P. 1
20060518042856 20060209055507 ghidFIATPMfinal0506

20060518042856 20060209055507 ghidFIATPMfinal0506

4.92

|Views: 9,289|Likes:
Published by anon-136461
UNIVERSITATEA “AUREL VLAICU” DIN ARAD

FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARA, TURISM SI PROTECTIA MEDIULUI
UNIVERSITATEA “AUREL VLAICU” DIN ARAD

FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARA, TURISM SI PROTECTIA MEDIULUI

More info:

Published by: anon-136461 on Jun 10, 2007
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/18/2013

pdf

text

original

UNIVERSITATEA “AUREL VLAICU” DIN ARAD FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARA, TURISM SI PROTECTIA MEDIULUI

GHIDUL STUDENTULUI
Valabil numai in anul universitar 2005/2006

ARAD 2005

2

Ghidul este redactat de Decanatul Facultatii de Inginerie Alimentara, Turism si Protectia Mediului (FIATPM) Coordonator Conf. dr. chim. DINCA Nicolae

Cuprins Introducere Scurt istoric al FIATPM Organizarea facultatii 6 Domenii si specializari Decanat, secretariat 7 Departament si catedra de specialitate Activitati studentesti 9 Planuri de invatamant BIA – BI CEPA IMAPA – TCAPT IPA – TCCPA 15 ISBE – TBPM 18 Descrierea disciplinelor BIA – BI CEPA IMAPA 64 TCAPT 72 IPA TCCPA 107 ISBE – 112 TBPM 130

4 4 6 7 9 9 11 14 22 22 44 86

3

Stimati studenti, Facultatea de Inginerie Alimentara, Turism si Protectia Mediului (FIATPM) va primeste cu bucuria si cu speranta unui viitor frumos si a unei colaborari fructuoase. Desi foarte tanara, FIATPM are o dinamica deosebit de ridicata fapt care i-a asigurat in ultimul timp o vizibilitate nationala si internationala din ce in ce mai mare. Profesorii renumiti de ieri, cei de o incontestabila valoare de astazi, dotarea materiala de exceptie si studentii pe masura care patrund anual in templul cunoasterii, impreuna, reprezinta cheia succesului nostru. Bine ati venit la noi in universitate si facultate ! DECAN, Conf. dr. chim. Nicolae DINCA

4 INTRODUCERE Prezentul ghid al studentului de la Facultatea de Inginerie Alimentara, Turism si Protectia Mediului (FIATPM) a Universitatii Aurel Vlaicu (UAV) este valabil pentru anul universitar 2005/2006 si redactat cu scopul de a se aplica in bune conditii a sistemului european de credite (ECTS) si pentru desfasurarea activitatilor didactice. Acest ghid este util fiecarui student pentru ca el permite: - cunoasterea regulamentului sistemului bazat pe credite din UAV; - cunoasterea planului de invatamant al specializarii urmate; - cunoasterea programelor analitice ale disciplinelor pe care le studiaza si a modului de evaluare a activitatilor in vederea obtinerii notei finale si a punctelor de credit acordate la promovarea disciplinei; - cunoasterea bibliografiei pentru pregatirea disciplinei; - cunoasterea unor date importante privind FIATPM, departamentul si catedra sa, centrul de cercetare si domeniile de cercetare stiintifica. Cadrele didactice pot utiliza acest ghid pentru: - mai buna integrare a propriei discipline in ansamblul planului de invatamant al specializarilor FIATPM; - acordarea sistemului propriu de evaluare a activitatilor studentilor la specificul specializarii si respectarea algoritmului declarat; - o mai buna cunoastere a sistemului bazat pe credite din UAV. SCURT ISTORIC AL FIATPM Facultatea de Inginerie Alimentara, Turism si Protecţia Mediului a Universitatii „Aurel Vlaicu” a fost infiintata in anul 2002 conform H.G. 410/25.04.2002. Initial, in perioada 1990-2002, profilul de Inginerie Alimentara si Protectia Mediului a functionat in cadrul catedrei de Stiinte Chimice si Tehnologii Alimentare de la Facultatea de Inginerie a Universitatii “Aurel Vlaicu”. 1990 Se infiinteaza specializarea Tehnologia si controlul calitatii produselor alimentare (TCCPA) 1995 Prima generatie de absolventi ingineri TCCPA 1999 Acreditarea TCCPA 2000 Se infiinteaza specializarea Tehnologie si control in alimentatie publica si turism (TCAPT) 2002 Desprinderea de Facultatea de Inginerie a FIATPM ca facultate de sine statatoare avand 4 specializari Ingineria produselor alimentare (IPA) - acreditata si Controlul si expertiza produselor alimentare (CEPA), Biotehnologii industriale (BI), Tehnologia si biotehnologia protectiei mediului (TBPM) - autorizate 2003 TCAPT se transforma in specializarea Inginerie si management in alimentatie publica si agroturism (IMAPA) iar TBPM in Ingineria sistemelor biotehnice si ecologice (ISBE) 2005 BI se transforma in specializarea Biotehnologii pentru industria alimentara (BIA)

5 Interesul tinerilor pentru specializarile facultatii a fost, de-a lungul timpului, in continua crestere :

Dinamica numarului de studenti 1200 1000 Numar studenti
    

800 600 400 200 0
s 19 tud 90 iu / 19 199 91 1 / 19 199 92 2 / 19 199 93 3 / 19 199 94 4 / 19 199 95 5 / 19 199 96 6 / 19 199 97 7 / 19 199 98 8 / 19 199 99 9 / 20 200 00 0 / 20 200 01 1 / 20 200 02 2 / 20 200 03 3 / 20 200 04 4 / 20 200 05 5 /2 00 6

Foşti profesori ai FIATPM Prof.univ.dr. Stefan TAMASDAN – specialist in biochimie, membru titular al Societăţii de Chimie-biologie din Franţa din 1964, prorector al IMF Bucuresti, 1996-2000-prorector al UAV Conf.univ.dr.ing. Liliana CANTAR – intre 2001-2005 specialist in materii prime alimentare de origine animala si biologie la UAV Sef lucrari drd.ing. Simina NEAGU – intre 1992-2002 specialist in Tehnologia si controlul calitatii in industria laptelui la UAV Prof.univ.dr.ing. Domnica CULACHE – specialist in Tehnologia si controlul calitatii in industria zaharului si uleiului Profesori asociati Prof.univ.dr.ing. Rodica SEGAL – Universitatea „Dunarea de Jos” Galati, membru corespondent al Academiei de Stiinte Agricole, specialist in nutritie uamana, biochimie, analiza senzoriala si asigurarea calitatii produselor alimentare. Prof.univ.dr.ing. Corneliu POPA – Universitatea „Dunarea de Jos” Galati, specialist in Utilaje pentru industria alimentara si alimentatia publica Prof.univ.dr.ing. Petru ALEXE – Universitatea „Dunarea de Jos” Galati, specialist in Tehnologia si controlul calitatii in industria carnii Prof.univ.dr.ing. Golia BUTNARU – USAVMB – specialist in genetica Prof.univ.dr.ing. Georgeta NICHITA– USAVMB – specialist in nutritie

Visiting Proffessor  Prof. Ralph Duell – West Point University from USA  Sutherlin J.W., Senior Lect., PhD, University of Louisiana, USA Decanii FIATPM după infiintare 2002-2004 Prof.univ.dr.ing. Cornelia IDITOIU 2004-prezent Conf.dr.chim. Nicolae DINCA

An

6 ORGANIZAREA FIATPM Domenii si specializari in cadrul studiilor ingineresti Studii universitare de licenţă: Ingineria produselor alimentare (IPA) Controlul si expertiza produselor alimentare (CEPA) Biotehnologii pentru industria alimentara (BIA) Inginerie si management in alimentaţie publica si agroturism (IMAPA) Ingineria sistemelor biotehnice si ecologice (ISBE) Specializari in cadrul studiilor de master Managementul calităţii produselor alimentare (MCPA) Ingineria alimentară si mediul înconjurător (IAMI) Ingineria alimentară integrată si ecologică (IAIE) Tehnologii si echipamente de vârf in industria alimentară (TEVIA) Tehnologii alimentare pentru consumatorul secolului XXI (TAPCS-XXI) Condiţii de admitere Admiterea in cadrul specializarilor de licenta ale FIATPM se face pe baza mediei de la examenul de bacalaureat. Condiţii de promovare si finalizare a studiilor Condiţiile de trecere în anul următor sînt: • Pentru a trece din anul I în anul II, studenţii trebuie să obţină minim 30 de credite. • Pentru a trece din anul II în anul III, studenţii trebuie să obţină în total 75 de credite, din care minim 30 din anul I şi minim 30 din anul II. • Pentru a trece din anul III în anul IV, studenţii trebuie să obţină în total 120 de credite, din care minim 30 din anul I, minim 30 din anul II şi minim 45 din anul III. • Pentru a trece din anul IV în anul V, studenţii trebuie să obţină în total 200 de credite, din care minim 30 din anul I, minim 30 din anul II, minim 45 din anul III şi minim 45 din anul IV. • Pentru a se putea prezenta la examenul de diplomă, studenţii au nevoie de 300 de credite. Astfel, studenţii vor putea trece în anul urmator de studiu, chiar daca au restanţe din anii anteriori, indiferent din ce an ( deci se poate trece în anul 3, 4 sau 5 cu restanţe din anul 1 sau 2) , dacă obţin numărul minim de credite precizat mai sus. Studenţii amânaţi sau restanţieri au dreptul ca, in cazul in care se considera nedreptatiti de modul de examinare de către titularul de curs in funcţie, sa solicite examinarea de către o comisie de cadre didactice din domeniul disciplinei in cauza. Pentru studenţii cu taxă, o condiţie suplimentară este achitarea la zi a taxei anuale de studiu.Studenţii care au restanţe la taxă nu pot trece în anul următor. Promovarea anului universitar este condiţionată de promovarea tuturor examenelor din anul respectiv, precum şi de promovarea anilor precedenţi.Un examen se consideră promovat dacă se obţine cel puţin nota 5 la disciplinele prevăzute cu notă, sau calificativul „Admis” la disciplinele prevăzute cu calificativ. Pentru a se prezenta la examenul de diplomă, studenţii trebuie să aibă TOATE EXAMENELE PROMOVATE.

7 STRUCTURA GENERALA A FACULTATII Adresa Arad, Str. Elena Drăgoi nr.2, (Zona 300) Cod 310330 tel. 0257 219331 fax 0257 219242 Decanat Decan Conf. dr. Nicolae DINCA Prodecan Conf. dr. Bujor PANCAN Secretar stiintific Sef lucrari dr. ing. Oana BRÎNZAN Secretariat Secretar Sef ing. Ada HANCIUTA Administrator financiar ing. Teodora FELNACICHI Conducerea FIATPM este asigurata de Consiliul Facultatii 1. Conf.dr.chim.Nicolae DINCĂ 2. Conf.dr.ing.Bujor PANCAN 3. Şl.dr.ing.Oana BRÎNZAN 4. Prof.dr.ing.Cornelia IDIŢOIU 5. Conf.dr.ing.Horeia Dan Lucian HĂLMĂGEAN 6. Prof.dr.ing.Elisabeta IVAN 7. Conf.dr.ing.Petre POPA 8. Conf.dr.ing.Nicolae RUSANESCU 9. Conf.dr.chim Iuliu Radu GABRUS 10. Şl.dr.ing.Daniela DIACONESCU 11. Student Corina Cristina CRISTEA, an V TCCPA 12. Student Cristina Daniela BONŢ, an V TCAPT 13. Mirabela RAT, an III CEPA 14. Cristian OSTAFE, an III ISBE Conducerea operativa - Biroul Consiliului Profesoral Decan Conf. dr. Nicolae DINCA Prodecan Conf. dr. Bujor PANCAN Secretar stiintific Sef lucrari dr. ing. Oana BRÎNZAN Director SCB: Prof.dr.ing. Cornelia IDIŢOIU Sef catedra STT: Conf.dr.ing.Lucian Horeia Dan HĂLMĂGEAN Departamentul de Stiinte Chimice si Biologice Director: Prof.dr.ing. Cornelia IDIŢOIU Biroul departamentului SCB: 1. Conf.dr.ing. Iuliu Radu GABRUŞ 2. Ş.l.ing.drd. Dorina CHAMBRÉE – secretar ştiinţific 3. As.ing.drd. Sergiu PALCU Cadre didactice titulare: Prof.dr.ing. Idiţoiu Cornelia Prof.dr.ing. Stănescu Michaela Prof.dr.ing. Boeriu Carmen Conf.dr.chim. Dincă Nicolae Conf.dr.ing. Pancan Bujor Conf.dr.ing. Gabruş Iuliu Radu Conf.dr.ing. Ciutină Virgil Sef lucrari dr.ing. Chambree Dorina Sef lucrari dr.ing. Lungu Monica Sef lucrari dr.ing. Radu Dana Sef lucrari dr.ing. Onofrei Gabriela Sef lucrari drd.ing. Szabo Raluca As.drd.ing. Tolan Iolanda As.drd.ing. Ianchici Raul As.drd.ing. Palcu Sergiu As.drd.ing. Bodescu Adina

8 As.drd.ing. Condrat Dumitru As.drd.ing. Popescu Ionel Prep.drd.ing. Harja Florian Tematica de cercetare:  Ştiinţa şi proprietăţile produselor şi aditivilor alimentari;  Metode fizico-chimice de analiză a compuşilor şi aditivilor alimentari;  Ştiinţa şi ingineria mediului ambiant. Laboratoare: Chimie organică, Chimia alimentelor, Chimia mediului şi Ecologie, Chimie anorganică, analitică şi generală, Tehnologie Chimică, Electrochimie , Chimie fizică, Chimie coloidală, Biocataliză şi Enzimologie în Industria Alimentară, Coloizi Alimentari şi Sisteme disperse, Cromatografie, Analiză instrumetală, Controlul Calităţii Produselor Alimentare, Cromatografie, Biochimie, Genetică, Toxicologie şi Nutriţie, Microbiologie, Biologie, Citologie, Histologie şi Embriologie, Igienă în industria alimentară Catedra de Stiinte Tehnice si Tehnologice Şef Catedră: Conf.dr.ing.Lucian Horeia Dan HĂLMĂGEAN Biroul catedrei STT: 1. Ş.l.dr.ing. Ioan CALINOVICI - Secretar ştiinţific 2. Ş.l.dr.ing. Monica ZDREMŢAN 3. As.ing.drd. Claudia MURESAN 4. As.ing.drd. Nicolae ONITA Cadre didactice titulare: Prof.dr.ing. Ivan Elisabeta Conf.dr.ing. Hălmăgean Lucian Conf.dr.ing. Popa Petre Conf.dr.ing. Rusănescu Nicolae Conf.dr.ing. Zdremţan Monica Conf.dr.ing. Diaconescu Daniela Conf.dr.ing. Calinovici Ioan Sef lucrari dr.ing. Beju Constantin Sef lucrari dr.ing. Brînzan Oana Sef lucrari drd.ing. Dicu Anca Mihaela Sef lucrari drd.ing. Meşter Mihaela Sef lucrari drd.ing. Ursachi Claudiu As.drd.ing. Mureşan Claudia As.drd.ing. Oniţa Nicolae As.ing. Körmendi Ştefan Prep.drd.ing. Crişan Simona Laborant: Daniti Claudia Laboratoare: Tehnologia şi controlul calităţii în industria cărnii, laptelui, vinului, berii, conservelor, uleiului, morărit şi panificaţie, Ambalaje şi design, Gastronomie şi gastrotehnie, Produse zaharoase, Tehnologia prelucrării produselor vegetale si animale, Tehnologia produselor de catering, Tehnica servirii. Fenomene de transfer; Utilaje în industria alimentară şi alimentaţie publică şi agroturism; Operaţii şi aparate în industria alimentară; Operaţii unitare în biotehnologii alimentare; Elemente de inginerie mecanică şi electrică. Tematica de cercetare:  Optimizarea sistemului de fertilizare la culturile de leguminoase semincere antrenând în fondul resurselor de nutrienţi azotul atmosferic fixat simbiotic.  Cercetări privind bilanţul apei în sol la culturile de câmp în scopul stabilirii momentului optim de aplicare a udărilor.  Contribuţii la optimizarea tehnologiilor de producere a vinurilor roşii ;  Elaborarea şi implementarea strategiei de informare, educare şi protecţie a consumatorilor de bunuri şi servicii oferite de principalele sectoare economice din judeţul Arad;  Cercetări privind efectele antioxidanţilor şi oxidanţilor în panificaţie;  Studii asupra caracteristicilor antioxidante ale unor produse vegetale.

9 CENTRUL DE CERCETARE: Centrul de Cercetări Chimice şi Tehnologice din Universitatea „Aurel Vlaicu” Arad Director: Prof.univ.dr.ing. Cornelia Idiţoiu Domeniul centrului: ŞTIINŢA ALIMENTELOR ŞI A MEDIULUI, iar subdomeniile de cerecetare sunt : 1. Tehnici şi metode fizico-chimice de analiză 2. Tehnologia şi calitatea produselor alimentare 3. Biotehnologii industriale şi protecţia mediului Activitati studentesti In anul 1990 s-a înfiinţat Liga studenţilor din UAV, ca răspuns la nevoia studenţilor de a exista o forma organizată de susţinere şi promovare a drepturilor lor . In luna februarie 1991, Liga studenţilor devine persoană juridică . Ea funcţionează pe mai multe departamente ( social , cultural , sportiv , economic , relaţii ) , încercând să acopere întreaga formă de necesitaţi a studenţilor . Dintre activităţile studentilor LSUAVA : - implicare in repartizarea burselor si organizarea vietii de camin - organizarea in fiecare an a spectacolului concurs Miss Universitas, unul dintre cele mai importante evenimente artistice pentru Universitate şi municipiul Arad ; - amenajarea unui club exclusiv studenţesc intr-un local special amenajat , dotarea realizându-se cu mijloace proprii si cu ajutorul unor sponsori ; - organizarea in fiecare vacanţa de vară de tabere studenţeşti la mare, oferind studenţilor bilete la preţuri reduse ; - stabilirea de relaţii cu organizaţii studenţeşti din ţară şi străinătate LSUAVA fiind membră fondatoare a Blocului Naţional Studenţesc din România. PLANURI DE INVATAMANT 2005-2006 Abrevieri: C – curs; S – seminar ; L – laborator; P – proiect; E – examen; V – verificare Legenda Disciplina Număr ore săptămână Semestrul I /C/S/L/P/E sau V/Credite/ Semestrul II /C/S/L/P/ E sau V/Credite/

Domeniul: Biotehnologii Specializarea: Biotehnologii pentru Industria Alimentară (BIA) Anul I Semestrul I Discipline obligatorii 1 Matematică şi statistica /2/1/-/-/E/4/ 2 Fizică şi biofizică /2/-/1/-/E/4/ 3 Chimie generală /2/-/1/-/V/3/ 4 Chimia analitică şi analiză instrumentală /2/-/2/-/E/3/ 5 Management 6 Informatică aplicată şi grafică asistată de calculator /1/-/2/-/V/5/ 7 Fenomene de transfer 8 Biologie celulară /2/-/1/-/E/3/ 9 Ecologie şi protecţia mediului /2/-/1/-/E/3/ 10 Elemente de inginerie mecanică şi electrică 11 Desen tehnic /1/-/1/-/V/2/ 12 Limba străină I /-/2/-/-/V/3/ 13 Educaţie fizică /-/2/-/-/-/ -/ 14 Practică de specialitate (4 săptămâni x 30 ore/săptămână)

Semestrul II /2/1/-/-/E/2/ /2/-/2/-/E/3/ /2/2/-/-/E/5/ /1/-/2/-/E/3/ /2/-/2/-/E/5/ /3/-/-/2/E/3/ /-/2/-/-/V/3/ /-/2/-/ -/V/2/ /-/-/-/-/V/4/

10 Domeniul: Ştiinţe Aplicate Specializarea: Biotehnologii Industriale (BI) Anul II Discipline obligatorii 1 Chimie fizicã generală 2 Biochimia prod. Alimentare/I 3 Biochimia prod. Alimentare/II 4 Analize instrumentale 5 Elemente de inginerie mecanică 6 Anatomia omului 7 Genetică 8 Ecologie generală 9 Elemente de transfer de masa si energie 10 Limba strãinã I/I 11 Limba strãinã I/II 12 Sport/I 13 Sport/II 14 Practica (3 săpt. x 30 ore) Discipline optionale Pachet I 1 Management general 2 Chimie coloidala 3 Utilizarea calculatoarelor/I 4 Utilizarea calculatoarelor/II 5 Radiometrie şi radiotoxicologie Pachet II 1 Chimie coloidala 2 Utilizarea calculatoarelor/I 3 Utilizarea calculatoarelor/II 4 Electrotehnică şi electronică 5 Analiză statistică Pachet III 1 Chimie coloidala 2 Utilizarea calculatoarelor/I 3 Utilizarea calculatoarelor/II 4 Noţiuni de protecţia mediului 5 Management general Discipline facultative 1 Limba strãinã II/I 2 Limba strãinã II/II 3 Sport / I 4 Sport / II 5 Deontologie şi bioetică profesională 6 Metode electrochimice de analiză Domeniul: Ştiinţe Aplicate Specializarea: Biotehnologii Industriale (BI) Anul III Discipline obligatorii 1 Microbiologie generală şi aplicată 2 Operaţii unitare în biotehnologii 3 Noţiuni generale de tehnologii alimentare 4 Enzimologie generală 5 Aditivi de biosinteză 6 Procese şi utilaje în biotehnologii 7 Practică (3 x 30 ore)

Semestrul I /2/-/2/-/E/4/ /2/-/2/-/E/5/ /2/-/2/-/E/4/ /2/-/1/1/E/4/ /2/-/1/-/E/4/ /-/2/-/-/V/2/ /-/2/-/-/V/2/ -

Semestrul II /2/-/2/-/E/4/ /2/-/2/-/E/4/ /2/-/2/-/V/4/ /3/-/2/-/E/5/ /-/2/-/-/V/2/ /-/2/-/-/V/2/ /-/-/-/-/V/ 2/

/1/-/1/-/V/2/ /2/1/-/-/V/3/ /1/-/1/-/V/2/ /2/-/1/-/V/3/ /2/-/1/-/V/3/ /-/2/-/-/V/0/ /-/2/-/-/V/0/ /-/2/-/-/V/0/ -

/1/1/-/-/E/2/ /2/-/1/-/E/3/ /1/-/1/-/V/2/ /2/-/1/-/E/3/ /1/-/1/-/V/2/ /1/1/-/-/E/2/ /2/-/1/-/E/3/ /1/-/1/-/V/2/ /1/-/1/-/V/2/ /1/1/-/-/V/2/ /-/2/-/-/V/0/ /-/2/1/-/V/0/ /-/2/-/1/V/0/

Semestrul I /2/-/2/-/E/5/ /2/-/3/-/E/5/ /2/-/2/-/V/3/ /3/-/2/-/E/5/ /1/1/-/-/V/3/ -

Semestrul II /3/-/2/-/E/4/ /2/-/1/1/E/4/ /2/-/2/-/E/5/ /2/2/-/-/V/3/ /2/-/-/1/E+P/2+1/ /-/-/-/-/V/2/

11 Discipline optionale Pachet I 1 Tehnica frigului şi climatizari 2 Toxicologie chimică şi biochimică 3 Principiile nutriţiei umane 4 Expertiza produselor de biosinteză 5 Management 6 Noţiuni de ingineria proteinelor Pachet II 1 Tehnica frigului şi climatizari 2 Toxicologie chimică şi biochimică 3 Principiile nutriţiei umane 4 Expertiza produselor de biosinteză 5 Modelarea şi automatiz. proc. biotehn. 6 Bioinginerie ecologică Discipline facultative 1 Cultură şi civilizaţie românească 2 Cultură şi civilizaţie europeană 3 Proiectare asistată de calculator 4 Limba străină I/I 5 Limba străină I/II 6 Limba străină II/I 7 Limba străină II/II 8 Tehnici de modelare computerizată 9 Introducere în ştiinţa comunicării 10 Sport/I 11 Sport/II

/2/-/-/1/V+P/2+1/ /2/-/-/-/E/3/ /2/1/-/-/V/3/ /2/-/1/-/E/3/ /1/1/-/-/V/3/ /2/1/-/-/V/3/ /2/-/-/1/V+P/ 2+1/ /2/-/-/-/E/3/ /2/1/-/-/V/3/ /2/-/1/-/E/3/ /1/1/-/-/V/3/ /2/1/-/-/V/3/ /2/1/-/-/V/0/ /2/-/2/-/V/0/ /-/2/-/-/V/0/ /-/2/-/-/V/0/ /-/2/-/-/A/R/0/ /2/1/-/-/V/0/ /-/2/-/-/V/0/ /-/2/-/-/V/0/ /1/-/1/-/A/R/0/ /2/1/-/-/A/R/0/ /-/2/-/-/A/R/0/

Domeniul: Ştiinţe Aplicate Specializarea: Biotehnologii Industriale (BI) Anul IV Semestrul I Discipline obligatorii 1 Biotehnologii în industria alimentară /2/-/2/-/E/4/ 2 Biotehn. preparatelor enzimatice 3 Bioreactoare /3/1/-/2/E+P//4+2/ 4 Marketing /2/1/-/-/V/3/ 5 Genetică moleculară 6 Biotehn. prod. peptidice I /2/1/-/V/3/ 7 Biotehn. prod. peptidice II 8 Practică de specialitate (2 x 30 ore) Discipline optionale Pachet I 1 Biotehn. de obţ. a subst de aromă I 2 Biotehn. de obţ. a subst de aromă II 3 Biotehn. obinerii conservanţilor I 4 Biotehn. obţinerii conservanţilor II 5 Biotehn. pt. depoluarea mediului I 6 Biotehn. pt. depoluarea mediului II Pachet II 1 Biotehn. cult. de celule şi ţesut. I 2 Biotehn. cult. de celule şi ţesut II 3 Biotehn. aditivilor I 4 Biotehn. aditivilor II 5 Aspecte juridice ale afacerilor

Semestrul II /2/-/1/-/E/3/ /2/-/1/-/V/3/ /2/1/-/-/E/3/ /2/-/1/-/V/3/ /2/1/-/-/V/3/ /-/-/-/-/V/2/

/3/-/1/-/E/4/ /2/-/2/-/E/5/ /2/-/2/-/E/5/ /3/-/1/-/E/4/ /2/-/2/-/E/5/ /2/-/2/-/E/5/

/2/-/2/1/E/5/ /2/-/1/1/E/4/ /2/-/1/1/E/4/ /2/-/2/1/E/5/ /2/-/1/1/E/4/ -

12 6 Gestiunea firmelor /2/1/-/-/V/0/ /2/-/1/1/E/4/ -

Discipline facultative 1 Sist. de gestiune şi baze de date

Domeniul: Inginerie Chimică Specializarea: Controlul şi Expertiza Produselor Alimentare (CEPA) Anul I Semestrul I Semestrul II Discipline obligatorii 1 Matematică şi statistică /2/1/-/-/E/3/ /2/1/-/-/E/3/ 2 Fizică şi biofizică /2/-/2/-/E/4/ 3 Chimie organică /2/-/2/-/E/5/ /2/-/2/-/E/3/ 4 Chimie anorganică /3/-/2/-/E/6/ 5 Chimie analitică /3/-/3/-/E/6/ 6 Noţiuni de protecţia mediului /2/-/1/-/E/3/ 7 Informatică aplicată şi grafică asist. calc. /1/-/2/-/V/3/ /1/-/2/-/E/3/ 8 Elemente de inginerie mecanică şi electrică /3/-/-/2/E/4/ 9 Desen tehnic /1/-/1/-/V/3/ 10 Economie generală /2/1/-/-/V/3/ 11 Limbă străină I /-/2/-/-/V/ 3/ /-/2/-/-/V/3/ 12 Educaţie fizică /-/2/-/-/-/-/ /-/2/-/-/V/2/ 13 Practică (4 săptămâni x 30 ore/săptămână) /-/-/-/-/V/3/ Domeniul: Inginerie Alimentara Specializarea: Controlul şi Expertiza Produselor Alimentare (CEPA) Anul II Discipline obligatorii 1 Chimie fizicã generală 2 Biochimia prod. alimentare/I 3 Biochimia prod. alimentare/II 4 Analize instrumentale 5 Elem. de inginerie mecanică 6 Elem. de inginerie mecanică 7 Fenomene de transfer 8 Limba strãinã I/I 9 Limba strãinã I/II 10 Sport 11 Practica (3 x 30 ore) Discipline optionale Pachet I 1 Noţiuni de protecţia mediului 2 Utilizarea calculatoarelor/I 3 Utilizarea calculatoarelor/II 4 Contabilitate şi finanţe 5 Management general Pachet II 1 Economie gen. în ind. alim. /I 2 Economie gen. în ind. alim. /II 3 Electrotehnicã şi electronică 4 Analiză numerică 5 Psihologia alimentaţiei umane Pachet III 1 Contabilitate şi finanţe 2 Noţiuni de protecţia mediului 3 Mărimi şi sisteme de unităţi de măsură 4 Management general 5 Metode electrochimice de analiză Discipline facultative /3/-/2/-/E/5/ /3/1/3/-/E/7/ /2/1/3/-/E/6/ /2/-/2/-/E/4/ /2/-/1/1/E/4/ /3/-/2/-/E/5/ /-/2/-/-/V/2/ /-/2/-/-/C/2/ /-/2/-/-/C/2/ /-/2/-/-/C/2/ /-/-/-/-/C/2/ /3/-/3/-/E/6/

/2/-/1/-/E/4/ /1/-/1/-/V/2/ /1/1/-/-/C/3/ /2/-/-/-/E/3/ /2/-/2/-/C/4/ /1/-/-/-/C/2/ /2/-/1/-/E/4/ /1/1/-/-/C/2/ /1/1/-/-/C/3/

/1/-/1/-/C/2/ /1/1/-/-/C/2/

/2/-/-/-/E/2/ /1/1/-/-/C/2/ /1/1/-/-/C/2/

/1/-/1/-/C/2/

13 1 2 Limba strãinã II/I Limba strãinã II/II /-/2/-/-/C/0/ /-/2/-/-/C/0/

Domeniul: Inginerie Alimentara Specializarea: Controlul şi Expertiza Produselor Alimentare (CEPA) Anul III Semestrul I Semestrul II Discipline obligatorii 1 Microbiologie generală /3/-/2/-/E/5/ 2 Control şi expertiză microbiologică /3/-/2/-/E/5/ 3 Operaţii şi aparate în ind. alim. / I /3/-/2/-/E/6/ 4 Operaţii şi aparate în ind. alim. / II /3/-/2/1/E+P/4+2/ 5 Tehnologii generale în ind. alim./ I /2/2/-/-/E/4/ 6 Tehnologii generale în ind. alim./ II /2/-/2/-/E/4/ 7 Coloizi alimentari /3/-/2/-/E/5/ 8 Climatizări în industria alimentară /3/-/-/2/E, P/3+2/ 9 Igiena întrep. în ind. alimentară /2/-/2/-/C/4/ 10 Nutriţie umană şi toxicologie / I /2/-/1/-/C/3/ 11 Nutriţie umană şi toxicologie / II /2/-/2/-/E/4/ 12 Practică (3 x 30 ore) /-/-/-/-/C/2/ Discipline optionale Pachet I 1 Proiectarea asistata de calculator / I 2 Proiectarea asistata de calculator / II 3 Materii prime animale şi vegetalePachet II 1 Marketing / I 2 Marketing / II 3 Noţiuni de protecţia consumatorului Discipline facultative 1 Cultură şi civilizaţie românească 2 Cultură şi civilizaţie europeană 3 Limba strãinã I / I 4 Limba strãinã I / II 5 Limbă străină II 6 Sport / I 7 Sport / II

/1/-/1/-/V/3/

/1/-/1/-/C/2/ /2/-/-/-/C/2/ /1/1/-/-/C/2/ /2/-/-/-/C/2/

/2/-/-/-/V/3/

/2/1/-/-/C/0/ /-/2/-/-/C/0/ /-/2/-/-/C/0/ /-/2/-/-/C/0/ /2/1/-/-/C/0/ /-/2/-/-/C/0/ /-/2/-/-/C/0/

Domeniul: Inginerie Alimentara Specializarea: Controlul şi Expertiza Produselor Alimentare (CEPA) Anul IV Semestrul I Semestrul II Discipline obligatorii 1 Modelarea, optimizarea şi automatizarea proceselor tehnologice din industria alimentară /3/-/2/2/E+P/5+2/ 2 Aditivi în industria alimentară /2/-/-/-/V/3/ 3 Zoonoze /3/-/2/-/E/6/ 4 Fitopatologie agoalimentară /2/-/2/-/E/3/ 5 Structura şi proprietăţile enzimelor /2/-/2/-/E/4/ 6 Management /2/1/-/-/V/3/ 7 Ambalaje şi design /2/1/-/-/V/3/ 8 Practicã (3 sapt.x 30 ore) /-/-/-/-/V/2/ Discipline optionale Pachet I 1 Tehn. şi controlul 2 Tehn. şi controlul 3 Tehn. şi controlul 4 Tehn. şi controlul

calit. calit. calit. calit.

