic

CHIMIE GENERALĂ ŞI ANALITICĂ I - 5 p.c.


Domeniu/Specializări: ISBE, sem.1, 2C, 2L
Titulari curs : Conf.dr.GABRUŞ IULIU-RADU
119

A. Obiectivul disciplinei : Disciplina Chimie Generală şi Analitică este o disciplină


tehnică generală, necesară familiarizării studenţilor cu principiile de bază ale
structurii atomului şi a moleculei, legăturilor chimice, structurii combinaţiilor
complexe şi chimiei descriptive a elementelor şi combinaţiilor lor, precum şi cu
modalităţile de analiză atât de necesare în determinarea compoziţiei substanţelor,
indiferent de natura lor.
B. Conţinutul cursului : 1.Noţiunea de materie. Substanţe pure. Amestecuri.Legile
combinării chimice. Legile gazelor. Mase. Volume. Constante atomice şi moleculare;
2. Componentele atomului. Modele atomice. Sistemul periodic al
elementelor.Legături chimice. Stări de agregare.Sisteme disperse. Elemente de
termochimie şi cinetica reacţiilor chimice;3. Soluţii. acizi. Baze. Săruri. Hidrogenul
şi oxigenul. Grupa halogenilor. Caracterizarea metalelor . Noţiuni generale; 4.
Metalele din grupele Ia, IIa, IIIa, IVa. Proprietăţi fizice şi chimice.Grupele metalele
tranziţionale.Noţiuni generale. Principalele metale tranziţionale. Proprietăţi fizice şi
chimice. Combinaţiile chimice specifice.Combinaţii complexe. Noţiuni genrale.
Proprietăţi fizice şi chimice; 5. Natura şi conţinutul chimiei organice. Principalele
categorii de substanţe organice.6. Alcoolii şi fenolii.Aldehidele şi cetonele. Acizii
organici şi esterii lor; 7.Aminele, compuşii cu azot. Aminoacizii, proteinele,
vitaminele. Hidraţii de carbon,zaharurile şi polizaharidele;8. Echilibre chimice.
Generalităţi. Echilibre acido-bazice.Echilibre cu formare de complecşi.Echilibre de
solubilitate.Echilibre de oxido-reducere (redox); 9.Analiza calitativă.Sistematica
analizei calitative. Analiza preliminară. Dizolvarea substanţelor.Separarea şi
identificarea cationilor. Analiza anionilor; 10. Gravimetria. Volumetria (titrimetria);
11.Analiza chimiă organică. Generalităţi; 12.Analiza elementară calitativă a
substanţelor organice. Analiza grupărilor funcţionale; 13.Metode de analiză
calitativă rapide.Teste rapide pentru produse alimentare;14. Prelucrarea statistică a
datelor experimentale.
C. Bibliografie minimală :Neniţescu,C.D.;”Chimie generală”,Ed. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1967; Pauling, L.;”Chimie generală”; Ed. Ştiinţifică,
Bucureşti, 1972;Haiduc, I.;”Chimie anorganică”;Ed. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1983; Marcu, Gh.; “Chimia modernă a elementelor metalice”,
Ed.Tehnică, Bucureşti, 1983; Marcu, Gh.; Maria Brezeanu; Rodica Cătuneanu;
Agneta Bâtcă; Cornelia Bejan; “Chimie Anorganică”; Ed.Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1984; Candin Liteanu; “Chimie analitică cantitativă – Volumetria”, Ed.de
Stat Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1962; Donald,J.Pietrzyk; Clyde, W.Frank;
“Chimie analitică”, Ed.Tehnică, Bucureşti,1989.
D. Discipline anterioare necesare : Chimia anorganică, Chimia Organică, Chimia
Analitică din anii de liceu
F. Modul de evaluare: 1. Examen– 75%; 2. Activitate şi prezenţa la laborator –
25%.

ANUL II ISBE

UAV.2.L.4.4.03.O.17 ANALIZA INSTRUMENTALĂ – 4 p.c.


Domeniu/Specializări: ISBE, sem I: 2C, 2L
Titular disciplină: Conf. dr.chim. Dincă Nicolae
A. Obiectivul disciplinei : Disciplina Analiza instrumentala oferã cunoştinţe de bază
care constituie o componentă a culturii generale tehnice a specialistului în domeniul
alimentar şi reprezintă suportul pentru o serie de discipline de specialitate.
B. Conţinutul cursului: 1.METODE ELECTROCHIMICE DE ANALIZĂ, 2.METODE
OPTICE SI SPECTRALE, 3.METODE DE SEPARARE, 4.TERMICE SI AUTOMATIZARE
C. Bibliografie minimală: 1.Dinca N, Metode de analize fizico-chimice, Ed.
Univ.”A.Vlaicu”, Arad 2002; 2. S.Ehling, N. Dincă, L. Savici, Analiza instrumentală -
îndrumător pentru lucrări de laborator, Ed. Mirton Timisoara 2000, 3.Dinca N.,
Savici L., Analiza instrumentala, Note de curs, UAV 1998, 4.Magearu, V., Controlul
analitic al produselor biotehnologice, Ed Tehnică, Bucureşti, 1988
D. Discipline anterioare necesare: chimia anorganica, organica si analitica
E. Modul de evaluare: examen final scris - 66%, colocviu de laborator – 33%
120

UAV.2.L.4.4.03.O.19 SI UAV.2.L.4.4.04.O.19 BIOCHIMIE GENERALA – 4 + 4 p.c.


Domeniu/Specializări: ISBE, semI: 2C, 2L; sem II: 2C, 2L
Titular disciplină: Prof.Univ.Dr.Ing. Stănescu Michaela
A. Obiectivul disciplinei: Obiectivele acestei discipline sunt acelea de a comunica
studentilor cunostiintele care sa le foloseasca pentru intelegerea fenomenelor
biologice complexe.
B. Conţinutul cursului: Definitia, continutul si rolul biochimiei in pregatirea viitorilor
specialisti. Legatura biochimiei cu alte discipline inrudite. Compozitia chimica a
materiei vii. Biomoleculele. Glucidele, lipidele si protidele. Caracterizarea generala
a acestor categorii de substante. Importanta si rolul acestora in structura si
metabolismul organismelor vii din regnul animal si vegetal. Acizii nucleici.
Vitaminele. Hormoni si fitohormoni Enzimele. Metabolisme. Generalitati asupra
metabolismului.Tipuri de metabolisme. Anabolismul si catabolismlul.
C. Bibliografie minimală: 1.Segal R., Biochimia produselor alimentare de origine
vegetala. Institutul Politehnic Galati 1971. 2.Segal R., Segal B., Gheorghe V.,
Valoarea nutritiva a produselor agroalimentare, Ed. Ceres Bucuresti, 1983. 3.Avram
Margareta, Chimie organica, vol.I si II. Ed Academiei RSR, 1983. 4.Bernier J.J.,
Paupe J., Glucides. Physiologie et Biochimie normales et pathologique, Masson et
Cie Edit, Paris 1963. 5.Burnea I.,Popescu I., Neamtu G., Stancu E., Lazar St -
Chimie si Biochimie vegetala, Ed Didactica si Pedagogica, Bucuregti, 1977.
6.Capalna S.,Tanasescu D., Trutia E, - Biochimie medicala. Ed Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1977.
D. Discipline anterioare necesare: Chimie organica, Chimie analitica, Chimie
anorganică.
E. Modul de evaluare: examen final 60%, prezenţa curs 10%, colocviu laborator
30%

UAV.2.L.4.4.03.O.20 SURSE DE POLUARE ŞI POLUANŢI – 3 p.c.


Domeniu/Specializări: ISBE, semI: 2C, 2L; sem II: 2C, 2L
Titular disciplină: Conf. univ. dr. ing. Hălmăgean Lucian
A. Obiectivul disciplinei: Scopul disciplinei „Surse de poluare şi poluanţi” este de a
oferi studenţilor cunoştinţe fundamentale cu privire la fenomenele de poluare ale
mediului înconjurător, a surselor de poluare şi poluanţilor care prin modificarea
calităţii factorilor naturali sau a celor creaţi prin activităţi umane au ca urmare
ruperea echilibrului ecologic, cu efecte negative asupra biosferei, sau pot provoca
pagube economiei naţionale. Concomitent cu prezentarea surselor de poluare, a
poluanţilor şi a fenomenului de poluare, sunt expuse şi metode de posibilă
prevenire a poluării, precum şi tehnicile adecvate pentru cazul în care poluarea a
avut loc. Studenţii vor fi familiarizaţi cu metodele practice de cunoaştere a surselor
de poluare şi a principalilor poluanţi, a efectelor negative determinate de aceste
surse asupra sistemelor ecologice. Lucrările practice se efectuează atât în
laboratoare, cât şi în cadrul unor deplasări pe teren.
B. Conţinutul cursului: 1. Introducere în problematica poluării mediului.
Creşterea demografică şi poluarea mediului. Poluant, poluare. Apariţia substanţelor
poluante. Clasificarea tipurilor de poluare. Poluarea mediului şi însuşirile sistemelor
biologice. Circulaţia, dispersia şi concentrarea poluanţilor în biosferă; 2. Sursele
de poluare şi principalele substanţe poluante. Principalele surse industriale de
poluare. Agricultura ca sursă de poluare. Activităţile menajere. Motoarele cu ardere
internă. 3. Influenţa poluării asupra organismelor. Factorii de care depind
efectele toxice. Elementele poluante şi exprimarea toxicităţii. Componentele
biocenozei şi caracteristicile lor. Condiţiile în care are loc poluarea. 4. Poluarea
atmosferei. Consideraţii generale asupra poluării atmosferei. Poluarea fizică.
Poluarea chimică, surse, principalii poluanţi ai atmosferei. Poluarea biologică.
Poluarea aerului din interiorul construcţiilor şi locuinţelor. Efectele atmosferei
poluante asupra mediului. 5. Poluarea solului. Sursele de poluare – degradarea
interioară a solului. Sursele de poluare exterioare ale solului. Evaluarea poluării.
Influenţa solului poluant asupra apei. Influenţa solului poluant asupra plantelor.
Influenţa solului poluant asupra animalelor. Prevenirea poluării, degradării solului.
121

6. Poluarea surselor de apă. Poluarea naturală. Poluarea artificială.


Fundamentarea concentraţiei maxime admise în apele de suprafaţă. Autoepurarea
apelor. Metode e evaluare a gradului de poluare şi autoepurare a apei. Clasificarea
apelor de suprafaţă după gradul de poluare şi autoepurare. 7. Radioactivitatea şi
implicaţiile sociale ale iradierii. Resurse radioactive. Efectele radiaţiilor
nucleare. Efectele biologice ale radiaţiilor. Radioactivitatea naturală. Poluarea
radioactivă antropogenă; 8.Consecinţele globale ale poluării asupra
componentelor din ecosisteme. Efectele poluării asupra plantelor de cultură.
Efectele poluării în zonele silvice. Influenţa globală şi indirectă a poluării asupra
animalelor.
C. Bibliografie minimala: 1. Berca, M.; - Ecologie generală şi protecţia mediului, Ed
Ceres, Bucureşti, 2000. 2.Brown,L.R.; - Probleme globale ale omului, Ed Tehnică,
Bucureşti, 1999. 3.Bularda, Gh. şi colab.; - Reziduri menajere, stradale şi
industriale, Ed Tehnică, Bucureşti, 1992. 4.Davidescu Velicica şi colab.; - Poluarea
mediului. Surse- Combatere, Ed IANB, Bucureşti, 1992. 5.Duma, S.; - Geoecologie,
Ed Dacia, Cluj Napoca, 2000. 6.Lupan, E.; - Dreptul mediului, Ed Lumina Lex, vol.I
–II, 1997. 7.Negulescu, M. şi colab.; - Protecţia mediului înconjurător, Ed Tehnica,
Bucureşti, 1995.8.Teusedea, V.; - Sănătatea mediului - Un concept în curs de
definitivare, Revista Română de medicină Veterinară, vol.6, nr.4, pag.481 – 484,
1996. 9.Teudesea, V. ; - Protecţia mediului, Ed Fundaţiei „România de Mâine”,
Bucureşti, 2000. 10.Mănescu,S.; - Protecţia mediului şi sănătatea, Ed Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti, 1978. 11.Neacşu,P. şi colab.; - Ecologie şi protecţia
juridică a mediului, Ed Universitatea, Craiova, 2000.
D. Modul de examinare: Verificarea cunoştinţelor se va face prin susţinerea unui
colocviu (2/3 din notă). O treime din notă o va reprezenta nota obţinută prin
susţinerea unui referat din tematica de la lucrările practice.

UAV.2.L.4.4.04.O.21 GENETICA – 5 p.c.


Domeniu/Specializări: ISBE, sem I 3C, 3L.
Titular disciplină: Conf.dr.ing. Zdremtan Monica
A. Obiectivul disciplinei: Disciplina este una dintre cele mai dinamice discipline
biologice, tehnologiile moderne, din ce în ce mai perfecţionate, oferă posibilitatea
înţelegerii tot mai adânci a fenomenelor genetice, permiţând a se ajunge tot mai
aproape de „izvoarele vieţii”, fundamentând cunoaşterea întregului edificiu al viului.
Disciplina de studiu , respectiv Genetica, reprezintă baza teoretică a ameliorării
plantelor şi animalelor propunându-şi transformarea organismelor vii în scopul
satisfacerii tot depline a nevoilor sale materiale şi spirituale. Orice program de
ameliorare, începe cu studiul potenţialului genetic al materialului iniţial pentru că
tipul de determinism genetic depinde şi de metoda cea mai indicată ce urmează a
fi utilizată, precum şi de tipul de material ce urmează a fi creat. Genetica este un
instrument interdisciplinar, este o sursă de informaţii valide pentru biochimie,
ameliorarea plantelor şi animalelor, medicină, consult genetic şi pentru multe alte
ştiinţe demografice şi sociale.
B. Conţinutul disciplinei: 1. Introducere în genetică. Obiective, noţiuni de bază
şi utilizarea lor. Metode de investigare. Teorii privind conceptele din
genetică. Dezvoltarea geneticii în România; 2. Organizarea materiei vii.
Reproducerea celulară. 3. Ciclul de viaţă şi recombinarea genetică. 4.
Transmiterea ereditară a caracterelor şi însuşirilor; 5. Organizarea
moleculară a materialului genetic. 6. Rolul genetic al acidului
dezoxiribonucleic. 7. Rolul genetic al acidului ribonucleic celular. 8. Acidul
ribonucleic viral. 9. Exprimarea materialului genetic. Codul genetic.
Biosinteza proteică. Formarea proteinelor funcţionale. 10. Controlul
cantitativ al exprimării materialului genetic la eucariote şi procariote. 11.
Gena, subunitate de organizare şi funcţionare a materialului genetic; 12.
Ingineria genetică. 13. Băncile de gene şi rolul lor. 14. Evoluţia
conceptului de genetică ecologică.
C. Bibliografie minimala: 1.BOTEZ C., 1991 – Genetică, Tipo AGRONOMIA, Cluj
Napoca; 2.BOTEZ C., E. TĂMAŞ, 2001 – Genetică, Ed. Academicpres, Cluj Napoca;
3.E. MARIN, C. BOTEZ, 1981 – Genetică, îndrumător de lucrări practice, Atelierele
122

de material didactic, Cluj Napoca; 4.G .BUTNARU, I. NICOLAE, E. TĂMAŞ, 1999 –


Genetică moleculară, Editura MIRTON, Timişoara; 5.G. BUTNARU, 2001 – Principii
de bază în genetică, Ed. EUROBIT, Timişoara; 6.M. PĂTRAŞCU, 1983 – Noutăţi în
manipularea informaţiei genetice, EDITURA CERES, Bucureşti; 7.HĂLMĂGEAN L.,
CALINOVICI I., ZDREMŢAN M., CHIŞ S., CIUTINĂ V., 2004 – Genetica, ED
UNIVERSITĂŢII „AUREL VLAICU”, Arad;8. ZDREMŢAN M., 2004 – Genetica, ED.
DACIA, Cluj-Napoca.
D. Modalităţi şi cerinţe de examinare: referate; teste; examen.

UAV.2.L.4.4.03.O.22 ELEMENTE DE INGINERIE MECANICĂ – 4 p.c.


Domeniu/Specializări: CEPA, sem I 2C, 2L, 1P.
Titular disciplină: Ş.l.dr.ing. Constantin Beju
A. Obiectivul disciplinei: Cursul îşi propune să prezinte noţiunile din disciplinele de
bază a ingineriei mecanice. Cursul conţine definiţii, relaţii şi soluţii constructive
generale specifice pentru realizarea acestor utilaje. Dimensionările acestor utilaje şi
formulele de calcul se vor exemplifica în cadrul orelor de proiect şi laborator.
B. Conţinutul cursului: Grupe de utilaje din industria alimentară. Materiale utilizate
în construcţia utilajului de industrie alimentară. Criterii de apreciere a comportării
materialelor. Solicitări în organele de maşini (rezistenţe admisibile şi coeficienţi de
siguranţă) Sisteme de forţe ce acţionează asupra utilajelor din industria
alimentară . Determinarea forţelor de legătură.. Structura şi clasificarea
mecanismelor. Îmbinări şi organe de îmbinare utilizate în I.A.(consideraţii
generale şi elemente de calcul). Alte elemente de organe de maşini utilizate în I.A.
(clasificare şi elemente de calcul). Recipienţi cu pereţi subţiri utilizaţi în
I.A.(clasificare şi elemente de calcul). Standardizarea în Romania şi U.E. Ungerea
utilajelor din I.A. Forţele de acţiune,momente rezistente,randamente la utilajele de
industrie alimentară.
C. Bibliografie minimală: 1.Academia HUTTE - Manualul inginerului , Ed. Tehnică,
Bucureşti, 1995. 2.Gheorghe Manea şi co., Organe de maşini, Ed. Tehnică
Bucureşti, 1970. 3.Ghe. Buzdugan, N. Manolescu şi Colab, Manualul Inginerului
Mecanic, Ed. Tehnica Bucuresti, 1976. 4.L. Ioancea şi co., Masini, Utilaje şi
instalaţii în Industria Alimentara, Ed. Ceres, Bucureşti, 1986. C. Banu şi co.,
Procese tehnice, tehnologice şi ştiinţifice în industria alimentară, Ed. Tehnică,
Bucureşti,1992.
D. Modul de evaluare: examen final scris

UAV.2.l.4.4.04.O.23 Chimia fizica a mediului I – 4 p.c.


Domeniu/Specializări: Ingineria Mediului, ISBE, an II, sem. II, 2C, 2L
Titular curs: Ş.l. dr. Dorina Chambre
A. Obiectivul disciplinei: familiarizarea studenţilor cu aspectele legate de noţiunile
de bază şi de metodele de abordare din Chimia Fizică, necesare înţelegerii părţii a
II-a care se studiază în anul III.
B. Conţinutul cursului: Introducere. Stările de agregare ale substanţelor. Noţiuni de
termodinamică şi cinetică chimică. Echilibre termodinamice.
C. Bibliografie minimală: Idiţoiu, C., Chimie Fizică şi Coloidală, vol I., ed. a II-a,
Ed.Univ. “Aurel Vlaicu”, Arad, 2005; Idiţoiu, C., Chimie Fizică şi Coloidală, vol.II,
Ed.Univ. “Aurel Vlaicu”, Arad, 2002; Idiţoiu, C., Chambree, D., Szabo, M.R., Chimie
fizică generală experimentală, Ed. Univ.”A.Vlaicu” Arad, 2002
D. Dicipline anterioare necesare: Chimia generală, Matematică, Fizică
E. Modul de evaluare: materia predată la curs va fi împărţită în 3 părţi iar din
fiecare parte studentul va trata un subiect. Examenul se consideră promovat dacă
studentul reuşeşte să obţină pe fiecare subiect minim nota 5. Participarea la
examen este condiţionată de efectuarea integrală a lucrărilor de laborator.

UAV.2.L.4.4.03.A.24 ŞI UAV.2.L.4.4.04.A.24 BIOCLIMATOLOGIE – 3+3 p.c.