în în în în

industria industria industria industria

cărnii /3/-/2/-/E/5/ vinului laptelui /3/-/2/-/E/5/ uleiului

/3/-/2/-/E/5/ /3/-/2/-/E/5/

14 5 Tehn. şi controlul calit. în industria 6 Tehn. şi controlul calit. în industria Pachet II 1 Tehn. şi controlul calit. în industria 2 Tehn. şi controlul calit. în industria 3 Tehn. şi controlul calit. în industria 4 Tehn. şi controlul calit. în industria 5 Tehn. şi controlul calit. în industria 6 Tehn. şi controlul calit. în industria Discipline facultative 1 Utilizarea calculatoarelor / I 2 Utilizarea calculatoarelor / II 3 Limba straina I/I 4 Limba straina I/II 5 Limba straina II/I 6 Limba straina II/II conservelor berii /3/-/1/-/E/4/ uleiului /3/-/2/-/E/5/ morăritului vinului /3/-/2/-/E/5/ panificaţiei berii /3/-/1/-/E/4/ laptelui /1/-/1/-/V/0/ /-/2/-/-/C/0/ /-/2/-/-/C/0/ /3/-/2/-/E/5/

/3/-/2/-/E/5/ /3/-/2/-/E/5/ /3/-/2/-/E/5/ /1/-/1/-/C/0/ /-/2/-/-/C/0/ /-/2/-/-/C/0/

Domeniul: Inginerie şi Management în Alimentaţie Publică şi Agroturism Specializarea: Inginerie şi Management în Alimentaţie Publică şi Agroturism (IMAPA) Anul I Semestrul I Semestrul II Discipline obligatorii 1 Matematică şi statistică /2/1/-/-/E/3/ /2/1/-/-/E/3/ 2 Biofizică şi agrometeorologie /3/1/2/-/E/6/ 3 Chimie anorganică şi analitică /2/-/2/-/E/6/ 4 Chimia alimentelor /3/-/2/-/E/3/ 5 Management /3/1/-/-/E/5/ 6 Info. aplicată şi grafică asist. de calculator /1/-/2/-/V/4/ /1/-/2/-/E/4/ 7 Economie generală /2/1/-/-/V/4/ 8 Ecologie şi protecţia mediului /3/-/1/-/E/3/ 9 Plante medicinale şi melifere /2/-/2/-/E/4/ 10 Botanică /2/-/1/-/V/3/ 11 Limba străină I /-/2/-/-/V/3/ /-/2/-/-/V/3/ 12 Educaţie fizică /-/2/-/-/-/-/ /-/2/-/-/V/2/ 13 Practică (4 săptămâni x 30 ore/săptămână) /-/-/-/-/V/4/ Domeniul: Inginerie Economică Specializarea: Inginerie si Management in Alimentaţie Publică si Agroturism (IMAPA) Anul II Semestrul I Semestrul II Discipline obligatorii 1 Biochimie /3/-/2/-/E/5/ 2 Agricultură şi tehnologii agricole /2/-/2/-/E/4/ /2/-/2/-/E/4/ 3 Economie rurală /2/2/-/-/E/4/ 4 Ch. coloidală şi coloizi alimentari /2/-/2/-/E/4/ /2/-/2/-/E/4/ 5 Tehnologia creşterii animalelor /3/-/2/-/E/4/ 6 Microbiologie /2/-/2/-/E/4/ 7 Elemente de inginerie mecanică /2/-/2/-/E/4/ 8 Tractoare şi maşini agricole /2/-/2/-/E/3/ 9 Limba străină I /-/2/-/-/V/2/ /-/2/-/-/V/2/ 10 Sport /-/2/-/-/V/2/ /-/2/-/-/V/2/ 11 Practică (3 x 30 ore) /-/-/-/-/V/2/ Discipline optionale Pachet I 1 Limbă străină II /-/2/-/-/V/2/ /-/2/-/-/V/2/ 2 Informatică /1/-/2/-/V/3/ 3 Arhitectură peisagistică /2/1/-/-/V/3/

15 Pachet II 1 Limbă străină II 2 Informatică 3 Sociologie Discipline facultative 1 Psihologie 2 Pratologie /-/2/-/-/V/2/ /1/-/2/-/V/3/ /2/2/-/-/V/0/ /2/2/-/-/V/0/ /-/2/-/-/V/2/ /2/1/-/-/V/3/

Domeniul: Inginerie Economică Specializarea: Inginerie si Management in Alimentaţie Publică si Agroturism (IMAPA) Anul III Semestrul I Semestrul II Discipline obligatorii 1 Management agroturistic /2/1/-/1/E/5/ 2 Operaţii unitare în APA /3/-/1/1/E/5/ 3 Utilaje şi instalaţii în APA /3/-/1/2/E/5/ 4 Bazele gastronomiei şi gastrotehniei /2/-/2/-/E/4/ 5 Băuturi în APA /2/-/1/-/V/3/ 6 Silvicultură şi produsele pădurii /2/2/-/-/E/4/ 7 Conservarea alimentelor /2/-/2/-/V/4/ 8 Tehn. prelucrării produselor vegetale /2/-/2/-/E/4/ 9 Tehn. prelucrării produselor animale /2/-/2/-/E/4/ 10 Analize instrumentale /2/-/2/-/E/4/ 11 Principiile nutriţiei umane /2/-/1/-/V/3/ 12 Ecologia şi protecţia mediului /2/-/2/-/E/4/ 13 Contabilitate /2/2/-/-/V/4/ 14 Aditivi alimentari /2/1/-/-/V/4/ 15 Practică (3 săpt x 30 ore/săpt) /-/-/-/-/V/3/ Profilul: Inginerie Alimentară Specializarea : Tehnologie si Control in Alimentaţie Publică si Turism (TCAPT) Anul V Semestrul I Semestrul II Discipline obligatorii 1 Proiect. amen. şi expl. unit. în APT /2/-/-/2/V/4/ 2 Marketingul serviciilor /2/2/-/-/E/4/ 3 Ambalaje şi design /2/2/-/-/E/4/ 4 Practică de diplomă,elab.(20 ore x 10 săpt.) /-/-/-/-/V/30/ Discipline optionale Pachet I 1 Stiluri alimentare în APT /2/1/-/-/V/3/ 2 Analiză senzorială /2/-/1/-/E/4/ 3 Control sanitar veterinar /2/-/2/-/E/4/ 4 Tehnologia produselor de catering /2/1/-/-/E/4/ 5 Aditivi alimentari /2/1/-/-/V/3/ Pachet II 1 Tehnica preparatelor dietetice /2/-/1/-/V/3/ 2 Tehnologia produselor de catering /2/-/1/-/E/4/ 3 Stiluri alimentare în APT /2/1/-/-/V/3/ 4 Control sanitar veterinar /2/-/2/-/E/4/ 5 Analiză senzorială /2/-/1/-/E/4/ Discipline facultative 1 Introducere in stiinta comunicarii 2 Sisteme de gestiune şi baze de date 3 Introducere în publicitate 4 Conducerea proceselor pe calc. 5 Integrare europeană /2/1/-/-/V/0/ /2/1/-/-/V/0/ /2/-/-/-/V/0/ /2/-/2/-/V/0/ /2/-/-/-/V/0/

16

Domeniul: Inginerie Industrială – Ingineria Produselor Alimentare Specializarea: Ingineria Produselor Alimentare (IPA) Anul I Semestrul I Semestrul II Discipline obligatorii 1 Matematică şi statistică /2/1/-/-/E/3/ /2/1/-/-/E/3/ 2 Fizică şi biofizică /2/-/2/-/E/4/ 3 Chimie anorganică şi analitică /3/-/2/-/E/6/ 4 Chimie organică /2/-/2/-/E/4/ 5 Chimia alimentelor /2/-/2/-/E/4/ 6 Management /2/2/-/-/E/5/ 7 Ecologia şi protecţia mediului /2/-/1/-/E/3/ 8 Fenomene de transfer /2/-/2/-/V/2/ 9 Inform. aplicată şi grafică asist. de calc. /1/-/2/-/V/4/ /1/-/2/-/E/4/ 10 Elemente de inginerie mecanică şi electrică /3/-/1/2/E/3/ 11 Desen tehnic /1/-/1/-/V/3/ 12 Limba străină I /-/2/-/-/V/3/ /-/2/-/-/V/3/ 13 Educaţie fizică /-/2/-/-/-/-/ /-/2/-/-/V/2/ 14 Practică (4 săptămâni x 30 ore/săptămână) /-/-/-/-/V/4/

DOMENIUL: INGINERIE ALIMENTARĂ . SPECIALIZAREA : INGINERIA PRODUSELOR ALIMENTARE (IPA) Anul II Semestrul I Semestrul II Discipline obligatorii 1 Chimie fizicã generală /3/-/2/-/E/5/ 2 Biochimia prod. alimentare/I /3/1/3/-/E/7/ 3 Biochimia prod. alimentare/II /3/-/3/-/E/6/ 4 Analize instrumentale /2/1/3/-/E/6/ 5 Elem. de inginerie mecanică /2/-/2/-/E/4/ 6 Elem. de inginerie mecanică /2/-/1/1/E/4/ 7 Fenomene de transfer /3/-/2/-/E/5/ 8 Limba strãinã I/I /-/2/-/-/V/2/ 9 Limba strãinã I/II /-/2/-/-/V/2/ 10 Sport /-/2/-/-/V/2/ /-/2/-/-/V/2/ 11 Practică (3 x 30 ore) /-/-/-/-/V/2/ Discipline optionale Pachet I 1 Noţiuni de protecţia mediului /2/-/1/-/E/4/ 2 Utilizarea calculatoarelor/I /1/-/1/-/V/2/ 3 Utilizarea calculatoarelor/II /1/-/1/-/V/2/ 4 Contabilitate şi finanţe /1/1/-/-/V/2/ 5 Management general /1/1/-/-/V/3/ Pachet II 1 Economie gen. în ind. alim. /I /2/-/-/-/E/3/ 2 Economie gen. în ind. alim. /II /2/-/-/-/E/2/ 3 Electrotehnicã /1/-/1/-/V/2/ 4 Electronicã /1/-/1/-/V/2/ 5 Matematici speciale /1/2/-/-/E/4/ Pachet III 1 Contabilitate şi finanţe /1/1/-/-/V/2/ 2 Noţiuni de protecţia mediului /2/-/1/-/E/4/ 3 Electrotehnicã /1/-/1/-/V/2/ 4 Electronicã /1/-/1/-/V/2/ 5 Management general /1/1/-/-/V/3/ Discipline facultative 1 Limba strãinã II/I /-/2/-/-/V/0/

17 2 3 4 5 6 Limba strãinã II/II Psihologia alimentaţiei umane Istoria culturii şi civilizaţiei Deontologie şi bioetică profesională Metode electrochimice de analiză /2/-/-/-/V/0/ /2/-/-/-/V/0/ /-/2/-/-/V/0/ /2/1/-/-/V/0/ /2/-/1/-/V/0/

Domeniul: Inginerie Alimentară Specializarea : Ingineria Produselor Alimentare (IPA) Anul III Discipline obligatorii Semestrul I 1 Microbiologie generală /3/-/3/-/E/6/ 2 Microbiol. specială în ind. alim. 3 Operaţii şi aparate în ind. alimentară/ I /3/-/2/-/E/5/ 4 Operaţii şi aparate în ind. alimentară/II 5 Tehnologii generale în ind. alim/ I /2/2/-/-/E/4/ 6 Tehnologii generale în ind. alim. II 7 Chimie fizică şi coloidală /3/1/2/-/E/6/ 8 Climatizări în industria alimentară 9 Practică 3 x 30 ore Discipline optionale Pachet I 1 Igiena întreprinderilor în industria alim. /2/-/1/-/V/3/ 2 Principiile nutriţiei umane / 1 /2/-/-/-/V/3/ 3 Principiile nutriţiei umane / 1I 4 Proiectarea asistata de calculator 5 Marketing /2/-/-/-/V/3/ 6 Noţiuni de protecţia consum. Pachet II 1 Marketing /2/-/-/-/V/3/ 2 Proiectare asistată de calculator 3 Principiile nutriţiei umane / 1 /2/-/-/-/V/3/ 4 Principiile nutriţiei umane / 1I 5 Igiena întreprinderilor în industria alim. /2/-/1/-/V/3/ 6 Materii prime în ind. alim. Discipline facultative 1 Utilizarea calculatoarelor / I /2/-/2/-/V/0/ 2 Utilizarea calculatoarelor / II 3 Tehnici de informare şi docum. /1/1/-/-/V/0/ 4 Limba strãinã I / I /-/2/-/-/V/0/ 5 Limba strãinã I / II 6 Limbă străină II /-/2/-/-/V/0/ 7 Sport / I /-/2/-/-/V/0/ 8 Sport / II

Semestrul II /3/-/2/-/E/5/ /3/-/3/-/E/6/ /2/1/2/-/E/5/ /3/-/-/2/E,P/3+2/ /-/-/-/-/V/2/

/2/-/1/-/E/3/ /1/-/1/-/V/2/ /2/-/-/-/V/2/ /1/-/1/-/V/2/ /2/-/1/-/E/3/ /2/-/-/-/V/2/ /2/-/2/-/V/0/ /-/2/-/-/V/0/ /-/2/-/-/V/0/

Profilul: Inginerie Alimentară Specializarea : Ingineria Produselor Alimentare (IPA) Anul IV Semestrul I Semestrul II Discipline obligatorii 1 Toxicologie /3/-/2/-/E/5/ 2 Optim. şi modelarea proc. tehnologice /2/-/2/-/E/4/ 3 Utilaje în industria alimentară / I /2/-/2/-/E/4/ 4 Utilaje în industria alimentară / II /3/-/2/-/E/5/ 5 Controlul calităţii şi depistarea falsif. /2/-/2/-/E/4/ 6 Biocataliza în ind. alimentară /2/1/1/-/E/4/ 7 Operaţii şi aparate în industria alimentară /-/-/-/2/V/3/ 8 Econom. energiei în ind.alim. / I /2/-/-/-/V/2/ 9 Econom. energiei în ind.alim. / II /1/-/-/1/V/2/ 10 Practicã de specialitate (3 săpt. x 30 ore) /-/-/-/-/V/2/

18 Discipline optionale Pachet I 1 Tehn. şi contr. calit. 2 Tehn. şi contr. calit. 3 Tehn. şi contr. calit. 4 Tehn. şi contr. calit. 5 Tehn. şi contr. calit. 6 Tehn. şi contr. calit. Pachet II 1 Tehn. şi contr. calit. 2 Tehn. şi contr. calit. 3 Tehn. şi contr. calit. 4 Tehn. şi contr. calit. 5 Tehn. şi contr. calit. 6 Tehn. şi contr. calit. Discipline facultative 1 Limba straina I/I 2 Limba straina I/II 3 Limba straina II/I 4 Limba straina II/II

în în în în în în în în în în în în

ind. ind. ind. ind. ind. ind. ind. ind. ind. ind. ind. ind.

cărnii / I cărnii / II laptelui / I laptelui / II vinului / I vinului / II

/2/-/2/-/E/4/ /2/-/2/-/E/4/ /2/-/2/-/E/5/

/2/-/1/1/E/4/ /2/-/1/1/E/4/ /2/-/1/1/E/4

uleiului /3/-/-/1/E/4/ panificaţiei / I/2/-/2/-/E/4/ panificaţiei/II conservelor/ I/2/-/2/-/E/5/ conservelor/II berii /-/2/-/-/V/0/ /-/2/-/-/V/0/

/2/-/-/1/E/4/ /2/-/1/1/E/4/ /3/-/1/1/E/4/ /-/2/-/-/V/0/ /-/2/-/-/V/0/

Profilul: Inginerie Alimentară Specializarea : Tehnologia Şi Controlul Calităţii Produselor Alimentare (TCCPA) Anul V Semestrul I Semestrul II Discipline obligatorii 1 Management în industria alimentară /2/-/1/-/V/3/ 2 Utilaje în industria alimentară /-/-/-/1/V/2/ 3 Ambalaje şi design /2/1/-/-/E/3/ 4 Aditivi alimentari /2/-/-/-/E/2/ 5 Analiză senzorială /2/-/1/-/E/3/ 6 Practică de diplomă (20x10) /-/-/-/-/V/30/ Discipline optionale Pachet I 1 Tehn. şi contr. calit. în ind. panificaţiei /3/-/2/-/E/5/ 2 Tehn. şi contr. calit. în ind. berii /3/-/2/-/E/5/ 3 Tehn. şi contr. calit.i în ind. conservelor /3/-/2/-/E/5/ 4 Proiect tehnologic /-/-/-/1/P/2/ Pachet II 1 Tehn. şi contr. calit. în ind. Morăritului /3/-/2/-/E/5/ 2 Tehn. şi contr. calit. în ind. laptelui /3/-/2/-/E/5/ 3 Tehn. şi contr. Calit.i în ind. vinului /3/-/2/-/E/5/ 4 Proiect tehnologic /-/-/-/1/P/2/ Discipline facultative 1 Conducerea proceselor pe calculator /2/-/2/-/V/0/ 2 Estetică şi design industrial /2/-/2/-/V/0/ 3 Integrare europeană /2/-/-/-/V/0/ Domeniul: Ingineria Mediului Specializarea: Ingineria Sistemelor Biotehnice şi Ecologice (ISBE) Anul I Semestrul I Semestrul II Discipline obligatorii 1 Analiza matematica şi matematici speciale /2/2/-/-/E/4/ 2 Algebră liniară, geometrie analitică şi diferenţială /2/2/-/-/E/4/ 3 Fizică şi biofizică /2/-/1/-/E/4/ / 4 Biologie celulară 2/-/2/-/E/4/ 5 Inf. aplicată şi grafică asist. de calculator /1/-/2/-/V/4/ /1/-/2/-/E/4/ 6 Chimie generală şi analitică /2/-/2/-/E/5/

19 7 8 9 10 11 12 13 14 Chimia mediului I+II /2/-/2/-/V/4/ Ecologie generală Topografie Elem. de ing. mecanică şi electrică în prot. mediului / Desen tehnic 1/-/1/-/V/2/ Limba străină I /-/2/-/-/V/3/ Educaţie fizică /-/2/-/-/-/-/ Practică (4 x 30) /2/-/1/-/E/4/ /2/1/-/-/V/2/ /3/-/2/-/E/3/ /3/-/-/2/E/4/ /-/2/-/-/V/3/ /-/2/-/-/V/2/ /-/-/-/-/V/4/

20 Domeniul: Ingineria Mediului Specializarea: Ingineria Sistemelor Biotehnice şi Ecologice (ISBE) Anul II Semestrul I Semestrul II Discipline obligatorii 1 Analize instrumentale /2/-/2/-/E/4/ 2 Chimia solului si fertilizare I /2/-/1/-/V/3/ 3 Chimia solului si fertilizare II /2/-/2/-/E/3/ 4 Biochimie generala I /2/-/2/-/E/4/ 5 Biochimie generala II /2/-/2/-/E/4/ 6 Surse de poluare şi poluanţi /2/-/1/-/V/3/ 7 Genetica /3/-/3/-/E/5/ 8 Elemente de ing. mecanică /2/-/1/1/E/4/ 9 Chimia fizica a mediului/I /2/-/2/-/E/4/ 10 Limba straina I / I /-/2/-/-/V/2/ 11 Limba straina I / II /-/2/-/-/V/2/ 12 Sport I /-/2/-/-/V/2/ 13 Sport II /-/2/-/-/V/2/ 14 Practică (3x30) /-/-/-/-/V/2/ Discipline optionale Pachet I 1 Bioclimatologie I /2/-/1/-/V/3/ 2 Bioclimatologie II /2/-/1/-/E/3/ 3 Ecopedologie I /2/-/1/-/V/3/ 4 Ecopedologie II /2/-/1/-/E/3/ 5 Utilizarea calculatoarelor I /1/-/1/-/V/2/ 6 Utilizarea calculatoarelor II /1/-/1/-/V/2/ Pachet II 1 Bioclimatologie I /2/-/1/-/V/3/ 2 Bioclimatologie II /2/-/1/-/E/3/ 3 Utilizarea calculatoarelor I /1/-/1/-/V/2/ 4 Utilizarea calculatoarelor II /1/-/1/-/V/2/ 5 Noţiuni de protecţia mediului /2/-/1/-/E/3/ 6 Matematici speciale /2/1/-/-/E/3/ Pachet III 1 Ecopedologie I /2/-/1/-/V/3/ 2 Ecopedologie II /2/-/1/-/E/3/ 3 Utilizarea calculatoarelor I /1/-/1/-/V/2/ 4 Utilizarea calculatoarelor II /1/-/1/-/V/2/ 5 Poluarea mediului /2/1/-/-/V/3/ 6 Analiza statistică /2/1/-/-/E/3/ Discipline facultative 1 Disciplina socio-umana /2/-/-/-/V/0/ 2 Limba straina II / I /-/2/-/-/V/0/ 3 Limba straina II / II /-/2/-/-/V/0/ Domeniul: Ingineria Mediului Specializarea: Ingineria Sistemelor Biotehnice şi Ecologice (ISBE) Anul III Semestrul I Semestrul II Discipline obligatorii 1 Chimia fizica a mediului II /2/1/2/-/E/5/ 2 Elem. de tehn. gen. si poluanti spec.I /2/-/2/-/V/4/ 3 Elem. tehn. gen. si poluanti spec.II /2/-/2/-/E/4/ 4 Biol. si microbiol. sol. apei, aerului I /2/-/2/-/E/4/ 5 Biol. si microbiol.sol. apei, aerului II /2/-/2/-/E/4/ 6 Ecologia apei /2/-/2/-/E/4/ 7 Protectia ecosistemelor /2/-/1/-/V/3/ 8 Economia resurselor med. înconj. I /2/-/1/-/E/3/ 9 Economia resurselor med. înconj. II /2/-/1/-/E/3/

21 10 Met. fiz-chim. de anal. a poluantilor 11 Practica tehnologica (3x30) Discipline optionale Pachet I 1 Ameliorarea şi protecţia solului I /2/-/1/-/E/4/ 2 Ameliorarea şi protecţia solului II 3 Resurse de apă şi protecţia lor I /2/1/-/-/V/3/ 4 Resurse de apă şi protecţia lor II 5 Proiectare asistată de calculator I /1/-/1/-/V/3/ 6 Proiectare asistată de calculator II Pachet II 1 Ecologie agricolă I /2/-/1/-/V/3/ 2 Ecologie agricolă II 3 Pesticidele şi remanenţa lor /1/-/1/-/V/3/ 4 Ameliorarea şi protecţia solului I /2/-/1/-/E/4/ 5 Ameliorarea şi protecţia solului II 6 Radiometrie şi radiotoxicologie Pachet III 1 Resurse de apă şi protecţia lor I /2/1/-/-/V/3/ 2 Resurse de apă şi protecţia lor II 3 Concentrarea şi separarea poluanţilor 4 Proiectare asistată de calculator I /1/-/1/-/V/3/ 5 Proiectare asistată de calculator II 6 Noţ.util.instal.pt.prot.mediului /2/-/1/-/E/4/ Discipline facultative 1 Electrotehnică şi electronică /2/-/1/-/V/0/ 2 Cultură şi civilizaţie românească /2/1/-/-/V/0/ 3 Cultură şi civilizaţie europeană 4 Limba straina II/I /-/2/-/-/V/0/ 5 Limba straina II/II 6 Sport I /-/2/-/-/V/0/ 7 Sport II /2/1/2/-/E/5/ /-/-/-/-/V/2/

/2/-/1/-/E/3/ /2/2/-/-/E/4/ /1/-/1/-/V/2/ /2/-/1/-/E/3/ /2/-/1/-/E/3/ /2/1/-/-/V/3/ /2/2/-/-/E/4/ /2/-/1/-/E/3/ /1/-/1/-/V/2/

/2/1/-/-/V/0/ /-/2/-/-/V/0/ /-/2/-/-/V/0/

Domeniul: Ingineria Mediului Specializarea: Ingineria Sistemelor Biotehnice şi Ecologice (ISBE) Anul IV Semestrul I Semestrul II Discipline obligatorii 1 Managementul mediului /2/1/-/E/4/-/ 2 Poluanti ind. si met. depol. I /2/-/2/E/5/-/ 3 Poluanti ind. si met. depol. II /2/-/2/E/4/ 4 Legislatia protectiei med. I /2/1/-/V/4/-/ 5 Legislatia protectiei med. II /2/1/-/E/4/ 6 Elemente gen. de toxicologie /2/-/2/E/5/-/ 7 Monitoriz. integrala a calit. mediului /2/-/1/E/4/ 8 Crit. obiect. si stand. de calit. a med. /2/1/-/V/3/ 9 Practica tehnologica (2x30) /-/-/-/-/V/2/ Discipline optionale Pachet I 1 Construcţii şi instalaţii de epurare I /2/-/2/E/4/-/ 2 Construcţii şi instalaţii de epurare II /3/-//2/E/5 3 Inginerie sanitară ambientală I /2/2/-/E/4/-/ 4 Inginerie sanitară ambientală II /2/2/-/E/4/ 5 Noţiuni de silvicultură şi prot. Păd. /2/2/-/V/4/-/ 6 Tehn. si inst. de prel. şi util. deşeu. /2/2/-/-/V/4/ Pachet II 1 Autom. instal. prot.med. I /2/2/-/E/4/-/ 2 Autom. instal. prot.med. II /2/2/-/E/4/ 3 Not. Privind colect. şi dep. deş. /2/-/2/V/4/-/

22 4 5 6 Constr. şi inst. de epurare I Constr. şi inst. de epurare II Noţiuni de silvicultură şi prot. păd. /2/-/2/E/4/-/ /3/-/2/E/4/ /2/2/-/V/5/

DOMENIUL: INGINERIA MEDIULUI Specializarea : TEHNOLOGIA ŞI BIOTEHNOLOGIA PROTECŢIEI MEDIULUI (TBPM) Anul V Semestrul I Semestrul II Discipline obligatorii 1 Tehn. si biotehnologii nepoluante /3/-/2/1/E/6/ 2 Controlul poluantilor solului /2/1/-/E/4/ 3 Biotehnologii pt depol. mediului /3/-/2/E/5/ 4 Politica comunitara in protec. med./2/1/-/E/4/ 5 Practica de diplomă, elaborarea şi definitivarea proiectului de diplomă 16 ore x 10 săpt + 6 ore x 20 zile /V/30/ Discipline optionale Pachet I 1 Marketing /2/1/-/E/3/ 2 Informatica mediului /1/-/1/V/2/ 3 Gestiunea factorilor de mediu /1/1/-/V/2/ 4 Auditul mediului /2/-/-/V/2/5 Tratarea deşeurilor urbane /2/-/-/V/2/Pachet II 1 Marketing /2/1/-/E/3/ 2 Informatica mediului /1/-/1/V/2/ 3 St.impact bio.med.eval.res /1/1/-/V/2/ 4 Tehn. de informare şi documentare /2/-/-/V/2/5 Deontologie şi bioetică profesională /1/-/-/V/2/Discipline facultative 1 Gestiune si contabilitate /2/1/-/V/0/ 2 Conducerea proceselor pe calculator /1/-/2/V/0/ 3 Introducere în ştiinţa comunicării /2/-/-/V/0/4 Istoria culturii şi civilizaţiei /2/-/-/V/0/-

23

DESCRIEREA DISCIPLINELOR DIN PLANUL DE INVATAMANT
ANUL I BIA MATEMATICĂ ŞI STATISTICĂ – 4 + 2 p.c. Domeniu/Specializări: IPA, sem I: 2C, 1S; sem. II 2C, 1S Titular disciplină: prof. univ. dr. Moţ Ghiocel A. Obiectivul disciplinei: În acest curs se studiază noţiuni de bază ale calculului probabilităţilor, precum şi elemente de statistică matematică, accentul punându-se pe capitolele care au cea mai mare relevanţă în ecologie şi biologie B. Conţinutul cursului: 1. Noţiuni de calculul probabilităţilor: Noţiuni de bază. Evenimente. Operaţii cu evenimente.Introducerea noţiunii de probabilitate.Probabilităţi condiţionate. Formula probabilităţii totale. Formula lui Bayes. Scheme clasice de probabilitate.Variabile aleatoare. Operaţii cu variabile aleatoare. Valori caracteristice ale unei variabile aleatoare. Valoarea medie a unei variabile aleatoare. Dispersia unei variabile aleatoare. Abaterea standard a unei variabile aleatoare.Repartiţii clasice. Valorile caracteristice ale repartiţiilor clasice. 2. Elemente de biostatistică: Noţiuni de bază. Populaţie biologică. Selecţie. Modul de prezentare a datelor statistice. Indicatori ai repartiţiilor de frecvenţe. Indicatori de poziţie. Indicatori ai variaţiei. Elemente de teoria estimaţiei. Cea mai bună estimaţie. Interval de încredere al unui parametru. Intervalul de încredere al mediei. Verificarea ipotezelor statistice. Testul u. Testul t. Testul F. Testul χ2. Analiza varianţei. Repartiţii bidimensionale. Coeficientul de corelaţie liniară. Dreapta de regresie C. Bibliografie minimală: 1. Ciucu G., Craiu V., Săcuiu I., Probleme de teoria probabilităţilor, Ed. Tehnică, 1974; 2.Micula M., Suciu C., Statistică biologică şi iniţiere în informatică, Tipografia Agronomia CN, 1995, 3. Mihoc Gh., Ciucu G., Craiu V., Teoria probabilităţilor şi statistică matematică, E.D.P., 1970, 4. Mihoc Gh., Micu N., Elemente de teoria probabilităţilor şi statistică , E.D.P., 1966, 4. Reischer C., Sâmboan A., Culegere de probleme de teoria probabilităţilor şi statistică matematică, E.D.P., 1972 D. Modul de evaluare: examen final scris FIZICA SI BIOFIZICA – 4 p.c. Domeniu/Specializări: IPA, sem I: 2C, 1L; Titular disciplină: conf. univ. dr. Mirela Nicolov Obiectul disciplinei: Cursul isi propune prezentarea notiunilor necesare studentilor pentru intelegerea fenomenelor fundamentale in studiile efectuate uin anii următori cum ar fi : sistemele de coordonate , principii si legi fundamentale in mecanica fizică , teoria oscilatiilor, notiuni de mecanica fluidelor in fizica si biofozoca, notiuni fundamentale de termodinamica , deduceri de ecuatii ale tranformarilor de tip general (politrope) , calcule de lucru mecanic caldura si variatii de lucru mecanic , cicluri termice , potentiale termodinamice , transfer de caldura prin conductie , convectie si radiatie , notiuni electricitate si magnetism , notiuni de optica , notiuni elementare de biofizica : osmoza , difuzie , notiuni de capilaritate principiile termodinamicii cu aplicatii stricte in biofizica, notiuni de biofizica nucleului si a celulei. Conţinutul cursului: 1. Notiuni de mecanica: Sistemul de coordonate cartezian; Sistemul de coordonate polare în plan; 2. Principii si teoreme în mecanica fizica; 3. Mecanica fluidelor; 4. Teoria oscilatiilor; 5.Notiuni de Biomecanica; 6. Postulatele si principiile temodinamicii in Fizica si Biofizica; 7. Ec termice de stare;Ec. Gazului van der Waals Transfromarea adiabatica , politropa; 8. Calculul W, Q si ∆U în transformarile simple ale gazelor perfecte; 9. Motoare termice : Ciclul Carnot , motorul Otto , motorul Diesel; 10. Potentiale termodinamice; Fenomene de capilaritate;Osmoza ; Difuzia; 11. Transferul de caldura prin conductie , convectie si radiatie; 12. Notiuni de electrostatica si magnetism; 13. Fenomene electromagnetice cu aplicatii in Biofizica; 14. Starea fizica a substantei : starea lichida, gazoasa , solida , plasma.; 15. Biofizica Nucleului, Biofizica Celulei. Modul de examinare: Verificarea cunoştinţelor la disciplina Fizică si Biofizica se face prin susţinerea unui examen scris si oral . Materia de examen va fi impartita in 4 parti ( 3 parti de fizica si una de biofizica ): Pentru fiecare parte studentul trebuie sa trateze de nota 5 un subiect de teorie si o problema. Nota la fizica si biofizica va fi: (nota laborator+nota tema de casa +nota teorie+nota probleme)/4

24 CHIMIE GENERALĂ - 3 p.c. Domeniu/Specializări: Ştiinţe Aplicate /Biotehnologii, sem.1: 2C,1L Titulari curs: Conf.dr.ing. Pancan Bujor A. Obiectivul disciplinei : Curs fundamental care ofera studenţilor baza chimiei pentru cursurile de specialitate B. Conţinutul cursului: 1.Configuraţia electronică a elementelor. Sistemul periodic; 2.Criterii de ocupare ale orbitalilor; 3.Legături chimice; 4.Proprietăţi magnetice şi electrice ale substanţelor; 5.Echilibre chimice; 6.Noţiuni de termochimie; 7.Noţiuni de electrochimie; 8.Combinaţii complexe; 9.Metale ; 10.Nemetale C. Bibliografie minimală : 1.C.D. Neniţescu, Chimie generală, E.D.P., 1985; 2.G. Marcu, M. Brezeanu, C.Bejan, A.Bâtcă, R. Cătuneanu, Chimie anorganică, Ed. E.D.P., 1984; 3.D.Negoiu, Tratat de chimie anorganică, Vol II Ed. Teh., 1972. D. Discipline anterioare necesare : Chimia anorganică din liceu E. Modul de evaluare: 1.Examen parţial scris – 30%; 2.Activitate la laborator – 20% ; 3.Examen final, scris şi oral - 50% . CHIMIE ANALITICĂ şi ANALIZĂ INSTRUMENTALĂ – 6 p.c. An I, sem I: 2C, 2L Domeniu/Specializări: Ştiinţe Aplicate /Biotehnologii, sem.1: 2C,1L Titulari curs: S.l. Gaspar Rodica A. Obiectivul disciplinei: Cunoaşterea şi determinarea compoziţiei substanţelor chimice, modalităţilor de transformare, prelucrare, păstrare şi control a acestora. Deprinderea studenţilor cu metodele de analiză a substanţelor chimice, cu aparatura şi folosirea noţiunilor teoretice din chimia analitică, precum şi cu prelucrarea statistică a datelor experimentale obţinute, în vederea interpretării corecte a rezultatelor experimentale. Noţiunile legate de chimia analitică – metode, aparatură, mijloace, substanţe chimice implicate în determinări – au o importanţă cu atât mai mare cu cât ele se vor regăsi, într-un mod firesc, în toate datele privind determinarea compoziţiei produselor alimentare , în procesul de control şi asigurare a calităţii acestora, şi nu numai - chiar şi pentru produsele nealimentare cu implicaţii colaterale, cum ar fi produsele cosmetice, detergenţii, medicamentele, etc. B. Conţinutul cursului : 1. Obiectul, importanţa, problemele şi metodele chimiei analitice.2. Exprimarea concentraţiilor soluţiilor. 3. Echilibre chimice. Generalităţi. 4.Echilibre acido-bazice. 5. Echilibre cu formare de complecşi. 6 .Echilibre de solubilitate. 7. Echilibre de oxido-reducere (redox). 8. Analiza calitativă.Sistematica analizei calitative: Analiza preliminară. Dizolvarea substanţelor. Separarea şi identificarea cationilor. Analiza anionilor. 9. Gravimetria. 10.Volumetria (titrimetria): Volumetria prin reacţii de neutralizare (acido-bazice). Volumetria prin reacţii de complexare (complexometria). Volumetria prin reacţii de precipitare şi prin formare de compuşi puţin disociaţi. Volumetria prin recaţii redox. 11.Analiza chimiă organică. Generalităţi. 12.Analiza elementară calitativă a substanţelor organice. Analiza grupărilor funcţionale. 13.Metode de analiză calitativă rapide. Teste rapide pentru produse alimentare. 14. Prelucrarea statistică a datelor experimentale. C. Bibliografie minimala: 1.C. Liteanu; “Chimie analitică cantitativă – Volumetria”, Ed.de Stat Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1962. 2. Donald,J.Pietrzyk; Clyde, W.Frank; “Chimie analitică”, Ed.Tehnică, Bucureşti,1989. 3. C. Gh.Macarovici; “Analiza chimică cantitativă anorganică”, Ed.Academie, Bucureşti,1979. 4. D. Costache, “Analiza chimică prin metoda cinetică”, Ed.Academiei, Bucureşti,1974. 5. L. Roman; “Teste analitice rapide”, Ed.Tehnică,Bucureşti, 1994. 6.Dan I. Seracu, “Îndreptar de chimie analitică”, Ed.Tehnică,Bucureşti, 1989. 7.Gogan, S.; Hoduişan, Th.; Naşcu, H.; “Metode analitice de separare”, Ed.Universităţii “Babeş-Bolyai”, Cluj Napopca, 1977. 8.T. Năşcuţiu, “cromatografia pe hârtie a substanţelor anorganice”, Ed.Academiei, Bucureşti,1961. 9.A. Bold, R. Mocan; Simon, F.; “Chimie analitică cantitativă – Gravimetrie”, Ed.Didactică şi Pedagogică,Bucureşti, 1973. 10.Koţev, N.; “Îndreptar de cromatografia gazelor”, Ed.Tehnică,1974. 11.Vasilica Croitoru, Constantinescu, D.A.; “Aplicaţii şi probleme de chimie analitică”, Ed.Tehnică, Bucureşti, 1979.12. Dumitru Ceauşescu, “Tratarea statistică a datelor chimico-analitice”, Ed.Tehnică,Bucureşti, 1973. 13. Silberg, I.; Crişan, Al.; “Metode fizice de analiză în chimia analitică”, vol.VI,