Domeniu/Specializări: Ingineria Sistemelor Biotehnice şi Ecologice, sem. 1+2, 2C, 2L
Titular curs: Conf.dr.ing. Ciutina V.,
123

A. Obiectivele disciplinei: Se urmăreşte clarificarea noţiunilor legate de fenomenele


biometeorologice şi bioclimatologice, cuantificarea lor, precum şi influenţa pe care o
exercită asupra plantelor, animalelor şi a omului
B. Conţinutul cursului: 1.Introducere în studiul biometeorologiei şi bioclimatologiei,
2.Atmosfera, 3.Energia radiantă, 4.Temperatura solului şi a bazinelor acvatice,
5.Temperatura aerului, 6.Umiditatea aerului, 7.Condensarea şi sublimarea vaporilor de
apă din atmosferă, 8.Precipitaţiile atmosferice, 9.Presiunea atmosferică,10.Circulaţia
atmosferică, 11.Noţiuni de biometeorologie sinoptică,12.Activitatea ciclonică şi
anticiclonică,13.Noţiuni de bază ale bioclimatologiei
C. Bibliografie minimală: 1.Ciulache. Şt.., - Meteorologie şi Climatologie, Univ.
Bucureşti, 2003; 2. Ciutina V., - Biometeorologie şi bioclimatologie, Ed. Mirton
Timişoara, 2004; 3. Farcaş . I., - Meteorologie, Climatologie, structura şi dinamica
atmosfere, Univ. Babeş Bolyai, Cluj-Napoca, 1990; 4. Herovanu. M.,- Fizica atmosferei
, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1987; 5. Măhăra, Gh. – Meteorologie, Ed. Univ. Oradea,
2002; 6. Neacşa. O., Berbecel. O., - Climatologie şi agrometeorologie, Ed. Did. şi Ped.
, Bucureşti, 1979; 7. Pop. Gh., - Introducere în meteorologie şi climatologie , Ed.
Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1988; 8. Povară R. – Biometeorologie şi
bioclimatologie, Ed. De Goeland, Bucureşti, 2001; 9. Stoica .C., Cristea. N., -
Meteorologie generală , Ed. Tehnică, Bucureşti, Ed. I-a 1961, Ed. II-a 1966; Ed. III-a
1970
D. Disciplinele anterioare necesare: Ecologie, Fizică,
E. Modul de evaluare: 1. Examen scris – 60%; 2 Prezenţă curs şi laborator – 15% (5%
curs şi 10% laborator); 3. Colocviu la laborator – 25%.

UAV.2.L.4.4.03.A.25 SI UAV.2.L.4.4.03.A.25 ECOPEDOLOGIE – 3 + 3 p.c.


Domeniu/Specializări: ISBE, sem. I 2C, 1L; sem II: 2C, 1L.
Titular curs: S.l.dr.ing. Chiş Sabin
A. Obiectivul disciplinei: Cunoaşterea proceselor ecopedologice, rãspândirea
solurilor, alcãtuirea şi proprietãţile acestora cât şi a principalelor tipuri de soluri din
România în scopul utilizãrii raţionale a fondului funciar şi ridicãrii potenţalului de
fertilitate, noţiuni generale de prevenire şi combatere a poluãrii solurilor.
B. Conţinutul disciplinei: 1. Obiectul şi rolul ecopedologiei în dezvoltarea protecţiei,
evoluţiei cunoştiinţelor despre sol şi fertilitate; 2. Factori de solificare; 3. Formarea
şi alcãtuirea pãrţii minerale a solului (dezagragarea şi alterarea), alcãtuirea pãrţii
minerale a solului (procesele dezagragãrii şi alterãrii); 4. Formarea şi alcãtuirea
pãrţii organice a solului, transformarea resturilor organice în sol,alcãtuirea şi
proprietãţile acizilor hemici, tipuri de humus, rolul humusului în definirea fertilitãţii
solului, mãsuri pentru acumularea humusului în sol; 5. Formarea şi alcãtuirea
profilului de sol: formarea profilului de sol, orizonturile de sol ş caracteristicile lor,
alcãtuirea profilului de sol; 6. Proprietãţile chimice ale solului, mãsuri de
îmbunãtãţire a lor, soluţia solului şi proprietãţile ei, coloizii solului şi principalele lor
proprietãţi, capacitatea de absorbţie molecularã, cationicã şi anionicã a solului; 7.
Proprietãţile fizice şi fizico-chimice ale solului, textura solului, structura solului, alte
proprietãţi fizice, proprietãţi fizico-mecanice; 8.Proprietãţile hidrofizice, de aeraţie
şi termice ale solului, mãsuri de îmbunãtãţire a lor, apa din sol, forţele ce
acţioneazã asupra apei din sol, sucţiunea solului, curba caracteristicã a umiditãţii
solului, indici hidrofozici ai solului, formele de apã din sol, permeabilitatea pentru
apã a solului, ascensiunea capilarã a apei din sol, pierderea apei din sol (bilanţul
apei din sol şi regimul hidric al solului), aerul din sol, temperatura solului. 9.
Clasificarea solului, clasificarea maturalistã rusã, clasificarea americanã, cadrul
natural de formare şi clasificarea solului din România; 10. Clasa molisolurilor, soluri
bãlane, cernoziomurile, cernoziomurile cambice, cernoziomurile argiloiluviare,
solurile cernozomoide, solurile cenuşii, rendzinele, pseudorenzinele; 11. Clasa
argiluvisoluri, soluri brun-roşcate, soluri brune, argiloiluviale, solurile brun-roşcate,
luvice (podzolice), solurile brune luvice (podzolice), luvisolurile albice (solurile
podzolice argilo-iluviale), planosolurile; 12. Clasa cambiosoluri, solurile brune-
lumezobazice, solurile roşii (terra rossa), solurile brune acide; 13. Clasa
spodosoluri, soluri negre acide, andosolurile, solurile humicosilicatice; 14. Clasa
umbrisoluri, solurile negre acide, andosolurile, solurile humicosilicate; 15. Clasa
124

solurilor hidromorfe, lãcoviştile, solurile gleice, solurile negre clinohidromorfe


(solurile de fâneaţã), solurile pseudogleice; 16. Clasa solurilor halomorfe,
soloneţurile, solonceacurile; 17. Clasa vertisolurile; 18. Clasa solurilor neevoluate,
truncheate sau desfundate, litosolurilr, regosolurile, planosolurile, protosolurile
aluviale, erodisolurile, coluvisolurile, solurile desfundate, protosolurile antropice;
19. Clasa solurile organice, solurile turboase; 20. Cartarea solurilor şi bonitarea
terenurilor: mãsuri de conservare, ameliorare şi foosirea raţionalã a fondului
funciar; 21. Poluarea solului, mãsuri de prevenire şi combatere, noţiuni generale ,
principalele tipuri de poluare şi poluanţi ai solului, mãsurile de prevenire şi
combatere a poluãrii solului.
C. Bibliografie minimala: 1. CHIRIŢÃ C.D., Ecopodologia cu baze de pedologie
generalã, Ed “Ceres”, Bucureşti, 1974; 2. DAVIDESCU D., DAVIDESCU V.,
Agrochimie Horticolã, Ed Academiei Române, Bucureşti, 1992; 3. CANARACHE A.,
Fizica solurilor agricole, Ed “Ceres”, Bucureşti, 1990; 4. ONEA N., ROGOBETE GHE.,
Pedologie generalã şi ameliorativã, Ed Didacticã şi Pedagogicã, Bucureşti, 1977; 5.
PUIU ST., TESU C., DRÃGANI., SOROP GR., MICLÃUS V., Pedologie, Editura
Didacticã şi Pedologicã, Bucureşti, 1983; 6. BLAGA GH., RUSU I., UDRESCU S.,
VASILE D., Pedologie, Ed Didacticã şi Pedagogicã RA, Bucureşti, 1996
D. Modul de evaluare: examen final scris

UAV.2.L.4.4.03.A.07 SI UAV.2.L.4.4.04.A.07 UTILIZAREA CALCULATOARELOR –


2+2 p.c.
Domeniu/Specializări: ISBE, sem I 1C, 1L; sem II 1C, 1L
Titular disciplină: Lect. Chiş Violeta
A. Obiectivul disciplinei Se urmăreşte formarea unor deprinderi practice care să
le permită studenţilor să folosească cu succes instrumentele şi tehnicile de lucru
specifice programului de calcul tabelar Microsoft Excel.
B. Conţinutul cursului Microsoft Power Point- Realizarea unei prezentări :
formă diapozitiv, efecte de animaţie, tranziţie diapozitiv, inserare de sunete şi
filme, alte configurări. Microsoft Excel- Filtrare avansată. Validarea datelor-
Funcţii inginereşti- Lucrul cu subtotaluri- Tabele pivot- Macrocomenzi- Semnături
digitale. Crearea unui certificat digital- Microsoft Word – Imbinare corespondenţă
C. Bibliografie minimală 1.Chiş V. – Note de curs si aplicatii – Ed. Mirton 2004,
D. Bucerzan, A. Vulpe –Lecţii de Excel, Ed Albastră, 2000, Ed Bott, Woody
Leonhard – Microsoft Office 2002, Ed Teora, 2002
Modul de evaluare: aplicaţii, teste, examen scris

UAV.2.L.4.4.03.A.26 NOŢIUNI DE PROTECŢIA MEDIULUI – 3 p.c.


Domeniu/Specializări: ISBE, sem I 2C, 1L;
Titular disciplină: Şef lucr. dr. ing. Chambre Dorina
A. Obiectivul disciplinei : Disciplina îşi propune familiarizarea studenţilor cu
aspectele legate de problematica protecţiei mediului furnizând informaţii
referitoare la sursele de poluare şi poluanţii specifici celor trei factori de mediu
precum si informaţii legate de metodele de evitare a poluării şi de depoluare.
B. Conţinutul cursului : 1. Introducere în problematica protecţiei mediului; 2.
Surse de poluare a mediului; 3. Poluarea aerului atmosferic. 4. Prevenirea şi
combaterea ei; 5. Poluarea apelor. Prevenirea şi combaterea ei; 6. Poluarea
solului. Prevenirea şi combaterea ei; 7. Organizarea protecţiei mediului în România
C. Bibliografie minimală: Schiopu, D., Vintu, V., Ecologie şi protecţia mediului, Ed
“I.I. de la Brad”, Iaşi, 2002 ; 2. Puşcaş, E., Stănescu, M.D., Fogoroşi, M., Dalea,V.,
Dezvoltarea durabilă prin protecţia mediului şi biotehnologii textile,
Ed.”Univ.A.Vlaicu”Arad, 2003; 3. Segal,R., Biochimie. Curs pentru studenţii
facultăţii de Industrie alimentară, Ed.”Univ.Dunărea de Jos”, Galaţi, 1992.
D. Modul de evaluare: Examinare scrisă şi orală a tematicii predate la curs. Pentru
examinare materia predată la curs va fi împărţită în 5 părţi iar din fiecare parte
studentul va trata un subiect. Examenul se consideră promovat dacă studentul
reuşeşte să obţină pe fiecare subiect minim nota 5. Participarea la examen este
condiţionată de promovarea cu minim nota 5 a lucrărilor de laborator.
125

ANUL III ISBE

UAV.2.L.4.4.05.O.32 CHIMIA FIZICA A MEDIULUI II – 5 credite


Domeniu/Specializări: Ingineria Mediului, ISBE, an III, sem. I, 2C, 1S, 2L
Titular curs: Ş.l.dr. Dorina Chambre
A. Obiectivul disciplinei: familiarizarea studenţilor cu aspectele legate de natura
stării coloidale şi cu aspectele fizico-chimice ale sistemelor disperse întâlnite ca
poluanţi ai mediului
B. Conţinutul cursului: Obiectul şi importanţa studiului chimiei sistemelor
disperse, Proprietăţi cinetico-moleculare ale sistemelor disperse, Stratul
dublu electric, Fenomene superficiale, Emulsii, Spume, Aerosoli şi
aeroemulsii.
C. Bibliografie minimală: Idiţoiu, C., Chimie Fizică şi Coloidală, vol I., ed. a II-a,
Ed.Univ.“Aurel Vlaicu”, Arad, 2005; Idiţoiu, C., Chimie Fizică şi Coloidală, vol.II,
Ed.Univ.“Aurel Vlaicu”, Arad, 2002; Idiţoiu,C., Chambree, D., Szabo, M.R., Chimie
fizică generală experimentală, Ed. Univ.”A.Vlaicu” Arad, 2002
D. Dicipline anterioare necesare: Chimia fizică a mediului II
E. Modul de evaluare: Pentru examinare materia predată la curs va fi împărţită în 4
părţi iar din fiecare parte studentul va trata un subiect. Examenul se consideră
promovat dacă studentul reuşeşte să obţină pe fiecare subiect minim nota 5.
Participarea la examen este condiţionată de efectuarea integrală a lucrărilor de
laborator.

UAV.2.L.4.4.05.O.33 ŞI UAV.2.L.4.4.06.O.33 ELEMENTE DE TEHNOLOGII


GENERALE SI POLUANTI SPECIFICI I şi II - 4+4 p.c.
Domeniu/Specializări: Ingineria Mediului/ ISBE, sem.5: 2C, 2L şi sem.6: 2C, 2L
Titulari curs : Ş.l.dr.ing. .Lungu Monica
A. Obiectivul disciplinei : Obiectivul principal al cursului constă în a arăta, pornind
de la cunostinţele de bază, posibilităţile de poluare a mediului, precum si metodele
de prevenire a poluării.
B. Conţinutul cursului : 1. Consideratii generale asupra poluarii ; 2. Definitia si
clasificarea apelor reziduale; 3. Notiuni elementare de epurare a apelor reziduale;
4. Particularitatile poluarii apei; 5. Poluanti biologici, anorganici; 6. Poluanti
organici; 7. Importanta si locul oxidantilor in filiera de tratare a apelor de consum;
8. Caracteristicile apelor industriale si reziduale; 9. Corelarea parametrilor analitici
ai apelor reziduale; 10. Prezentarea generala a principalelor surse de poluare; 11.
Justificarea oxidantilor si locul lor in filiera de tratare a apelor reziduale, urbane,
industriale; 12. Reactii de oxido-reducere; 13. Clorul,hipocloratii si dioxidul de clor;
14. Chimia ozonului si compusii peroxidici; 15. Activitatea oxidantilor utilizati la
tratarea apelor ; 16. Criterii de alegere a oxidantilor utilizati pentru tratarea apelor
care contin poluanti anorganici; 17. Criterii de alegere a oxidantilor pentru tratarea
apelor care contin poluanti organici; 18. Legislatia romaneasca in domeniul
protectiei mediului
C. Bibliografie minimală: 1.Rosca I., Grec A., Sibiescu D., Oxidarea compusilor
anorganici la tratarea apelor, Ed. GIL., Zalau, 2002; 2.Ionescu D., Constantinescu
T., Marcoci G., Motoc M., Petre I., Analiza apelor, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1968;
3.Dragoi O., Puscas E., Tratarea apelor de suprafata, Ed. Dosoftei, Iasi, 1997;
4.Cojocaru I.,Surse, procese si procedee de poluare, Ed. Junimea, Iasi, 1995;
5.Constantinescu G. C., Rosca I., Constantinescu C., Chimia anorganica si analitica,
Ed. didactica si pedagagica, Bucuresti, 1983; 6.Beczyulo E.,Apa in industria textile,
Ed. Tehnica, Bucuresti, 1974; 7.Ionescu T., Boltus-Goruneanu M., Constantinescu
S., Motoc M., Ape industriale si reziduale, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1964
D. Discipline anterioare necesare : Chimia mediului
E. Modul de evaluare: 1. Examen final, oral - 70%; 2. Prezenţa la curs– 10%; 3.
Colocviu de laborator- 20%
126

UAV.2.L.4.4. 05.O.37 si UAV.2.L.4.4. 06.O.37 ECONOMIA RESURSELOR MEDIULUI


ÎNCONJURĂTOR, III ISBE – 3 + 3 p.c.
Domeniu/Specializări: Ingineria mediului, sem.1, 2C, 1L, sem.2, 2C, 1L,
Titulari curs: Ş.l..dr. Ing. Brinzan Oana
A. Obiectivul disciplinei : Disciplina acordă o mare importanţă şi exploatării
sustenabile a resurselor mediului înconjurător, ce nu este doar un moft al
protecţioniştilor ci este o investiţie sigură în viitor, prin acordarea şansei
generaţiilor viitoare de a beneficia de cel puţin aceleaşi şanse de bunăstare şi
calitate a vieţii prin exploatarea resurselor mediului înconjurător
B. Conţinutul cursului : Măsuri pentru disponibilizarea resurselor mediului
înconjurător; Sistemul economic şi gestionarea resurselor mediului înconjurător;
Insuficienţa resurselor mediului înconjurător; Eşecul pieţei în gestionarea
resurselor mediului înconjurător; Intervenţia guvernamentală în gestionarea
resurse; Fundamentele bunăstării economice în analiza cost-beneficiu; Evaluarea
bunurilor ecologice (1): metoda de evaluare a contingentelor; Evaluarea bunurilor
ecologice (2): metoda preţurilor hedonice ; Evaluarea bunurilor ecologice (3):
metoda costului călătoriei ; Evaluarea bunurilor ecologice (4): metoda funcţiei de
producţie; Actualizarea şi mediul
C. Bibliografie minimală : 1.A.S. Mather , K. Chapman – Environmental Resources,
Logamn Group Limithed, 1995; 2. Oana Brînzan – Economia resurselor mediului
înconjurător, Editura Universităţii „Aurel Vlaicu” Arad, 2002; 3. Rees Judith –
Natural resources: economy and society, Horizons in human geography, London.
Macmillan, 1989
D. Discipline anterioare necesare : Economie generala, Ecologie; protecţia
mediului înconjurător
E. Modul de evaluare: Prezenţa la curs şi seminar – 10% (5%-curs, 5%-seminar);
Activitate la seminar – 30% ; Examen final, scris şi oral - 60%

UAV.2.L.4.4. 06.O.38 METODE FIZICO-CHIMICE DE ANALIZA A POLUANTILOR – 5


p.c.
Domeniu/Specializări: ISBE, sem II: 2C, 1S, 2L.
Titulari curs : Dr. Chim. Florentina-Daniela Munteanu
A. Obiectivul disciplinei : Disciplina are ca obiectiv principal pregatirea studentilor
in vederea aplicarii principiilor chimice de baza in studiul mediului inconjurator si in
comportarea diversilor compusi naturali si antropogenici. Disciplina include studii
interdisciplinare ce va integra geochimia, chimia analitica, procese de transport si
toxicologie, discipline ce sunt necesare pentru a determina circuitul si impactul
compusilor chimici in natura. După o scurtă prezentare a principalilor poluanţi din
factorii de mediu (apă, aer,sol) disciplina de Metode fizico-chimice de analiză a
poluanţilor prezintă studenţilor aspecte legate de tehnicile spectroscopice,
cromatografice şi electrochimice de analiză precum şi modul specific în care fiecare
dintre aceste tehnici sunt aplicate în scopul analizării diverşilor agenţi poluanţi.
B. Conţinutul cursului : 1. Factorii de mediu şi principalii lor poluanţi; 2. Metode
spectroscopice de analiză a poluanţilor 3. Metode cromatografice de analiza a
poluanţilor; 4. Metode electrochimice de analiză a poluanţilor.
C. Bibliografie minimală : 1.Stanley E. Manahan Environmental Chemistry, 7th
Edition, Lewis Publishers, Boca Raton, 1999. 2.Mandravel, C., Stănescu, R.,
Metode fizico-chimice aplicate la măsurarea noxelor în mediu, Ed.Academiei
Române, Buc, 2003; 3.Mandravel, C., Stănescu, R., Dumitru, R., Relaţii între
structura, proprietăţile şi activitatea biologică aplicate la poluanţii industriali, Ed.
Univ. Buc., 2003; 4.Dăneţ, A.,F., Metode instrumentale de analiză chimică,
Ed.Ştiinţifică, Buc., 1995; 5.Pogany, I., Banciu, M., Metode fizice în chimia
organică, Ed. Ştiinţifică, Buc., 1972; 6.Stanley E. Manahan Environmental
Chemistry, 7th Edition, Lewis Publishers, Boca Raton, 1999
D. Modul de evaluare: Examen – 5 credite (Semestrul II)
127

UAV.2.L.4.4.05.A.39 SI UAV.2.L.4.4.06.A.39 Ameliorarea şi protecţia solului – 4 +


3 p.c.
Domeniu/Specializări: Ingineria Mediului/ ISBE, sem.5: 2C, 1L şi sem.6: 2C, 1L
Titulari curs : Ş.l.dr.ing. Calinovici Ioan
A. Obiectivele disciplinei: Disciplina are ca scop prezentarea lucrărilor de
ameliorare şi protecţie a solului care au scopul de a elimina acţiunea nefavorabilă a
factorilor de mediu şi de a modifica radical şi pentru o perioadă îndelungată
potenţialul productiv al acestuia .
B. Conţinutul disciplinei: 1.Obiectul disciplinei , importanţa şi dezvoltarea lucrărilor
de ameliorare şi protecţia solului. 2. Hidraulică şi hidrologie . Noţiuni de
hidrostatică şi hidrodinamică . Circuitul apei în natură . reţeaua hidrografică şi
bazinul hidrografic . Hidrometria apelor de suprafaţă .3.Eroziunea solului. Factorii
determinanţi ai procesului de eroziune prin apă. Clasificarea formelor eroziunii şi
consecinţele eroziunii prin apă. Clasificarea măsurilor şi lucrărilor antierozionale .
4.Cartarea eroziunii solului. 5. Prevenirea şi combaterea eroziunii solului pe
terenurile arabile. 6.Prevenirea şi combaterea eroziunii solului în plantaţiile de vii şi
pomi. 7.Prevenirea şi combaterea eroziunii solului pe păşuni. 8.Combaterea
eroziunii în adâncime. 9.Prevenirea şi combaterea eroziunii eoliene. 10.Irigaţii.
11.Metode de udare. 12.Eliminarea excesului de apă din sol.
C. Bibliografie minimală: 1. Calinovici I., Ameliorarea şi protecţia solului. Ed Mirton,
Timişoara, 2004. 2.Luca E. , Oncia S., Combaterea eroziunii solului, Ed Alma Mater,
Cluj Napoca, 2000, 3.Oncia S., Luca E. – Desecări şi drenaje . Editura Alma Mater ,
Cluj Napoca , 2000, 4.Onu N., Irigarea culturilor I.A. Timişoara, 1988, 5. Ştefan V.
şi colab., Îmbunătăţiri funciare, Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti, 1981.
D. Discipline anterioare necesare: Chimia mediului
E. Modul de evaluare: Examinarea se va face pe baza testelor de verificare a
pregatirii teoretice si practice.