25 Ed.Centrului de Documentare al Industriei chimice şi petrochimice, Bucureşti, 1970. 14. Pogany, I.; Banciu,M.; “Metode fizice în chimia organică”, Ed.Ştiinţifică, Bucureşti, 1972. D. Discipline anterioare necesare : Chimia generala E. Modul de examinare: Evaluarea curentă la lucrări practice; verificarea la lucrările practice se face oral. Evaluarea cunoştinţelor după predarea cursului este conformă planului de învăţământ – examen; şi se realizează prin examen scris. Pregătirea studenţilor pentru examen se face prin rezolvarea unor subiecte şi discutarea unor probleme specifice materiei parcurse în cadrul unor consultaţii din zilele premergătoare verificării. Verificarea va viza atât informaţia acumulată de student, cât şi capacitatea acestuia de a utiliza constructiv această informaţie. Modul de punctare este anunţat odată cu subiectele. MANAGEMENT – 5 p.c. Domeniu/Specializări: CEPA, sem II: 2C, 2S Titular disciplină: Conf.Dr.ing. Petre Popa A. Obiectivul disciplinei: Disciplina are drept scop punerea în contact a studenţilor cu noţiunile de bază în teoria managementului, a procesului decizional şi fundamentarea acestuia ştiinţifică precum şi a metodelor şi tehnicilor moderne de management, gestionarea resurselor tehnico-materiale, financiare şi umane. B. Conţinutul cursului: Elemente de natura teoretica privind evolutia conceptului de management; functiile fundamentale ale managementului; decizia in procesul de management; organizarea procesuala si structurala a intreprinderilor; managementul resurselor materiale si tehnice; managementul financiar; resursele umane in management. C. Bibliografie minimală: 1.Alecu. I., Merce E., Pana D., Sâmbotin L., Ciurea I., Bold I., Dobrescu N., Management în agricultură, Ed. Ceres, Bucureşti 1997, 2.Csösz I., Curs de management general – USAMVB Timişoara 1997, 3.Csösz I, Managementul producţiei agroalimentare, Ed. Agroprint, Timişoara, 1999 D. Modul de evaluare: examen final oral INFORMATICA APLICATA SI GRAFICA ASISTATĂ DE CALCULATOR – 5 + 3 p.c. Domeniu/Specializări: BIA , sem I: 1C, 2L; sem II: 1C, 2L; Titular disciplină: Ş.l.dr.ing. Oana Brînzan A. Obiectivul disciplinei: Prin structura sa cursul îşi îndreaptă atenţia, spre cunoştinţele necesare pentru întocmirea unui proiect tehnic (utilizarea unui program de desen tehnic – AutoCad 14 sau AutoCad 2000). B. Conţinutul cursului: Piramida informaţională, sistem informatic. Date, tipuri de date. Proiectare asistată, CAD/CAM, domenii de utilizare, principii de bază. AUTOCAD instrument de proiectare asistată. Unităţi de desenare (sistemul zecimal, ingineresc, etc.). Noţiunea de slide (strat). Noţiuni de desen tehnic industrial. Crearea unui obiect 2D, prin desenarea unei polilinii (închisă). Cotarea obiectelor dintr-un desen tehnic în funcţie de specific.Utilizarea textului în desenele AutoCAD. Desenarea planului unei bucătării. Utilizarea atributelor. Definirea şi editarea atributelor în cadrul unui desen AutoCad. Pregătirea unui desen pentru imprimare (plotare). C. Bibliografie minimală: 1.***, AutoCad 14, 2.***, AutoCad 2000 D. Modul de evaluare: examen scris şi practic FENOMENE DE TRANSFER Domeniu/Specializări: IPA, sem. II, 2 C, 2 L, Titular disciplină: Prof. dr. ing. Elisabeta Ivan A. Obiectivul disciplinei: Tratarea principalelor aspecte teoretice şi aplicative ale celor trei grupuri de fenomene de transfer şi anume: transferul de impuls, transferul de căldură şi transferul de masă, B. Conţinutul cursului: 1. Concepte, definiţii în procese de transfer şi bilanţuri. Mărimi caracteristice fenomenelor de transfer. 2. Elemente de mecanica fluidelor. 3. Transferul de căldură. Transferul de căldură prin radiaţie. Transferul de căldură prin conducţie. Transferul de căldură prin convecţie.. Transferul complex de căldură. 4.Transferul de

26 substanţă. 5.Analogia fenomenelor de transfer. 6.Elemente de analogie între fenomenele de transfer. 7.Intensificarea fenomenelor de transfer. C. Bibliografie minimală: 1. Bratu, E. A. - Operaţii unitare în ingineria chimică, vol. I, II, III, Editura Tehnică, Bucureşti 1984 – 1985 2. Răşenescu, I. - Operaţii şi utilaje în industria alimentară, vol. I şi II, Editura Tehnică, Bucureşti, 1971 3. Răşenescu, I. Fenomene de transfer, Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti, 1981 4. Pavlov, K. P. şi colab. - Procese şi aparate în ingineria chimică – Exerciţii şi probleme, Editura Tehnică, Bucureşti, 1981; 5. Elisabeta Ivan, N. Oniţa – Fenomene de transfer, Mediagraf, Arad, 2002. D. Modul de evaluare: examen final scris BIOLOGIE CELULARĂ Domeniu/Specializări: Biotehnologii Industriale, sem. 1, 2C, 1L Titular curs: Conf.dr.ing. Ciutina V., A. Obiectivele disciplinei: prezentarea aspectelor referitoare la organizarea celulelor procariote şi eucariote, respectiv tipurile de celule, relaţiile intercelulare şi specializarea funcţiilor acestora pentru realizarea anumitor roluri fiziologice specifice. B. Conţinutul cursului: 1.Originea si evoluţia celulelor eucariote, 2. Componentele moleculare ale celulei. 3. Structura acizilor nucleici.4.Arhitectura moleculara a membranei celulare. 5.Invelisul celular 6..Structura moleculara a plasmalemei. 7. Joncţiunile celulare. 8.Functia de transport a membranei celulare. 9.Semnalizarea celulara. Rolul hormonilor in semnalizarea celulara. 10. Citoscheletul celular. 11. Nucleul celular. Structura. 12. Organizarea ADN in nucleu. 13.Transcripţia si sinteza ARN in celula eucariota. 14.Sinteza ARN ribozomal. 15 Biogeneza ribozomilor. 16. Sinteza proteinelor.17. Replicata ADN. 18.Reticulul endoplasmic. Modificarile posttranslationale ale proteinelor in reticulul endoplamsmatic. 19.Aparatul Golgi. 20Lizozomii. 21Peroxizomii. 22. Mitocondria. Rolul mitocondriilor in catabolismul glucidelor si lipidelor. C. C. Bibliografie minimală:1.Anghel I., Citologie vegetală, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1979; 2.Botărel, S, şi colab. Histologie şi embriologie, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982; 3.Cardozo Lopes P.Atlas of Clinical Cytology Printed by Targa b.v. 's-Hertogenbosch 1986; 4.Hefco. P. Vasile Fiziologia animalelor şi a omului Ed. Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti, 1987; 5. Manolescu Nicolae (sub redacţie) Citologie normală şi patologică la animale Ed. Ceres, Bucureşti 1980; 6. Şerbănescu Jitaru Gabriela şi colab. Practicum de biologie vegetală Ed. Ceres, 1983 ; D. Disciplinele anterioare necesare: Biologie, Genetică, E. Modul de evaluare: 1. Examen scris – 50%; 2 Prezenţă curs şi laborator – 25% (5% curs şi 20% laborator); 3. Colocviu la laborator – 25%. ECOLOGIE ŞI Protecţia mediului – 3 credite Domeniu/Specializări: Biotehnologii, BIA, an I, sem. I, 2C, 1L Titular curs: Ş.l.dr. Dorina Chambre A. Obiectivul disciplinei: familiarizarea studenţilor cu aspectele legate de problematica ecologiei si protecţiei mediului furnizând informaţii referitoare la sursele de poluare şi poluanţii specifici celor trei factori de mediu precum si informaţii legate de metodele de evitare a poluării şi de depoluare. B. Conţinutul cursului: Notiuni generale de ecologie. Introducere în problematica protecţiei mediului; Surse de poluare a mediului; Poluarea aerului atmosferic. Prevenirea şi combaterea ei; Poluarea apelor. Prevenirea şi combaterea ei; Poluarea solului. Prevenirea şi combaterea ei; Alimentele si sanatatea umana; Organizarea protecţiei mediului în România. C. Bibliografie minimală: 1.Schiopu, D., Vintu, V., Ecologie şi protecţia mediului, Ed “I.I. de la Brad”, Iaşi, 2002 2.Chambre, D., Notiuni de protectia mediului, Ed. Univ.A.Vlaicu, Arad, 2005; 3.Puşcaş, E., Stănescu, M.D., Fogoroşi, M., Dalea,V., Dezvoltarea durabilă prin protecţia mediului şi biotehnologii textile, Ed.Univ.A.Vlaicu Arad, 2003; 4.Colecţia de Legi şi STAS pentru protecţia mediului si consumatorului în România D. Dicipline anterioare necesare: Chimia din liceu

27 E. Modul de evaluare: Pentru examinare materia predată la curs va fi împărţită în 5 părţi iar din fiecare parte studentul va trata un subiect. Diciplina se consideră promovată dacă studentul reuşeşte să obţină pe fiecare subiect minim nota 5. Participarea la examimare este condiţionată de promovarea cu minim nota 5 a lucrărilor de laborator. ELEMENTE DE INGINERIE MECANICĂ ŞI ELECTRICĂ – 3 p.c. Domeniu/Specializări: Biotehnologii, BIA, an I, sem. II, 3C, 2P Titular curs: Ş.l.dr.ing. Beju Constantin A. Obiectivele disciplinei: Cursul îşi propune să prezinte noţiunile din disciplinele de bază a ingineriei mecanice. Aceste noţiuni vor ajuta studenţii în elaborarea proiectelor de an şi de diplomă în care se vor proiecta diferite instalaţii în domeniul industriei alimentare. Cursul conţine definiţii, relaţii şi soluţii constructive generale specifice pentru realizarea acestor utilaje. Dimensionările acestor utilaje şi formulele de calcul se vor exemplifica în cadrul orelor de proiect şi laborator. B. Conţinutul cursului: 1. Obiectul cursului şi legătura cu alte discipline. 2. Grupe de utilaje din industria alimentară, 3. Materiale utilizate în construcţia utilajului de industrie alimentară 4. Criterii de apreciere a comportării materialelor, 5. Solicitări în organele de maşini (rezistenţe admisibile şi coeficienţi de siguranţă), 6. Sisteme de forţe ce acţionează asupra utilajelor din industria alimentară, 7. Determinarea forţelor de legătură, 8. Structura şi clasificarea mecanismelor, 9. Îmbinări şi organe de îmbinare utilizate în I.A.(consideraţii generale şi elemente de calcul): îmbinări sudate, îmbinări prin mandrinare, îmbinări prin şuruburi şi piese filetate, îmbinări prin pene şi caneluri, îmbinări prin ştifturi şi articulaţii cu bolturi, îmbinări prin strangere, 10. Alte elemente de organe de maşini utilizate în I.A. (clasificare şi elemente de calcul): arcuri, osii şi arbori, cuplaje, transmisii cu roţi dinţate, transmisii cu curele, transmisii prin lanţuri, 11. Recipienţi cu pereţi subţiri utilizaţi în I.A.(clasificare şi elemente de calcul), 12. Standardizarea în Romania şi U.E., 13. Ungerea utilajelor din I.A., 14. Forţele de acţiune, momente rezistente, randamente la utilajele de industrie alimentară. elevatoare, benzi transportatoare, instalaţii de sortare, agitatoare, valţuri, mori cu valţuri şi ciocane. 15. Curentul electric continuu şi alternativ mono şi trifazat. Legi şi formule de calcul. 16. Maşini electrice. C. Bibliografie minimala: 1.Academia HUTTE - Manualul inginerului , Ed. Tehnică, Bucureşti, 1995. 2.Ghe. Manea şi co. - Organe de maşini, Ed. Tehnică Bucureşti, 1970. 3. Ghe. Buzdugan, N. Manolescu şi Colab - Manualul Inginerului Mecanic, Ed. Tehnica Bucuresti, 1976. 4. L. Ioancea şi co. - Masini, Utilaje şi instalaţii în Industria Alimentara, Ed. Ceres, Bucureşti, 1986. 5.C. Banu şi co. - Procese tehnice, tehnologice şi ştiinţifice în industria alimentară, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1992. 6.V. Bejan Tehnologia fabricării şi reparării utilajelor tehnologice, Vol 1,2, Oficiul de informare documentară, Bucureşti, 1991. 7.I. Idiţoiu - Elemente de inginerie mecanică, Inst. Pol. Timişoara, 1987. 8.G. Puri , I. Cata - Elemente de inginerie mecanică, Inst. Pol. Timişoara, 1987. 9.I. Idiţoiu şi Colab. - Îndrumător pentru calculul şi construcţia organelor şi aparatelor chimice, vol I şi II, Inst. Pol. Timişoara, 1971. 10. Rădulescu A. – Elemente de inginerie mecanică, Bucureşti, 2001. D. Dicipline anterioare necesare: desen tehnic E. Modul de examinare: Forma de evaluare este continuă, iar metoda de evaluare, în sesiunea de examene este scrisă. Toate capitolele cursului sunt obligatorii. Evaluarea cunoştinţelor de laborator se face prin colocviu. DESEN TEHNIC Domeniu/Specializări: BIA, sem I: 1C, 1L. Titular disciplină: Ş. l. ing. Tănăsoiu Titus A. Obiectivul disciplinei: Cursul îşi propune familiarizarea studenţilor cu metodele de proiecţii şi reprezentare ale pieselor metalice, pornind de la cele mai simple la cele mai complexe. În cadrul cursului, studenţii vor fi obişnuiţi să evalueze numărul de vederi necesatre, reprezentarea acestora, precum şi eventualelen dispuneri ale unor simboluri specifice. B. Conţinutul cursului: 1. Introducere. Tipuri de desene industriale. Principiile axonometriilor. Liniile folosite în desenul tehnic. Formate. Scrierea tehnică. Plierea

28 formatelor ; 2. Secţiuni şi rupturi. Definiţii şi clasificare. Trasee de secţionare. Exemple de aplicaţii. Haşuri. Simboluri; 3. Filete. Definiţii, clasificare. Exemple de reprezentări a îmbinărilor filetate ; 4. Toleranţe de formă şi tranziţie. Exemple de aplicare. Ajustaje definiţii şi exemple. Rugozităţi - definiţii şi exemple ; 5. Asamblări specifice. Asamblări cu flanşe, fitinguri, etc. Exemple ; 6. Asamblări filetate şi cu ştifturi. Siguranţe. Exemple.Arcuri - reprezentare, exemple de montaj ; 7. Îmbinări sudate, îmbinări nituite - definiţii şi exemple ; 8. Desenul de ansamblu - alcătuire, principii ; C. Bibliografie minimală: . Dale C. , Niţulescu Th, Precupeţu P.- Desen tehnic industrial pentru construcţia de maşini, Editura Tehnică, Bucureşti 1990. 2. R. Quattemer, J.P. Trotignon - La construction mecanique - dessin, conception normes , Edition de L'Usine Paris, 1978, 3. *** - Standarde pentru desen. STAS U10, BS, DIN, NF,GOST, etc D. Modul de evaluare: Verificarea la disciplina “Desen tehnic” se face prin colocviu, la nota finală concurând şi nota pe activitatea din timpul semestrului LIMBA FRANCEZĂ – 3 + 3 p.c. Domeniu/Specializări: BIA, sem I: 2S, sem II: 2S Titular disciplină: lector Lupe Marta A. Obiectivul disciplinei: Consolidarea deprinderilor de limbă corecte (înţelegere după auz, vorbire, citire, scriere). Achiziţionarea unui lexic specializat (achiziţionarea şi organizarea informaţiei manageriale, balanţa financiar-contabilă şi analiza ei) necesar consultării bibliografiei de specialitate în limba franceză B. Conţinutul cursului Jeanne se marie. Perfectul compus. Locul adverbului. Allons aux emplettes. Acordul participiului trecut fără auxiliar.Pour l'anniversaire du mariage. Acordul participiului trecut conjugat cu auxiliarul "avoir".Quel pain acheter? Mai mult ca perfectul. Exerciţii.Preparez vos passeport, s'il vous plait. Pronumele adverbial "Y".Les epices. Pronumele neutru "le". Exerciţii.La Tour Effel et la France. Exerciţii.Catherine est malade. Verbe conjugate cu "etre". Exerciţii. Les Monasteres de la Moldavie. Exerciţii.Dans une confiserie. Concordanţa timpurilor la indicativ (I). Exerciţii.La nature en peril. Concordanţa timpurilor la indicativ (II). Exerciţii.Je fais la cuisine chez moi. Concordanţa timpurilor la indicativ (III). Exerciţii.Dans une Coucherie. Exerciţii.Une fabrique de conserves. Exercices. C. Bibliografie minimală: 1.M. Saraş, M. Ştefănescu, Curs practic de limba franceză ; 2.J.Coustillon, G.D. de Selins, Methode de francais D. Modul de evaluare: Evaluarea cunoştinţelor va lua în considerare: colocviu 80%, activitatea la seminar 10%, rezultatul testelor pe parcursul semestrului 5%, prezenţa la seminar 5%. EDUCAŢIE FIZICĂ – 2 + 2 p.c. Domeniu/Specializări: BIA, sem I 2S; sem II 2S Titular disciplină: lector drd. Sorin Rotaru A. Obiectivul disciplinei: Creşterea şi menţinerea stării de sănătate a studenţilor prin practicarea exerciţiilor fizice şi sportului şi iniţierea în realizarea autocontrolului condiţiei fizice ; Formarea capacităţii de practicare independentă a exerciţiilor fizice şi sportului; B. Conţinutul cursului: 1.Obiectul şi obiectivele educaţiei fizice şi sportului. Exerciţiul fizic – factor al medicinii preventive. Teste motrice. Verificarea motricităţii generale prin teste standard. 2.Ţinuta corporală : exerciţii de ţinută corporală sub îndrumarea profesorului sau individual, sub forma încălzirii la fiecare lecţie. 3.Perfecţionarea îndemnării şi a capacităţii de efort prin practicarea unor ramuri de sport opţionale : baschet, fotbal, volei, aerobic, badminton, înot, culturism. 4.Iniţierea în tehnici de recuperare fizică; exerciţii compensatorii, odihnă activă. 5.Educaţia fizică: noţiuni de regulament a celor mai mediatizate ramuri de sport. Perfecţionarea îndemânării şi capacităţii de efort prin ramuri sportive: fotbal, baschet, volei, badminton, tenis de masă, înot, culturism. 6.Iniţierea în tehnici de recuperare fizică; ex. compensatorii, odihnă activă, masaj corporal, presopunctura. C. Bibliografie minimală: 1.Baroga, L., Culturism, Ed. Cons. Naţ. Ed. Fizică şi Sport, 1969; 2.Cârstea, G., Teoria educaţiei fizice şi sportului, ANEFS, 1993; 3.Mureşan, C., Educaţia fizică pentru studente – I.P.T., 1980; 4.Nicu, A., Antrenamentul sportiv modern, 1991 ;

29 D. Modul de evaluare: teste de verificare ANUL II BI UAV.2.L.4.3.04.O.18 CHIMIE FIZICĂ GENERALĂ – 4 credite Domeniu/Specializări: Ştiinţe Aplicate, Biotehnologii Industriale, an II, sem. I, 2C, 2L Titular curs: Ş.l. Raluca Szabo A. Obiectivul disciplinei : familiarizarea viitorului inginer din domeniul biotehnologiilor cu noţiunile si înţelegerea conexiunilor fizico-chimice întâlnite în aceste procese tehnologice in vederea utilizării lor în scopul conducerii, proiectării si perfecţionării tehnologiilor alimentare. B. Conţinutul cursului: Stările de agregare ale materiei: Starea gazoasa ideala si reala, Starea lichida, Starea solida, transformări de stare; Termodinamica chimică: Principiul zero şi noţiuni fundamentale, Principiile I, II şi III, Aplicaţii ale principiilor termodinamicii fenomenologice, Efectul Joule-Thomson, termochimia; Echilibrul termodinamic fizic şi chimic: Echilibre de fază în sisteme monocomponente fără reacţii chimice, Echilibrul chimic în faza gazoasă ideală, Echilibrul chimic în soluţii; Cinetica chimică: Viteza de reacţie, cinetica formala a reacţiilor chimice, Reacţii de ordin I, II, lIl şi zero, Determinarea experimentală a vitezei de reacţie şi a parametrilor cinetici, Reacţii catalitice şi catalizatori. C. Bibliografie minimală: C. Idiţoiu, Chimie fizică şi coloidală, vol. I, ed. a 2-a Ed „Aurel Vlaicu”, Arad, 2005; C. Idiţoiu, D. Chambree, M.R. Szabo, Chimie fizică generală experimentală, Ed. Univ. „Aurel Vlaicu”, Arad, 2002 D. Dicipline anterioare necesare: Matematică, Fizică, Chimie E. Modul de evaluare: Nota activitate laborator: 33%, Examen final scris: 67%. UAV.2.L.4.3.03.O.19 si UAV.2.L.4.3.04.O.19 BIOCHIMIA PRODUSELOR ALIMENTARE – 5+4 p.c. Domeniu/Specializări: Ştiinţe Aplicate/ Biotehnologii Industriale, sem.1: 2C, 2L; sem.2: 2C, 2L. Titulari curs : Conf.Dr.Ing.Ciutina Virgiliu A. Obiectivul disciplinei : Disciplina de Biochimie îşi propune să transmită studenţilor cunoştinţele necesare pentru înţelegerea fenomenelor biologice complexe dar şi a reacţiilor biochimice întâlnite în procesarea produselor alimentare şi explicarea cauzelor ce duc la scăderea calităţii produselor şi necesitatea respectării cu stricteţe a parametrilor ce se impun în cursul prelucrării acestora.Sunt prezentate deasemenea principalele surse alimentare de origine vegetală şi animală pentru principalii compuşi cu rol structural, energetic, catalitic şi de reglare. B. Conţinutul cursului : 1. Compoziţia chimică generală şi organizarea materiei vii. Bioelemente şi biomolecule.2. Glucidele. Definiţie. Prezentare generală. Clasificare. Monozaharide.3. Oligozaharidele. Dizaharide şi trizaharide.4. Polizaharide şi heteropolizaharide.5. Lipidele. Definiţie. Clasificare. Caractere generale. Componentele lipidelor.6. Lipide simple şi complexe. Gliceride, sfingolipide, steride.7. Protidele. Definiţie.Clasificare.Aminoacizi.Structura chimică.8. Peptide şi proteine. Proteine conjugate.9.Biocatalizatorii.Enzimele.Structura enzimelor.10. Oxidoreductaze.11.Transferaze.12.Hidrolaze.13. Liaze, izomeraze şi ligaze.14. Vitaminele. Definiţie.15. Vitaminele şi provitaminele A.16. Vitaminele D, E şi K.17. Vitaminele hidrosolubile. Vitamina B1, B2 şi B6.18. Vitamina PP, Biotina, Acidul pantotenic şi acizii folici.19. Vitamina B12, Acidul ascorbic şi Pseudovitaminele.20. Metabolisme. Aspecte generale privind metabolismul.21. Oxidarea biologică. Ciclul acizilor tricarboxilici.22. Metabolismul glucidelor.Biosinteza amidonului şi a glicogenului.23. Catabolismul glucidelor. Degradarea anaerobă a glucozei.24. Metabolismul lipidelor. Catabolizarea gliceridelor.25. Metabolismul protidelor. Biosinteza aminoacizilor.26. Catabolizarea aminoacizilor.

30 C. Bibliografie minimală: 1. S.Zinca – Biochimie animală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1971.2. I.Burnea, Ionela Popescu, G.Neamţu, Elena Stancu, Şt.Lazăr – Chimie şi biochimie vegetală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1977.3. Margareta Avram – Chimie organică, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1983.4. Rodica Segal – Biochimia produselor alimentare, vol.I-II Editura Alma, Galaţi, 1995.5. Şt.Tămăşdan, S.Palcu – Biochimie, vol.I, Editura Universităţii Aurel Vlaicu Arad, 2001 D. Discipline anterioare necesare : Chimie organică şi chimie anorganică E. Modul de evaluare: 1. Examen parţial scris – 20%; 2. Prezenţa la curs şi laborator – 10% (5%-curs, 5%- laborator);3. Notare la colocviu în săptămîna a 14 notată cu 10% ; 4. Examen final, scris şi oral - 60% . UAV.2.L.4.3.03.O.20 ANALIZA INSTRUMENTALĂ – 4 p.c. Domeniu/Specializări: ISBE, sem I: 2C, 2L Titular disciplină: Conf. dr.chim. Dincă Nicolae A. Obiectivul disciplinei : Disciplina Analiza instrumentala oferã cunoştinţe de bază care constituie o componentă a culturii generale tehnice a specialistului în domeniul alimentar şi reprezintă suportul pentru o serie de discipline de specialitate. B. Conţinutul cursului: 1.METODE ELECTROCHIMICE DE ANALIZĂ, 2.METODE OPTICE SI SPECTRALE, 3.METODE DE SEPARARE, 4.TERMICE SI AUTOMATIZARE C. Bibliografie minimală: 1.Dinca N, Metode de analize fizico-chimice, Ed. Univ.”A.Vlaicu”, Arad 2002; 2. S.Ehling, N. Dincă, L. Savici, Analiza instrumentală îndrumător pentru lucrări de laborator, Ed. Mirton Timisoara 2000, 3.Dinca N., Savici L., Analiza instrumentala, Note de curs, UAV 1998, 4.Magearu, V., Controlul analitic al produselor biotehnologice, Ed Tehnică, Bucureşti, 1988 D. Discipline anterioare necesare: chimia anorganica, organica si analitica E. Modul de evaluare: examen final scris - 66%, colocviu de laborator – 33% UAV.2.L.4.3.03.O.21 ELEMENTE DE INGINERIE MECANICĂ – 4 p.c. Domeniu/Specializări: BI, sem I 2C, 2L, 1P. Titular disciplină: Ş.l.dr.ing. Constantin Beju Obiectivul disciplinei: Cursul îşi propune să prezinte noţiunile din disciplinele de bază a ingineriei mecanice. Cursul conţine definiţii, relaţii şi soluţii constructive generale specifice pentru realizarea acestor utilaje. Dimensionările acestor utilaje şi formulele de calcul se vor exemplifica în cadrul orelor de proiect şi laborator. Conţinutul cursului: Grupe de utilaje din industria alimentară. Materiale utilizate în construcţia utilajului de industrie alimentară. Criterii de apreciere a comportării materialelor. Solicitări în organele de maşini (rezistenţe admisibile şi coeficienţi de siguranţă) Sisteme de forţe ce acţionează asupra utilajelor din industria alimentară . Determinarea forţelor de legătură.. Structura şi clasificarea mecanismelor. Îmbinări şi organe de îmbinare utilizate în I.A.(consideraţii generale şi elemente de calcul). Alte elemente de organe de maşini utilizate în I.A. (clasificare şi elemente de calcul). Recipienţi cu pereţi subţiri utilizaţi în I.A.(clasificare şi elemente de calcul). Standardizarea în Romania şi U.E. Ungerea utilajelor din I.A. Forţele de acţiune,momente rezistente,randamente la utilajele de industrie alimentară. Bibliografie minimală: 1.Academia HUTTE - Manualul inginerului , Ed. Tehnică, Bucureşti, 1995. 2.Gheorghe Manea şi co., Organe de maşini, Ed. Tehnică Bucureşti, 1970. 3.Ghe. Buzdugan, N. Manolescu şi Colab, Manualul Inginerului Mecanic, Ed. Tehnica Bucuresti, 1976. 4.L. Ioancea şi co., Masini, Utilaje şi instalaţii în Industria Alimentara, Ed. Ceres, Bucureşti, 1986. C. Banu şi co., Procese tehnice, tehnologice şi ştiinţifice în industria alimentară, Ed. Tehnică, Bucureşti,1992. Modul de evaluare: examen final scris UAV.2.L.4.3.04.O.23 GENETICA – 4 p.c. Domeniu/Specializări: BI, sem II 2C, 2L. Titular disciplină: Conf.dr.ing. Zdremtan Monica

31 A. Obiectivul disciplinei: Disciplina este una dintre cele mai dinamice discipline biologice, tehnologiile moderne, din ce în ce mai perfecţionate, oferă posibilitatea înţelegerii tot mai adânci a fenomenelor genetice, permiţând a se ajunge tot mai aproape de „izvoarele vieţii”, fundamentând cunoaşterea întregului edificiu al viului. Disciplina de studiu , respectiv Genetica, reprezintă baza teoretică a ameliorării plantelor şi animalelor propunându-şi transformarea organismelor vii în scopul satisfacerii tot depline a nevoilor sale materiale şi spirituale. Orice program de ameliorare, începe cu studiul potenţialului genetic al materialului iniţial pentru că tipul de determinism genetic depinde şi de metoda cea mai indicată ce urmează a fi utilizată, precum şi de tipul de material ce urmează a fi creat. Genetica este un instrument interdisciplinar, este o sursă de informaţii valide pentru biochimie, ameliorarea plantelor şi animalelor, medicină, consult genetic şi pentru multe alte ştiinţe demografice şi sociale. B. Conţinutul disciplinei: 1. Introducere în genetică. Obiective, noţiuni de bază şi utilizarea lor. Metode de investigare. Teorii privind conceptele din genetică. Dezvoltarea geneticii în România; 2. Organizarea materiei vii. Reproducerea celulară. 3. Ciclul de viaţă şi recombinarea genetică. 4. Transmiterea ereditară a caracterelor şi însuşirilor; 5. Organizarea moleculară a materialului genetic. 6. Rolul genetic al acidului dezoxiribonucleic. 7. Rolul genetic al acidului ribonucleic celular. 8. Acidul ribonucleic viral. 9. Exprimarea materialului genetic. Codul genetic. Biosinteza proteică. Formarea proteinelor funcţionale. 10. Controlul cantitativ al exprimării materialului genetic la eucariote şi procariote. 11. Gena, subunitate de organizare şi funcţionare a materialului genetic; 12. Ingineria genetică. 13. Băncile de gene şi rolul lor. 14. Evoluţia conceptului de genetică ecologică. C. Bibliografie minimala: 1.BOTEZ C., 1991 – Genetică, Tipo AGRONOMIA, Cluj Napoca; 2.BOTEZ C., E. TĂMAŞ, 2001 – Genetică, Ed. Academicpres, Cluj Napoca; 3.E. MARIN, C. BOTEZ, 1981 – Genetică, îndrumător de lucrări practice, Atelierele de material didactic, Cluj Napoca; 4.G .BUTNARU, I. NICOLAE, E. TĂMAŞ, 1999 – Genetică moleculară, Editura MIRTON, Timişoara; 5.G. BUTNARU, 2001 – Principii de bază în genetică, Ed. EUROBIT, Timişoara; 6.M. PĂTRAŞCU, 1983 – Noutăţi în manipularea informaţiei genetice, EDITURA CERES, Bucureşti; 7.HĂLMĂGEAN L., CALINOVICI I., ZDREMŢAN M., CHIŞ S., CIUTINĂ V., 2004 – Genetica, ED UNIVERSITĂŢII „AUREL VLAICU”, Arad;8. ZDREMŢAN M., 2004 – Genetica, ED. DACIA, Cluj-Napoca. D. Modalităţi şi cerinţe de examinare: referate; teste; examen. UAV.2.L.4.3.03.O.24 ECOLOGIE GENERALĂ – 4 p.c. Domeniu/Specializări: Chimie/Protectia Mediului, sem.II 2C, 2S Titulari curs : Conf. univ. dr. ing. Hălmăgean Lucian A. Obiectivele disciplinei: Însuşirea de către studenţi a semnificaţiei principalelor concepte de ecologie generală; Familiarizarea studenţilor cu conceptele şi metodologia de lucru definitorie a şcolii româneşti de fitosociologie şi a şcolii fitosociologice central-europene; Sintetizarea cunoştinţelor teoretice pluridisciplinare necesare realizării unui ansamblu de măsuri şi a unor strategii care să rezolve problemele legate de echilibrul de mediu, de amenajarea sau exploatarea ecosistemelor şi a resurselor regenerabile ale biosferei; Formarea studenţilor în spiritul ideilor de protecţie a mediului şi respectul şi dragostea faţă de natură; Încurajarea unei maniere sistemice de gândire şi abordare a relaţiilor din sfera biologului; Stimularea studentului pentru a cunoaşte şi folosi în mod individual şi independent tratatele şi periodicele din vastul domeniu al ecologiei apărute în limba română şi în limbi de circulaţie internaţională. B. Conţinutul cursului: Ecologia – ştiinţă fundamentală şi aplicativă. Organizarea materiei vii şi teoria sistemelor. Mediul înconjurător. Ecologia populaţiei. Biotopul în spaţiu şi timp. Biocenoza component organic al ecosistemului. Ecosistemul unitate structurală şi funcţională a ecosferei. C. Bibliografie minimala: 1.Berca,M. – Ecologie generală şi protecţia mediului, Editura Ceres, Bucureşti, 2000. 2.Bodnariuc, N.; Vadineanu, A.; - Ecologie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982. 3.Cristea,V. – Fitosociologie şi vegetaţia

32 României, Note de curs, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj Napoca, 1993. 4.Duţu,M. – Ecologie, filozofia naturală a vieţii, Editura Economică, Bucureşti, 1999. 5.Ionescu,Al. – Ecologia – Ştiinţa ecosistemelor, Bucureşti, 1993. 6.Marton,Al. – Ecologie generală, curs, Universitatea Tehnică Timişoara, 1995. 7.Marton, Al. – Ecotoxicologia – la sfârşit şi început de mileniu, Editura Sees Hipparion, Cluj Napoca, 1999. 8.Muntean, L.; Ştirban, M. – Ecologie şi protecţia mediului, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1995. D. Modul de examinare:Verificarea cunoştinţelor se va face prin susţinerea unui colocviu (2/3 din notă). O treime din notă o va reprezenta nota obţinută prin susţinerea unui referat din tematica de la lucrările practice. UAV.2.L.4.3.04.O.25 ELEMENTE DE TRANSFER DE MASĂ ŞI ENERGIE – 5 p.c. Domeniu/Specializări: BI, sem II 3C, 2L, Titular disciplină: Prof.dr.ing. Ivan Elisabeta A. Obiectivul disciplinei: Disciplina " ELEMENTE DE TRANSFER DE MASĂ ŞI ENERGIE " face parte din cadrul disciplinelor fundamentale în cadrul specializării, având o importanţă deosebită pentru formarea inginerului in biotehnologii. Cunoştinţele de fenomene de transfer sunt indispensabile specialistului din industria biotehnologiilor atât din punct de vedere al formarii generale tehnice, cât şi al formarii de stricta specialitate. Obiectul de studiu al disciplinei, pune accentul pe aspectele teoretice si aplicative referitoare la procesele de transfer de impuls, transfer de caldura si de masa, precum si interpretarea fenomenelor, dezvaluirea legaturilor dintre ele. Deasemenea, cunostintele care fac obiectul acestei discipline vor fi utilizate unele direct de catre viitorul specialist, altele vor sta la baza asimilarii de cunostinte la disciplinele de specialitate care se predau in anii superiori. B. Conţinutul cursului: 1.Similitudine, analiza dimensionala si modelare experimentala; Deducerea criteriilor de similitudine din ecuatii diferentiale. Deducerea criteriilor de similitudine prin analiza dimensionala. Modelarea pe baza conceptului de regim sau proces determinat. 2. Procese. Regimuri. Terminologie. Mijloace grafice de calcul. Fluide. 3. Bilanturi si aplicarea lor. Bilant de materiale, energetic, termic, forma de exprimare si întocmiri. Aplicatii, verificarea analitica si grafica a bilantului de materiale. Diagrama Sankej. 4. Statica fluidelor. Forte care actioneaza intr-un fluid. Presiunea statica. Ecuatiile diferentiale ale echilibrului hidrostatic în camp gravitational. Aplicatii ale ecuatiilor echilibrului hidrostatic. 5. Dinamica fluidelor (transferul de impuls). Comportarea reologica a fluidelor. Fluide vâscoase newtoniene. Fluide vâscoase nenewtoniene. Corpuri cu proprietati multiple. Corpuri vascoelastice. Regimuri de curgere. Ecuatii de conservare în curgerea izoterma, (Ecuatia de continuitate. Ecuatia diferentiala a continuitatii, Ecuatia de continuitate pentru sisteme macroscopice). Ecuatiile conservarii impulsului. Aplicatii ale ecuatiei lui Bernoulli. Fenomenologia curgerii. Curgerea turbulenta. Stratul limita hidrodinamic. Curgerea in film subtire. Transfer de impuls interfazic. Rezistentele hidrodinamice la curgerea în conducte. 6. Transferul de caldura. Mecanismele transferului de caldura Marimi caracteristice în transferul de caldura. Transfer de caldura prin conductivitate. Transferul de caldura prin convectie. Transfer de caldura prin radiatie. Transferul global de caldura in regim stationar. Transferul global de caldura in regim nestationar . Izolatie termica. 7. Transferul de masă. Mărimi şi notiuni caracteristice în transferul de masa. Echilibrul termodinamic între fazele unui sistem multicornponent. Cinetica transferului de masa intr-o singura faza. Transferul de masa interfazic. Mecanismul transferului de masa interfazic. Transfer de masa global. Coeficientii globali de transfer de masa. Analogia si intensificarea fenomenelor de transfer. C. Bibliografie minimala: 1. E. Ivan, Oniţă N., Fenomene de transfer, Ed Mediagraf, Arad, 2002; 2.E. Ivan, Ş. Kormendi, N. Oniţă, Indrumător de laborator Fenomene de transfer, operaţii şi aparate în industria alimentară, Ed Mirton, Timişoara, 1999; 3.Bratu, E. A., Operatii unitare în ingineria chimica, vol. I, II, III, Ed Tehnica Bucuresti 1984, 1985. 4. Tudose, R.Z. si colab., Procese si operatii în industria chimica, Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti, 1977; 5. Tudose, R.Z. si colab., Reologia compusilor moleculari, Ed Tehnica, Bucuresti, 1982.