UAV.2.L.4.4.05.A.40, UAV.2.L.4.4.06.A.40 RESURSE DE APA SI PROTECTIA LOR I


şi II-3+4 p.c.
Domeniu/Specializări: Protectia Mediului/ ISBE, sem.5: 2C, 1S şi sem. 6: 2C, 2S
Titulari curs : Ş.l.dr.ing. Lungu Monica
A. Obiectivul disciplinei : Resursele de apa si protectia lor este disciplina prin care
se aprofundeaza cunostintele privind protectia apelor dobandite de studenti si pe
care le vor utiliza la disciplinele din anii urmatori de studiu
B. Conţinutul cursului : 1.Apa pura. Proprietati; 2.Apa in natura; 3.Caracteristici si
resurse; 4.Scopul tratarii apelor naturale; 5.Folosirea reactivilor pentru eliminarea
sarurilor din apa; 6.Tratarea apei cu schimbatori de ioni; 7.Tratarea apei cu
oxidanti
C. Bibliografie minimală: 1. Dragoi O., Puscas E, Tratarea apelor de suprafata, Ed.
Dosoftei, Iasi, 1997; 2.Cojocaru I., Surse, procese si procedee de poluare, Ed.
Junimea, Iasi, 1995; 3.Constantinescu G.C., Rosca I., Constantinescu C., Chimia
anorganica si analitica, Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1983; 4.Buczylo E,
Apa in industria textila, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1974; 5.Ionescu T., Boltus,
Goruneanu M., Constantinescu S., Motoc M., Ape industriale si reziduale, Ed.
Tehnica, Bucuresti, 1964
D. Discipline anterioare necesare : Chimia mediului
E. Modul de evaluare: 1. Examen final, oral - 70%; 2. Prezenţa la curs şi seminar –
10% (5% - curs , 5% - seminar) ; 3. Activitate la seminar -20%

BIOLOGIA ŞI MICROBIOLOGIA SOLULUI, AERULUI ŞI APEI – 4 + 4 P.C.


Titular disciplina: Conf.dr.ing. Zdremtan Monica
an III ISBE, sem I: 2C, 2L; sem. II: 2C, 2L.
A. Obiectivele disciplinei: Iniţierea şi pregătirea studenţilor în domeniul
microorganismelor, a microbiologiei generale, aplicate şi ecologiei microbiene.
Cunoaşterea regulilor care trebuie respectate în cultivarea, izolarea şi identificarea
microorganismelor. Cunoaşterea compoziţiei chimice, nutriţiei şi fiziologiei
microorganismelor. Cunoaşterea principalelor grupe de microorganisme şi a
128

ecologiei lor. Cunoaşterea principalelor relaţii ecologice dintre microorganisme


precum şi acelea dintre macroorganisme. Cunoaşterea acţiunii factorilor de mediu,
fizici şi chimici asupra microorganismelor. Cunoaşterea complexului de aspecte
legate de sănătatea publică.
B. Conţinutul disciplinei: I. Activitatea biologică din sol şi funcţiile ei ca factor
biotic; Microflora solului: Condiţiile de mediu şi activitatea bacteriilor; Micro şi
macrofauna din sol: Descompunerea compuşilor organici din sol; Factorii care
influenţează amonificarea nitrificarea; Activitatea enzimatică din sol; Biosinteza
azotului atmosferic prin procese simbiotice şi nesimbiotice; Fixarea azotului pe
cale simbiotică, Factorii care determină activitatea sistemului simbiotic; Relaţiile
dintre organisme şi sol; Relaţiile dintre plante şi microorganisme; Microflora din
rizosferă şi acţiunea ei asupra plantelor; Măsuri şi mijloace biologice de protecţie
fitosanitară; Protejarea structurii solului şi a microorganismelor din sol; Apa pură,
apa potabilă, apa dură; Microbiologia apei destinată consumului uman;
Microorganismele care poluează apa; Bacterii cu rol de indicatori microbiologici;
Condiţii (norme) microbiologice pentru apa destinată consumului uman;
Microbiologia apei destinată irigaţiilor; II. Contribuţia cercetătorilor români la
dezvoltarea microbiologiei; Caracterizarea sumară a microorganismelor; Nutriţia
microorganismelor; Tipuri; Echipamentul enzimatic şi nutriţia; Factorii de creştere
ai microorganismelor; Tipurile de metabolism producătoare de energie la
microorganisme; Microbiologia aerului; Influenţa aerului asupra dezvoltării
ciupercilor; Poluarea biologică a aerului; Efectele poluării aerului asupra
organismelor; Influenţa factorilor fizici asupra microorganismelor; Relaţiile
ecologice dintre microorganisme; Parazitismul; Metabioza; Sinergism microbian;
Antagonismul; Relaţiile simbiotice ale microorganismelor cu plantele; Micoriza;
Biosinteza constituenţilor celulari; Creşterea şi înmulţirea bacteriilor; Creşterea
organismelor unicelulare; Diferite tipuri de înmulţire a bacteriilor.
C. Bibliografie: 1. D. Bărzoi, S. Apostu, 2002, Microbiologia produselor alimentare,
Ed. Risoprint, Cluj-Napoca 2. Herlea, V., 1998, Microbiologie generală, Ed. Univ.
Bucureşti 3. Kiss, Şt., 1985, Microbiologie generală, Ed. Univ. "Babeş Bolyai", Cluj-
Napoca, 4. Morari, I., 1999, Bacteriologie generală, Ed. Univ. "Lucian Blaga", Sibiu,
5. Zarnea, Gh., 1984, Tratat de microbiologie generală, vol. I, Ed. Academiei,
Bucureşti, 6. Zarnea, Gh., 1988, Tratat de microbiologie generală, vol. II, Ed.
Academiei, Bucureşti, 7. Zarnea, Gh., 1995, Tratat de microbiologie generală, vol.
V, Ed. Academiei, Bucureşti, 8. Paul C. Bragg N.D. Ph.D., Patricia Bragg N.D. PH.
D., 2001, Apa vă poate da sau lua sănătatea, Editura Gryphon, Braşov,
D. Modalităţi şi cerinţe de examinare:referate; teste grilă; examen scris; examen
oral

ANUL IV ISBE

UAV.2.L.4.4.07.O.48 MANAGEMENTUL MEDIULUI, IV ISBE – 4 p.c.


Domeniu/Specializări: Ingineria mediului, sem.1,2C, 1S
Titulari curs : Ş.l..dr. Ing. Brinzan Oana
A. Obiectivul disciplinei : Disciplina are drept scop însuşirea din partea studenţilor a
conceptelor legate de Sistemul de Management de Mediu, dobândirea cunoştinţelor
privind avantajele pe care le prezintă adoptarea SMM pentru organizaţie,
integrarea acestuia în managemntul general al firmei, implementarea standardului
ISO 14001 si comptibilitatea acestuia cu alte sisteme..
B. Conţinutul cursului : Noţiuni generale despre Manegemntul general al unei
întreprinderi; Elemente ale sistemului de management de mediu; Eco-
129

cartografierea; Procese de producţie mai curate; Evaluarea performanţelor de


mediu; Produsele ecologice; Legislaţie de mediu; Instrumentele Managementului
de Mediu într-o întreprindere; Standardul ISO 14001 şi ISO 14031
C. Bibliografie minimală : Nortern Environmental – ISO 14001 – Guide for Small
and Medium Sized Companies, 2000; Tibor, T. , Feldman I. – ISO 14000 – A guide
to the new Environmental Management Standards, Irwin Professional Publishing,
1996
D. Discipline anterioare necesare : Economia resurselor mediului înconjurător,
Proteţia mediului înconjurător
E. Modul de evaluare: Prezenţa la curs şi seminar – 10% (5%-curs, 5%-seminar);
Activitate la seminar – 30% ; Examen final, scris şi oral - 60%

UAV.2.4.4.07.O.50 şi UAV.2.4.4.07.O.50 LEGISLAŢIA PROTECŢIEI MEDIULUI I şi


II - 4+4 p.c.
Domeniu/Specializări: Ingineria Mediului/ ISBE, sem.7: 2C, 1S şi sem.8: 2C, 1S
Titulari curs : Ş.l.dr.ing. Lungu Monica
A. Obiectivul disciplinei: Obiectivul principal al cursului constă în a prezenta
legislaţia românească în domeniu.
B. Conţinutul cursului: 1.Apariţia şi dezvoltarea reglementărilor juridice privind
mediul, în plan european ; 2.Apariţia şi dezvoltarea legislaţiei mediului în România
; 3.Legea protecţiei mediului nr. 137/1995; 4.Aspecte generale privind legislaţia
mediului în plan internaţional; 5.Evoluţia etapelor de autorizare; 6.Bilanţ de mediu;
7.Procedura de emitere a autorizaţiei de mediu – circuitul documentelor; 8.Raport
de Bilanţ de mediu ; 9.Evaluarea impactului ecologic; 10.Componentele şi etapele
E.I.E.; 11.Indicatori ai E.I.E; 12.Comunicarea rezultatelor; 13.Structura şi raportul
de evaluare a I.E.; 14.Evaluarea riscului de mediu; 15.Tipuri şi surse de risc ;
16.Definirea riscului; 17.Mod de acţionare în cazul unor riscuri de mediu;
18.Informaţii generale. Tipuri de activităţi care se iau în considerare.
C. Bibliografie minimală : 1.SR ISO 8402/1995, Managementul calitatii si
asigurarea calitatii- Vocabular; 2.SR ISO 9004-1/1998, Managementul calitatii si
elemente ale sistemului calitatii. Partea I- Ghid; 3.SR ISO 9004/1996,
Manegementul calitatii si elemente ale sistemului calitatii. Partea IV: Ghid pentru
imbunatatirea calitatii; 4.SR ISO 10011-1/1994, Ghid pentru auditarea sistemelor
calitatii. Partea I- Auditarea; 5.SR ISO 10011-2/1993- Ghid pentru auditarea
sistemelor calitatii. Partea I- Criterii de calificare pentru auditorii sistemelor
calitatii; 6.SR ISO 10011-3/1993, Ghid pentru auditarea sistemelor calitatii. Partea
I- Conducerea programelor de audit.; 7.P.Vandeville, C. Gambier, Conduire un audit
qualite- Methodologie et Techniques, AFNOR 1995
D. Discipline anterioare necesare : Chimia mediului
E. Modul de evaluare: 1.Examen final, oral - 70%; 2.Prezenţa la curs– 10%;
3.Activitate la seminar- 20%