33 D. Modul de examinare: Verificarea cunoştinţelor la disciplina ELEMENTE DE TRANSFER DE MASĂ ŞI ENERGIE se face prin examen scris şi oral. Biletul de examen conţine trei subiecte, două subiecte de teorie şi o problemă cu caracter generalizator. Pentru fiecare subiect studentul trebuie să obţină notă de minim cinci în urma lucrării scrise sau a examinării orale. Nota finală constituie media aritmetică a celor trei note obţinute. Pregătirea studenţilor pentru examinare se face prin rezolvarea unor subiecte şi probleme specifice materiei parcurse în timpul semestrului şi în cadrul consultaţiilor din zilele premergătoare verificării. Verificarea vizează atât informaţia acumulată de student cât şi capacitatea de utilizare a acestei informaţii. Modul de punctare este anunţat odată cu subiectele. UAV.2.L.4.3.03.A.31 NOŢIUNI DE PROTECŢIA MEDIULUI – 3 credite Domeniu/Specializări: Ştiinţe Aplicate, BI, an II, sem. I, 2C, 1L Titular curs: Ş.l. dr. Dorina Chambre A. Obiectivul disciplinei: familiarizarea studenţilor cu aspectele legate de problematica protecţiei mediului furnizând informaţii referitoare la sursele de poluare şi poluanţii specifici celor trei factori de mediu precum si informaţii legate de metodele de evitare a poluării şi de depoluare. B. Conţinutul cursului: Introducere în problematica protecţiei mediului; Surse de poluare a mediului; Poluarea aerului atmosferic. Prevenirea şi combaterea ei; Poluarea apelor. Prevenirea şi combaterea ei; Poluarea solului. Prevenirea şi combaterea ei; Alimentele si sanatatea umana; Organizarea protecţiei mediului în România. C. Bibliografie minimală: Chambre, D., Notiuni de protectia mediului, Ed. Univ.A.Vlaicu, Arad, 2005; Puşcaş, E., Stănescu, M.D., Fogoroşi, M., Dalea,V., Dezvoltarea durabilă prin protecţia mediului şi biotehnologii textile, Ed.”Univ.A.Vlaicu”Arad, 2003; Colecţia de Legi şi STAS pentru protecţia mediului si consumatorului în România D. Dicipline anterioare necesare: Chimia din liceu E. Modul de evaluare: Pentru examinare materia predată la curs va fi împărţită în 5 părţi iar din fiecare parte studentul va trata un subiect. Diciplina se consideră promovată dacă studentul reuşeşte să obţină pe fiecare subiect minim nota 5. Participarea la examimare este condiţionată de promovarea cu minim nota 5 a lucrărilor de laborator. UAV.2.L.4.3.04.A.27 CHIMIE COLOIDALĂ – 3 credite Domeniu/Specializări: Ştiinţe Aplicate, Biotehnologii Industriale, an II, sem. II, 2C, 1L Departamentul: Ştiinţe Chimice şi Biologice A. Obiectivul disciplinei: completarea viziunii viitorului inginer din domeniul biotehnologiilor asupra proceselor tehnologice cu noţiuni noi privind chimia la suprafeţele interfazice şi chimie coloidală. B. Conţinutul cursului: Clasificarea sistemelor disperse. Caracteristici generale. Analiza dispersă; Fenomene cinetico-moleculare în sistemele disperse; Sisteme ultramicroeterogene. Soluri; Sisteme microeteroogene (emulsii, spume, aerosoluri); Coloizi de asociaţie. Sisteme coloidale structurate; Fenomene electrice în sisteme coloidale; Fenomene optice în sisteme coloidale; Elemente de reologie a sistemelor coloidale. C. Bibliografie minimală: Cornelia Idiţoiu, Chimie fizică şi coloidală, vol. II, Editura „Aurel Vlaicu”, Arad, 2002; Cornelia Idiţoiu, Dorina Chambree, Maria-Raluca Szabo, Chimie fizică generală experimentală, Editura Universităţii „Aurel Vlaicu”, Arad, 2002 D. Dicipline anterioare necesare: Chimie fizică generală E. Modul de evaluare: Nota activitate laborator: 33%, Examen final scris: 67%. UAV.2.L.4.3.03.O.13 si UAV.2.L.4.3.04.O.13 LIMBA FRANCEZĂ – 2 + 2 p.c.

34 Domeniu/Specializări: BI, sem I: 2S, sem II: 2S Titular disciplină: lector Lupe Marta A. Obiectivul disciplinei: Consolidarea deprinderilor de limbă corecte (înţelegere după auz, vorbire, citire, scriere). Achiziţionarea unui lexic specializat (achiziţionarea şi organizarea informaţiei manageriale, balanţa financiar-contabilă şi analiza ei) necesar consultării bibliografiei de specialitate în limba franceză B. Conţinutul cursului Jeanne se marie. Perfectul compus. Locul adverbului. Allons aux emplettes. Acordul participiului trecut fără auxiliar.Pour l'anniversaire du mariage. Acordul participiului trecut conjugat cu auxiliarul "avoir".Quel pain acheter? Mai mult ca perfectul. Exerciţii.Preparez vos passeport, s'il vous plait. Pronumele adverbial "Y".Les epices. Pronumele neutru "le". Exerciţii.La Tour Effel et la France. Exerciţii.Catherine est malade. Verbe conjugate cu "etre". Exerciţii. Les Monasteres de la Moldavie. Exerciţii.Dans une confiserie. Concordanţa timpurilor la indicativ (I). Exerciţii.La nature en peril. Concordanţa timpurilor la indicativ (II). Exerciţii.Je fais la cuisine chez moi. Concordanţa timpurilor la indicativ (III). Exerciţii.Dans une Coucherie. Exerciţii.Une fabrique de conserves. Exercices. C. Bibliografie minimală: 1.M. Saraş, M. Ştefănescu, Curs practic de limba franceză ; 2.J.Coustillon, G.D. de Selins, Methode de francais D. Modul de evaluare: Evaluarea cunoştinţelor va lua în considerare: colocviu 80%, activitatea la seminar 10%, rezultatul testelor pe parcursul semestrului 5%, prezenţa la seminar 5%. UAV.2.L.4.3.03.O.14 si UAV.2.L.4.3.04.O.14 EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT – 2 + 2 p.c. Domeniu/Specializări: CEPA, sem I 2S; sem II 2S Titular disciplină: A. Obiectivul disciplinei: Creşterea şi menţinerea stării de sănătate a studenţilor prin practicarea exerciţiilor fizice şi sportului şi iniţierea în realizarea autocontrolului condiţiei fizice ; Formarea capacităţii de practicare independentă a exerciţiilor fizice şi sportului; B. Conţinutul cursului: 1.Obiectul şi obiectivele educaţiei fizice şi sportului. Exerciţiul fizic – factor al medicinii preventive. Teste motrice. Verificarea motricităţii generale prin teste standard. 2.Ţinuta corporală : exerciţii de ţinută corporală sub îndrumarea profesorului sau individual, sub forma încălzirii la fiecare lecţie. 3.Perfecţionarea îndemnării şi a capacităţii de efort prin practicarea unor ramuri de sport opţionale : baschet, fotbal, volei, aerobic, badminton, înot, culturism. 4.Iniţierea în tehnici de recuperare fizică; exerciţii compensatorii, odihnă activă. 5.Educaţia fizică: noţiuni de regulament a celor mai mediatizate ramuri de sport. Perfecţionarea îndemânării şi capacităţii de efort prin ramuri sportive: fotbal, baschet, volei, badminton, tenis de masă, înot, culturism. 6.Iniţierea în tehnici de recuperare fizică; ex. compensatorii, odihnă activă, masaj corporal, presopunctura. C. Bibliografie minimală: 1.Baroga, L., Culturism, Ed. Cons. Naţ. Ed. Fizică şi Sport, 1969; 2.Cârstea, G., Teoria educaţiei fizice şi sportului, ANEFS, 1993; 3.Mureşan, C., Educaţia fizică pentru studente – I.P.T., 1980; 4.Nicu, A., Antrenamentul sportiv modern, 1991 ; D. Modul de evaluare: teste de verificare ANUL III BI UAV.2.L.4.3.05.O.37 OPERAŢII UNITARE ÎN BIOTEHNOLOGII – 5 + 4 p.c. Domeniu/Specializări: Stiinte aplicate, BI, an III, sem. I, 2C, 3L; sem II: 2C,m 1L, 1P. Titular curs: Conf. dr. ing. Pancan Bujor A. Obiectivele disciplinei: Disciplina OPERAŢII UNITARE ÎN BIOTEHNOLOGII, se adreseaza studentilor din anii III de studii si este o disciplina fundamentala in cadrul pregătirii viitorilor ingineri. Cursul analizeaza operaţiile principale si instalaţiile sau utilajele cu ajutorul carora se pot realiza acestea, cu aplicare in biotehnologiile industriale.

35 B. Conţinutul disciplinei: Cap. I Obiectul disciplinei. Domeniul si caracteristicile industriei alimentare. Desfasurarea unui proces tehnologic. Clasificarea operatiilor tip. Cap.II Operatii hidrodinamice. Amestecarea. Factorii care caracterizeaza procesul de amestecare, eficacitatea amestecarii. Amestecatoare fara elemente mobile. Amestecatoare cu brate (mecanice). Modelarea si alegerea amestecatoarelor. Cap. III Sedimentarea. Factorii care influenteaza procesul de sedimentare. Calculul vitezei si diametrul limita. Sedimentarea dirijata. Influenta miscarii fluidelor asupra sedimentarii. Realizarea sedimentarii in diferite sisteme ( solid - lichid; lichid - lichid; solid - gaz ). Aparate pentru sedimentarea dirijata in sistem solid - gaz. Cap. IV Filtrarea. Factorii care influenteaza filtrarea. C. Bibliografie: 1.E. Ivan, I. Craiu, N. Oniţă – Operaţii şi aparate în industria alimentară, Ed Mirton, Timişoara, 2003; 2.E. Ivan, Ş. Kormendi, N. Oniţă – Indrumător de laborator - Fenomene de transfer, operaţii şi aparate în industria alimentară, Ed Mirton, Timişoara, 1999; 3.Bratu, E. A. - Operatii unitare in ingineria chimica - Vol I, II, III, Ed Tehnica Bucuresti, 1984 - 1985. 4.Răsenescu, I. - Operatii si utilaje in industria alimentara. Vol I - II , Ed Tehnica Bucuresti, 1971. 5.Tudose, R. Z. si colab. - Procese, operatii si utilaje in industria chimica, Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti, 1977.6.Floarea, O., Jinescu, S. - Procese intensive in operatiile unitare de transfer, Ed Tehnica Bucuresti, 1966.7.Jascanu, R., Teodorescu, L., - Operatii si utilaje in industria alimentara, Vol I - II, Universitatea Galati, 1984.8.Gropsianu, Z., Kohn, D., Medeleanu, M., - Fenomene de transfer si utilaje, Vol I - II, Universitatea Tehnica Timisoara, 1979 D. Modalităţi şi cerinţe de examinare: Verificarea cunoştinţelor la disciplina OPERAŢII UNITARE ÎN BIOTEHNOLOGII se face prin examen scris şi oral. Biletul de examen conţine trei subiecte, două subiecte de teorie şi o problemă cu caracter generalizator. Pentru fiecare subiect studentul trebuie să obţină notă de minim cinci în urma lucrării scrise sau a examinării orale. Nota finală constituie media aritmetică a celor trei note obţinute. Pregătirea studenţilor pentru examinare se face prin rezolvarea unor subiecte şi probleme specifice materiei parcurse în timpul semestrului şi în cadrul consultaţiilor din zilele premergătoare verificării. Verificarea vizează atât informaţia acumulată de student cât şi capacitatea de utilizare a acestei informaţii. Modul de punctare este anunţat odată cu subiectele. UAV.2.L.4.3.05.O.38 NOTIUNI GENERALE DE TEHNOLOGII ALIMENTARE –3+5 Domeniu/Specializări: BI, semI 2C, 2L, sem II 2C, 2L Titular disciplină: Ş.l. ing. Dicu Anca Mihaela A. Obiectivul disciplinei Cursul le dă studenţilor posibilitatea de a fi familiarizaţi cu procese tehnologice diferite, cu bazele fizico-chimice, biochimice şi microbiologice ale acestora precum şi cu modificările pe care le suportă din punct de vedere nutriţional produsele alimentare în funcţie de parametrii ce se respectă în diferite operaţii de prelucrare. B. Conţinutul cursului Prezentarea generală a produselor alimentare pe ramuri şi subramuri şi a metodelor de conservare. Valoarea alimentară şi calitatea produselor alimentare.Conservarea prin frig (refrigerare şi congelare) a produselor alimentare.Conservarea prin tratamentul termic a produselor alimentare.Conservarea produselor alimentare prin reducerea umidităţii.Conservarea cu zahăr.Conservarea prin sărare; conservarea prin afumare.Conservarea prin acidifiere; conservarea cu antiseptici. Procesarea cu microunde în industria alimentară.Conservarea cu radiaţii ultraviolete, cu radiaţii ionizante.Tehnologia cărnii şi a preparatelor din carne.Peşte şi preparate din peşte.Tehnologia laptelui şi a produselor lactate.Tehnologia morăritului.Tehnologia produselor de panificaţie.Obţinerea amidonului şi a produselor derivate.Tehnologia zahărului.Tehnologia fabricării produselor zaharoase.Tehnologia uleiului. Fabricarea margarinei.Tehnologia vinului.Tehnologia malţului şi a berii.Tehnologia spirtului şi drojdiei.Tehnologia tutunului.Apa în industria alimentară C. Bibliografie minimală Banu C. ş.a. 1998-1999 – Manualul inginerului de industrie alimentară, vol. I şi II, Ed. Tehnică, Bucureşti. Banu C. ş.a. 2004 – Principiile conservării produselor alimentare, Ed. Agir, Bucureşti. Bordei, D. ş.a., 2000–

36 Ştiinţa şi tehnologia panificaţiei, Ed. AGIR, Bucureşti. Craiu Claudia, 2003 – Conservarea produselor alimentare. Ed. Univ. „Aurel Vlaicu”, Arad D. Modul de evaluare: examen scris şi oral UAV.2.L.4.3.05.O.39 ENZIMOLOGIE GENERALĂ – 5 credite Domeniu/Specializări: Stiinte aplicate, BI, an III, sem. I, 3C, 2L Titular curs: Prof.univ.dr.ing. Cornelia Iditoiu A. Obiectivul disciplinei : Extinderea şi adâncirea cunoştinţelor despre enzime privind: structura şi proprietăţile lor, modul de obţinere, izolare, purificare, cinetica reacţiilor enzimatice, mecanismul de acţiune şi regllare a reacţiilor biochimice metabolice precum şi principiile aplicării enzimelor în industria alimentară. B. Conţinutul cursului: Noţiuni generale despre enzime; Cofactori enzimatici: coenzime, grupări prostetice, alţi compuşi organici, ioni metalici, asocieri apoenzimă-cofactor; Teoria catalizei enzimatice: centrul activ, factori responsabili de eficienţa activităţii catalitice a enzimelor; Cinetica recaţiilor catalizate de enzime; Analiza enzimatică; Tehnici utilizate în enzimologie: obţinerea extractelor enzimatice, purificarea enzimelor, metode de imobilizare a enzimelor; Utilizarea enzimelor (individuale) în industria alimentara C. Bibliografie minimală: Whitaker J.R. – Principles of Enzymology for the Foods Sciences, Marcel Dekker Inc., N.Y. Basel, Hong Kong, 1994; Naz S. – Enzymes and Food, Oxford University Press, London, 2002; Georgescu L.A. – Enzimologie generala, Editura Academica, Galati, 2003; D. Dicipline anterioare necesare: Chimie generală, Chimie fizică şi chimie coloidală, Biochimie E. Modul de evaluare: Nota activitate laborator: 30%, Referat: 20%, Examen final scris/oral: 50%. UAV.2.L.4.3.06.O.40 ADITIVI DE BIOSINTEZĂ – 3 credite Domeniu/Specializări: Ştiinţe Aplicate, Biotehnologii Industriale, an III, sem. II, 2C, 2S Titular curs: Ş.l. Raluca Szabo Departamentul: Ştiinţe Chimice şi Biologice A. Obiectivul disciplinei: însuşirea de cunoştinţe despre aditivi, privind legislaţia în domeniu, clasificarea lor, descrierea, modul de testare în vederea stabilirii dozelor admise, efectele folosirii în industria alimentară, cu accent asupra aditivilor produsi prin biosinteza. B. Conţinutul cursului: Stările de agregare ale materiei: Definirea aditivilor, clasificare, condiţii de folosire în industria alimentară; Coloranţi; Conservanţi; Antioxidanţi; Agenţi cu acţiune de chelare, tamponare, stabilizare, întărire, creştere, umidificare. Acizi; Emulgatori; Arome, aromatizanţi, potenţiatori de arome; Hidrocoloizi. Clasificare. Gume; Hidrocoloizi. Amidonul şi derivaţi. Extracte proteice; Substanţe pentru tratamentul de suprafaţă al produselor alimentare, pentru albire, limpezire şi stabilizare; Îndulcitori; Substanţe pentru realizarea culorii cărnii sărate. Substanţe formatoare de spumă, de stabilizare a spumei, de control a spumării şi substanţe antispumante; Imitaţii de grăsime. Fibre alimentare; Substanţe pentru maturizarea făinii de grâu şi condiţionarea aluatului. Substanţe pentru nutriţia drojdiilor de panificaţie. C. Bibliografie minimală: 1.Banu C. (coordonator), Aditivi şi ingrediente pentru industria alimentară, Ed. Tehnică, Bucureşti, 2000; 2.Marius Safta, Superantioxidanţii naturali în alimentaţie şi medicină, Ed. Sudura, Timişoara, 2002; 3.G.M. Costin, Rodica Segal (editori), Alimente funcţionale. Alimentele şi sănătatea, Ed. Academica, 1999 D. Dicipline anterioare necesare: Chimie E. Modul de evaluare: Nota referat in domeniu: 33%, Verificare finala scrisa: 67%. UAV.2.L.4.3.05.O.41 PROCESE ŞI UTILAJE ÎN BIOTEHNOLOGII – 3 + 3 p.c. Domeniu/Specializări: BI, an III, Sem. I: 1C, 1S; sem.II: 2C, 1P

37 Titular curs: Ş.l. ing. Ursachi Claudiu Obiectivele disciplinei: Disciplina PROCESE ŞI UTILAJE ÎN BIOTEHNOLOGII, se adreseaza studentilor din anii III de studii si este o disciplina fundamentala in cadrul pregătirii viitorilor ingineri. Cursul analizeaza procesele principale si utilajele cu ajutorul carora se pot realiza acestea, cu aplicare in biotehnologiile industriale.Obiectul de studiu al disciplinei, pune accentul pe aspectele teoretice si aplicative referitoare la procesele biotehnologice, precum si interpretarea fenomenelor şi dezvaluirea legaturilor dintre ele. Deasemenea, cunostintele care fac obiectul acestei discipline vor fi utilizate unele direct de către viitorul specialist, altele vor sta la baza asimilarii de cunostinte la disciplinele de specialitate care se predau in anii superiori. Conţinutul disciplinei: Materiale pentru construcţia utilajelor biotehnologice. Utilaje pentru transportul materialelor lichide. Utilaje pentru transportul materialelor solide. Utilaje pentru spălarea materiilor prime. Utilaje pentru curăţirea materiilor prime Utilaje pentru mărunţirea materialelor solide. Utilaje şi instalaţii pentru sterilizarea mediilor de biosinteză. Utilaje şi instalaţii pentru sterilizarea produselor ambalate. Utilaje şi instalaţii pentru fermentare. Bioreactoare cu amestecare mecanică. Bioreactoare pneumatice şi hidraulice. Bioreactoare cu membrană. Bioreactoare pentru fermentare în stare solidă. Utilaje şi instalaţii pentru bioprocesare şi purificare. Utilaje şi instalaţii pentru separarea S-L. Filtre. Centrifuge. Utilaje şi instalaţii pentru extracţia cu solvenţi. Utilaje şi instalaţii pentru purificarea produselor de biosinteză. Utilaje şi instalaţii pentru schimb ionic. Utilaje şi instalaţii pentru concentrare şi evaporare. Utilaje şi instalaţii pentru uscare. Uscătoare convective şi conductive. Uscătoare radiante şi prin liofilizare. Curăţirea şi dezinfecţia în biotehnologie. 6. Modul de examinare: Verificarea cunoştinţelor la disciplina PROCESE ŞI UTILAJE ÎN BIOTEHNOLOGII se face prin examen scris şi oral. Biletul de examen conţine trei subiecte, două subiecte de teorie şi o problemă cu caracter generalizator. Pentru fiecare subiect studentul trebuie să obţină notă de minim cinci în urma lucrării scrise sau a examinării orale. Nota finală constituie media aritmetică a celor trei note obţinute. Pregătirea studenţilor pentru examinare se face prin rezolvarea unor subiecte şi probleme specifice materiei parcurse în timpul semestrului şi în cadrul consultaţiilor din zilele premergătoare verificării. Verificarea vizează atât informaţia acumulată de student cât şi capacitatea de utilizare a acestei informaţii. Modul de punctare este anunţat odată cu subiectele. Bibliografie: Răsenescu, I. - Operatii si utilaje in industria alimentara. Vol I - II , Editura Tehnica Bucuresti, 1971.Tudose, R. Z. si colab. - Procese, operatii si utilaje in industria chimica, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti, 1977.Floarea, O., Jinescu, S. - Procese intensive in operatiile unitare de transfer, Editura Tehnica Bucuresti, 1966.Jascanu, R., Teodorescu, L., - Operatii si utilaje in industria alimentara, Vol I - II, Universitatea Galati, 1984.Gropsianu, Z., Kohn, D., Medeleanu, M., - Fenomene de transfer si utilaje, Vol I - II, Universitatea Tehnica Timisoara, 1979 Pavlov, K. P. Si colab. - Procese si aparate in ingineria chimica, Exercitii si probleme, Editura Tehnica Bucuresti, 1981. UAV. 2.L.4.3.05.A.42 TEHNICA FRIGULUI ŞI CLIMATIZĂRI - 2+1 p.c. Domeniu/Specializări: Ştiinţe Aplicate /Biotehnologii, sem.5: 2C,1P Titulari curs : Conf.dr.ing. Pancan Bujor A. Obiectivul disciplinei : Curs care urmăreste pregătirea viitorilor ingineri pentru ocuparea unor posturi în industrie. B. Conţinutul cursului : 1. Obiectivul cursului. Noţiuni fundamentale şi terminologie privind obţinerea temperaturii scăzute.; 2. Bazele teoretice ale principalelor tehnologii de obţinere a frigului. 3. Procedee de obţinere a frigului artificial. 4. Instalaţii de producerea frigului cu compresie mecanică de vapori în două trepte.; 5. Refrigerarea cu aer răcit. Refrigerarea cu gheaţă. Congelarea. 6. Materiale izolatoare folosite în industria frigului şi metode de calcul ale izolaţiei termice; 7. Uleiuri frigorifice şi agenţi frigorifici. 8. Compresoare folosite în instalaţiile frigorifice comerciale. 9. Schimbătoare de căldură. Vaporizatoare . Condensatoare Automatizarea instalaţiilor frigorifice. Utilaje frigorifice comerciale; 11. Aer umed 13. Transformări simple ale aerului umed; 14. Radiatoare. 15. Baterii de încălzire şi răcire. 16. Camere de umidificare. 17. Condiţionarea aerului . Bibliografie minimală : 1.I.Tofan, Climatizări în industria

38 alimentară, Ed Univ. Dunărea de Jos Galaţi, 1993; 2.I.Niculescu şi Duta, Instalaţii de ventilare şi climatizare E.D.P. Bucureşti 1982; 3.I. Săvulescu, Instalaţii de încălzire şi ventilare vol. II Ed. Tehnică Bucureşti 1985; 4.Chiriac, Instalaţii frigorifice E.D.P. Bucureşti 1975; 5.N.Purice, N. Honciuc, Exploatarea şi întreţinerea utilajelor frigorifice comerciale, Ed. Tehnică Bucureşti; C. Discipline anterioare necesare : Fenomene de tranfer studiate în anul II D. Modul de evaluare: 1.Examen parţial scris – 50% ; 2.Examen final, scris şi oral 50%; 3.Notă proiect – 100% UAV.2.L.4.3.06.A.49 BIOINGINERIE ECOLOGICA – 3 p.c. Domeniu/Specializări: Biotehnologii Industriale, sem. 2, 2C, 1S Titular curs: conf. dr. ing. Ciutina V., A. Obiectivele disciplinei: Prin prezentul curs se urmăreşte prezentarea unui dintre cele mai interesante domenii ale activităţii umane care va marca deceniile următoare: bioingineria şi biotehnologia ecologică, complex transdisciplinar ce interconectează ştiinţele vieţii cu cele mai perfecţionate tehnologii create de inteligenţa umană. B. Conţinutul cursului: 1. Introducere, obiect de studiu, înrudire cu alte ştiinţe, 2. Recombinările genetice şi domeniile de aplicare, 3.Analiza sistemică – metoda de studiu în biotehnologie , 4.Bioreactoare utilizate în bioindustrie , 5. Producerea ecologică a alimentelor cu ajutorul microorganismelor , 6. Bioingineriile ecologice şi creşterea productivităţii plantelor, 7. Conversia deşeurilor şi a subproduselor rezultate din activitatea umană cu ajutorul microorganismelor, 8. Producerea energiei cu ajutorul microorganismelor – bioenergia, 9. Dezvoltarea bioindustriei, noi perspective C. Bibliografie minimală: 1.Cachiţă-Cosma, D. şi colab.,2004, Tratat de Biotehnologie Vegetală vol. I., Ed. Dacia, Cluj-Napoca 2.Cîmpeanu., B., C-tin 2003, Bazele biotehnologiilor vinicole,Ed. Sintec, Craiova, 3.Nicu, M., M., Duţă, Mihaela 1992, Bazele teoretice ale Bioinginerieişi Biotehnologiei, Ed. Garamond, Cluj-Napoca, 5.Nicu, M., M., Opriţa, N.,1979, Biotehnologie, Ed. Didacticăşi Pedagogică, Bucureşti, 6.Raicu, P. şi colab 1990, Biotehnologii moderne, Ed. Tehnică, Bucureşti, 7.Sasson, A.,1988, Biotehnologiile: Sfidare şi Promisiuni, Ed. Tehnică, Bucureşti D. Disciplinele anterioare necesare: Biologie celulară, Ecologie, E. Modul de evaluare: 1. Examen scris – 75%; 2 Prezenţă curs şi seminar – 25% (5% curs şi 20% seminar). UAV.2.L.4.3.05.A.44 PRINCIPIILE NUTRIŢIEI UMANE I -3 p.c. Domeniu/Specializări: BI, sem.1 2C, 1S Titulari curs :Ş.l.dr.ing Radu Dana. A. Obiectivul disciplinei : Curs fundamental care ofera studenţilor principiile de bază ale unei alimentaţii echilibrate şi sănătoase. B. Conţinutul cursului : 1. Bazele alimentaţiei; noţiuni introductive; 2. Fiziologia alimentaţiei; 3. Necesarul de energie; 4. Substanţele nutritive şi rolul lor în alimentaţie; 5. Substanţe antinutritive naturale; 6. Valoarea nutritivă a alimentelor; 7. Influenţa prelucrărilor tehnologice asupra valorii nutritive a alimentelor; 8. Procedee de mărire a valorii nutritive a alimentelor; C. Bibliografie minimală : Segal, R. - Bazele alimentatiei, - Univ. Galati, 1978; Mincu, I. s.a. - Orientari actuale în nutritie, Ed. Medicala, 1989; Segal, R. Valoarea nutritiva a produselor agroalimentare, Ed. Ceres, 1982; D. Discipline anterioare necesare : Biochimie an II E. Modul de evaluare: 1. Prezenţa la curs 10%, 2. Activitate la seminar 10%; 3. Întocmirea referatelor cu raţii alimentare 40%; 4. Examen final scris şi oral 40% ANUL IV BI UAV.2.L.4.3.07.O.55 BIOTEHNOLOGII IN INDUSTRIA ALIMENTARA – 4+3 p.c. Domeniu/Specializări: BI, sem.1: 2C, 2L, sem.2: 2C, 1L Titulari curs: Prof.dr.ing. Boeriu Carmen

39 A. Obiectivul disciplinei : Integrarea şi extinderea cunoştinţelor asupra microorganismelor şi proprietăţile lor în procesele fermentative, asupra modificării substratului şi a enzimelor implicate în procesele de transformare. Acumularea de cunoştinţe asupra unor procese fermentative relevante pentru industria alimentară precum şi asupra efectului parametrilor de proces. Acumularea de cunostinţe şi experienţă practică în fermentaţii şi analiza intermdiarilor şi produşilor. B. Conţinutul cursului: 1. Noţiuni generale despre procesele fermentative; Tipuri de procese fermentative, Etapele procesului de fermentaţie, Microorganisme utilizate în procesele de fermentaţie; Selectarea şi ameliorarea microorganismelor, Medii de cultură: compoziţie, sterilizare; Fermentaţia: fazele procesului şi factori care influenţează desfăşurarea proceselor fermentative industriale; Separarea şi purificarea produselor de fermentaţie 2. Tehnologia fabricării alcolului etilic de fermentaţie; Materii prime pentru fabricarea etanolului. Zaharificarea materiilor prime polizaharidice, Enzime în procesul de zaharificare a amidonului, Hidroliza celulozei. Celulaze; Fermentaţia alcoolică; Procedee tehnologice de fermentaţie alcoolică, Obţinerea etanolului din mediile de fermentaţie, Produse secundare rezultate în fermentaţia alcoolică şi valorificarea lor, Utilizările alcoolului etilic de fermentaţie; 3. Tehnologia vinului, Tehnologia prelucrării strugurilor şi obţinerea mustului, Compoziţia chimică a mustului, Microorganisme şi biocatalizatori utilizaţi în industria mustului şi vinului, Antiseptici şi antioxidanţi utilizaţi în industria vinului, Maceraţia şi fermentaţia, Compoziţia chimică a vinului, Evoluţia şi fazele de dezvoltare ale vinului, Tehnologia obţinerii unor vinuri speciale, Tehnologia obţinerii distilatelor din vin, Valorificarea produselor vinicole secundare; 4.Tehnologia berii; Materii prime, Principalele etape ale tehnologiei fabricării berii, Obţinerea malţului, Obţinerea mustului de bere; Enzime exogene pentru obţinerea mustului de bere; Fierberea şi fermentaţia mustului de bere; Drojdii utilizate la fermentaţia berii; Tehnologii de obţinere a berilor fără alcool sau cu conţinut redus de alcool; 5. Tehnologia fabricării produselor lactate fermentate; Compoziţia laptelui; Principalele transformări fermentative ale componenetelor laptelui; Fabricarea produselor lactate fermentate acide; Tratamente termice de stabilizare a laptelui; Culturi starter de bacterii lactice; Mecanismul biochimic al dezvoltării culturilor lactice şi formării aromelor; Tehnologia fabricării iaurtului; Tehnologia fabricării smîntînii fermentate; Tehnologia fabricării de lapte bătut şi sana; Tehnologia fabricării brînzeturilor. C. Bibliografie minimală: 1.M. Moo-Young, Comprehensive Biotechnology, vol. IIII, Pergamon Press, Oxford, 1995; 2.P.F. Stanburry, A. Whitaker, Prinicples of Fermentation Technology, Pergamon Press, Oxford, 1993; 3.G. Zarnea, G. Mencinicopschi, S. Brăgărea, Bioingineria Preparatelor Enzimatice Microbiene, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1980; 4.C. Banu (Coordonator), Biotehnologii în Industria Alimentară, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1987; 5. G. Mencinicopschi, I. Kathrein, V. Teodoru, Biotehnologii în Prelucrarea Produselor Agroalimentare, Ed. Ceres, Bucureşti, 1987. D. Discipline anterioare necesare : Biochimie, Microbiologie generala si aplicata. E. Modul de evaluare: Examinarea prin lucrări scrise, examinare orală, testarea cunoştinţelor folosite în cadrul lucrărilor de laborator, raportarea rezultatelor experimentale. Nota finala se va baza pe doua teste de teorie „cu cărţile deschise” pe parcurs (10 %), activitatea practică şi raportarea rezultatelor (30 %) şi examen teoretic scris (60%). UAV.2.L.4.3.08.O.56 BIOTEHNOLOGIA PREPARATELOR ENZIMATICE – 3 p.c. Domeniu/Specializări: BI, sem.2: 2C, 1L Titulari curs: Prof.dr.ing. Boeriu Carmen A. Obiectivul disciplinei : Integrarea şi extinderea cunoştinţelor asupra enzimelor industriale, obtinerea şi caracterizarea enzimelor, precum şi aplicarea biocatalizatorilor în industria alimentară şi în industria chimica. Acumularea de cunostinţe şi experienţă practică în procese enzimatice