ELEMENTE GENERALE DE TOXICOLOGIE


Domeniu/Specializări: Ingineria Mediului / Ingineria Sistemelor Biotehnice şi Ecologice
sem.I, 2C, 2L
Titulari curs : Conf.Dr.Ing.Ciutina Virgiliu
A. Obiectivul disciplinei : Disciplina de Toxicologie este o disciplină complexă, care face
apel la alte discipline precum : Chimia Organică, Biologia, Biochimia, Microbiologia,
Botanica, etc., şi are drept scop studiul substanţelor toxice de natură minerală,
vegetală, microbiană, animală, precum şi a substanţelor utilizate ca aditivi ai
produselor alimentare, luând în considerare cauzele, efectele ce apar, mecanismele de
acţiune ale compuşilor toxici în organisme, precum şi mijloacele de prevenire şi
combatere a efectelor toxice.
B. Conţinutul cursului : 1. Obiectul şi importanţa Toxicologiei ca disciplină ştinţifică.
Rolul şi implicaţiile Toxicologiei.2. Clasificarea substanţelor toxice şi a intoxicaţiilor.
Factorii care influenţează toxicitatea.3. Substanţe toxice de natură minerală.4.
Substanţe toxice cu efect antinutritiv prezente în produsele alimentare.5. Substanţe cu
activitate antivitaminică.6. Substanţe toxice care se formează în produsele alimentare
în cursul prelucrării acestora sau în timpul conservării lor.7. Substanţe toxice potenţial
130

prezente în unele produse. Aminoacizi toxici de natură vegetală.8. Contaminarea


produselor alimentare cu mucegaiuri producătoare de toxine.Aflatoxinele.9.
Contaminarea mediului cu pesticide.10. Contaminarea mediului cu metale grele şi
elemente radioactive.11. Contaminarea mediului cu substanţe toxice de natură
organică .HPA.12. Substanţe toxice de sinteză prezente în produsele alimentare.
Aditivii.13. Substanţe toxice de sinteză prezente în produsele alimentare.
Antibioticele.14. Mecanisme de detoxifiere în organismul viu.
C. Bibliografie minimală : 1. M.Cotrău – Toxicologie, Editura Junimea, Iaşi, 1978.2.
T.Stan, D.Balalau – Curs de toxicologie, vol.I, I.M.F., Bucureşti, 1982.3. N.Ioanid –
Toxicologie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1965.4. Ştefana Jurcoane ş.a.
– Tratat de biotehnologie, vol.I, Editura Tehnică, Bucureşti, 2004
D. Discipline anterioare necesare : Chimie organică, Biochimie, Microbiologie
E. Modul de evaluare: 1. Prezenţa la curs şi laborator – 10% (5%-curs, 5%-
laborator);3. Notare la colocviu în săptămîna a 14 notată cu 10% ; 4. Examen final,
scris şi oral - 80% .

UAV.2.L.4.4.07.O.51 ELEMENTE GENERALE DE TOXICOLOGIE – 5 p.c.


Domeniu/Specializări: Ingineria Mediului / Ingineria Sistemelor Biotehnice şi Ecologice
sem.I, 2C, 2L
Titulari curs : Conf.Dr.Ing.Ciutina Virgiliu
A. Obiectivul disciplinei : Disciplina de Toxicologie este o disciplină complexă, care
face apel la alte discipline precum : Chimia Organică, Biologia, Biochimia,
Microbiologia, Botanica, etc., şi are drept scop studiul substanţelor toxice de natură
minerală, vegetală, microbiană, animală, precum şi a substanţelor utilizate ca
aditivi ai produselor alimentare, luând în considerare cauzele, efectele ce apar,
mecanismele de acţiune ale compuşilor toxici în organisme, precum şi mijloacele
de prevenire şi combatere a efectelor toxice.
B. Conţinutul cursului : 1. Obiectul şi importanţa Toxicologiei ca disciplină ştinţifică.
Rolul şi implicaţiile Toxicologiei.2. Clasificarea substanţelor toxice şi a intoxicaţiilor.
Factorii care influenţează toxicitatea.3. Substanţe toxice de natură minerală.4.
Substanţe toxice cu efect antinutritiv prezente în produsele alimentare.5.
Substanţe cu activitate antivitaminică.6. Substanţe toxice care se formează în
produsele alimentare în cursul prelucrării acestora sau în timpul conservării lor.7.
Substanţe toxice potenţial prezente în unele produse. Aminoacizi toxici de natură
vegetală.8. Contaminarea produselor alimentare cu mucegaiuri producătoare de
toxine.Aflatoxinele.9. Contaminarea mediului cu pesticide.10. Contaminarea
mediului cu metale grele şi elemente radioactive.11. Contaminarea mediului cu
substanţe toxice de natură organică .HPA.12. Substanţe toxice de sinteză prezente
în produsele alimentare. Aditivii.13. Substanţe toxice de sinteză prezente în
produsele alimentare. Antibioticele.14. Mecanisme de detoxifiere în organismul viu.
C. Bibliografie minimală : 1. M.Cotrău – Toxicologie, Ed. Junimea, Iaşi, 1978.2.
T.Stan, D.Balalau – Curs de toxicologie, vol.I, I.M.F., Bucureşti, 1982.3. N.Ioanid –
Toxicologie, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1965.4. Ştefana Jurcoane ş.a. –
Tratat de biotehnologie, vol.I, Ed. Tehnică, Bucureşti, 2004
D. Discipline anterioare necesare : Chimie organică, Biochimie, Microbiologie
E. Modul de evaluare: 1. Prezenţa la curs şi laborator – 10% (5%-curs, 5%-
laborator);3. Notare la colocviu în săptămîna a 14 notată cu 10% ; 4. Examen
final, scris şi oral - 80%.

UAV.2.L.4.4.08.O.53 CRITERII OBIECTIVE SI STANDARDE DE CALITATE A


MEDIULUI - 3 p.c.
Domeniu/Specializări: Ingineria Mediului/ I.S.B.E., sem.8: 2C,1S.
Titulari curs : Conf.dr. chim Gabruş R.
A. Obiectivul disciplinei : se refera la insusirea si aplicarea de catre studenti a
informatiilor si deprinderilor legate de organizarea si implementarea unui sistem de
management de mediu (SMM), in conformitate cu legislatia europeana in vigoare.
B. Conţinutul cursului : 1. Prezentarea cadrului general; 2. Sistemele de
management de mediu; 3. Sisteme de mediu recunoscute; 4. Evolutia spre sisteme
complexe de management : igiena – securitate – mediu (HSM); 5. Avantajele si
131

dezavantajele implementarii unui sistem de management de mediu; 6. Structura


standardelor din seria ISO 14000; 7. Implementarea unui sistem de management
de mediu conform standardului ISO 14000; 8. Pregatirea in vederea construirii
SMM; 9. Definirea si evaluarea politicii de mediu; 10. Realizarea analizei initiale de
mediu; 11. Construirea si implementarea sistemului de management de mediu; 12.
Implementarea si functionarea sistemului de management de mediu
C. Bibliografie minimală :1. Cicerone, Ionescu. – Sistemul de Management de
mediu, in conformitate cu ISO 14001, Ed.Economica, Buc., 2000; 2. Rotaru,
Gabriela – HACCP Analiza riscurilor punctelor critice de control, Ed.Academica,
Galati, 1977; 3. Kaoru, Ishikawa - Guide to Quality Control, Asian Productivity
Organozation Tokyo, 1982; 4. Kotler, Ph. – Managementul marketingului, Ed.Teora,
1977; 5. Dinu,V. – Standardizarea si certificarea produselor, Ed.Economica, Buc.,
1999; 6. ∙∙∙ Catalogul Standardelor Romane – Ed.Teh., Bucuresti, 2001.
D. Discipline anterioare necesare: Elemente de tehnologii generale şi poluanţi
specifici
E. Modul de evaluare: 1. Activitate la seminar – 20% 2. Prezenţa la curs şi
seminar– 10% ;3. Examen final, scris şi oral - 70%.

UAV.2.L.4.4.07.A.54 CONSTRUCŢII ŞI INSTALAŢII DE EPURARE I, II - 4+5 p.c.


Domeniu/Specializări: Protectia Mediului/ ISBE, sem.5: 2C, 2L şi sem 6: 3C, 2P.
Titulari curs : Conf dr. ing. Pancan B.
Catedra : Stiinte Chimice si Biologice
A. Obiectivul disciplinei : În contextul actual de industrializare puternică a fost
necesară găsirea metodelor şi mijloacelor pentru epurarea apelor. Pentru aceasta a
fost necesară adaptarea tehnologiilor care utilizează cantităţi reduse de apă, să
reducă poluanţii evacuaţi odată cu apele uzate şi să recupereze substanţele utile
conţinute în apele uzate şi în nămol.
B. Conţinutul cursului : 1.Protecţia calităţii apelor; 2.Epurarea şi controlul apelor
uzate; 3.Influenţa apelor uzate asupra mediului înconjurător; 4.Autoepurarea;
5.Epurarea mecanică; 6.Epurarea biologică; 7.Epurarea în filtre biologice;
8.Epurarea biologică naturală; 9.Epurarea terţiară; 10.Tratarea nămolurilor;
11.Staţiile de pompare a apelor uzate; 12.Organizarea exploatării în staţiile de
epurare; 13.Analize şi prelucrarea datelor.
C. Bibliografie minimală :1.Barnea M. şi colab., Efectele biologice ale poluării
mediului, Ed. Academiei, Bucureşti, 1973; 2.Barnea M. şi colab., Poluarea şi
protecţia mediului, Ed. Didactică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1975; 3.Clipea L.,
Clipea I., Poluarea mediului ambiant, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1978; 4.Negulescu M.,
Epurarea apelor uzate industriale, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1987
D. Discipline anterioare necesare : Elemente de tehnologii generale si poluanti
specifici
E. Modul de evaluare: 1. Examen final, oral - 70%; 2. Prezenţa la curs– 10% ;3.
Colocviu de laborator sau nota la proiect- 20%

UAV.2.L.4.4.07.A.55 INGINERIE SANITAR-AMBIENTALĂ -4 p.c.