40 B. Conţinutul cursului: 1.Noţiuni generale despre enzime, Nomenclatura, clasificarea şi codificarea enzimelor, Structura enzimelor, Cofactori, Activitatea şi specificitatea enzimelor, Factori care afecteaza activitatea catalitică şi stabilitatea enzimelor; 2.Obţinerea enzimelor, Obţinerea enzimelor prin extracţie, Obţinerea enzimelor prin fermentaţie, Obţinerea enzimelor cu ajutorul micro-organismelor modificate genetic, Modificarea enzimelor prin inginerie proteinelor; 3.Izolarea, purificarea şi caracterizarea enzimelor, Prepararea extractelor pentru purificarea proteinelor, Strategii de purificare, Precipitarea proteinelor, Purificarea cromatografică. Gelfiltrarea; Cromatografia de schimb ionic; Cromatografia de afinitate, Gel Electroforeza, Determinarea mase moleculare, marimii si formei proteinelor; 4.Cinetica reacţiilor enzimatice, Rolul enzimelor ca şi catalizatori ai reacţiilor chimice, Formarea complexului enzimă-substrat; constante de disociere; Cinetica reacţiilor enzimatice cu un substrat; ecuaţia Michaelis-Menten; semnificaţia parametrilor cinetici KM şi Vmax; Cinetica reacţiilor enzimatice cu două substrate, Inhibiţia reacţiilor enzimatice. Inhibiţia ireversibilă; Inhibiţia reversibilă; Inhibiţia de substrat, Enzime alosterice, Mecanismele catalizei enzimatice, Cataliza cu complexe multienzimatice; 5. Imobilizarea enzimelor, Consideraţii generale, Suporturi pentru imobilizarea enzimelor, Imobilizarea prin legare de suport, Imobilizarea prin înreţelare, Imobilizarea prin incluziune (entrapare), Imobilizarea prin microîncapsulare, Evaluarea comparativă a tehnicilor de imobilizare, Efectul imobilizării asupra proprietăţilor enzimelor; 6. Enzime industriale, Aplicarea enzimelor în industria alimentară, Aplicarea enzimelor în industria chimică (produse de sinteză fină, polimeri, produse farmaceutice). C. Bibliografie minimală: 1.Whitaker, J.R. Principles of enzymology for the Food Science, M. Dekker, New York, 1994; 2.Walsh, G., Headon, D. Protein Biotechnology, John Wiley&Sons, N. Y., 1994; 3. Uhlig, H. Industrial Enzymes and their Applications, John Wiley&Sons, N.Y., 1998; 4. Peter, F. Biotransformări Enzimatice, Ed. Politehnica, Timişoara, 2005; 5. Methods in Enzymology, vol. 182, 1990 D. Discipline anterioare necesare : Biochimie, Enzimologie generală. E. Modul de evaluare: Examinarea prin lucrări scrise, examinare orală, testarea cunoştinţelor folosite în cadrul lucrărilor de laborator, raportarea rezultatelor experimentale. Nota finala se va baza pe un test de teorie (70 %), activitatea practică şi raportarea rezultatelor (30 %). UAV.2.L.4.3.07.O.57 Bioreactoare – 4 + 2 + 3 p.c. Domeniu/Specializări: BI, sem.I 3C, 1S, 2P; sem.II: 2C, 1S. Titulari curs:Conf.dr.ing. Pancan Bujor A. Obiectivul disciplinei : Cursul „Bioreactoare” are ca obiectiv principal asigurarea însuşirii de către studenţi a unui cuantum minim de cunoştinţe tehnice, strict necesar pentru înţelegerea exploatării industriale a sistemelor biologice cu scopul producerii unor compuşi utili în industria alimentară, farmacie şi medicină, folosind fie agenţi biologici, fie unele componente celulare sau extracelulare. Cursul, are drept scop însuşirea unor noţiuni teoretice legate de conducerea şi dirijarea optimă a proceselor biochimice, printr-un control riguros şi continuu în toate etapele fluxului tehnologic. B. Conţinutul cursului : 1.Procese biotehnologice; Etapele elaborării proceselor biotehnologice: faza de laborator, faza de staţie pilot; Clasificarea proceselor biotehnologice. Operaţii tip folosite în realizarea proceselor biotehnologice; Bilanţ tehnologic. Indicatori tehnico-economici de proces. 2.Controlul analitic al proceselor biotehnologice. Sterilizarea şi controlul sterilizării în industria biochimică. Analiza mediului de cultură. Metode analitice pentru determinarea surselor de carbon, azot şi fosfor. Controlul parametrilor fizici care operează în procesele de fermentaţie: temperatură, presiune, văscozitate, formarea de spumă. Controlul parametrilor chimici care influenţează procesele biotehnologice: pH, rH, conţinut de O2, şi CO2. Reglarea automată a parametrilor chimici. 3. Tipuri de procese biotehnologice. Bioprocese anaerobe. Fermentaţia alcoolică. Fermentaţia lactică. Tehnologia de obţinere a acidului lactic şi a sărurilor sale. 4. Bioprocese aerobe. Obţinerea prin biosinteză a

41 acizilor organici. Tehnologia obţinerii acidului gluconic şi a acidului citric. Biosinteza aminoacizilor. Biosinteza L-lizinei şi a acidului L-glutamic. Biosinteza antibioticelor. Biotehnologia producerii de enzime. Obţinerea de preparate enzimatice din microorganisme. Obţinerea de preparate enzimatice din celule vegetale şi animale. Stabilizarea preparatelor enzimatice. Enzime imobilizate 5. Fermentatoare utilizate în industria alimentară. Utilaje şi instalaţii pentru fermentarea anaerobă discontinuă. Fermentatoare statice. Fermentatoare rotative. Utilaje şi instalaţii pentru fermentarea anaerobă continuă. Instalaţii de tip coloană. Instalaţii de tip baterie. Instalaţii de tip tanc-reactor. Utilaje şi instalaţii pentru fermentarea aerobă. Fermentatoare cu sistem de aerare static. Fermentatoare cu sistem de aerare rotativ. Fermentatoare cu aerare intensivă prin recircularea plămezii. 6. Bioreactoare utilizate în biotehnologii industriale. Concepte de bază în operarea bioreactoarelor. Caracterizarea bioreactoarelor. Bioreactorul discontinuu. Bioreactorul continuu. Bioreactorul cu recirculare externă. Bioreactorul ideal cu deplasare. Operarea bioreactoarelor în culturi extinse (cu adaosuri). Configuraţia bioreactoarelor. Tipuri constructive. Descrierea bioreactoarelor pentru cultivare în sistem submers. Bioreactoare cu agitare mecanică. Bioreactoare cu agitare mecanică şi cu draft interior. Bioreactoare cu aer comprimat. Bioreactoare cu dializă. Bioreactoare pentru culturi de suprafaţă. Bioreactoare cu enzime imobilizate C. Bibliografie minimală 1.Anghel I., Biologia şi tehnologia drojdiilor, vol III, Ed. Tehnică, 1993; 2.Banu C., Biotehnologii în industria alimentară, Ed Tehnică, Bucureşti, 2000; 3.Banu C. şi colab., Manualul inginerului de industrie alimentară, vol I, Ed Tehnică, Bucureşti, 1999; 4.Bratu E.A., Operaţii unitare în industria chimică, vol. I-III, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1984; 5.Băducă C., Bazele biotehnologiilor vinicole, Ed Sitech, Craiova, 2003; 6.Caşcaval D., Ungureanu F., Bioreactoare. Monitorizare. Ed UMF, Iaşi, 2000; 7.Dan V., Microbiologia produselor alimentare, vol I, Ed. Alma , Galaţi, 1999; 8.Jurcoane S., Biotehnologii. Fundamente. Bioreactoare. Enzime., Ed. Tehnică, Bucureşti, 2000; D. Discipline anterioare necesare : Operatii si aparate, Microbiologie generala E. Modul de evaluare: Metodologia de examinare şi evaluare a cunoştinţelor prevede un examen scris pentru verificarea cunoştinţelor teoretice. Pe parcursul semestrului I se va elabora un proiect pe o tematica dată (calcul de dimensionare a unui fermentator sau bioreactor utilizat în industria alimentară, farmacie). UAV.2.L.4.3.07.O.58 MARKETING – 3 p.c. Domeniu/Specializări: BI, sem I: 2C, 1S. Titular disciplină: S.l.dr. Oana Brînzan A. Obiectivul disciplinei: Cursul are ca prim obictiv introducerea studenţilor în noţiunea şi conceptul de marketing, începând de la înţelgerea comportamentului consumatorului, politica de produs, politica de preţ, politica de distribuţie, politica de promoţionare, iar în partea a doua se pune accent pe managementul marketingului. B. Conţinutul cursului: Marketingul şi procesul de marketing. Cadrul activităţii de marketing. Strategia de bază. Produsul. Preţul. Promovarea. Distribuţia. Analiza ocaziilor de piaţă. Cercetarea şi selectarea pieţelor –ţintă . Conceperea strategiilor de marketing. Planificarea programelor de marketing. Organizarea, implementarea şi controlul marketingului. C. Bibliografie minimală: 1.L. Spircu, M. Calciu, T. Spircu, Analiza datelor de marketing, Ed. All, Bucureşti, 1994, 2.P. Kotler, J. Sannders, G. Armstrong, V. Wong, Principiile Marketingului, Ed. Teora, Bucureşti, 1999, 3.P. Kotler, Managementul Marketingului, Ed. Teora, Bucureşti, 1997, 4.S. G. Szenteşi, Mixul de marketing. Vol. I, Politica de produs, sortiment, amblaj şi servicii, Univ. “Aurel Vlaicu” Arad, 1997, 5.M. Constantin şi colab, Marketingul producţiei agroalimentare, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997 D. Modul de evaluare: examen oral

42 UAV.2.L.4.3.07.A.62 BIOTEHNOLOGII DE OBŢINERE A SUBSTANŢELOR DE AROMĂ -I 4p.c. Domeniu/Specializări: Inginerie alimentara / Biotehnologii alimentare; sem.7, 3C, 1L Titular curs: Conf.dr. ing. Gabrus R. A. Obiectivul disciplinei: Disciplina de specialitate ofera studentilor posibilitatea de aprofundare a notiunilor de arome alimentare obtinute in urma proceselor biotehnologice, cunostinte ce pot fi aplicate in practica, in industria alimentara. B. Conţinutul cursului: 1.Notiuni despre aroma 2.Perceptia umana a aromelor 3.Evolutia aromei unui produs alimentar 4.Formarea componentelor de aroma in produsele alimentare 5.Surse biologice de enzime. 6.Procese chimice si biochimice care conlucreaza la obtinerea unui produs alimentar. 7.Formarea compusilor de aroma in produsele alimentare care sufera tratament termic. 8.Degradarea aromei unui produs alimentar in procesul tehnologic si masuri de prevenire. Arome indezirabile, 9.Definitia si clasificarea aromatizantilor, 10.Aromaticianul 11.Elaborarea unei arome alimentare. 12.Aspecte privind dozajul unui aromatizant; Factori specifici care influenteaza aromatizarea C. Bibliografie minimală: Dan V., Microbiologia alimentelor, Ed. Alma, 2001; Jurcoane S. s.a., Tratat de biotehnologie, Ed. Tehnica, 2004; Aditivi si ingrediente pentru industria alimentara, Ed. Tehnica, 2000; Banu C. s.a., Biotehnologii in industria alimentara, Ed. Tehnica, 1987; Banu C. (coordonator), Manualul inginerului de industrie alimentara, vol II, Ed. Tehnica, 1999; Jianu I., Hadaruga Nicoleta, Extracte naturale, arome si compusi aromatizanti, Ed. Eurostampa, 2000; D. Discipline anterioare necesare: Chimie organica, Biochimie, Microbiologie, Aditivi alimentari. E. Modul de evaluare: 1. Examen scris si oral - 60%; Colocviul de incheie a lucrarilor de laborator - 40%. La cererea studentilor, se organizeaza 1 examen partial. UAV. 2.L.4.3.08.A.62 BIOTEHNOLOGII DE OBŢINERE A SUBSTANŢELOR DE AROMĂ -II 5 p.c. Domeniu/Specializări: Inginerie alimentara / Biotehnologii alimentare; sem.8, 2C, 2L, 2P Titular curs: Conf.dr.ing. Gabrus Radu Obiectivul disciplinei: Disciplina de specialitate ofera studentilor posibilitatea de aprofundare a notiunilor de arome alimentare obtinute in urma proceselor biotehnologice, cunostinte ce pot fi aplicate in practica, in industria alimentara. Conţinutul cursului: 1. Aromatizanti naturali; definitie; clasificare; 2. Biotehnologii de obtinere a aromelor in industria laptelui; 3. Biotehnologii de obtinere a aromelor in panificatie; 4. Biotehnologii de obtinere a aromelor in industria carnii. 5. Biotehnologii de obtinere a aromelor in bauturi nealcoolice si alcoolice. Bibliografie minimală: Dan V., Microbiologia alimentelor, Ed. Alma, 2001; Jurcoane S. s.a., Tratat de biotehnologie, Ed. Tehnica, 2004; Aditivi si ingrediente pentru industria alimentara, Ed. Tehnica, 2000; Banu C. s.a., Biotehnologii in industria alimentara, Ed. Tehnica, 1987; Banu C. (coordonator), Manualul inginerului de industrie alimentara, vol II, Ed. Tehnica, 1999; Jianu I., Hadaruga Nicoleta, Extracte naturale, arome si compusi aromatizanti, Ed. Eurostampa, 2000; Discipline anterioare necesare: Chimie organica, Biochimie, Microbiologie, Aditivi alimentari. Modul de evaluare: Examen scris si oral - 50%; Colocviul de incheie a lucrarilor de laborator - 30%; Proiect - 20%. La cererea studentilor, se organizeaza 1 examen partial. UAV.2.L.4.3.07.A.63, UAV.2.L.4.3.08.A.63 BIOTEHNOLOGIA OBŢINERII CONSERVANŢILOR I, II - 5+4 p.c. Domeniu/Specializări: Inginerie Alimentară/ B.I., sem.7: 2C, 2L şi sem.8: 2C,1P,1L Titulari curs : Conf.dr. chim Gabruş Radu A. Obiectivul disciplinei : Obiectul disciplinei decurge din complexitatea domeniului abordat, si se refera la însuşirea si aplicarea de către studenţi a informaţiilor si deprinderilor legate de aplicarea numeroaselor metode şi procedee noi, specifice

43 biologiei celulare, biologiei moleculare, care duc la îmbunătăţirea bioproceselor care constituie parte esenţială a unor procese specifice industriilor cum ar fi: chimice, alimentare, farmaceutice şi agroalimentare. Conţinutul cursului : 1.Introducere; 2.Procese anaerobe. Fermentaţia alcoolică; 3.Fermentaţia lactică.; 4. Probiotice. Mecanismele care produc fermentaţia lactică; 5.Căile metabolice la bacteriile lactice; 6.Bacteriile lactice homofermentative; 7.Bacteriile lactice heterofermentative; 8.Transportul glucidelor în interiorul bacteriilor lactice; 9.Bioenergetica la bacteriile lactice; 10.Comportamentul bacteriilor lactice în prezenţa oxigenului; 11.Consecinţele comportamentului bacteriilor lactice în aerobioză. Sistemul proteolitic al bacteriilor lactice; 12.Fermentaţia lactică, echipamente şi tehnologie. Imobilizarea bacteriilor lactice; 13.Biosinteza bacteriocinelor. Probiotice; 14.Condiţiile de implantare a microorganismelor de tip probiotice; 15.Obţinerea probioticelor bacteriene utilizate în hrana animalelor; 16.Bioprocese aerobe. Obţinerea prin biosinteză a acizilor organici; 17.Tehnologia de obţinere a acidului lactic şi a sărurilor sale; 18.Procedee de obţinere a acidului lactic; 19.Izolarea şi purificarea acidului lactic; 20.Aplicaţii practice; 21.Tehnologia acidului gluconic; 22.Obţinerea gluconatului de calciu cu tulpina Aspergillus niger ICCF; 23.Obţinerea gluconatului de calciu în laborator; 24.Obţinerea gluconatului de calciu în staţii pilot; 27.Recuperări şi deşeuri; 28.Tehnologia de obţinere a acidului citric. Bibliografie minimală :1.Ş., Jurcoane şi colab., Tratat de biotehnologie, vol. I, Ed. Tehnică, Bucureşti, 2004; 2.C., Banu, Biotehnologii în industria alimentară, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1987; 3.C., Banu, Biotehnologii în industria alimentară, Ed. Tehnică, Bucureşti, 2000; 4.M., Barnea şi A.Calciu, Ecologia umană, Ed. Medicală, Bucureşti,1979; 5.C., Bodea, Tratat de biochimie vegetală, Ed. Academiei Române,1964; 6. Şt., Jurcoane – Biotehnologie generală, Ed. Tehnică, Bucureşti, 2001; 7. S.,Vasu şi colab., Activitatea glucoxidazică şi catalazică a unor tulpini de Aspergillus folosite la obţinerea gluconatului de calciu. Al IV-lea Simpozion de Microbiologie Industrială, 1984, p. 345-349. Discipline anterioare necesare : Aditivi alimentari Modul de evaluare: 1. Activitate la laborator sau proiect– 20% 2. Prezenţa la curs– 10% ;3. Examen final, scris şi oral - 70%.

B.

C.

D. E.

UAV.2.L.4.3.08.O.59 GENETICĂ MOLECULARĂ - 3 p.c. Domeniu/Specializări: Biotehnologii Industriale, sem. 2, 2C, 1L Titular curs: conf. dr. ing. Ciutina V., A. Obiectivele disciplinei: Disciplina de genetică si moleculară, are ca scop teoretic, transmiterea cunoştinţelor privind organizarea materialului genetic la nivel ultrastructural, evidenţiind mecanismele moleculare care stau la baza complicatelor reacţii care asigură ereditatea şi variabilitatea organismrelor. B. Conţinutul cursului: 1. Introducere în genetică moleculară. Obiective, noţiuni de bază 2. Materialul genetic şi funcţiile sale în raport cu alte funcţii ale organismului. 3. Mesajul genetic şi codul genetic.4. Structura ADN .5. Structura acizilor ribonucleici 6. Rolul acizilor nucleici în biosinteza proteinelor. 7. Nucleul celular. 8. Diviziunea celulară. 9. Structura cromozomilor şi rolul lor în transmiterea informaţiei ereditare. 10. Gene – structură şi funcţii.11. Mecanismele reglării genetice a expresiei fenotipice.12. Mutaţiile – bazele chimice ale mutaţiei 13. Genetica microorganismelor – aspecte moleculare.14. Aplicaţii ale geneticii moleculare C. Bibliografie minimală: 1.Butnaru, Gallia , I. Nicolae, Elena Tămaş, 1999 – Genetică moleculară, Editura MIRTON, Timişoara, 2.Butnaru, G. , 2001 – Principii de bază în genetică, Ed. Eurobit, Timişoara, 3.Gavrilă L., şi colab. -2003 Genomica, vol. I şi II, Ed. Enciclopedică Bucureşti, 4.Hălmăgean L., Calinovici I., Zdremţan M., Chiş S., Ciutină V., 2004 – Genetica, Ed. Univ. „Aurel Vlaicu”, Arad; 5.Vlaic A., 1997 – Ingineria Genetică, Ed. Promedia Plus, Cluj Napoca. D. Disciplinele anterioare necesare: Biologie celulară, Genetică, E. Modul de evaluare: 1. Examen scris – 50%; 2 Prezenţă curs şi laborator – 25% (5% curs şi 20% laborator); 3. Colocviu la laborator – 25%.

44 UAV.2.L.4.3.07.O.60 BIOTEHNOLOGIA PRODUSELOR PEPTIDICE – 3+3 p.c. Domeniu/Specializări: BI, sem.1: 2C, 1S; sem. 2: 2C, 1S. Titulari curs: Prof.dr.ing. Boeriu Carmen A. Obiectivul disciplinei : Integrarea şi extinderea cunoştinţelor asupra peptidelor pentru uz terapeutic şi diagnostic precum şi asupra proceselor biotehnologice de obtinere a peptidelor. Acumularea de cunostinţe şi experienţă practică în procese enzimatice pentru obtinerea peptidelor. B. Conţinutul cursului: 1. Biotehnologia peptidelor. Scop. Importanta industriala. Perspective; 2. Noţiuni generale despre peptide, Bioactivitatea peptidelor, Peptide antimicrobiene, Proteine si peptide terapeutice: Peptide antibiotice; Hormoni; Vaccinuri, Peptide antioxidative. Peptide inhibitori de enzime, Peptide imunomodulatoare, Metode pentru identificarea bioactivitatii (screening). Peptide Arrays; 3. Sinteza peptidelor, Notiuni generale despre sinteza peptidelor, Sinteza chimica a peptidelor, Sinteza peptidelor in faza lichida, Sinteza peptidelor in faza solida (SPPS), Grupari protectoare, Deprotectia enzimatica, Obtinerea peptidelor prin hidroliza enzimatica a proteinelor industriale, Enzime proteolitice, Peptide bioactive din hidrolizate proteice; 4. Sinteza enzimatica a peptidelor, Prepararea extractelor pentru purificarea proteinelor, Enzime proteolitice utilizate pentru sinteza peptidelor, Procedee de sinteza. Factori care influenteaza reactiile de cuplare. Efectul solventilor Sinteza aspartamului.Sinteza insulinei; 5. Sinteza ribozomala a peptidelor, Ribozomi, Fazele sintezei proteinelor, Initierea sintezei, Elongarea catenei peptidice, Terminarea sintezei, Structurarea (folding) si procesarea, Inhibitia sintezei proteinelor, Controlul (regularea) sintezei proteinelor. Ipoteza operonului; 6. Sinteza neribozomala a peptidelor, Peptide non-ribozomale antibiotice. Unitatile constitutive ale peptidelor non-ribozomale, Enzime implicate in sinteza non-ribozomala a peptidelor. Sintetaze. Domeniile fucntionale ale sintetazelor. Specificitatea sintetatzelor Fazele sintezei non-ribozomale a peptidelor, Sinteza non-ribozomala a peptidelor ca si platforma tehnologica pentru sinetza peptidelor modificate. Ex: sinteza ciclosporinei; 7. Producereea industriala a proteinelor si peptidelor, Surse de proteine, Micro-organisme, Proteine produse de bacterii, drojdii si mucegaiuri, Plantele ca surse industriale de proteine, Tesuturile animale; 8. Izolarea si purificarea proteinelor, Recuperarea proteinelor. Ruperea celulelor, Concentrarea si purificarea primara. Concentrarea prin precipitare. Schim ionic. Ultrafiltrarea. Diafiltrarea, Metode cromatografice de purificare a proteinelor. Gel cromatografia. Cromatografia de schimb ionic. Cromatografia de afinitate. Cromatografia pe hidroxiapatita. Ingineria proteinelor pentru purificare avansata. Purificarea proteienelor pentru uz terapeutic si diagnostic. Stabilizarea proteinelor. Liofilizarea. C. Bibliografie minimală: 1. Walsh, G., Headon, D., Protein Biotechnology, John Wiley&Sons, New York, 1994; 2. Molecular Biology and Biotechnology, 3rd edition. J.M. Walker&E.B. Gingold Editors, Royal Society of Chemistry, UK, 1993; 3. Zuber, P. Non-ribosomal peptide synthesis. Curr. Opinion Cell Biology, 1991, 3: 10461050; 4. Kleinkauf, H., Van Dohren, H. A non-ribosomal system of peptide biosynthesis. Eur. J. Biochem., 1996, 236: 335-351; 5. Schwarzer, D., Finking, R., Marahiel, M.A. Non-ribosomal peptides: from genes to products. Nat. Prod. Reports. 2003, 20:275-287. D. Disciplinele anterioare necesare: Biochimie, Enzimologie generală, Microbiologie generală şi aplicată, Biologie celulară, Genetică. E. Modul de evaluare: Examinarea prin lucrări scrise, examinare orală, testarea cunoştinţelor folosite în cadrul lucrărilor de laborator, raportarea rezultatelor experimentale. Nota finala se va baza pe un test de teorie (70 %), activitatea practică şi raportarea rezultatelor (30 %).

45 ANUL I CEPA MATEMATICĂ ŞI STATISTICĂ – 3 + 3 p.c. Domeniu/Specializări: CEPA, sem I: 2C, 1S; sem. II 2C, 1S Titular disciplină: prof. univ. dr. Moţ Ghiocel A. Obiectivul disciplinei: În acest curs se studiază noţiuni de bază ale calculului probabilităţilor, precum şi elemente de statistică matematică, accentul punându-se pe capitolele care au cea mai mare relevanţă în ecologie şi biologie B. Conţinutul cursului: 1. Noţiuni de calculul probabilităţilor: Noţiuni de bază. Evenimente. Operaţii cu evenimente.Introducerea noţiunii de probabilitate.Probabilităţi condiţionate. Formula probabilităţii totale. Formula lui Bayes. Scheme clasice de probabilitate.Variabile aleatoare. Operaţii cu variabile aleatoare. Valori caracteristice ale unei variabile aleatoare. Valoarea medie a unei variabile aleatoare. Dispersia unei variabile aleatoare. Abaterea standard a unei variabile aleatoare.Repartiţii clasice. Valorile caracteristice ale repartiţiilor clasice. 2. Elemente de biostatistică: Noţiuni de bază. Populaţie biologică. Selecţie. Modul de prezentare a datelor statistice. Indicatori ai repartiţiilor de frecvenţe. Indicatori de poziţie. Indicatori ai variaţiei. Elemente de teoria estimaţiei. Cea mai bună estimaţie. Interval de încredere al unui parametru. Intervalul de încredere al mediei. Verificarea ipotezelor statistice. Testul u. Testul t. Testul F. Testul χ2. Analiza varianţei. Repartiţii bidimensionale. Coeficientul de corelaţie liniară. Dreapta de regresie C. Bibliografie minimală: 1. Ciucu G., Craiu V., Săcuiu I., Probleme de teoria probabilităţilor, Ed. Tehnică, 1974; 2.Micula M., Suciu C., Statistică biologică şi iniţiere în informatică, Tipografia Agronomia CN, 1995, 3. Mihoc Gh., Ciucu G., Craiu V., Teoria probabilităţilor şi statistică matematică, E.D.P., 1970, 4. Mihoc Gh., Micu N., Elemente de teoria probabilităţilor şi statistică , E.D.P., 1966, 4. Reischer C., Sâmboan A., Culegere de probleme de teoria probabilităţilor şi statistică matematică, E.D.P., 1972 E. Modul de evaluare: examen final scris FIZICA SI BIOFIZICA – 4 p.c. Domeniu/Specializări: CEPA, sem I: 2C, 2S; Titular disciplină: conf. univ. dr. Mirela Nicolov

An I, sem I, 2C, 2L,
Obiectul disciplinei: Cursul prezinta notiunile necesare studentilor pentru intelegerea fenomenelor fundamentale in studiile efectuate uin anii următori cum ar fi : sistemele de coordonate , principii si legi fundamentale in mecanica fizică , teoria oscilatiilor, notiuni de mecanica fluidelor in fizica si biofozoca, notiuni fundamentale de termodinamica , deduceri de ecuatii ale tranformarilor de tip general (politrope) , calcule de lucru mecanic caldura si variatii de lucru mecanic , cicluri termice , potentiale termodinamice , transfer de caldura prin conductie , convectie si radiatie , notiuni electricitate si magnetism , notiuni de optica , notiuni elementare de biofizica : osmoza , difuzie , notiuni de capilaritate principiile termodinamicii cu aplicatii stricte in biofizica, notiuni de biofizica nucleului si a celulei. Conţinutul cursului: 1. Notiuni de mecanica: Sistemul de coordonate cartezian; Sistemul de coordonate polare în plan; 2. Principii si teoreme în mecanica fizica; 3. Mecanica fluidelor; 4. Teoria oscilatiilor; 5.Notiuni de Biomecanica; 6. Postulatele si principiile temodinamicii in Fizica si Biofizica; 7. Ec termice de stare;Ec. Gazului van der Waals Transfromarea adiabatica , politropa; 8. Calculul W, Q si ∆U în transformarile simple ale gazelor perfecte; 9. Motoare termice : Ciclul Carnot , motorul Otto , motorul Diesel; 10. Potentiale termodinamice; Fenomene de capilaritate;Osmoza ; Difuzia; 11. Transferul de caldura prin conductie , convectie si radiatie; 12. Notiuni de electrostatica si magnetism; 13. Fenomene electromagnetice cu aplicatii in Biofizica; 14. Starea fizica a substantei : starea lichida, gazoasa , solida , plasma.; 15. Biofizica Nucleului, Biofizica Celulei. Modul de examinare: Verificarea cunoştinţelor la disciplina Fizică si Biofizica se face prin susţinerea unui examen scris si oral . Materia de examen va fi impartita in 4 parti ( 3 parti de fizica si una de biofizica ): Pentru fiecare parte studentul trebuie sa trateze de nota 5 un subiect de teorie si o problema. Nota la fizica si biofizica va fi: (nota laborator+nota tema de casa +nota teorie+nota probleme)/4

46 CHIMIE ORGANICA – 5 + 3 p.c. Domeniu/Specializări: CEPA, sem. I, 2 C, 2 L, sem II, 2C, 2L. Titular disciplină: Conf. dr.chim. Dincă Nicolae A. Obiectivul disciplinei: Studiul compuşilor organici din alimente, determinarea compoziţiei acestora, a modalităţilor de transformare, prelucrare, păstrare şi control a calităţii acestora. B. Conţinutul cursului: Structura substanţelor organice. Hidrocarburi (Chimia organica-introducere. Izomeria substanţelor organice: izomeria de structură şi stereoizomeria, Alcani, Alchene, Alchine, Alcadiene, Poliene: definiţie, nomenclatură, stare naturală, obţinere, proprietăţi, utilizări; Hidrocarburi aromatice : structură, nomenclatură, stare naturală, obţinere, proprietăţi , utilizări, Hidrocarburi aromatice policiclice : Naftalina, acene, fene, hidrocarburi aromatice policiclice pericondensate) Compusi organici cu functiuni simple (Combinaţii hidroxilice: alcooli mono- şi polihidroxilici, enoli, fenoli şi polifenoli,Eteri aciclici şi ciclici. Eteri coroană. Compuşi carbonilici : aldehide şi cetone- structură, obţinere, proprietăţi,Combinaţii carbonilice nesaturate : cetene, compuşi carbonilici α,β-nesaturaţi . Compuşi policarbonilici : 1,2dicarbonilici, 1,3-dicarbonilici, chinone, Compuşi carboxilici : structură, nomenclatură, obţinere, proprietăţi, utilizări. Compuşi carboxilici nesaturaţi, compuşi policarboxilici, Derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici : halogenuri acide, anhidride de acizi, peracizi, esteri, amide,Combinaţii halogenate : definiţie, structură, reactivitate, proprietăţi, utilizare,Compuşi organici ai azotului: amine, nitroderivaţi, diazoderivaţi,Compuşi organici cu sulf : tioli, tioeteri, sulfoxizi, sulfone, acizi sulfonici) Compusi organici cu functiuni mixte (Derivaţi ai acidului carbonic,Acizi aldehidici. Hidroxi-aldehide , hidroxicetone şi hidroxi-acizi,Aminoalcooli şi inofenoli.Nitrofenoli) C. Bibliografie minimală: Dinca Nicolae, Chimie organica, Note de curs, Editura Universităţii "Aurel Vlaicu", Arad- 1996, ISBN 973-97708-9-4, Dinca Nicolae si colab., Caiet pentru lucrări practice de chimie organică, Univ."A.Vlaicu" Arad 1998, ISBN 973-9361-21-8, Margareta Avram, Chimie organică vol.I şi II, Ed.Acad. RSR, Bucureşti 1983, J.B.Hendrickson, D.J., Cram, G.S.Hammond, Chimie organică, Ed. ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti 1976 E. Modul de evaluare: examen scris si oral – 66%; colocviu laborator – 33% CHIMIE ANORGANICĂ –6 p.c. Domeniu/Specializări: Inginerie Alimentară/ C.E.P.A., sem.1,3C,2L Titulari curs : Conf.dr. ing. Pancan B. Obiectivul disciplinei : Curs fumdamental care ofera studenţilor baza chimiei pentru cursurile de specialitate A. Conţinutul cursului : 1. Modelul atomic conform mecanicii cuantice; 2.Configuraţia electronică a elementelor. Sistemul periodic; 3. Legături chimice; 4. Proprietăţi generale ale substanţelor; 5. Echilibre chimice; 6. Noţiuni de termochimie; 7. Noţiuni de electrochimie; 8. Combinaţii complexe;9. Chimia elementelor şi a combinaţiilor lor – caracterizare generală; 10. Grupa a VIII –A a sistemului periodic; 11. Hidrogenul; 12. Grupa a VII –A a sistemului periodic. Halogenii şi compuşii lor; 13. Grupa a VI –A a sistemului periodic. Oxigenul; 14. Grupa a V –A a sistemului periodic. Azotul şi Fosforul; 15. Grupa a IV –A a sistemului periodic. Carbonul şi Siliciul; 16. Grupa a III – A a sistemului periodic. Borul; 17. Grupa a II –A a sistemului periodic; 18.Grupa a I –A a sistemului periodic; 19. Grupa a I –B a sistemului periodic; 20. Grupa a II –B a sistemului periodic; 21. Grupa a III –B a sistemului periodic; 22. Grupa a IV –B a sistemului periodic; 23. Grupa a V –B a sistemului periodic; 24. Grupa a VI –B a sistemului periodic; 25. Grupa a VII –B a sistemului periodic; 26. Grupa a VIII –B a sistemului periodic. B. Bibliografie minimală : 1. C.D. Neniţescu: Chimie generală , E.D.P., 1985; 2. G. Marcu, M. Brezeanu, C.Bejan, A.Bâtcă, R. Cătuneanu: Chimie anorganică, Ed. E.D.P., 1984; 3. D.Negoiu: Tratat de chimie anorganică, Vol II Ed. Teh., 1972. C. Discipline anterioare necesare : Chimia anorganică din liceu D. Modul de evaluare: 1. Examen parţial scris – 40%; 2. Activitate la laborator – 10% ; 3. Examen final, scris şi oral - 50% .

47 CHIMIE ANALITICĂ I -6 p.c. Domeniu/Specializări: CEPA, sem.2, 3C, 3L Titulari curs : Conf.dr.GABRUŞ IULIU-RADU A. Obiectivul disciplinei : Cunoaşterea şi determinarea compoziţiei substanţelor chimice, modalităţilor de transformare, prelucrare, păstrare şi control a acestora. Deprinderea studenţilor cu metodele de analiză a substanţelor chimice, cu aparatura şi folosirea noţiunilor teoretice din chimia analitică, precum şi cu prelucrarea statistică a datelor experimentale obţinute, în vederea interpretării corecte a rezultatelor experimentale. Noţiunile legate de chimia analitică – metode, aparatură, mijloace, substanţe chimice implicate în determinări – au o importanţă cu atât mai mare cu cât ele se vor regăsi, întrun mod firesc, în toate datele privind determinarea compoziţiei produselor alimentare , în procesul de control şi asigurare a calităţii acestora, şi nu numai - chiar şi pentru produsele nealimentare cu implicaţii colaterale, cum ar fi produsele cosmetice, detergenţii, medicamentele, etc. B. Conţinutul cursului : 1.Obiectul, importanţa, problemele şi metodele chimiei analitice; 2. Exprimarea concentraţiilor soluţiilor; 3. Echilibre chimice. Generalităţi; 4. Echilibre acido-bazice; 5. Echilibre cu formare de complecşi; 6 .Echilibre de solubilitate; 7. Echilibre de oxido-reducere (redox), 8. Analiza calitativă.Sistematica analizei calitative; 9. Gravimetria; 10.Volumetria (titrimetria); 11.Analiza chimică organică. Generalităţi; 12.Analiza elementară calitativă a substanţelor organice. Analiza grupărilor funcţionale; 13.Metode de analiză calitativă rapide.Teste rapide pentru produse alimentare; 14. Prelucrarea statistică a datelor experimentale. C. Bibliografie minimală : C. Liteanu; “Chimie analitică cantitativă – Volumetria”, Ed.de Stat Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1962; D.J.Pietrzyk; C. W.Frank; “Chimie analitică”, Ed.Tehnică, Bucureşti,1989; C. Gh.Macarovici; “Analiza chimică cantitativă anorganică”, Ed.Academie, Bucureşti,1979; L. Roman; “Teste analitice rapide”, Ed.Tehnică,Bucureşti, 1994; D.I. Seracu, “Îndreptar de chimie analitică”, Ed.Tehnică,Bucureşti, 1989; Gogan, S.; Hoduişan, Th.; Naşcu, H.; “Metode analitice de separare”, Ed.Universităţii “Babeş-Bolyai”, Cluj Napopca, 1977; A. Bold, R. Mocan; Simon, F.; “Chimie analitică cantitativă – Gravimetrie”, Ed.Didactică şi Pedagogică,Bucureşti, 1973; Koţev, N.; “Îndreptar de cromatografia gazelor”, Ed.Tehnică,1974; V. Croitoru, Constantinescu, D.A.; “Aplicaţii şi probleme de chimie analitică”, Ed.Tehnică, Bucureşti, 1979; Vâlceanu, I.; M. Hâncu; “Elemente de statistică generală”, Ed.Litera,Bucureşti, 1990; D.Ceauşescu, “Tratarea statistică a datelor chimico-analitice”, Ed.Tehnică, Bucureşti, 1973, A. M. Bodescu, Gabruş I.R., Chimie Analitică experimentală şi aplicaţii numerice, Ed.UAV, 2005. D. Discipline anterioare necesare : Chimia anorganică, Chimia Organică, Chimia Analitică din anii de liceu E. Modul de evaluare: 1. Examen– 75%; 2. Activitate şi prezenţa la laborator – 25%. NOŢIUNI DE PROTECŢIA MEDIULUI – 3 p.c. Domeniu/Specializări: IPA, sem II 2C, 1L Titular disciplină: Şef lucr. dr. ing. Chambre Dorina A. Obiectivul disciplinei : Disciplina îşi propune familiarizarea studenţilor cu aspectele legate de problematica protecţiei mediului furnizând informaţii referitoare la sursele de poluare şi poluanţii specifici celor trei factori de mediu precum si informaţii legate de metodele de evitare a poluării şi de depoluare. B. Conţinutul cursului : 1. Introducere în problematica protecţiei mediului; 2. Surse de poluare a mediului; 3. Poluarea aerului atmosferic. 4. Prevenirea şi combaterea ei; 5. Poluarea apelor. Prevenirea şi combaterea ei; 6. Poluarea solului. Prevenirea şi combaterea ei; 7. Organizarea protecţiei mediului în România C. Bibliografie minimală: Schiopu, D., Vintu, V., Ecologie şi protecţia mediului, Ed “I.I. de la Brad”, Iaşi, 2002 ; 2. Puşcaş, E., Stănescu, M.D., Fogoroşi, M., Dalea,V., Dezvoltarea durabilă prin protecţia mediului şi biotehnologii textile, Ed.”Univ.A.Vlaicu”Arad, 2003; 3. Segal,R., Biochimie. Curs pentru studenţii facultăţii de Industrie alimentară, Ed.”Univ.Dunărea de Jos”, Galaţi, 1992. D. Modul de evaluare: Examinare scrisă şi orală a tematicii predate la curs. Pentru examinare materia predată la curs va fi împărţită în 5 părţi iar din fiecare parte studentul va trata un subiect. Examenul se consideră promovat dacă studentul reuşeşte să obţină pe

48 fiecare subiect minim nota 5. Participarea la examen este condiţionată de promovarea cu minim nota 5 a lucrărilor de laborator.

INFORMATICA APLICATA SI GRAFICA ASISTATĂ DE CALCULATOR – 3 + 3 p.c. Domeniu/Specializări: CEPA , sem I: 1C, 2L; sem II: 1C, 2L; Titular disciplină: Ş.l.dr.ing. Oana Brînzan E. Obiectivul disciplinei: Prin structura sa cursul îşi îndreaptă atenţia, spre cunoştinţele necesare pentru întocmirea unui proiect tehnic (utilizarea unui program de desen tehnic – AutoCad 14 sau AutoCad 2000). F. Conţinutul cursului: Piramida informaţională, sistem informatic. Date, tipuri de date. Proiectare asistată, CAD/CAM, domenii de utilizare, principii de bază. AUTOCAD instrument de proiectare asistată. Unităţi de desenare (sistemul zecimal, ingineresc, etc.). Noţiunea de slide (strat). Noţiuni de desen tehnic industrial. Crearea unui obiect 2D, prin desenarea unei polilinii (închisă). Cotarea obiectelor dintr-un desen tehnic în funcţie de specific.Utilizarea textului în desenele AutoCAD. Desenarea planului unei bucătării. Utilizarea atributelor. Definirea şi editarea atributelor în cadrul unui desen AutoCad. Pregătirea unui desen pentru imprimare (plotare). G. Bibliografie minimală: 1.***, AutoCad 14, 2.***, AutoCad 2000 H. Modul de evaluare: examen scris şi practic ELEMENTE DE INGINERIE MECANICĂ ŞI ELECTRICĂ – 4 p.c. Domeniu/Specializări: CEPA, an I, sem. II, 3C, 2P Titular curs: Ş.l.dr.ing. Beju Constantin F. Obiectivele disciplinei: Cursul îşi propune să prezinte noţiunile din disciplinele de bază a ingineriei mecanice. Aceste noţiuni vor ajuta studenţii în elaborarea proiectelor de an şi de diplomă în care se vor proiecta diferite instalaţii în domeniul industriei alimentare. Cursul conţine definiţii, relaţii şi soluţii constructive generale specifice pentru realizarea acestor utilaje. Dimensionările acestor utilaje şi formulele de calcul se vor exemplifica în cadrul orelor de proiect şi laborator. G. Conţinutul cursului: 1. Obiectul cursului şi legătura cu alte discipline. 2. Grupe de utilaje din industria alimentară, 3. Materiale utilizate în construcţia utilajului de industrie alimentară 4. Criterii de apreciere a comportării materialelor, 5. Solicitări în organele de maşini (rezistenţe admisibile şi coeficienţi de siguranţă), 6. Sisteme de forţe ce acţionează asupra utilajelor din industria alimentară, 7. Determinarea forţelor de legătură, 8. Structura şi clasificarea mecanismelor, 9. Îmbinări şi organe de îmbinare utilizate în I.A.(consideraţii generale şi elemente de calcul): îmbinări sudate, îmbinări prin mandrinare, îmbinări prin şuruburi şi piese filetate, îmbinări prin pene şi caneluri, îmbinări prin ştifturi şi articulaţii cu bolturi, îmbinări prin strangere, 10. Alte elemente de organe de maşini utilizate în I.A. (clasificare şi elemente de calcul): arcuri, osii şi arbori, cuplaje, transmisii cu roţi dinţate, transmisii cu curele, transmisii prin lanţuri, 11. Recipienţi cu pereţi subţiri utilizaţi în I.A.(clasificare şi elemente de calcul), 12. Standardizarea în Romania şi U.E., 13. Ungerea utilajelor din I.A., 14. Forţele de acţiune, momente rezistente, randamente la utilajele de industrie alimentară. elevatoare, benzi transportatoare, instalaţii de sortare, agitatoare, valţuri, mori cu valţuri şi ciocane. 15. Curentul electric continuu şi alternativ mono şi trifazat. Legi şi formule de calcul. 16. Maşini electrice. H. Bibliografie minimala: 1.Academia HUTTE - Manualul inginerului , Ed. Tehnică, Bucureşti, 1995. 2.Ghe. Manea şi co. - Organe de maşini, Ed. Tehnică Bucureşti, 1970. 3. Ghe. Buzdugan, N. Manolescu şi Colab - Manualul Inginerului Mecanic, Ed. Tehnica Bucuresti, 1976. 4. L. Ioancea şi co. - Masini, Utilaje şi instalaţii în Industria Alimentara, Ed. Ceres, Bucureşti, 1986. 5.C. Banu şi co. - Procese tehnice, tehnologice şi ştiinţifice în industria alimentară, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1992. 6.V. Bejan Tehnologia fabricării şi reparării utilajelor tehnologice, Vol 1,2, Oficiul de informare documentară, Bucureşti, 1991. 7.I. Idiţoiu - Elemente de inginerie mecanică, Inst. Pol. Timişoara, 1987. 8.G. Puri , I. Cata - Elemente de inginerie mecanică, Inst. Pol. Timişoara, 1987. 9.I. Idiţoiu şi Colab. - Îndrumător pentru calculul şi construcţia organelor şi aparatelor chimice, vol I şi II, Inst. Pol. Timişoara, 1971. 10. Rădulescu A. – Elemente de inginerie mecanică, Bucureşti, 2001.

49 I. Dicipline anterioare necesare: desen tehnic J. Modul de examinare: Forma de evaluare este continuă, iar metoda de evaluare, în sesiunea de examene este scrisă. Toate capitolele cursului sunt obligatorii. Evaluarea cunoştinţelor de laborator se face prin colocviu. DESEN TEHNIC – 3 p.c. Domeniu/Specializări: CEPA, sem I: 1C, 1L. Titular disciplină: Ş. l. ing. Tănăsoiu Titus E. Obiectivul disciplinei: Cursul îşi propune familiarizarea studenţilor cu metodele de proiecţii şi reprezentare ale pieselor metalice, pornind de la cele mai simple la cele mai complexe. În cadrul cursului, studenţii vor fi obişnuiţi să evalueze numărul de vederi necesatre, reprezentarea acestora, precum şi eventualelen dispuneri ale unor simboluri specifice. F. Conţinutul cursului: 1. Introducere. Tipuri de desene industriale. Principiile axonometriilor. Liniile folosite în desenul tehnic. Formate. Scrierea tehnică. Plierea formatelor ; 2. Secţiuni şi rupturi. Definiţii şi clasificare. Trasee de secţionare. Exemple de aplicaţii. Haşuri. Simboluri; 3. Filete. Definiţii, clasificare. Exemple de reprezentări a îmbinărilor filetate ; 4. Toleranţe de formă şi tranziţie. Exemple de aplicare. Ajustaje definiţii şi exemple. Rugozităţi - definiţii şi exemple ; 5. Asamblări specifice. Asamblări cu flanşe, fitinguri, etc. Exemple ; 6. Asamblări filetate şi cu ştifturi. Siguranţe. Exemple.Arcuri - reprezentare, exemple de montaj ; 7. Îmbinări sudate, îmbinări nituite - definiţii şi exemple ; 8. Desenul de ansamblu - alcătuire, principii ; G. Bibliografie minimală: . Dale C. , Niţulescu Th, Precupeţu P.- Desen tehnic industrial pentru construcţia de maşini, Editura Tehnică, Bucureşti 1990. 2. R. Quattemer, J.P. Trotignon - La construction mecanique - dessin, conception normes , Edition de L'Usine Paris, 1978, 3. *** - Standarde pentru desen. STAS U10, BS, DIN, NF,GOST, etc H. Modul de evaluare: Verificarea la disciplina “Desen tehnic” se face prin colocviu, la nota finală concurând şi nota pe activitatea din timpul semestrului LIMBA FRANCEZĂ – 3 + 3 p.c. Domeniu/Specializări: CEPA, sem I: 2S, sem II: 2S Titular disciplină: lector Lupe Marta A. Obiectivul disciplinei: Consolidarea deprinderilor de limbă corecte (înţelegere după auz, vorbire, citire, scriere). Achiziţionarea unui lexic specializat (achiziţionarea şi organizarea informaţiei manageriale, balanţa financiar-contabilă şi analiza ei) necesar consultării bibliografiei de specialitate în limba franceză B. Conţinutul cursului Jeanne se marie. Perfectul compus. Locul adverbului. Allons aux emplettes. Acordul participiului trecut fără auxiliar.Pour l'anniversaire du mariage. Acordul participiului trecut conjugat cu auxiliarul "avoir".Quel pain acheter? Mai mult ca perfectul. Exerciţii.Preparez vos passeport, s'il vous plait. Pronumele adverbial "Y".Les epices. Pronumele neutru "le". Exerciţii.La Tour Effel et la France. Exerciţii.Catherine est malade. Verbe conjugate cu "etre". Exerciţii. Les Monasteres de la Moldavie. Exerciţii.Dans une confiserie. Concordanţa timpurilor la indicativ (I). Exerciţii.La nature en peril. Concordanţa timpurilor la indicativ (II). Exerciţii.Je fais la cuisine chez moi. Concordanţa timpurilor la indicativ (III). Exerciţii.Dans une Coucherie. Exerciţii.Une fabrique de conserves. Exercices. C. Bibliografie minimală: 1.M. Saraş, M. Ştefănescu, Curs practic de limba franceză ; 2.J.Coustillon, G.D. de Selins, Methode de francais D. Modul de evaluare: Evaluarea cunoştinţelor va lua în considerare: colocviu 80%, activitatea la seminar 10%, rezultatul testelor pe parcursul semestrului 5%, prezenţa la seminar 5%. EDUCAŢIE FIZICĂ – 2 + 2 p.c. Domeniu/Specializări: CEPA, sem I 2S; sem II 2S Titular disciplină: A. Obiectivul disciplinei: Creşterea şi menţinerea stării de sănătate a studenţilor prin practicarea exerciţiilor fizice şi sportului şi iniţierea în realizarea autocontrolului

50 condiţiei fizice ; Formarea capacităţii de practicare independentă a exerciţiilor fizice şi sportului; B. Conţinutul cursului: 1.Obiectul şi obiectivele educaţiei fizice şi sportului. Exerciţiul fizic – factor al medicinii preventive. Teste motrice. Verificarea motricităţii generale prin teste standard. 2.Ţinuta corporală : exerciţii de ţinută corporală sub îndrumarea profesorului sau individual, sub forma încălzirii la fiecare lecţie. 3.Perfecţionarea îndemnării şi a capacităţii de efort prin practicarea unor ramuri de sport opţionale : baschet, fotbal, volei, aerobic, badminton, înot, culturism. 4.Iniţierea în tehnici de recuperare fizică; exerciţii compensatorii, odihnă activă. 5.Educaţia fizică: noţiuni de regulament a celor mai mediatizate ramuri de sport. Perfecţionarea îndemânării şi capacităţii de efort prin ramuri sportive: fotbal, baschet, volei, badminton, tenis de masă, înot, culturism. 6.Iniţierea în tehnici de recuperare fizică; ex. compensatorii, odihnă activă, masaj corporal, presopunctura. C. Bibliografie minimală: 1.Baroga, L., Culturism, Ed. Cons. Naţ. Ed. Fizică şi Sport, 1969; 2.Cârstea, G., Teoria educaţiei fizice şi sportului, ANEFS, 1993; 3.Mureşan, C., Educaţia fizică pentru studente – I.P.T., 1980; 4.Nicu, A., Antrenamentul sportiv modern, 1991 D. Modul de evaluare: teste de verificare

ANUL II CEPA UAV.2.L.4.1.04.O.15 CHIMIE FIZICĂ GENERALĂ – 5 credite Domeniu/Specializări: Inginerie Alimentară, CEPA, an II, sem. II, 3C, 2L Titular curs: Prof.univ.dr.ing. Cornelia Iditoiu A. Obiectivul disciplinei : familiarizarea studenţilor cu noţiunile de bază, cu metodele şi sistemul de abordare din Chimia Fizică, necesare înţelegerii părţii a IIa, care se studiază în anul III, precum şi a cursului de „Structura si proprietatile enzimelor” care se predă în anul IV B. Conţinutul cursului: Structura şi proprietăţile moleculelor: Polarizarea moleculelor; Refracţia moleculară; Proprietăţile magnetice ale moleculelor: Susceptibilitatea diamagnetică; Susceptibilitatea paramagnetică; Elemente de spectroscopie; Stările fizice ale substanţelor: Ordine şi dezordine în natură, Transformări de stare, Starea gazoasă: Starea de gaz ideal; Starea de gaz real, Starea solidă, Starea lichidă: Proprietăţi generale; Unele mărimi caracteristice lichidelor. Termodinamica chimică: Principiul zero al termodinamicii, Principiul I al termodinamicii, Principiul II al termodinamicii. Entropia, Potenţialele termodinamice F şi G, Ecuaţiile Gibbs-Helmholtz, Funcţia lui Massieu şi potenţialul termodinamic al lui Planck, Mărimi parţial molare, Potenţialul chimic, Afinitatea chimică, Principiul III al termodinamicii, Legea fazelor a lui Gibbs, Aplicaţii ale principiilor termodinamicii fenomenologice: Efectul Joule-Thomson; Termochimia; Echilibrul termodinamic fizic şi chimic: Echilibrul fizic în sisteme multifazice multicomponenete: Echilibrele de fază în sisteme monocomponente fără reacţii chimice; Ecuaţia Clausius-Clapeyron, Echilibrul chimic: Consideraţii generale; Echilibrul chimic în fază gazoasă ideală; Echilibrul chimic în soluţii; Variaţia constantei de echilibru cu temperatura; Calculul compoziţiei de echilibru. Cinetica chimică: Obiectul cineticii chimice, Viteza de reacţie în sistemele închise, Cinetica formală a reacţiilor chimice: Reacţii de ordinul I, monomoleculare, ireversibile; Reacţii de ordinul II, bimoleculare, ireversibile; Reacţii de ordinul III; Reacţii de ordinul zero şi superior, Determinarea ordinului de reacţie şi a constantelor de viteză: Metoda diferenţială; Metoda integrală; Metoda timpului de fracţionare, Influenţa temperaturii asupra vitezei de reacţie: Ecuaţia lui Arrhenius; Metode empirice de evaluare a energiei de activare. C. Bibliografie minimală: Cornelia Idiţoiu, Chimie fizică şi coloidală, vol. I, ed. a 2-a Editura „Aurel Vlaicu”, Arad, 2005; Cornelia Idiţoiu, Dorina Chambree, Maria-Raluca Szabo, Chimie fizică generală experimentală, Editura Universităţii „Aurel Vlaicu”, Arad, 2002; Atkins P.W., Tratat de Chimie fizica, Ed. Tehnica Bucuresti, 1996;

51 Atkins, P.W. şi Trapp, C.A., Exerciţii şi Probleme de Chimie Fizică, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1997. D. Dicipline anterioare necesare: Matematică, Fizică, Chimie generala, Chimie organica E. Modul de evaluare: Nota activitate laborator: 30%, Referat: 20%, Examen final scris/oral: 50%. UAV.2.L.4.1.03.O.16 şi UAV.2.L.4.1.04.O.16 biochimiA PRODUSELOR ALIMENTARE – 7+6 p.c. Domeniu/Specializări: CEPA, semI: 3C, 1S, 3L; sem II: 3C, 3L Titular disciplină: Prof.Univ.Dr.Ing. Stănescu Michaela A. Obiectivul disciplinei: Obiectivele acestei discipline sunt acelea de a comunica studentilor cunostiintele care sa le foloseasca pentru intelegerea fenomenelor biologice complexe intalnite in procesarea produselor alimentare si explicarea cauzelor ce duc la scaderea calitatii produselor si necesitatea respectarii cu strictete a parametrilor ce se impun in prelucrare. B. Conţinutul cursului: Definitia, continutul si rolul biochimiei in pregatirea viitorilor specialisti. Legatura biochimiei cu alte discipline inrudite. Compozitia chimica a materiei vii. Biomoleculele. Glucidele, lipidele si protidele. Caracterizarea generala a acestor categorii de substante. Importanta si rolul acestora in structura si metabolismul organismelor vii din regnul animal si vegetal. Acizii nucleici. Vitaminele. Hormoni si fitohormoni Enzimele. Metabolisme. Generalitati asupra metabolismului.Tipuri de metabolisme. Anabolismul si catabolismlul. C. Bibliografie minimală: 1.Segal R., Biochimia produselor alimentare de origine vegetala. Institutul Politehnic Galati 1971. 2.Segal R., Segal B., Gheorghe V., Valoarea nutritiva a produselor agroalimentare, Ed. Ceres Bucuresti, 1983. 3.Avram Margareta, Chimie organica, vol.I si II. Ed Academiei RSR, 1983. 4.Bernier J.J., Paupe J., Glucides. Physiologie et Biochimie normales et pathologique, Masson et Cie Edit, Paris 1963. 5.Burnea I.,Popescu I., Neamtu G., Stancu E., Lazar St Chimie si Biochimie vegetala, Ed Didactica si Pedagogica, Bucuregti, 1977. 6.Capalna S.,Tanasescu D., Trutia E, - Biochimie medicala. Ed Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1977. D. Discipline anterioare necesare: Chimie organica, Chimie analitica, Chimie anorganică. E. Modul de evaluare: examen final 60%, prezenţa curs 10%, colocviu laborator 30% U.A.V. 2.L.4.1.03.O.17 ANALIZA INSTRUMENTALĂ – 6 p.c. Domeniu/Specializări: CEPA, sem I: 2C, 1S, 3L Titular disciplină: Conf. dr.chim. Dincă Nicolae A. Obiectivul disciplinei : Disciplina Analiza instrumentala oferã cunoştinţe de bază care constituie o componentă a culturii generale tehnice a specialistului în domeniul alimentar şi reprezintă suportul pentru o serie de discipline de specialitate. B. Conţinutul cursului: 1.METODE ELECTROCHIMICE DE ANALIZĂ, 2.METODE OPTICE SI SPECTRALE, 3.METODE DE SEPARARE, 4.TERMICE SI AUTOMATIZARE C. Bibliografie minimală: 1.Dinca N, Metode de analize fizico-chimice, Ed. Univ.”A.Vlaicu”, Arad 2002; 2. S.Ehling, N. Dincă, L. Savici, Analiza instrumentală îndrumător pentru lucrări de laborator, Ed. Mirton Timisoara 2000, 3.Dinca N., Savici L., Analiza instrumentala, Note de curs, UAV 1998, 4.Magearu, V., Controlul analitic al produselor biotehnologice, Ed Tehnică, Bucureşti, 1988 E. Modul de evaluare: examen final scris - 66%, colocviu de laborator – 33% U.A.V.2.L.4.1.03.O.18 si UAV.2.L.4.1.04.O.18 ELEMENTE DE INGINERIE MECANICĂ – 4 + 4 p.c. Domeniu/Specializări: CEPA, sem I 2C, 2L, sem II: 2C, 1L, 1P. Titular disciplină: Ş.l.dr.ing. Constantin Beju Obiectivul disciplinei Cursul îşi propune să prezinte noţiunile din disciplinele de bază a ingineriei mecanice. Cursul conţine definiţii, relaţii şi soluţii constructive generale specifice pentru realizarea

52 acestor utilaje. Dimensionările acestor utilaje şi formulele de calcul se vor exemplifica în cadrul orelor de proiect şi laborator. Conţinutul cursului Obiectul cursului şi legătura cu alte discipline. Grupe de utilaje din industria alimentară. Materiale utilizate în construcţia utilajului de industrie alimentară. Criterii de apreciere a comportării materialelor. Solicitări în organele de maşini (rezistenţe admisibile şi coeficienţi de siguranţă) Sisteme de forţe ce acţionează asupra utilajelor din industria alimentară . Determinarea forţelor de legătură.. Structura şi clasificarea mecanismelor. Îmbinări şi organe de îmbinare utilizate în I.A.(consideraţii generale şi elemente de calcul). Alte elemente de organe de maşini utilizate în I.A. (clasificare şi elemente de calcul). Recipienţi cu pereţi subţiri utilizaţi în I.A.(clasificare şi elemente de calcul). Standardizarea în Romania şi U.E. Ungerea utilajelor din I.A. Forţele de acţiune,momente rezistente,randamente la utilajele de industrie alimentară. Bibliografie minimală: 1.Academia HUTTE - Manualul inginerului , Ed. Tehnică, Bucureşti, 1995. 2.Gheorghe Manea şi co., Organe de maşini, Ed. Tehnică Bucureşti, 1970. 3.Ghe. Buzdugan, N. Manolescu şi Colab, Manualul Inginerului Mecanic, Ed. Tehnica Bucuresti, 1976. 4.L. Ioancea şi co., Masini, Utilaje şi instalaţii în Industria Alimentara, Ed. Ceres, Bucureşti, 1986. C. Banu şi co., Procese tehnice, tehnologice şi ştiinţifice în industria alimentară, Ed. Tehnică, Bucureşti,1992. Modul de evaluare: examen final scris UAV.2.L.4.1.04.O.19 FENOMENE DE TRANSFER – 5 p.c. Domeniu/Specializări: CEPA, sem II: 3C, 2L Titular disciplină: Prof.dr.ing. Elisabeta Ivan A. Obiectivul disciplinei: Cunoştinţele de FENOMENE DE TRANSFER sunt indispensabile specialistului în ingineria produselor alimentare, atât din punct de vedere al formării tehnice generale cât şi al formării de strictă specialitate. Prin structura sa în trei domenii tradiţionale - fenomene de transfer de impuls, transfer de căldură şi transfer de masă - disciplina corespunde acestor necesităţi. B. Conţinutul cursului: 1.Concepte, definiţii în procese de transfer şi bilanţuri. Mărimi caracteristice fenomenelor de transfer. Bilanţuri. 2.Elemente de mecanica fluidelor. Statica fluidelor. 3.Transferul de căldură. 4.Transferul de substanţă. 5. Analogia şi posibilităţile de intensificare a fenomenelor de transfer. 6. Analogia fenomenelor de transfer. Caracteristici comune fenomenelor de transfer. 7. Elemente de analogie între fenomenele de transfer. Intensificarea fenomenelor de transfer. C. Bibliografie minimală: 1. Bratu, E. A., Operaţii unitare în ingineria chimică, vol. I, II, III, Ed Tehnică, Bucureşti 1984, 1985; 2.Răşenescu, I., Operaţii şi utilaje în industria alimentară, vol. I şi II, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1971, 3.Răşenescu, I., Fenomene de transfer, Ed. Didactică şi Pedagogică Bucureşti, 1981. 4.E. Ivan, N. Oniţa, Fenomene de transfer, Mediagraf, Arad, 2002. D. Modul de evaluare: examen scris U.A.V. 2.L.4.1.03.O.10 si U.A.V. 2.L.4.1.04.O.10 LIMBA FRANCEZĂ – 2 + 2 p.c. Domeniu/Specializări: CEPA, sem I: 2S, sem II: 2S Titular disciplină: lector Lupe Marta A. Obiectivul disciplinei: Consolidarea deprinderilor de limbă corecte (înţelegere după auz, vorbire, citire, scriere). Achiziţionarea unui lexic specializat (achiziţionarea şi organizarea informaţiei manageriale, balanţa financiar-contabilă şi analiza ei) necesar consultării bibliografiei de specialitate în limba franceză B. Conţinutul cursului Jeanne se marie. Perfectul compus. Locul adverbului. Allons aux emplettes. Acordul participiului trecut fără auxiliar.Pour l'anniversaire du mariage. Acordul participiului trecut conjugat cu auxiliarul "avoir".Quel pain acheter? Mai mult ca perfectul. Exerciţii.Preparez vos passeport, s'il vous plait. Pronumele adverbial "Y".Les epices. Pronumele neutru "le". Exerciţii.La Tour Effel et la France. Exerciţii.Catherine est malade. Verbe conjugate cu "etre". Exerciţii. Les Monasteres de la Moldavie. Exerciţii.Dans une confiserie. Concordanţa timpurilor la indicativ (I). Exerciţii.La nature en peril. Concordanţa timpurilor la indicativ (II).

53 Exerciţii.Je fais la cuisine chez moi. Concordanţa timpurilor la indicativ (III). Exerciţii.Dans une Coucherie. Exerciţii.Une fabrique de conserves. Exercices. C. Bibliografie minimală: 1.M. Saraş, M. Ştefănescu, Curs practic de limba franceză ; 2.J.Coustillon, G.D. de Selins, Methode de francais D. Modul de evaluare: Evaluarea cunoştinţelor va lua în considerare: colocviu 80%, activitatea la seminar 10%, rezultatul testelor pe parcursul semestrului 5%, prezenţa la seminar 5%. U.A.V.2.L.4.1.03.O.11 EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT – 2 + 2 p.c. Domeniu/Specializări: CEPA, sem I 2S; sem II 2S Titular disciplină: E. Obiectivul disciplinei: Creşterea şi menţinerea stării de sănătate a studenţilor prin practicarea exerciţiilor fizice şi sportului şi iniţierea în realizarea autocontrolului condiţiei fizice ; Formarea capacităţii de practicare independentă a exerciţiilor fizice şi sportului; F. Conţinutul cursului: 1.Obiectul şi obiectivele educaţiei fizice şi sportului. Exerciţiul fizic – factor al medicinii preventive. Teste motrice. Verificarea motricităţii generale prin teste standard. 2.Ţinuta corporală : exerciţii de ţinută corporală sub îndrumarea profesorului sau individual, sub forma încălzirii la fiecare lecţie. 3.Perfecţionarea îndemnării şi a capacităţii de efort prin practicarea unor ramuri de sport opţionale : baschet, fotbal, volei, aerobic, badminton, înot, culturism. 4.Iniţierea în tehnici de recuperare fizică; exerciţii compensatorii, odihnă activă. 5.Educaţia fizică: noţiuni de regulament a celor mai mediatizate ramuri de sport. Perfecţionarea îndemânării şi capacităţii de efort prin ramuri sportive: fotbal, baschet, volei, badminton, tenis de masă, înot, culturism. 6.Iniţierea în tehnici de recuperare fizică; ex. compensatorii, odihnă activă, masaj corporal, presopunctura. G. Bibliografie minimală: 1.Baroga, L., Culturism, Ed. Cons. Naţ. Ed. Fizică şi Sport, 1969; 2.Cârstea, G., Teoria educaţiei fizice şi sportului, ANEFS, 1993; 3.Mureşan, C., Educaţia fizică pentru studente – I.P.T., 1980; 4.Nicu, A., Antrenamentul sportiv modern, 1991 ; H. Modul de evaluare: teste de verificare UAV.2.L.4.1.04.O.15 Noţiuni de protecţia mediului – 3 p.c. Domeniu/Specializări: Inginerie alimentara, CEPA, an II, sem. I, 2C, 1L Titular curs: Ş.l. dr. Dorina Chambre A. Obiectivul disciplinei: familiarizarea studenţilor cu aspectele legate de problematica protecţiei mediului furnizând informaţii referitoare la sursele de poluare şi poluanţii specifici celor trei factori de mediu precum si informaţii legate de metodele de evitare a poluării şi de depoluare. B. Conţinutul cursului: Introducere în problematica protecţiei mediului; Surse de poluare a mediului; Poluarea aerului atmosferic. Prevenirea şi combaterea ei; Poluarea apelor. Prevenirea şi combaterea ei; Poluarea solului. Prevenirea şi combaterea ei; Alimentele si sanatatea umana; Organizarea protecţiei mediului în România. C. Bibliografie minimală: Chambre, D., Notiuni de protectia mediului, Ed. Univ.A.Vlaicu, Arad, 2005; Puşcaş, E., Stănescu, M.D., Fogoroşi, M., Dalea,V., Dezvoltarea durabilă prin protecţia mediului şi biotehnologii textile, Ed.”Univ.A.Vlaicu”Arad, 2003; Colecţia de Legi şi STAS pentru protecţia mediului si consumatorului în România D. Dicipline anterioare necesare: Chimia din liceu E. Modul de evaluare: Pentru examinare materia predată la curs va fi împărţită în 5 părţi iar din fiecare parte studentul va trata un subiect. Examenul se consideră promovat dacă studentul reuşeşte să obţină pe fiecare subiect minim nota 5. Participarea la examen este condiţionată de promovarea cu minim nota 5 a lucrărilor de laborator. U.A.V.2.L.4.1.03.O.16 si UAV.2.L.4.1.04.O.16 UTILIZAREA CALCULATOARELOR – 2 +2 p.c. Domeniu/Specializări: CEPA, sem I 1C, 1L; sem II 1C, 1L Titular disciplină: Lect. Chiş Violeta

54 A. Obiectivul disciplinei: Se urmăreşte formarea unor deprinderi practice care să le permită studenţilor să folosească cu succes instrumentele şi tehnicile de lucru specifice programului de calcul tabelar Microsoft Excel. B. Conţinutul cursului: 1.Microsoft Power Point, Realizarea unei prezentări: formă diapozitiv, efecte de animaţie, tranziţie diapozitiv, inserare de sunete şi filme, alte configurări. 2. Microsoft Excel, Filtrare avansată. Validarea datelor- Funcţii inginereştiLucrul cu subtotaluri, Tabele pivot, Macrocomenzi, Semnături digitale. Crearea unui certificat digital 3.Microsoft Word, Imbinare corespondenţă. C. Bibliografie minimală: 1.Chiş V., Note de curs si aplicatii, Ed. Mirton 2004, 2.D. Bucerzan, A. Vulpe, Lecţii de Excel, Ed Albastră, 2000, 3.Ed Bott, W. Leonhard, Microsoft Office 2002, Ed. Teora, 2002 D. Modul de evaluare: aplicaţii, teste, examen scris UAV.2.L.4.1.03.O.17 CONTABILITATE ŞI FINANŢE – 2 p.c. Domeniu/Specializări: CEPA, sem II, 1C, 1S Titular disciplină: Conf.Dr.ing. Hălmăgean Lucian A. Obiectivul disciplinei: Cursul se ocupă în esenţă cu studiul principiilor contabilităţii, al metodelor şi tehnicilor ei de lucru, atât din punct de vedere practic, aplicativ. B. Conţinutul cursului: Obiectul şi metoda contabilităţii. Patrimoniul şi rezultatele – obiect al contabiliăţii. Concepte şi principii fundamentale ale contabilităţii. Bilanţulmodel al dublei reprezentări a patrimoniului în contabilitate. Contul în rezultate – model al dublei reprezentări a gestiunii intreprinderii. Evaluarea patrimoniului în contabilitate. Inventarierea patrimoniului. Concepte de bază privind finanţele publice. Finanţele ca ştiinţă şi disciplină. Conţinutul, funcţiile şi rolul finanţelor publice. Agregatul financiar – monetar în economia de piaţă. Politica finaciară. Mecanismul financiar C. Bibliografie minimală: 1. Cameniţă, D., şi colab., Contabilitate şi informatică de gestiune, Ed. Guttenberg, Arad, 2001. 2. Cameniţă, D., şi colab., Bazele contabilităţii, Ed. Multimedia, Arad, 2000. 3. Oprea, C. şi colab., Bazele contabilităţii, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2004. 4. Oprea, C.şi colab., Bazele contabilităţii, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003. D. Modul de evaluare: examen final oral UAV.2.L.4.1.03.O.18 MANAGEMENT GENERAL – 3 p.c. Domeniu/Specializări: CEPA, sem I: 1C, 1S Titular disciplină: Conf.Dr.ing. Petre Popa A. Obiectivul disciplinei: Disciplina are drept scop punerea în contact a studenţilor cu noţiunile de bază în teoria managementului, a procesului decizional şi fundamentarea acestuia ştiinţifică precum şi a metodelor şi tehnicilor moderne de management, gestionarea resurselor tehnico-materiale, financiare şi umane. B. Conţinutul cursului: Elemente de natura teoretica privind evolutia conceptului de management; functiile fundamentale ale managementului; decizia in procesul de management; organizarea procesuala si structurala a intreprinderilor; managementul resurselor materiale si tehnice; managementul financiar; resursele umane in management. C. Bibliografie minimală: 1.Alecu. I., Merce E., Pana D., Sâmbotin L., Ciurea I., Bold I., Dobrescu N., Management în agricultură, Ed. Ceres, Bucureşti 1997, 2.Csösz I., Curs de management general – USAMVB Timişoara 1997, 3.Csösz I, Managementul producţiei agroalimentare, Ed. Agroprint, Timişoara, 1999 D. Modul de evaluare: examen final oral An III CEPA UAV.2.L.4.1.05.O.34 MICROBIOLOGIE GENERALA – 5 p.c. Domeniu/Specializari: Ingineria Produselor Alimentare; Controlul si expertiza produselor alimentare; sem. 5: 3C, 3L. Titular curs: S.l.dr.ing. Dana Radu A. Obiectivul: Curs fundamental care ofera studentilor baza microbiologica pentru cursurile tehnologice de specialitate.