Domeniu/Specializări: ISBE, sem.1, 2C, 2S
Titulari curs : Conf.dr.GABRUŞ IULIU-RADU
A. Obiectivul disciplinei : Curs fundamental care pune în evidenţă relaţia dintre
ingineria clasică şi fenomenele naturale, cu scopul remodelării tehnologiilor
industriale.
B. Conţinutul cursului: 1.Stoichiometria şi cinetica reacţiilor chimice; 2.Reactoare
ideale.Generalităţi; 3. Reactoare reale. Generalităţi; 4.Reactoare CFSTR. Reactoare
cu dispersie ; 5.Sisteme de reactoare; 6. Parametrii implicaţi în caracterizarea
mediului ambiant-apă,sol,aer; 7. Parametrii ce caracterizează apa. Generalităţi.
Parametrii fizici; 8. Parametrii chimici şi biologici ce caracterizează apa;
9.Parametrii ce caracterizează solul. Generalităţi. Parametrii fizici; 10. Parametrii
chimici şi biologici ce caracterizează solul; 11.Parametrii ce caracterizează aerul.
Generalităţi.; 12. Parametrii fizici şi chimici privind atmosfera; 13. Efectele unor
parametrii biologici asupra atmosferei.
132

C. Bibliografie minimală : P. Sirini, Ingegneria Sanitaria-Ambientale , Ed.McGraw-


Hill, 2002; Gabruş I.R., Elemente de Chimie Bioanorganică.Modelarea fenomenelor
biologice naturale, Ed.Dacia., 2003; MacKenzie, D.L.: Introduction to
Environmental Engineering,Ed. McGraw-Hill, 1991; Bailey, J.E.;Ed.McGraw-Hill,
1986.
D. Discipline anterioare necesare : Chimie-fizică, Tehnologie chimică generală din
anii universitari anteriori.
E. Modul de evaluare: 1. Examen– 75%; 2. Activitate şi prezenţa la seminar– 25%.

UAV.2.L.4.4.08.A.55 INGINERIE SANITAR-AMBIENTALĂ - 4 p.c.


Domeniu/Specializări: ISBE, sem.2, 2C, 2S
Titulari curs : Conf.dr.GABRUŞ IULIU-RADU
A. Obiectivul disciplinei : Curs fundamental care pune în evidenţă relaţia dintre
ingineria clasică şi fenomenele naturale, cu scopul remodelării tehnologiilor
industriale.
B. Conţinutul cursului: 1.Fenomenul de sedimentare. Generalităţi; 2.Aplicaţii ale
teoriei sedimentării libere; 3.Sedimentarea prin floculare.Alte tipuri de
sedimentare; 4.Fenomenul de coagulare prin floculare; 5.Fenomenul de transfer de
materie. Transformările ce survin în sisteme diluate; 6.Absorbţia şi desorbţia în
sistemul gaz-lichid; 7.Adsorbţia; 8.Schimbul ionic; 9.Procesul osmotic; 10.
Operaţia de filtrare. Modalităţi şi tipuri de filtrări; 11.Reactoare biologice.
Generalităţi.Tipuri de reactoare biologice; 12.Aplicaţii ale teoriei sedimentării
pentru cazul reactoarelor biologice; 13.Factori neconvenţionali implicaţi în mediul
ambiant. Modelarea lor.
C. Bibliografie minimală : P. Sirini: Ingegneria Sanitaria-Ambientale, Ed.McGraw-
Hill, 2002; Gabruş I.R.: Elemente de Chimie Bioanorganică.Modelarea fenomenelor
biologice naturale, Ed.Dacia., 2003; MacKenzie, D.L.: Introduction to
Environmental Engineering,Ed. McGraw-Hill, 1991; Bailey, J.E.;Ed.McGraw-Hill,
1986.
D. Discipline anterioare necesare : Chimie-fizică, Tehnologie chimică generală din
anii universitari anteriori.
E. Modul de evaluare: 1. Examen– 75%; 2. Activitate şi prezenţa la seminar – 25%.

UAV.2.L.4.4.07.A.56 NOTIUNI DE SILVICULTURA SI PROTECTIA PADURII–4 p.c.


Domeniu/Specializări: ISBE, sem 7: 2C, 2S
Titulari curs : S.l.dr.ing. Calinovici Ioan
A. Obiectivele disciplinei: Disciplina are ca scop studiul pădurii cu referire asupra
rolului pădurii, organizarea sa structurală, procesele care-i întreţin şi guvernează
existenţa şi evoluţia, precum şi la sistematica pădurii pe spaţii geografice şi pe
unităţi tipologice de amănunt.
B. Conţinutul disciplinei: 1.Importanţa pădurilor şi zonarea lor funcţională,
2.Pădurea, ecosistem forestier, 3.Procese de nivel ecosistemic specifice pădurii,
4.Sistematica vegetaţiei forestiere, 5.Întemeierea pădurii, 6.Îngrijirea şi
conducerea pădurii, 7.Regime şi tratamente silviculturale, 8. Lucrări speciale de
conservare, 9.Alegerea tratamentului, 10.Sisteme de lucrări privind reconstrucţia
unor ecosisteme forestiere necorespunzătoare.
C. Bibliografie minimala: 1.Ciortuz I., Amelioraţii sivice. Ed. didactică şi Pedagogică
Bucureşti , 1981; 2.Doniţă N. şi colab., Dendrologie, Vasile Goldiş University Press,
Arad, 2004. 3.Florescu I., Silvicultura Vasile Goldiş University Press, Arad, 2004,
4.Leahu I., Amenajarea pădurilor. Ed. Didactică şi Pedagogică R.A. Bucureşti, 2001,
5.Stănescu V. , Şofletea N., Silvicultura cu bazele geneticii forestiere, Ed Ceres
Bucureşti, 1998.
D. Modul de evaluare: Examinarea se va face pe baza testelor de verificare a
pregătirii teoretice si practice .

ANUL V TBPM

UAV.2.L.4.4.09.O.65 TEHNOLOGII ŞI BIOTEHNOLOGII NEPOLUANTE - 6 p.c.


133

Domeniu/Specializări: Ingineria Mediului / T.B.P.M., sem.9: 3C, 2L, 1P


Titulari curs : Conf.dr. ing. Pancan B.
A. Obiectivul disciplinei : Disciplina „Tehnologii şi biotehnologii nepoluante”
familiarizează studentul de la profilul T.B.P.M. cu metodele şi tehnologiile
nepoluante de obţinere a diferitelor produse, pregătindu-i astfel pentru a putea
dirija şi conduce procesele biotehnologice
B. Conţinutul cursului : 1.Biotehnologii pentru obţinerea biozonului;
2.Bioexploatarea petrolului şi minereurilor; 3.Calcularea poluării cu produse
petroliere prin metode neconvenţionale; 4.Tehnologii de tratare a efluenţilor
reziduali; 5.Fermentaţiile; 6.Fabricarea alcoolului etilic; 7.Fermentaţia lactică;
8.Producerea unor acizi organici prin fermentare; 9.Utilizarea fotosintezei ca sursă
alternativă de energie.
C. Bibliografie minimală : 1.Ş. Jurcoane şi colab., Tratat de biotehnologie, vol. I,
Ed. Tehnică, Bucureşti, 2004; 2.Moţoc D., Microbiologie industrială, Ed. Tehnică,
Bucureşti, 1962; 3.Raicu P., Biotehnologii moderne, Ed. Tehnică, Bucureşti,1990.
D. Discipline anterioare necesare : Poluanţi industriali
E. Modul de evaluare: 1. Examen parţial scris – 30%; 2. Examen final, scris şi oral -
50% ;3. Notă proiect – 20%

UAV.2.l.4.4.09.O.66 CONTROLUL POLUANTILOR SOLULUI – 4 p.c.


Domeniu/Specializări: Ingineria Mediului / T.B.P.M., sem.9: 2C, 1S.
Titulari curs : Dr. Chim. Florentina-Daniela Munteanu
A. Obiectivul disciplinei: Disciplina de Controlul Poluantilor Solului îşi propune
formarea unei imagini de ansamblu cu privire la complexitatea interacţiilor chimice
din sol, asupra structurii substanţelor din sol şi transformările lor, si va descrie
compoziţia şi proprietăţile solului.
B. Conţinutul cursului : 1. Mediul ambiant 2. Surse de poluare a solului şi modul de
dispersie a poluanţilor 3. Structura şi chimia litosferei
C. Bibliografie minimală : 1.Stanley E. Manahan Environmental Chemistry, 7th
Edition, Lewis Publishers, Boca Raton, 1999. 2. Spiro and Stigliani, Chemistry of
the Environment, 2nd ed., Prentice Hall, 2003.
D. Discipline anterioare necesare : Poluanţi industriali
E. Modul de evaluare: Examen – credite (Semestrul I)

UAV.2.l.4.4.09.o.68 POLITICA COMUNITARĂ ÎN PROTECŢIA MEDIULUI, V TBPM –


4 p.c.
Domeniu/Specializări: Ingineria mediului, sem.1, 2C, 1S
Titulari curs: Ş.l.dr. Ing. Brinzan Oana
A. Obiectivul disciplinei : Disciplina urmăreste cunoasterea mecanismelor politicii
Uniuni Europene în domeniul protecţiei mediului înconjurător. La ora actuală
dezvoltarea durabilă reprezintă nevoia de responsabilizare şi educaţie pentru
protecţia mediului, iar acest aspect este reflectat de evoluţia politicii UE de-a lugul
timpului. Politica de mediu nu acţionează independent, ci reflectă interesul
societăţii civile în această direcţie, manifestat prin crearea a numeroase mişcări şi
organizaţii de mediu, iniţiativele lor legislative împreună cu cele ale instituţiilor UE.
B. Conţinutul cursului : Politica de mediu în UE; Momente cheie; Situaţia actuală;
Baza legală; Actorii instituţionali ai politicii de mediu; Obiective; Principii; Programe
de acţiune; Instrumente de aplicare a politicii de mediu; Strategii ale politicii de
mediu; Dezvoltarea durabilă; Programul de promovare a ONG-urilor active în
domeniul protecţiei mediului; Politica integrată a produselor (PIP); Acordurile
voluntare de mediu ; Taxele şi impozitele de mediu; Strategia europeană de mediu
şi sănătate (SCALE); Aspecte problematice, tendinţe şi provocări
C. Bibliografie minimală : Relicovschi, Adina – „Politici în managementul mediului”,
Institutul European din România, Bucureşti: 2000; Jehlicka, Petr -“Environmental
Implications of Eastern Enlargement of the EU: The End of Progressive
Environmental Policy?”, Robert Schuman Centre for Advanced Studies, European
University Institute: Florence, 2002.
D. Discipline anterioare necesare : Economia resurselor mediului înconjurător,
Proteţia mediului înconjurător; Managemetul mediului
134