55 B. Continutul cursului: 1.Introducere în microbiologie. Noţiuni de taxonomie. Comparaţie între celule procariote şi celule eucariote. 2.Virusuri. Clasificare. Structură. Infecţia virală. Multiplicarea virusurilor. 3.Bacterii. Caractere morfologice şi fiziologice. Clasificare. 4.Drojdii. Caractere morfologice şi fiziologice. Clasificare. 5.Mucegaiuri. Caractere morfologice şi fiziologice. 6.Nutriţia microorganismelor. 7.Factori de control ai creşterii microorganismelor. 8.Metabolismul microbian-funcţii de bază. Fermentaţia alcoolică. Fermentaţia lactică. Fermentaţia propionică. Fermentaţia butirică. Procese metabolice aerobe. Fermentaţia acetică. C. Bibliografie minimala: 1.Bourgeois C.M., Mescle J.F., Zucca J., Microbiologie alimentaire, vol.1, 2, Ed. Apria, Paris, 1998. 2.Dan V., Microbiologia produselor alimentare, vol I, II, Ed. Alma Galaţi, 2001. 3.Oprean L., Microbiologia produselor alimentare, Ed. Univ.”L. Blaga” Sibiu, 2002. 4.Collins C.H., Lyne M.P., Microbiological methods, Butterworth&Co, 1991. D. Discipline anterioare necesare: Biochimia produselor alimentare I si II E. Modul de evaluare: examen scris 90%, colocviu de laborator 10%. UAV.2.L.4.1.06.O.35 CONTROL ŞI EXPERTIZA MICROBIOLOGICĂ – 5 credite Domeniu/Specializări: CEPA, an III, sem. II, 3C, 2L Titular curs: Conf.dr. Bojidar Dragomir A. Obiectivul disciplinei: Disciplina isi propune familiarizarea studentilor cu aspecte legate de controlul si expertiza microbiologica a produselor alimentare. B. Conţinutul cursului: 1.Controlul şi expertiza microbiologică a cărnii. Consecinţele multiplicării microbiene asupra cărnii şi măsurile ce se impun pentru a le evita. 2.Expertiza microbiologică a cărnii congelate. Microbiologia cărnii tocate. Microbiologia cărnii şi produsele din carne sărate şi/sau afumate. Microbiologia preparatelor de carne tratate termic la nivel de pasteurizare. 3.Expertiza microbiologică a cărnii de pasăre şi a produselor din carne de pasăre. Microbiologia semiconservelor în cutii. 4.Microbiologia cărnii de peşte crustacee şi moluşte. Expertiza microbiologică a ouălor şi produselor din ouă. Microorganisme de alterare şi microorganisme patogene. 5.Microbiologia laptelui şi produselor lactate. Surse de contaminare a laptelui materie primă. Microorganisme nepatogene şi patogene din lapte şi modificările organoleptice produse de acestea. 6.Influenţa diferitelor metode de prelucrare a laptelui asupra microorganismelor. Culturi selecţionate (starter) folosite la fabricarea produselor lactate. 7.Controlul şi expertiza microbiologică a brănzeturilor. Evoluţia bacteriilor lactice în timpul fermentării şi maturării brănzeturilor. Germeni patogeni şi toxinele lor în produsele fermentate şi maturate. 8.Controlul şi expertiza microbiologică a mierii. Microorganisme detectabile în mierea de albine: Loca americană şi Loca europeană. Măsuri de ţinere sub control a microorganismelor din miere. 9.Controlul şi expertiza microbiologică a cerealelor destinate consumului uman. Boli ale plantelor carealiere produse de bacterii, virusuri şi mucegaiuri. Controlul şi expertiza microbiologică a făinii de grău. 10.Controlul şi expertiza microbiologică a cartofului şi a amidonului din cartofi. Microbiologia zahărului şi produselor zaharoase. Implicarea microorganismelor care poluează fracvent zahărul şi produsele zaharoase. 11. Controlul şi expertiza microbiologică a fructelor şi legumelor. Principalele tipuri de alterare a fructelor şi legumelor produse de microorganisme. Conservarea legumelor şi fructelor, implicaţii microbiologice în conservare şi fermentaţie lactică. 12.Controlul şi expertiza microbiologică a băuturilor răcoritoare nealcoolizate. Expertiza microbiologică a berii şi vinului precum şi implicaţiile privind alterarea. 13. Controlul şi expertiza microbiologică a apei potabile destinate consumului uman şi industria alimentară. Bacterii cu rol de indicatori microbiologici. 14. Asigurarea salubrităţii alimentare prin aplicarea metodelor de prevenire, în unităţile de producţie, depozitare şi comercializare. Implementarea şi urmărirea sistemului HACCP. C. Bibliografie minimală:1.Bojidar, D.; Neagoe, C.; Predescu, M. Elemente practice de expertizare a calităţii şi falsurilor din alimente– Expertizarea Alimentelor, Arad, 2001. 2. Bojidar, D.; Tudor D.S, Neagoe, C.; Predescu, M. Expertiza alimentelor - controlul calităţii şi depistarea falsurilor- Editura viaţa Arădeană, Arad, 2002. 3. Bârzoi D., Apostu S. Microbiologia produselor alimentare, Ed Risoprint Cluj Napoca, 2002. D. Modul de evaluare: prin examen scris.

56 UAV.2.L.4.1.05.O.36 si UAV.2.L.4.1.06.O.36 OPERAŢII ŞI APARATE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ – 6 + 4 + 2 Domeniu/Specializări: CEPA, sem I: 3C, 2L, sem II: 3C, 3L, 1P Titular disciplină: Prof.dr.ing. Elisabeta Ivan A. Obiectivul disciplinei: Cursul analizeaza operatiile principale si utilajele cu ajutorul carora se pot realiza acestea, cu aplicare in industria alimentara, prezinta elemente de baza pentru conducerea proceselor tehnologice si cunoasterea utilajelor. In acest sens, se analizeaza principalele operatii tip, prezentandu-le prin prisma fenomenelor care se petrec in industria alimentara. B. Conţinutul cursului: 1.Obiectul disciplinei. Domeniul si caracteristicile industriei alimentare. 2.Operatii hidrodinamice. Amestecarea. 3.Sedimentarea. Factorii care influenteaza procesul de sedimentare. Calculul vitezei si diametrul limita. 4.Filtrarea. 5.Centrifugarea. 6.Operatii in schimb de caldura. Surse de caldura. 7.Uscarea. Factorii care influenteaza uscarea. 8.Distilarea si rectificarea. 9.Extractia – difuzia. 10.Congelarea si refrigerarea. 11.Operatii mecanice. Sisteme eterogene. Depozitarea, transportul si dozarea materialelor solide. C. Bibliografie minimală: 1.E. Ivan, I. Craiu, N. Oniţă, Operaţii şi aparate în industria alimentară, Ed Mirton, Timişoara, 2003; 2.E. Ivan, Ş. Kormendi, N. Oniţă, Indrumător de laborator - Fenomene de transfer, operaţii şi aparate în industria alimentară, Ed. Mirton, Timişoara, 1999; 3.Bratu, E. A., Operatii unitare in ingineria chimica - Vol I, II, III, Ed. Tehnica Bucuresti, 1984 - 1985. 4.Răsenescu, I. - Operatii si utilaje in industria alimentara. Vol I - II , Ed Tehnica Bucuresti, 1971. F. Modul de evaluare: examen scris UAV.2.L.4.1.05.O.37 si UAV.2.L.4.1.06.O.37 TEHNOLOGII GENERALE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ – 4 + 4 p.c. Domeniu/Specializări: CEPA, sem I: 2C, 2L, sem II:2C, 2L Titular disciplină: Ş.l. ing. Dicu Anca Mihaela A. Obiectivul disciplinei: Cursul le dă studenţilor posibilitatea de a fi familiarizaţi cu procese tehnologice diferite, cu bazele fizico-chimice, biochimice şi microbiologice ale acestora precum şi cu modificările pe care le suportă din punct de vedere nutriţional produsele alimentare în funcţie de parametrii ce se respectă în diferite operaţii de prelucrare. B. Conţinutul cursului: 1.Prezentarea generală a produselor alimentare pe ramuri şi subramuri şi a metodelor de conservare. Valoarea alimentară şi calitatea produselor alimentare. 2.Conservarea prin frig (refrigerare şi congelare) a produselor alimentare. 3.Conservarea prin tratamentul termic a produselor alimentare. 4.Conservarea produselor alimentare prin reducerea umidităţii. 5.Conservarea cu zahăr. 6.Conservarea prin sărare; conservarea prin afumare.7.Conservarea prin acidifiere; conservarea cu antiseptici. 8.Procesarea cu microunde în industria alimentară.9.Conservarea cu radiaţii ultraviolete, cu radiaţii ionizante.10.Tehnologia cărnii şi a preparatelor din carne.Peşte şi preparate din peşte.11.Tehnologia laptelui şi a produselor lactate.12.Tehnologia morăritului.Tehnologia produselor de panificaţie.Obţinerea amidonului şi a produselor derivate. 13.Tehnologia zahărului.Tehnologia fabricării produselor zaharoase.14.Tehnologia uleiului. Fabricarea margarinei.15.Tehnologia vinului, 16.Tehnologia malţului şi a berii.17.Tehnologia spirtului şi drojdiei.Tehnologia tutunului, 18.Apa în industria alimentară C. Bibliografie minimală: 1.Banu C. ş.a., Manualul inginerului de industrie alimentară, vol. I şi II, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1998-1999. 2.Banu C. ş.a., Principiile conservării produselor alimentare, Ed. Agir, Bucureşti, 2004. 3.Bordei, D. ş.a., Ştiinţa şi tehnologia panificaţiei, Ed. AGIR, Bucureşti, 2000. 4.Craiu Claudia, Conservarea produselor alimentare. Ed. Univ. „Aurel Vlaicu”, Arad, 2003. D. Modul de evaluare: examen scris şi oral UAV.2.L.4.1.05.O.38 COLOIZI ALIMENTARI – 5 credite Domeniu/Specializări: Inginerie Alimentară, CEPA, an III, sem. I, 3C, 2L Titular curs: Ş.l. dr. Dorina Chambre

57 A. Obiectivul disciplinei: familiarizarea studenţilor cu aspectele legate de natura stării coloidale şi cu aspectele fizico-chimice ale sistemelor coloidale specifice alimentelor B. Conţinutul cursului: Sisteme disperse, Fenomene de interfaţă, Sisteme microeterogene, Coloizi alimentari. C. Bibliografie minimală: Chifu, E., Chimie coloidală, Ed. Did. Şi Ped., Bucureşti, 1969; Olteanu, M, Coloizii, Ed. Univ. Bucureşti, 1993; Ialina, I., Emulsiile şi alpicaţiile lor tehnice, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1961; Idiţoiu, C., Chimie Fizică şi Coloidală, vol II, Ed.Univ. “Aurel Vlaicu”, Arad, 2002. D. Discipline anterioare necesare: Chimie fizică generală E. Modul de evaluare: Pentru examinare materia predată la curs va fi împărţită în 4 părţi iar din fiecare parte studentul va trata un subiect. Examenul se consideră promovat dacă studentul reuşeşte să obţină pe fiecare subiect minim nota 5. Participarea la examen este condiţionată de efectuarea integrală a lucrărilor de laborator. UAV.2.L.4.1.06.O.39 CLIMATIZARI IN INDUSTRIA ALIMENTARA – 5 p.c. Domeniu/Specializări: Inginerie Alimentară/ C.E.P.A., sem.6, 3C, 2P. Titulari curs : Conf.dr. ing. Pancan B. A. Obiectivul disciplinei: Curs şi proiect care urmăreşte pregătirea viitorilor ingineri pentru ocuparea unor posturi în industrie. B. Conţinutul cursului : 1. Obiectivul cursului. Elemente de termodinamică utilizate în tehnica frigului. Transmiterea căldurii. Microclimatul industrial şi de confort; 2. Bazele teoretice ale frigului artificial. Utilizarea frigului artificial; 3. Instalaţii frigorifice. Clasificarea instalaţiilor frigorifice; 4. Ameliorări ale instalaţiei de producere a frigului cu compresie mecanică de vapori într-o treaptă; 5. Uleiuri frigorifice şi agenţi frigorifici; 6. Instalaţii de producerea frigului în proces închis, fără regenerare , cu funcţionare în regim staţionar şi nestaţionar; 7. Compresoare frigorifice; 8. Refrigerarea cu aer răcit. Refrigerarea cu gheaţă. Congelarea. Clasificarea sistemului de congelare. Metode de congelare; 9. Aer umed – Proprietăţile fizice ale aerului umed. Mărimile de stare ale aerului umed: temperatură, presiune, umiditate, entalpie; 10. Diagrama h-x pentru aerul umed;11. Transformări simple ale aerului umed; 12. Baterii de încălzire şi răcire; 13. Camere de umidificare. Tipuri de camere de umidificare. Calculul camerelor de umidificare; 14. Condiţionarea aerului – vara şi iarna. C. Bibliografie minimală : 1.I.Tofan, Climatizări în industria alimentară, Ed. Universit “Dunărea de Jos” Galaţi, 1993; 2.I.Niculescu, Duta, Instalaţii de ventilare şi climatizare E.D.P. Bucureşti 1982; 3. I. Săvulescu, Instalaţii de încălzire şi ventilare vol. II Ed. Tehnică Bucureşti 1985; 4.Chiriac, Instalaţii frigorifice E.D.P. Bucureşti 1975; 5.Chiriac, Instalaţii frigorifice E.D.P. Bucureşti 1981; 6.N.Purice, N. Honciuc, Exploatarea şi întreţinerea utilajelor frigorifice comercial, Ed. Tehnică Bucureşti; 7.G. Stomotescu, Tehnica frigului, vol.II, Ed. Tehnică Bucureşti, 1972; 8.Al.Cristea, Ventilarea şi condiţionarea aerului, vol. I, II Ed. Tehnică Bucureşti 1970, 1971; 9.I.Tofan, Climatisation, Kinshasa, 1977; 10. I.Tofan, C. Vizireanu, Îndrumar pentru proiectarea instalaţiilor de condiţionare şi frigorifice, Galaţi, 1994; 11.I.Tofan, Caiet de lucrări practice de laborator, Galaţi, 1996. D. Discipline anterioare necesare : Fenomene de tranfer E. Modul de evaluare: 1. Examen parţial scris – 50%; 2. Examen final, scris şi oral 50%; 3. Notă proiect – 100% UAV.2.L.4.1.05.O.42 IGIENA INTREPRINDERILOR IN IND. ALIMENTARA – 4 p.c. Domeniu/Specializări: CEPA, an III, sem. I: 2C, 2L Titular curs: Ş.l. dr. Tudor Sorin A. Obiectivul disciplinei: Cunoaşterea cerinţelor de igienă şi de calitate a produselor alimentare în unităţile de industrie alimentară, de alimentaţie publică şi turism , precum şi în pieţele agroalimentare. B. Conţinutul cursului: 1.Introducere. Industria alimentară la început de mileniu. Calitatea igienico-sanitară, prezent şi viitor. 2.Principii igienico-sanitare privind proiectarea, construcţia clădirilor şi utilajelor pentru industria alimentară. Amplasarea unităţilor. Amenajarea terenului. Construcţiile.Prevederi în construcţii. Dotarea cu

58 utilaje. 3. Insalubrizarea produselor alimentare. Efecte biologice toxice. Poluarea chimică, microbiană şi radioactivă. Boli transmise prin intermediul produselor alimentare. Intoxicaţiile alimentare. Micotoxine, nitraţi-nitriţi, pesticide, metale toxice. 4. Toxiinfecţiile alimentare.Caracterizare generală a toxiinfecţiilor alimentare. Tipuri de toxiinfecţii alimentare. 5. Igiena apei. Boli transmise pe calea apei. Condiţiile de potabilitate a apei. Protecţia sanitară a surselor de aprovizionare cu apă. 6. Protecţia sanitară a aerului. Posibilităţi de poluare a aerului. Controlul stării de igienă a aerului. Atribuţiile medicilor veterinari de stat în sectorul de expertiză sanitar veterinară a produselor de origine animală. În abatoare şi puncte de sacrificare. În ateliere de preparate carne. Controlul administrativ în abator. 7. Igiena şi controlul sanitar veterinar în unităţile de alimentaţie. Condiţiile igienice la aprovizionarea şi păstrarea alimentelor de origine animală. 8. Curăţenia şi spălarea în unităţile alimentare. Ustensile, aparatură şi dispozitive utilizate la curăţenie. Apa folosită pentru spălare şi dezinfecţie. Substanţe chimice utilizate pentru spălare. 9. Dezinfecţia în unităţile alimentare. 10.Dezinsecţia în unităţile de industrie alimentară. 11. Deratizarea. 12. Întreţinerea igienică a anexelor sanitare. 13. Igiena personalului din întreprinderile de industrie alimentară. Controlul medical la încadrarea în producţie şi controlul periodic. Igiena corporală, vestimentaţia şi echipamentul de producţie. Comportamentul igienic al personalului care lucrează la manipularea, prepararea, transportul, servirea şi desfacerea alimentelor. 14.Controlul igienico-sanitar şi sanitar-veterinar în întreprinderi de industrie alimentară. 15. Norme internaţionale de igienă. 16. Cerinţe de igienă şi calitatea alimentelor în unităţile de alimentaţie publică în pieţele agroalimentare. C. Bibliografie minimală: 1. Tudor, S., Igiena Produselor Alimentare, Ed. Viaţa Arădeană, Arad, 2001; 2. Byrne, D., Industries alimentaires, sante et protection des consommateurs, Revue Industries Alimentaire et Agricoles, nr. 9/2000, Paris; 3.Feillet, P., Contribution de la recherche tehnologique a la securite microbiologique des alimentes, Revue Industries Alimentaire et Agricoles, nr. 15/2000, Paris; 4.Dumitrescu, H., Controlul fizico-chimic al alimentelor, Ed Medicală, Bucureşti, 1991; 5.Savu, C., Poluarea mediului şi prezenţa substanţelor toxice în alimente. Controlul calităţii alimentelor.Ed Semne, Bucureşti, 2000. D. Discipline anterioare necesare: Biochimie, Microbiologie E. Modul de evaluare: Pentru evaluarea cunoştinţelor studenţilor se va proceda la notarea ad-hoc în cadrul desfăşurării lucrărilor de laborator precum şi la verificarea referatelor studenţilor pe parcursul anului universitar, întocmite pe teme specifice capitolelor cursului. Colocviul este scris. UAV.2.L.4.1.05.O.43 şi UAV.2.L.4.1.06.O.43 NUTRITIE UMANĂ ŞI TOXICOLOGIE 3+4 p.c. Domeniu/Specializări: CEPA, sem.I: 2C, 1L; sem.II: 2C, 2L Titulari curs: Ş.l.dr.ing Radu Dana. E. Obiectivul disciplinei : Curs fundamental care ofera studenţilor principiile de bază ale unei alimentaţii echilibrate şi sănătoase, precum şi noţiuni fundamentale de toxicologie F. Conţinutul cursului : 1.Bazele alimentaţiei; noţiuni introductive; 2.Fiziologia alimentaţiei; 3.Necesarul de energie; 4.Substanţele nutritive şi rolul lor în alimentaţie; 5.Valoarea nutritivă a alimentelor; 6.Influenţa prelucrărilor tehnologice asupra valorii nutritive a alimentelor; 7.Substanţe antinutritive naturale; 8.Compuşi toxici formaţi prin prelucrare tehnologică; 9.Toxicitatea aditivilor; 10.Substanţe toxice de poluare şi contaminare chimică; 11.Prezenţa micotoxinelor în produsele alimentare; 12.Impurificarea produselor alimentare cu factori de natură biologică; 13.Toxinfecţii alimentare; 14.Implicaţii ale modificării genetice a organismelor G. Bibliografie minimală : Segal, R. - Bazele alimentatiei, - Univ. Galati, 1978; Mincu, I. s.a. - Orientari actuale în nutritie, Ed. Medicala, 1989; Segal, R. Valoarea nutritiva a produselor agroalimentare, Ed. Ceres, 1982; Popa, G, s.a. Toxicologia produselor alimentare, Ed. Academiei, Bucuresti, 1986. H. Discipline anterioare necesare : Biochimie I. Modul de evaluare: 1. Prezenţa la curs 10%, 2. Activitate la laborator 20%; 3. Întocmirea referatelor cu raţii alimentare 30%; 4. Examen final scris şi oral 40%

59 UAV.2.L.4.1.05.A.45 si UAV.2.L.4.1.06.A.45 PROIECTARE ASISTATĂ DE CALCULATOR – 3 + 2 p.c. Domeniu/Specializări: CEPA , sem I: 1C, 1L; sem II: 1C, 1L; Titular disciplină: Ş.l.dr.ing. Oana Brînzan I. Obiectivul disciplinei: Prin structura sa cursul îşi îndreaptă atenţia, spre cunoştinţele necesare pentru întocmirea unui proiect tehnic (utilizarea unui program de desen tehnic – AutoCad 14 sau AutoCad 2000). J. Conţinutul cursului: Piramida informaţională, sistem informatic. Date, tipuri de date. Proiectare asistată, CAD/CAM, domenii de utilizare, principii de bază. AUTOCAD instrument de proiectare asistată. Unităţi de desenare (sistemul zecimal, ingineresc, etc.). Noţiunea de slide (strat). Noţiuni de desen tehnic industrial. Crearea unui obiect 2D, prin desenarea unei polilinii (închisă). Cotarea obiectelor dintr-un desen tehnic în funcţie de specific.Utilizarea textului în desenele AutoCAD. Desenarea planului unei bucătării. Utilizarea atributelor. Definirea şi editarea atributelor în cadrul unui desen AutoCad. Pregătirea unui desen pentru imprimare (plotare). K. Bibliografie minimală: 1.***, AutoCad 14, 2.***, AutoCad 2000 L. Modul de evaluare: examen scris şi practic UAV.2.L.4.1.05.A.40 si UAV.2.L.4.1.06.A.40 MARKETING – 3 + 2 p.c. Domeniu/Specializări: CEPA, sem I: 2C, sem II: 1C, 1S. Titular disciplină: S.l.dr. Oana Brînzan E. Obiectivul disciplinei: Cursul are ca prim obictiv introducerea studenţilor în noţiunea şi conceptul de marketing, începând de la înţelgerea comportamentului consumatorului, politica de produs, politica de preţ, politica de distribuţie, politica de promoţionare, iar în partea a doua se pune accent pe managementul marketingului. F. Conţinutul cursului: Marketingul şi procesul de marketing. Cadrul activităţii de marketing. Strategia de bază. Produsul. Preţul. Promovarea. Distribuţia. Analiza ocaziilor de piaţă. Cercetarea şi selectarea pieţelor –ţintă . Conceperea strategiilor de marketing. Planificarea programelor de marketing. Organizarea, implementarea şi controlul marketingului. G. Bibliografie minimală: 1.L. Spircu, M. Calciu, T. Spircu, Analiza datelor de marketing, Ed. All, Bucureşti, 1994, 2.P. Kotler, J. Sannders, G. Armstrong, V. Wong, Principiile Marketingului, Ed. Teora, Bucureşti, 1999, 3.P. Kotler, Managementul Marketingului, Ed. Teora, Bucureşti, 1997, 4.S. G. Szenteşi, Mixul de marketing. Vol. I, Politica de produs, sortiment, amblaj şi servicii, Univ. “Aurel Vlaicu” Arad, 1997, 5.M. Constantin şi colab, Marketingul producţiei agroalimentare, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997 H. Modul de evaluare: examen oral UAV.2.L.4.1.06.A.44 NOŢIUNI DE PROTECŢA CONSUMATORULUI – 2 p.c. Domeniu/Specializări: CEPA, semII : 2C. Titular disciplină: Ş.l.ing. Dicu Anca Mihaela A. Obiectivul disciplinei: Disciplina urmăreşte formarea studenţilor ca specialişti în protecţia consumatorului. B. Conţinutul cursului: 1.Drepturile consumatorului. Obligaţiile agenţilor economici; 2.Atribuţiile ANPC-ului; Grupe de produse şi servicii supuse supravegherii de către ANPC; 3.Norme generale de igienă privind producţia, prelucrarea, depozitarea, păstrarea, transportul şi desfacerea alimentelor; 4.Norme de depozitare a alimentelor. Norme privind producţia în industria alimentară; 5.Norme privind prepararea alimentelor. Norme privind transportul alimentelor; 6.Magazinele alimentare Comerţul de mic detaliu. Pieţele alimentare. Norme privind personalul unităţilor alimentare. Norme generale privind etichetarea. Denumirea produsului; 7.Cantitatea netă. Data durabilităţii minimale şi termenul de valabilitate; 8.Stabilirea identităţii conservelor.Indicarea lotului. Ingredientele – generalităţi. Concentraţia alcoolică; 9.Valoarea nutritivă şi energetică. Menţiuni suplimentare de etichetare pe grupe de produse. Norme de protecţie sanitară pe grupe de produse; 10.Interdicţii în vederea protejării consumatorilor împotriva practicilor incorecte. Informaţii specifice la protecţia consumatorilor în turism; 11.Aditivi alimentari. Ambalaje.

60 C. Bibliografie minimală: 1.Banu, C., ş. a., Progrese tehnice, tehnologice şi ştiinţifice în industria alimentară, vol. I şi II, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1992, 1993; 2.Banu C., ş.a., Folosirea aditivilor în industria alimentară, Ed Tehnică, Bucureşti, 1985; 3.Banu, C., ş. a., Principii de drept alimentar, Ed. Agir, Bucureşti, 2003. Modul de evaluare: Forma de evaluare este continuă, iar metoda de evaluare, în sesiunea de examene este orală. Toate capitolele cursului sunt obligatorii. Evaluarea cunoştinţelor de laborator se face prin colocviu.

D.

UAV.2.L.4.1.06.A.41 MATERII PRIME ANIMALE SI VEGETALE - 2 p.c. Domeniu/Specializări: CEPA, semII: 2C. Titular disciplină: Ş.l.dr.ing. Calinovici Ioan Volumul de ore săptămânal: an III, sem II: 2C. A. Obiectivul disciplinei: Disciplina are ca scop prezentarea produselor de origine vegetala si animala ce sunt utilizate ca materii prime in industria alimentara . În cadrul disciplinei sunt abordate probleme legate structura anatomo-morfologică, proprietăţile fizice , chimice , procesele fiziologice ale materiilor prime şi metode de păstrare a acestora . B. Conţinutul disciplinei: 1. Materii prime in industria alimentară . Importanţă . Definiţie si clasificare . Importanta creşterii rolului calităţii materiilor prime. 2. Materii prime pentru morărit si panificaţie. 3.Strugurii folosiţi ca materii prime pentru industria vinului. 4.Fructe si legume folosite in industria conservelor. 5.Materii prime pentru industria zaharului. 6.Materii prime pentru industria uleiului. 7.Materii prime pentru industria berii. 8.Materii prime pentru industria laptelui. 9.Materii prime in industria cărnii. C. Bibliografie minimala: 1.Banu,C., Manualul inginerului de industrie alimentară, vol.1si 2, Ed Tehnică, Bucureşti, 1999. 2.Banu,C., Biotehnologii in industria alimentară, Ed Tehnică, Bucuresti , 1987. 3.Bîlteanu Ghe., Fitotehnie , Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti, 1983. 4.Cotea, D,V, Tratat de oenologie, vol. 1, Ed Ceres, Bucureşti, 1985. 5.Potec,I ., Tehnologia păstrării si industrializării produselor horticole, Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti,1983. 6.Fălcuşan,Gh., Ehling Şt., Tehnologie si utilaj in industria cărnii, vol. 1, Ed Universităţii “Aurel Vlaicu Arad, 1997.7.Vrânceanu, Al.,V., Floarea soarelui hibridă, Ed Ceres Bucureşti, 2000. D. Modul de evaluare: Examinarea se va face pe baza testelor de verificare a pregătirii teoretice si practice. An IV CEPA UAV.2.L.4.1.07.O.46 MODELAREA, OPTIMIZAREA ŞI AUTOMATIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE DIN INDUSTRIA ALIMENTARA – 5 + 2 p.c. Domeniu/Specializări: CEPA, sem I 3C, 2L, 2P Titular disciplină: S.l.ing. Ursachi Claudiu A. Obiectivul disciplinei: Cursul tratează problemele automatizării proceselor din industria alimentară pe baza concepţiei că aplicarea metodelor şi mijloacelor automaticii poate conduce la realizarea unor sisteme automate eficiente numai atunci când aceste eforturi au la bază o cunoaştere profundă a proceselor chimice. B. Conţinutul cursului: Noţiuni generale de automatică, automatizare, sistem automat. Sisteme de reglare automată. Legile reglării automate. Conectarea elementelor de reglare în sistemele automate. Elemente proporţionale. Elementul proporţional de ordin zero. Elementul proporţional de ordinul I şi superior. Elementul integral, diferenţial, elementul de reglare cu timp mort. Dispozitive de automatizare. Elemente constructive ale dispozitive de automatizare pneumatice. Regulatoare pneumatice proporţionale. Regulatoare pneumatice proporţional – integrale. Regulatoare pneumatice proporţional – integral – diferenţială. Accesoriile regulatoarelor. Elemente de analiză a sistemelor de reglare automată C. Bibliografie minimală: 1.Ivanov, I.V., Materiale rezistente la coroziune în industria alimentară, Editura Agro-Silvică, Bucureşti, 1977. 2.Banu C. şi colab, Manualul Inginerului de Industrie Alimentară, Ed. Tehnică, vol. I şi II, Bucureşti, 1999. D. Modul de evaluare Referate individuale şi în grupe de lucru. Examen.

61 UAV.2.L.4.1.07.O.47 ADITIVI ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ – 3 p.c. Domeniu/Specializări: Inginerie Alimentară, CEPA, an IV, sem. I, 2C Titular curs: Ş.l. Raluca Szabo F. Obiectivul disciplinei: însuşirea de cunoştinţe despre aditivi, privind legislaţia în domeniu, clasificarea lor, descrierea, modul de testare în vederea stabilirii dozelor admise, efectele folosirii în industria alimentară, cu accent asupra aditivilor produsi prin biosinteza. G. Conţinutul cursului: Stările de agregare ale materiei: Definirea aditivilor, clasificare, condiţii de folosire în industria alimentară; Coloranţi; Conservanţi; Antioxidanţi; Agenţi cu acţiune de chelare, tamponare, stabilizare, întărire, creştere, umidificare. Acizi; Emulgatori; Arome, aromatizanţi, potenţiatori de arome; Hidrocoloizi. Clasificare. Gume; Hidrocoloizi. Amidonul şi derivaţi. Extracte proteice; Substanţe pentru tratamentul de suprafaţă al produselor alimentare, pentru albire, limpezire şi stabilizare; Îndulcitori; Substanţe pentru realizarea culorii cărnii sărate. Substanţe formatoare de spumă, de stabilizare a spumei, de control a spumării şi substanţe antispumante; Imitaţii de grăsime. Fibre alimentare; Substanţe pentru maturizarea făinii de grâu şi condiţionarea aluatului. Substanţe pentru nutriţia drojdiilor de panificaţie. H. Bibliografie minimală: Banu C. (coordonator), Aditivi şi ingrediente pentru industria alimentară, Editura Tehnică, Bucureşti, 2000; Marius Safta, Super-antioxidanţii naturali în alimentaţie şi medicină, Editura Sudura, Timişoara, 2002; G.M. Costin, Rodica Segal (editori), Alimente funcţionale. Alimentele şi sănătatea, Editura Academica, 1999 I. Dicipline anterioare necesare: Chimie J. Modul de evaluare: Nota referat in domeniu: 33%, Verificare finala scrisa: 67%. UAV.2.L.4.1.07.O.52 AMBALAJE ŞI DESIGN – 3 p.c. Domeniu/Specializări: Inginerie Alimentară, CEPA, an IV, sem. II, 2C, 1S Titular curs: Ş.l. ing. Dicu Anca Mihaela A. Obiectivele disciplinei: Cursul cuprinde elemente si principii fundamentale în domeniul creaţiei, producţiei şi economiei ambalajelor, abordate în lumina realizărilor şi tendinţei tehnicii moderne cât şi a unei concepţii unitare privind asigurarea cu ambalaje a industriei alimentare. Un accent deosebit este pus pe problemele privind proiectarea şi concepţia ambalajelor, utilizarea raţională a ambalajelor şi materialelor pentru ambalare, prelungirea duratei de păstrare a produselor ambalate. B. Conţinutul cursului: 1. Funcţiile ambalajelor; 2. Factorii care influenţează producerea ambalajelor; 3. Materiale de ambalaj: sticla, materiale metalice, materiale celulozice, materiale plastice; 4. Ambalaje pentru produse alimentare: Ambalaje de sticlă, Ambalaje metalice, Ambalaje din material celulozic, Ambalaje din materiale plastice, Ambalaje din materiale complexe; 5. Accesorii de închidere: dopuri, capse, capace filetate, capace pentru cutii metalice; 6. Eticheta; C. Bibliografie minimala: 1. Ivanov, I.V., Materiale rezistente la coroziune în industria alimentară, Ed Agro-Silvică, Bucureşti, 1977, 2.Niculescu, N.I., Estetica produselor alimentare,Ed Ceres, Bucureşti, 1977. 3. Scadovschi S., Metode şi tehnici moderne de ambalare, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1976, 4. Turtoi, M., Materiale de ambalaj şi ambalaje pentru produsele alimentare, Ed Alma, Galaţi, 2000; 5. xxx- Manualul inginerului de industrie alimentară, vol. I şi II, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1999 D. Modul de examinare: Examen UAV.2.L.4.1.08.O.50 Structura şi proprietăţile enzimelor – 4 p.c. Domeniu/Specializări: Inginerie alimentară, CEPA, an IV, sem. II, 2C, 2L Titular curs: Prof.univ.dr.ing. Cornelia Iditoiu A. Obiectivul disciplinei: câştigarea unor abilităţi, deprinderi şi competenţe legate de structura, proprietăţile fizico-chimice şi catalitice ale enzimelor, modul de obţinere, izolare, purificare, cinetica reacţiilor enzimatice, mecanismul de acţiune şi de reglare a reacţiilor catalizate de acestea, analiza enzimatică, utilizarea enzimelor în industria alimentară.