E. Modul de evaluare: Prezenţa la curs şi seminar – 10% (5%-curs, 5%-seminar);


Activitate la seminar – 30% ; Examen final, scris şi oral - 60%

UAV.2.l.4.4.10.O.69 MARKETING V TBPM


Domeniu/Specializări: Ingineria mediului, sem.1, 2C, 2S
Titulari curs: Ş.l.dr. Ing. Brinzan Oana
A. Obiectivul disciplinei : Curs de specialitate ce ofera viitorilor ingineri de mediu o
pozitie în relaţia întreprinderilor comerciale cu comunităţile şi cu mediul
instituţional privind adoptarea de soluţii inginereşti, produse şi tehnologii ecologice,
care vor oferii soluţii în rezolvarea problemelor dintre acivitatea întreprinderii,
implicit a problemelor pe care le creează, şi mediul înconjurător.
B. Conţinutul cursului : Ecomarketingul - specializare a marketingului social.
Sistemul calitatii. Sistemul european de managemet de mediu si sistemul ISO
14000. Fundamentarea strategiei de ecomarketing a firmei. Piata produselor şi
serviciilor ecologice. Raportul cerere – ofertă în stabilirea preţurilor produselor
ecologice. Consumatorii colectivi si consumatorii individuali. Ecomixul de
marketing. Consumul durabil. Conceptul de sustenabilitate. Comportamnetul
consumatorului şi posibilităţi de modificare ale acestuia. Aplicarea principiilor
ecomarketingului în diverse activitati economice. Piata produselor agroalimentare
ecologice. Legislatia UE şia României.
C. Bibliografie minimală : IOSIF, GH.,şi colab., Ecomarketingul societăţilor
comerciale, Bucureşti, Editor Tribuna Economică, 1999; KOTLER, PH.
Managementul marketingului, Bucureşti, Editura Teora, 1997; PATRICHE, D.
Protecţia consumatorului în economia de piaţă, Bucureşti, Editura Academia
Universitară Athenaeum, 1994; PURCĂREA, A. Ambalajul – atitudine pentru
calitate, Bucureşti, Editura Expert, 1999; RISTEA, A.,PURCĂREA, T.,TUDOSE, C.,
Distribuţia mărfurilor, Bucureşti,Editura Didactică şi Pedagogică, 1996; SANGER, C.
Environmental and development, Canada, în International Journal Earth Politics,
vol. XXVIII, nr.1, 1972
D. Discipline anterioare necesare : Economia resurselor mediului înconjurător,
Managementul mediului
E. Modul de evaluare: Prezenţa la curs şi seminar – 10% (5%-curs, 5%-seminar);
Activitate la seminar – 30% ; Examen final, scris şi oral - 60%

UAV.2.l.4.4.10.O.71 GESTIUNEA FACTORILOR DE MEDIU – 2 p.c.


Domeniu/Specializări: Ingineria Mediului / TBPM sem.I, 1C, 1S.
Titulari curs : Conf.Dr.Ing. Hălmăgean Lucian
A. Obiectivul disciplinei: Scopul disciplinei este de a oferi studenţilor cunoştinţe
fundamentale cu privire la gestiunea factorilor de mediu, a surselor de poluare şi
poluanţilor care prin modificarea calităţii factorilor naturali sau a celor creaţi prin
activităţi umane au ca urmare ruperea echilibrului ecologic, cu efecte negative
asupra biosferei, sau pot provoca pagube economiei naţionale.
B. Conţinutul cursului: 1. Ce este mediul şi ce trebuie gestionat; Structurile spaţiale
ale biosferei.Biomasele. Structuri funcţionale. Organizarea trofică. Ciclurile
biogeochimice. Interacţiunea între cicluri. 2. Ecologia şi gestiunea mediului;
Caracteristicile generale ale ecosistemelor. Ciclurile elementelor minerale ale
nutriţiei. Rolul factorilor de descompunere. 3. Situaţia ecosistemelor agricole,
Planta – sistem cibernetic. Imputurile şi autputurile ecosistemuuli agricol. 4.
Evaluarea resurselor naturale principale ale României; Resurse naturale
neregenerabile, Resurse naturale regenerabile. 5. Calitatea factorilor de mediu în
România; Calitatea aerului; Calitatea apelor; Calitatea solurilor; Strategii de
conservare; 6. Modele de strategii privind gestionarea raţională a resurselor şi a
protecţiei mediului; Concept modern privind valorificarea raţională a resurselor,
Gestiunea mediului şi protecţia lui, Agricultura durabilă.
C. Bibliografie minimala: 1. Berca, M.; Ecologie generală şi protecţia mediului, Ed
Ceres, Bucureşti, 2000. 2.Brown,L.R.; Probleme globale ale omului, Ed Tehnică,
Bucureşti, 1999. 3.Bularda, Gh. şi colab.; Reziduri menajere, stradale şi
135

industriale, Ed Tehnică, Bucureşti, 1992. 4.Davidescu Velicica şi colab.; Poluarea


mediului. Surse- Combatere, Ed IANB, Bucureşti, 1992. 5.Duma, S.; Geoecologie,
Ed Dacia, Cluj Napoca, 2000. 6.Lupan, E.; Dreptul mediului, Ed Lumina Lex, vol.I –
II, 1997. 7.Negulescu, M. şi colab.; Protecţia mediului înconjurător, Ed Tehnica,
Bucureşti, 1995. 8.Teusedea, V.; Sănătatea mediului - Un concept în curs de
definitivare, Revista Română de medicină Veterinară, vol.6, nr.4, pag.481 – 484,
1996. 9.Teudesea, V.; Protecţia mediului, Ed Fundaţiei „România de Mâine”,
Bucureşti, 2000. 10.Mănescu,S.; Protecţia mediului şi sănătatea, Ed Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti, 1978. 11.Neacşu,P. şi colab.; Ecologie şi protecţia juridică
a mediului, Ed Universitatea, Craiova, 2000.
D. Discipline anterioare necesare: Poluanţi industriali
E. Modul de examinare: Verificarea cunoştinţelor se va face prin susţinerea unui
colocviu (2/3 din notă). O treime din notă o va reprezenta nota obţinută prin
susţinerea unui referat din tematica de la lucrările practice.

UAV.2.L.4.4.09.O.72 AUDITUL MEDIULUI - 2 p.c.


Domeniu/Specializări: Ingineria Mediului/ TBPM, sem.9: 2C
Titulari curs : Ş.l.dr.ing. Lungu Monica
A. Obiectivul disciplinei : Cursul este conceput intr-o formula care combina
instruirea teoretica cu o serie de audituri practice pentru a oferi participantilor
cunostintele si deprinderile necesare unei mai bune stapaniri a tahniciloer de audit
utilizate pentru evaluarea sistemelor calitatii conforme cu standardul SR EN ISO
9001.
B. Conţinutul cursului : 1. Manegementul calitatii-evolutie, concepte; 2.
Terminologie; 3. Documentele sistemului de management al calitatii; 4. Tipuri de
audit;5. Tehnici de comunicare in audit; 6. Managementul auditului- planificare; 7.
Managementul auditului-executie, raportare; 8. Auditul de urmarire; 9. Rolul si
responsabilitatile auditorului SR EN ISO 14001- prezentarea cerintelor; 10.
Structura standardelor din seria ISO 14000; 11. Fazele implementarii unui sistem
de management de mediu; 12. Manualul de mediu- cerinte; 12. Sistemul national
de acreditare/certificare
C. Bibliografie minimală : 1.SR ISO 8402/1995, Managementul calitatii si
asigurarea calitatii, Vocabular; 2.SR ISO 9004-1/1998, Managementul calitatii si
elemente ale sistemului calitatii. Partea I- Ghid; 3.SR ISO 9004/1996,
Managementul calitatii si elemente ale sistemului calitatii. Partea IV: Ghid pentru
imbunatatirea calitatii; 4.SR ISO 10011-1/1994, Ghid pentru auditarea sistemelor
calitatii. Partea I- Auditarea; 5.SR ISO 10011-2/1993, Ghid pentru auditarea
sistemelor calitatii. Partea I- Criterii de calificare pentru auditorii sistemelor
calitatii; 6.SR ISO 10011-3/1993, Ghid pentru auditarea sistemelor calitatii. Partea
I- Conducerea programelor de audit.; 7.P. Vandeville , C. Gambier-Conduire un
audit qualite- Methodologie et Techniques, AFNOR 1995
D. Discipline anterioare necesare : Criterii obiective si standarde de calitate a
mediului
E. Modul de evaluare: 1. Examen final, oral - 90%; 2. Prezenţa la curs– 10% ;

UAV.2.L.4.4.10.O.73 TRATAREA DEŞEURILOR URBANE - 2p.c.


Domeniu/Specializări: Ingineria Mediului / T.B.P.M., sem.9: 2C
Titulari curs : Conf.dr. ing. Pancan Bujor
A. Obiectivul disciplinei: Având în vedere scopul politicilor şi strategiilor de
dezvoltare economică şi socială continuă, în care calitatea mediului este
prioritară,recomandările practice pentru acest deziderat trebuie să încurajeze
refolosirea şi recircularea optimă a deşeurilor.
B. Conţinutul cursului: 1.Introducere. Aspecte ale managementului deşeurilor;
2.Tratarea mediului în aşezările urbane; 3.Aspecte specifice care aduc atingere
sănătăţii mediului urban; 4.Metode de colectare şi transport ale deşeurilor urbane;
5.Procedee şi opţiuni de tratare a deşeurilor; 6.Abordări ecologice ale
136

marketingului; 7.Incinerarea deşeurilor solide orăşeneşti; 8.Instalaţii de conversie


a deşeurilor în energie; 9.Instalaţii de fabricare a biogazului.
C. Bibliografie minimală : 1.Bold V.O., Mărăcineanu A.G., Managementul deşeurilor
solide urbane şi industriale, Ed. Matrix Rom., Bucureşti,2003; 2.Bica I., Elemente e
impact asupra mediului, Ed. Matrix Rom., Bucureşti,2000; 3.Atudorei A., Păunescu
I., Gestiunea deşeurilor urbane, Ed Matrix Rom., Bucureşti,2002
D. Discipline anterioare necesare : Poluanţi industriali
E. Modul de evaluare: 1. Examen parţial scris – 50%; 2. Examen final, scris şi oral -
50% ;