62 B. Conţinutul cursului: Partea I. Compoziţia şi structura proteică a enzimelor: Introducere, Natura Proteică a enzimelor, Purificarea enzimelor, Centri activi şi factori responsabili pentru activitatea catalitică, Cofactori enzimatici. Partea a II-a. Proprietăţile catalitice ale enuimelor şi factorii determinanţi: Viteze de reacţie, Efectul concentraţiei de substrat asupra vitezei reacţiilor enzimatice, Efectul concentraţiei de enzimă asupra reacţiilor catalitice enzimatice, Consecinţe cinetice ale inhibiţiei enzimatice, Inhibitori enzimatici, Efectul pH-ului asupra vitezelor reacţiilor catalitice enzimatice, Efectul temperaturii asupra reacţiilor catalizate de enzime. Partea a III-a. Principalele clase de enzime utilizate în industria alimentară: Clasificarea şi nomenclatura enzimelor, Hidrolaze utilizate în industria alimentară, Oxidoreductaze utilizate în indutria alimentară. C. Bibliografie minimală: Whitaker J.R. – Principles of Enzymology for the Foods Sciences, Marcel Dekker Inc., N.Y. Basel, Hong Kong, 1994; Naz S. – Enzymes and Food, Oxford University Press, London, 2002; Georgescu L.A. – Enzimologie generala, Editura Academica, Galati, 2003; D. Discipline anterioare necesare: Chimie generală, Chimie fizică, Biochimie E. Modul de evaluare: Nota activitate laborator: 30%, Referat: 20%, Examen final scris/oral: 50%. UAV.2.L.4.1.07.A.53 TEHNOLOGIA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII ÎN INDUSTRIA CĂRNII – 5 p.c. Domeniu/Specializări: Inginerie alimentară, IV CEPA, sem I 3C, 2L, Titular disciplină: S.l.ing. Ursachi Claudiu A. Obiectivul disciplinei: Instruirea şi formarea viitorilor specialişti în tehnologia cărnii, pregătirea aptitudinilor de orientare şi formare permanentă, cunoaşterea aparaturii şi modului de lucru, crearea deprinderilor corecte de efectuare a aprecierilor calitative şi cantitative a parametrilor pe întreg fluxul tehnologic. B. Conţinutul cursului: 1. Unităţi de industrializare a cărnii. Clasificare, construire, capacităţi de producţie. 2. Materia primă - animale furnizoare de carne - Aprovizionare şi transport. Rase de animale. Randamente şi indici de recuperare. 3. Tehnologia prelucrării animalelor în abator. Etapele prelucrării animalelor. 4.Valorificarea subproduselor de abatorizare. 5. Structura morfologică şi compoziţia chimică a cărnii. Calitatea cărnii. 6. Dinamica transformărilor care au loc în carne în timpul vieţii animalelor şi după sacrificare. 7. Calitatea globală a cărnii. 8. Tranşarea, dezosarea si alesul cărnii. 9.Procese de conservare în industria cărnii. 10.Tehnologia fabricării preparatelor din carne comune. 11. Tehnologia fabricării preparatelor din carne crude. 12.Tehnologia fabricării semiconservelor din carne. 13.Tehnologia generală de fabricare a conservelor. 14.Aditivi folosiţi în industria cărnii. 15.Igiena intreprinderilor de industrializare a carnii. 16.Noţiuni de protecţia mediului - epurarea apelor uzate. C. Bibliografie minimală: 1.Banu, C. şi colab., Tehnologia cărnii şi subproduselor, Ed Didactica şi Pedagogica, Bucureşti, 1990, 2.Banu, C. şi colab., Exploatarea şi întreţinerea utilajelor din industria carnii, Ed Tehnica, Bucuresti 1992, 3.* * *, Indrumator de lucrări practice, Galati 1994. D. Modul de evaluare: examen scris şi oral UAV.2.L.4.1.08.A.65 TEHNOLOGIA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII ÎN INDUSTRIA VINULUI – 5 p.c. Domeniu/Specializări: Inginerie alimentară , CEPA, IV, CEPA, sem II 3C, 2L. Titular disciplină: Conf. Dr. ing. Petre Popa A. Obiectivul disciplinei: Disciplina oferă specialistului in formare cunoştinţe teoretice si practice privind procesele de prelucrare a strugurilor si a mustului precum si elementele de tehnologie privind îngrijirea, condiţionarea, maturarea si îmbutelierea vinului si a distilatelor pe baza de vin. B. Conţinutul cursului: Obiectivul şi importanţa tehnologiei vinului . Viticultura sursă de materii prime pentru industria vinului. Strugurii – materie primă pentru vinificaţie . Tehnologia prelucrării strugurilor şi obţinerea mustului.Tehnologia prelucrării mustului. Antiseptici şi antioxidanţi folosiţi în industria vinului.Fermentaţia alcoolică a mustului în tehnologia producerii vinurilor. Tehnologia obţinerii vinurilor prin macerare. Compoziţia chimică a vinului.Evoluţia şi fazele de dezvoltare ale vinului. Îngrijirea vinului.

63 Tehnologii folosite pentru stabilizarea vinurilor. Îmbutelierea vinului. Tehnologii de vinificare . Defectele şi bolile vinului C. Bibliografie minimală: 1.Cotea, D.V., Pomohaci, N., Gheorghita, M., Oenologia, Ed Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982, 2.Cotea, D.V., Tratat de oenologie, vol. I Ed Ceres, Bucuresti, 1985, 3.Macici, M., Stoian, V., Giosanu, T., Popescu, I.V., Kontec, A., Nanu, I., Avramescu, M., Tehnologii moderne de producere a vinurilor, Redactia de propaganda tehnica agricola, Bucuresti, 1990 D. Modul de evaluare: examen scris UAV.2.L.4.1.07.A.53 TEHNOLOGIA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII ÎN INDUSTRIA LAPTELUI – 5 p.c. Domeniu/Specializări: Inginerie alimentară, IV CEPA, sem. I 3C, 2L, Titular curs: S.l. ing. Meşter Mihaela A. Obiectivul disciplinei: Disciplina urmăreşte formarea specialistului în tehnologia de producere a laptelui şi a produselor lactate, iar prin lucrările de laborator se urmăreşte formarea acestor specialişti în aprecierea calităţii acestora făcându-se analize în laboratoare autorizate conform normelor în vigoare, precum şi menţinerea unei strânse legături între inginerul tehnolog şi laborator. B. Conţinutul cursului:1. Tehnologia laptelui de consum.2. Conservarea laptelui prin metode biochimice. Produse lactate acide obţinute prin fermentaţie lactică 3.Conservarea laptelui prin reducerea conţinutului de apă. Tehnologia produselor din lapte concentrat şi lapte concentrat sterilizat. 4.Tehnologia laptelui praf. 5.Lapte cu destinaţie specială: alimentaţia sugarilor. 6.Tehnologia untului. Definiţie, clasificarea tipurilor de unt şi procedee de obţinere a untului 7.Definiţia şi clasificarea brânzeturilor. 8. Tehnologia de obţinere a îngheţatei.9.Valorificarea subproduselor laptelui. 10.Spălarea şi dezinfectarea în industria laptelui. C. Bibliografie minimală: 1. Banu, C., Vizireanu, C., Procesarea industrială a laptelui, Ed Tehnică, Bucureşti, 1998. 2.Chintescu, G., Grigore, Ş., Îndrumător pentru tehnologia produselor lactate, Ed Tehnică, Bucureşti, 1982. 3.Costin, G.M., Lungulescu G., Valorificarea subproduselor în industria laptelui, Ed Tehnică, Bucureşti, 1985. 4.Banu, C., ş. a., Biotehnologii în industria alimentară, Ed Tehnică, Bucureşti, 1987. 5.Lungulescu, G., Utilaj special pentru industria laptelui, Univ. „Dunărea de Jos”, Galaţi, 1990. 6. Rusănescu, N., Diaconescu, D., Ciurea, M., Ghid practic pentru tehnologia produselor lactate, Ed Universităţii „Aurel Vlaicu” Arad, 2003. D. Modul de evaluare: Forma de evaluare este continuă, iar metoda de evaluare, în sesiunea de examene este orală. Toate capitolele cursului sunt obligatorii. Evaluarea cunoştinţelor de laborator se face prin colocviu. UAV.2.L.4.1.08.A.55 TEHNOLOGIA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII ÎN INDUSTRIA CONSERVELOR - 5 p.c. Domeniu/Specializări: Inginerie alimentară, IV CEPA, sem. I 3C, 2L, Titular curs: Conf.dr.ing. Zdremtan Monica A. Obiectivul disciplinei: Disciplina prezintă o importanţă deosebită pentru formarea viitorilor ingineri oferind cunoştinţe teoretice şi practice privind conservarea prin semiindustrializare şi industrializare a legumelor şi fructelor. Asigură specialiştilor cunoaşterea problemelor teoretice şi practice ale conservării produselor horticole, prin folosirea unor metode adecvate specifice, astfel ca aceştia să poată acţiona eficient în producţie. B. Conţinutul cursului: 1. Prezentarea produselor horticole - materia primă în industria conservelor; 2. Bazele teoretice ale industrializării produselor horticole, alterarea produselor horticole, materii prime auxiliare folosite în industria conservelor, operaţii folosite la industrializarea produselor horticole; 3. Tehnologia conservării produselor horticole prin congelare; 4. Conservarea produselor horticole prin deshidratare; 5.Conservarea produselor horticole prin concentrare; 5. Conservarea chimică şi prelucrarea termică a produselor horticole; 6. Tehnologia sucurilor limpezi de fructe; 7. Conservarea cu ajutorul radiaţiilor ionizante; 8. Conservarea produselor horticole prin fermentaţie; 9. Fermentaţia acido – lactică a legumelor; 10. Prelucrarea deşeurilor din industria de prelucrare şi obţinerea de produse auxiliare; 11. Conservarea deşeurilor în biomasa proteică, valorificarea sâmburilor de caise,

64 obţinerea preparatelor enzimatice şi-a condimentelor şi extractelor aromate din plante indigene; 12. Conservarea produselor horticole prin pasteurizare şi termosterilizare; 13. Tehnologia de obţinere a semiconservelor din legume şi fructe. Prezentarea de reţete pentru conservarea legumelor şi fructelor în bucătăriile casnice. C. Bibliografie minimala: 1.Beresiu I, Materii prime vegetale pentru prelucrarea industrială şi casnică, Ed Ceres, Bucureşti, 1986, 2.Gherghi, A. ş.a., Biochimia şi fiziologia legumelor şi fructelor, Ed Academiei R.S.R. 1983, 3.Ionescu, A., Fenomenul de poluare în agricultură, Ed Ceres, Bucureşti, 1982. 4.Mihalca, Ghe. ş.a., Congelarea produselor horticole şi prepararea lor pentru consum, Ed Tehnică, Bucureşti, 1980. 5.Marca Ghe., Tehnologia produselor horticole, Ed Risoprint, Cluj Napoca, 2000. A Gherghii, Prelucrarea şi industrializarea produselor horticole, Ed Olimp, Bucureşti, 1999. C. BANU, ş.a. Progrese tehnice, tehnologice şi ştiinţifice în industria alimentară, Ed Tehnică, Bucureşti, 1992. Glaman Ghe., Curs de tehnologia şi merceologia produselor agricole. Univ. Biotera, Bucureşti 1997. D. Discipline anterioare necesare: biochimia, microbiologia, botanica, fiziologia plantelor, E. Modul de examinare: referate; teste; examen. UAV.2.L.4.1.08.A.56 TEHNOLOGIA SI CONTROLUL CALITATII IN INDUSTRIA BERII – 4 p.c. Domeniu/Specializări: Inginerie alimentară, IV CEPA, sem. I 3C, 1L, Titular curs: Ş.l. Ing. Mihaela Meşter A. Obiectivul disciplinei: Disciplina urmăreşte formarea specialistului în tehnologia de producere malţului şi a berii, iar prin lucrările de laborator se urmăreşte formarea acestor specialişti în aprecierea calităţii acestora făcîndu-se în laboratoare autorizate conform normeler în vigoare, precum şi menţinerea unei strânse legături între inginerul tehnolog şi laborator. B. Conţinutul disciplinei: 1. Materiile prime folosite la fabricarea berii; 2. Procesul tehnologic de malţificare; 3. Fabricarea mustului de bere; 4. Fermentaţia mustului; 5. Filtrarea berii; 6. Îmbutelierea berii; 7. Consumuri specifice şi pierderi de bere în diferitele faze de fabricaţie; 8. Berea finită; C. Bibliografie minimala: 1.Theiss F., Diaconescu D., Tehnologia malţului şi a berii – curs, Univ. “Aurel Vlaicu”, Arad, 1997, 2.Banu C. şi colectivul, Manualul inginerului din industria produselor făinoase, Ed Tehnică , Bucureşti, 1983, 3.Banu C. şi colectivul, Tratat de ştiinţa şi tehnologia malţului şi a berii, Ed. AGIR, vol. I, II, 2000, 4.Hopulele T., Tehnologia malţului şi a berii – curs, Min. Ed. şi Învăţământului, Univ. din Galaţi, 1979; 5.Theiss F., Diaconescu D., Îndrumar de lucrări practice la disciplina Tehnologia şi controlul calităţii în industria malţului şi a berii, Univ. “Aurel Vlaicu”, Arad, 1997; 6.Stoicescu A., Hopulele T., Îndrumar de laborator pentru industria spirtului, drojdiei şi berii, Institutul Politehnic Galaţi, 1969. D. Discipline anterioare necesare: biochimia, microbiologia, E. Modul de examinare: Forma de evaluare este continuă, iar metoda de evaluare, în sesiunea de examene este orală. Toate capitolele cursului sunt obligatorii. Evaluarea cunoştinţelor de laborator se face prin colocviu. UAV.2.L.4.1.08.A.57 TEHNOLOGIA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII ÎN INDUSTRIA MORĂRITULUI – 5 p.c. Domeniu/Specializări: Inginerie alimentară, IV CEPA, sem. II: 3C, 2L, Titular curs: S.l.dr.ing. Beju Constantin A. Obiectivul cursului: Disciplina urmăreşte formarea specialistului în tehnologia de producere a produselor de panificaţie,iar prin lucrările de laborator se urmăreşte formarea acestor specialişti în aprecierea calităţii acestora făcîndu-se în laboratoare autorizate conform normeler în vigoare, precum şi menţinerea unei strânse legături între inginerul tehnolog şi laborator. B. Conţinutul cursului: 1. Noţiuni de procesare minimă în industria alimentară; 2. Controlul calităţii şi metode moderne de control (HACCP) în morărit; 3. Depozitarea şi conservarea cerealelor; 4. Scheme tehnologice de precurăţire a cerealelor; 5. Tratamente speciale aplicate; 6. Omogenizarea, curăţirea şi decojirea cerealelor; 7. Perierea şi condiţionarea cerealelor; 8. Măcinarea cerealelor; 9. Cernerea produselor

65 de măciniş; 10. Aditivi utilizaţi în morărit; 11. Principii de proiectare în morărit; 12. Depozitarea şi conservarea cerealelor şi produselor de măciniş; C. Bibliografie minimala: 1.Costin I., Tehnologii de prelucrare a cerealelor în industria morăritului, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1984; 2.Costin I., Cartea morarului, Ed.Tehnică, Bucureşti, 1988; 3.Danciu I., Curăţirea cerealelor, Ed. Lucian Blaga Sibiu, 2001. 4.Danciu I., Măcinarea cerealelor, Ed. Lucian Blaga Sibiu, 2000; 5.Buletin de informare în morărit şi panificaţie, 1990 – 2004; D. Discipline anterioare necesare: biochimia, microbiologia, utilaje; E. Modul de examinare: Forma de evaluare este continuă, iar metoda de evaluare, în sesiunea de examene este scrisă. Toate capitolele cursului sunt obligatorii. Evaluarea cunoştinţelor de laborator se face prin colocviu. UAV.2.L.4.1.08.A.58 TEHNOLOGIA SI CONTROLUL CALITATII IN INDUSTRIA PANIFICATIEI – 5 p.c. Domeniu/Specializări: Inginerie alimentară, IV CEPA, sem. II: 3C, 2L, Titular curs: Ş.l. Ing. Dicu Anca A. Obiectivul disciplinei: Disciplina urmăreşte formarea specialistului în tehnologia de producere a produselor de panificaţie, iar prin lucrările de laborator se urmăreşte formarea acestor specialişti în aprecierea calităţii acestora făcîndu-se în laboratoare autorizate conform normeler în vigoare, precum şi menţinerea unei strânse legături între inginerul tehnolog şi laborator. B. Conţinutul cursului: 1. Materii prime şi auxiliare; 2. Principiile tehnologiei clasice; 3.Depozitarea materiilor prime şi auxiliare; 4.Pregătirea materiilor prime şi auxiliare; 5.Dozarea materiilor prime şi auxiliare; 6.Prepararea aluatului; 7.Frământarea aluatului; 8.Fermentarea aluatului; 9.Prelucrarea aluatului; 10.Coacerea; 11.Depozitarea produsului finit; 12.Metode de conservare a pâinii; 13.Panificarea făinurilor defecte; 14.Metode moderne de panificare; 15.Amelioratori folosiţi în panificaţie. C. Bibliografie minimala: 1.Giurcă, V., Tehnologia panificaţiei - curs, vol. I şi II, Univ. Dunărea de Jos Galaţi, 1990; 2.Bordei, D. Tedorescu, F., Toma, M., Ştiinţa şi tehnologia panificaţiei, Ed AGIR, Bucureşti, 2000; 3.C. Banu şi colectivul, Manualul inginerului din industria produselor făinoase, Ed Tehnică, Bucureşti, 1983; 4.Univ. Dunărea de Jos Galaţi : Anuarul Societăţilor din Industria de Morărit şi Panificaţie,1997-1998; 5.Univ. Dunărea de Jos Galaţi: Buletin Informativ din Industria de Morărit şi Panificaţie; 6.MIACentrul de organizare şi calcul Bucureşti: Colecţia Standardelor pentru Industria de Morărit şi Panificaţie, 1998; 7.Univ. Dunărea de Jos Galaţi, Buletin Informativ din Industria de Morărit şi, Panificaţie – colecţie; 8.Univ. Dunărea de Jos Galaţi: Anuarul Societăţilor din Industria de Morărit şi Panificaţie,1997-1998. D. Discipline anterioare necesare: biochimia, microbiologia, utilaje; E. Modul de examinare: Forma de evaluare este continuă, iar metoda de evaluare, în sesiunea de examene este orală. Toate capitolele cursului sunt obligatorii. Evaluarea cunoştinţelor de laborator se face prin colocviu. ANUL I IMAPA MATEMATICĂ ŞI STATISTICĂ Domeniu: Inginerie economică/ Inginerie şi management în Alimentaţie publică şi Agroturism/ Specializări: I, IMAPA, sem. I, 2 C, 1 S; sem. II, 2 C; 1 S. Titular curs: Prof. dr. Moţ Ghiocel A. Obiectivul disciplinei: În acest curs se studiază noţiuni de bază ale calculului probabilităţilor, precum şi elemente de statistică matematică, accentul punându-se pe capitolele care au cea mai mare relevanţă în ecologie şi biologie. B. Conţinutul cursului: 1. Noţiuni de calculul probabilităţilor; 2. Elemente de biostatistică; 3. Repartiţii bidimensionale. Coeficientul de corelaţie liniară. Dreapta de regresie. C. Bibliografie minimală: 1. Ciucu G., Craiu V., Săcuiu I., Probleme de teoria probabilităţilor, Ed. Tehnică, 1974; 2. Micula M., Suciu C., Statistică biologică şi iniţiere în informatică, Tipografia Agronomia CN, 1995; 3. Mihoc Gh., Ciucu G., Craiu V., Teoria probabilităţilor şi statistică matematică, E.D.P., 1970.

66 E. Modul de evaluare: Examenul se va desfăşura sub formă scrisă, studenţii trebuind să demonstreze înţelegerea şi aprofundarea noţiunilor de bază ale biostatisticii şi să le aplice în cazul unor probleme practice. BIOFIZICĂ ŞI AGROMETEOROLOGIE Domeniu: Inginerie economică/ Inginerie şi management în Alimentaţie publică şi Agroturism/Specializări:I, IMAPA, sem. 2, 2C, 2L, 1S Titular curs: conf. dr. ing., Ciutina V., A. Obiectivele disciplinei: Se urmăreşte clarificarea noţiunilor legate de fenomenele agrometeorologice, cuantificarea lor, precum şi influenţa pe care o exercită asupra plantelor. B. Conţinutul cursului: 1Biofizica în ansamblul ştiinţelor biologice, , 2. Apa în sistemele biologice, 3. Membrane, fenomene de transport şi bioenergetică celulară, 3.Introducere în studiul agrometeorologiei, 4. Atmosfera, 5.Energia radiantă, 6.Temperatura solului şi a bazinelor acvatice, 7.Temperatura aerului, 8.Umiditatea aerului, 9.Condensarea şi sublimarea vaporilor de apă din atmosferă, 10.Precipitaţiile atmosferice, 11.Presiunea atmosferică,12.Circulaţia atmosferică, 13.Noţiuni de meteorologie sinoptică,14.Activitatea ciclonică şi anticiclonică,15.Noţiuni de bază ale climatologiei, C. Bibliografie minimală: 1. Ciulache. Şt.., - Meteorologie şi Climatologie, Univ. Bucureşti, 2003; 2. Ciutina V., - Biometeorologie şi bioclimatologie, Editura Mirton Timişoara, 2004; 3. Farcaş . I., - Meteorologie, Climatologie, structura şi dinamica atmosfere, Univ. Babeş Bolyai, Cluj-Napoca, 1990; 4. Herovanu. M.,- Fizica atmosferei , Ed. Tehnică, Bucureşti, 1987; 5. Măhăra, Gh. – Meteorologie, Ed. Universităţii din Oradea, 2002; 6. Neacşa. O., Berbecel. O., - Climatologie şi agrometeorologie, Edit. did. şi ped. , Bucureşti, 1979; 7. Pop. Gh., - Introducere în meteorologie şi climatologie , Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1988; 8. Povară R. – Biometeorologie şi bioclimatologie, Ed. De Goeland, Bucureşti, 2001; 9. Stoica .C., Cristea. N., - Meteorologie generală , Edit. Tehnică, Bucureşti, Ed. I-a 1961, Ed. II-a 1966; Ed. III-a 1970 D. Disciplinele anterioare necesare: Ecologie, Fizică, E. Modul de evaluare: 1. Examen parţial şi final scris – 60%; 2 Prezenţă curs, seminar şi laborator – 25% (5% curs. 10% seminar şi 10% laborator); 3. Colocviu la laborator – 15%. CHIMIE ANORGANICĂ ŞI ANALITICĂ Domeniu : Inginerie economică/ Inginerie şi management în Alimentaţie publică şi Agroturism/ Specializări: I, IMAPA, sem. I, 2 C, 2 L Titular curs: Conf. dr. chim. Gabruş Radu A. Obiectivul disciplinei: Conţinutul acestei discipline, răspunde necesităţii formării specialiştilor în domeniul IMAPA, care vor aplica în anii următori, cunoştinţele dobândite, la disciplinele tehnologice de specialitate precum şi în practică, în industrie. B. Conţinutul cursului: 1. Calcul chimic; 2. Structura atomului; Legaturi chimice; 3. Chimia elementelor din blocul s; 4. Chimia elementelor din blocul p; 5. Chimia elementelor din blocul d si f; 6. Echilibre chimice; echilibre de neutralizare; echilibre de complexare; echilibre de precipitare; echilibre de oxido-reducere; 7. Introducere in chimia analitica; 8. Analiza calitativa; analiza preliminara; identificarea cationilor; separarea cationilor in grupe analitice; identificarea anionilor; incadrarea anionilor in grupe analitice; 9. Analiza cantitativa. Gravimetria; 10. Volumetria (titrimetria); titrari bazate pe reactii de neutralizare; titrari bazate pe reactii de complexare; titrari bazate pe reactii de precipitare; titrari bazate pe reactii de oxido-reducere; C. Bibliografie minimală: 1. Tolan Iolanda, Savici Ludovic - Echilibre chimice - note de curs - Editura Mirton, Timisoara 2001 ; 2. Nenitescu C. D. - Chimie generala, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, oricare editie; 3. Beral Edit, Zapan Mihai - Chimie anorganica, Editura Tehnica, Bucuresti, 1977; 4. Tolan Iolanda, Pancan Bujor, Savici Ludovic, Ehling Stefan - Chimie anorganica, Editura Mirton, Timisoara, 2000; 5. Ceausescu Dumitru - Bazele chimiei analitice, Editura Facla, Timisoara, 1989; 6. Radulescu Gh, Moise Maria Ioana, Ceteanu I. - Chimie analitica calitativa - Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1997

67 E. Modul de evaluare: Verificarea cunostintelor studentilor la disciplina Chimie generala si analitica se face prin examen scris si oral, acordandu-se o nota care are o pondere de 66% din nota finala. La cererea studentilor, se organizeaza un examen partial din primele trei capitole. Se acorda o nota la colocviul care incheie lucrarile de laborator (cu o pondere de 33% din nota finala). CHIMIA ALIMENTELOR Domeniu : Inginerie economică/ Inginerie şi management în Alimentaţie publică şi Agroturism/ Specializări: I, IMAPA, sem. II, 3 C, 2 L Titular curs: Conf. dr. chim. Dincă Nicolae A. Obiectivul disciplinei: Având în vedere preponderenţa compuşilor organici din alimente, de necesitatea determinării compoziţiei, a modalităţilor de transformare, prelucrare, păstrare şi control a calităţii acestora, chimia alimentelor este indispensabilă unei industrii alimentare moderne, eficiente şi stă la baza pregătirii specialiştilor din acest domeniu. B. Conţinutul cursului: 1. Obiect si metode; 2. Apa şi alimentele; 3. Substanţe minerale în alimente; 4. Lipide. Clasificare. Izomerie. Proprietăţi.; 5. Acizi graşi. Clasificare. Gliceride. Grăsimi. Săpunuri; Ceruri, diollipide, fosfolipide, glicolipide, lipide nesaponificabile; 6.Produşi naturali cu schelet poliizoprenic: terpenoide, politerpenoide, carotenoide şi steroide; Peroxidarea lipidelor; 7. Glucide. Clasificare, izomerie, proprietăţi, reprezentanti; Aminoacizi, peptide, proteine;Combinaţii heterociclice din alimente; Heterocicli aromatici monoheteroatomici cu 5 atomi; Heterocicli aromatici monoheteroatomici cu 6 atomi; Heterocicli aromatici poliheteroatomici cu 5 atomi. Alcaloizi; Heterocicli aromatici poliheteroatomici cu 6 atomi; Aditivi alimentari; 8. Aditivi conservanţi antiseptici, antibiotici, antioxidanţi, conservanţi de textură şi constituţie, amelioranţi aromatizanţi, edulcuranţi , coloranţi. C. Bibliografie minimală: 1. N. Dincă, Elemente de Chimia alimentelor, Editura Mirton 1999, ISBN: 973-578-791-1; 2. N.Dincă, V.Grosu, D.Condrat, F.Harja - Chimia alimentelor - Lucrări practice - Univ."A.Vlaicu" Arad 2005, ISBN 973-8363-68-3; 3. M. Leonte, T. Florea, Chimia alimentelor, Vol 1, Ed. PAX AURA MUNDI, Galati,1998; 4. T. Florea, Chimia alimentelor, Vol 2, Ed. ACADEMICA, Galati,2001 D. Discipline anterioare necesare : chimie organica E. Modul de evaluare: Verificarea în cadrul disciplinei chimia alimentelor se face prin examen scris şi oral. Materia de examen este împărţită în doua părţi. Pentru fiecare parte studentul trebuie să obţină notă de trecere în urma lucrării scrise sau a examenului oral. Activitatea de laborator şi de seminar a fiecărui student este notată şi are o pondere de 1/3 în nota finală MANAGEMENT Domeniu: Inginerie economică/ Inginerie şi management în Alimentaţie publică şi Agroturism/ Specializări: I, IMAPA, sem II: 2C, 2L. Titular disciplină: Şef lucr.dr. ing. Brînzan Oana A. Obiectivul disciplinei: Disciplina are drept scop punerea în contact a studenţilor cu noţiunile de bază în teoria manegementului, a procesului decizional şi fndamentarea acestuia ştiinţifică precum şi a metodelor şi tehnicilor moderne de management, gestionarea resurselor tehnico-materiale, financiare şi umane. B. Conţinutul cursului:1. ELEMENTE DE NATURĂ TEORETICĂ PRIVIND EVOLUŢIA CONCEPTULUI DE MANAGEMENT; 2. DECIZIA ÎN PROCESUL DE MANAGEMENT; 3. ORGANIZAREA PROCESUALĂ ŞI STRUCTURALĂ A ÎNTRPRINDERILO; 4. MANAGEMENTUL RESURSELOR MATERIALE ŞI TEHNICE; 5. MANAGEMENTUL FINANCIAR; 6. RESURSELE UMANE ÎN MANAGEMENT. C. Bibliografie minimală: 1. Alecu. I., Merce E., Pana D., Sâmbotin L., Ciurea I., Bold I., Dobrescu N., - Management în agricultură, Ed. Ceres, Bucureşti 1997, 2. Csösz I. - Curs de management genral - Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului - Timişoara 1997; 3. Csösz I - Managementul producţiei agroalimentare, Ed. Agroprint, Timişoara, 1999. E. Modul de evaluare: Evaluarea cunoştiinţelor studenţilor se realizează prin examen – colocviu, oral, aprecirea făcându-se pe baza cunoştiinţelor evaluate.

68 INFORMATICĂ APLICATĂ ŞI GRAFICĂ ASISTATĂ DE CALCULATOR Domeniu: Inginerie economică/ Inginerie şi management în Alimentaţie publică şi Agroturism/ Specializări: I, IMAPA, sem. I, 1 C, 2 S; sem. II, 1 C; 2 S. Titular curs: Lector Chiş Violeta A. Obiectivul disciplinei: Se urmăreşte formarea unor deprinderi practice care să le permită studenţilor să folosească cu succes instrumentele şi tehnicile de lucru specifice programului de calcul tabelar Microsoft Excel. B. Conţinutul cursului: 1. Microsoft EXCEL ; 2. Microsoft Power Point;3. Introducere în HTML; 4. Macromedia Dreamweawer; 5. Macromedia Flash; 6. Corel Draw. C. Bibliografie minimală: 1. Chiş Violeta – Note de curs si aplicatii - Editura Mirton 2004; Chiş Violeta – Introducere in informatica - Editura Mirton 2004, 2. Dave Taylor – Crearea paginilor Web cu HTML 4, Editura Teora 2000; 3. Teodor Gugoiu – HTML prin exemple Editura Teora 2000. E. Modul de evaluare: teste pe parcursul semestrului ; teme de control; răspunsurile la examen/colocviu/lucrări practice. ECONOMIE GENERALĂ Domeniu: Inginerie şi Management în Alimentaţie Publică şi Agroturism/ Specializarea: I, I.M.A.P.A., se. I, 2 C, 1 S. Titular curs: Prof. dr. Cioarnă Alexandru A. Obiectivul disciplinei: Cursul prin structură şi conţinut este adaptat specializării în sensul că prezintă sintetic problemele economice, sub aspect teoretic, insistându-se pe cele practice. B. Conţinutul cursului: 1. Economia de schimb şi economia de piaţă; 2. Mecanismul economiei de piaţă; 3. Funcţionarea economiei de piaţă; 4. Performanţe ale economiei de piaţă; 5. Costul de producţie şi preţurile; 6. Probleme macroeconomice. C. Bibliografie minimală: 1. Angelescu, Coralia şi colaboratorii – Economie, Ediţia a şasea, Ed. Economică, 2003; 2. Ciaornă, alexandru – Economie, Vol. I, II, Ed. Mirton, Timişoara, 2004; 3. Cioarnă, Alexandru – Economie (Sinteze, teste, probleme, rezolvări), Vol. I, II, Ed. Mirton, Timişoara, 2005. E. Modalităţi de evaluare: Verificarea la disciplina „Economie generală” se realizează prin examen scris la sfârşitul semestrului. De asemenea, se fac testări şi verificări ale cunoştinţelor pe parcursul semestrului, rezultatul acestor verificări contribuind la nota finală de examinare. ECOLOGIE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI Domeniu: Inginerie economică/ Inginerie şi management în Alimentaţie publică şi Agroturism/ Specializări: I, IMAPA, sem. I, 3 C, 1 L. Titular curs: Conf. dr. ing. Hălmăgean Lucian A. Obiectivul disciplinei: Însuşirea de către studenţi a semnificaţiei principalelor concepte de ecologie generală şi protecţia mediului. B. Conţinutul cursului: 1. Ecologia – ştiinţă fundamentală şi aplicativă; 2. Organizarea materiei vii şi teoria sistemelor; 3. Mediul înconjurător; 4. Ecologia populaţiei; 5. Biotopul în spaţiu şi timp; 6. Biocenoza component organic al ecosistemului; 7. Ecosistemul unitate structurală şi funcţională a ecosferei; 8. Sursele antropice de poluare şi principalele substanţe poluante; 9. Poluarea aerului atmosferic. Prevenirea şi combaterea ei; 10. Poluarea apelor. Prevenirea şi combaterea ei; 11. Poluarea solului. Prevenirea şi combaterea ei. C. Bibliografie minimală: 1. Berca,M. – Ecologie generală şi protecţia mediului, Editura Ceres, Bucureşti, 2000.; 2. Bodnariuc, N.; Vadineanu, A.; - Ecologie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982.; 3. Cristea,V. – Fitosociologie şi vegetaţia României, Note de curs, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj Napoca, 1993; 4. Duţu,M. – Ecologie, filozofia naturală a vieţii, Editura Economică, Bucureşti, 1999. E. Modul de evaluare: Lucrări practice; Referate individuale şi în grupe de lucru; Examen. PLANTE MEDICINALE ŞI MELIFERE Domeniu: Inginerie economică/ Inginerie şi management în Alimentaţie publică şi Agroturism/ Specializări: I, IMAPA, sem. I, 2 C, 2 L.

69 Titular curs: Conf. dr. ing. Hălmăgean Lucian A. Obiectivul disciplinei: Obiectivele urmărite în cadrul acestei discipline este de a introduce studenţii în lumea plantelor medicinale spontane şi de cultură, să ştie să le cunoască pe teren, să se familiarizeze cu proprietăţile lor terapeutice, să ştie să înlăture unele întrebuinţări greşite şi să-şi dea seama în ce măsură ele contribuie la apărarea sănătăţii omului. B. Conţinutul cursului: 1. Principiile active din plantele medicinale şi melifere; Influenţa factorilor de vegetaţie asupra conţinutului de principii active; 2. Obţinerea produsului brut din plantele medicinale şi melifere şi utilizarea lui; 3. Fitoterapia şi aromaterapia; 4. Particularităţi fitotehnice: rotaţia, fertilizarea, lucrările solului, înmulţirea, semănatul (plantatul), lucrări de îngrijire; 5. Recoltarea, uscarea, ambalarea, depozitarea plantelor medicinale şi melifere: 6. Specii de plante de la care se folosesc fructele şi seminţele :chimion, coriandru, fenicul, anason, mac, muştar; 7. Specii de plante de la care se folosesc florile : gălbenele, muşeţel,crăiţe, lavandă, nalbă, trandafiri pentru ulei; 8. Specii de plante de la care se folosesc frunzele sau iarba : menta, isop, busuioc, cimbru, roiniţă,jaleş; 9. Specii de plante de la care se folosesc frunzele sau iarba : coada şoricelului, pelin, anghinare, laur păros, mătrăgună,degeţel, rostopască, sunătoare; 10. Specii de plante de la care se folosesc partea hipogee: valeriana, săpunăriţa, angelică, revent, stânjenel; 11. Plante cultivate în alte scopuri dar folosite şi ca medicinale; 12. Plante medicinale din flora spontană. C. Bibliografie minimală: 1. Păun,E. – Sănătatea Carpaţilor – Farmacia din cămară, Bucureşti, 1983; 2. Pop, Georgeta şi colab. – Fitotehnie (lucrări practice), Editura Orizonturi, Universitatea Timişoara, 2001; 3. Schipor, V. – Plante medicinale la îndemâna tuturor, Editura Polirom, Bucureşti, 2001; 4. Valnet,J.- Fitoterapia- tratamentul bolilor cu plante, Editura Gramond, Bucureşti, 2002; 5. Vasilica-Mozăceni, A. – Incursiuni în Fitoterapie, editura Polirom, Bucureşti, 2002. D. Modul de evaluare: Verificarea cunoştinţelor se face prin susţinerea unui examen (2/3 din notă). O treime din notă o reprezintă nota obţinută prin susţinerea unui referat din tematica lucrărilor practice. BOTANICA Domeniu: Inginerie economică/ Inginerie şi management în Alimentaţie publică şi Agroturism/ Specializări: I, IMAPA, sem. I, 2 C, 1 L. Titular curs: Şef lucr. dr. ing. Henegar Corneliu A. Obiectivul disciplinei: Cursul de BOTANICĂ – Morfologia, anatomia şi sistematica plantelor – este conceput ca sinteză a principalelor cunoştinţe privitoare la organizarea şi structura plantelor superioare. B. Conţinutul cursului: 1. Obiectul de studiu, dezvoltarea şi importanţa botanicii; 2. Celula vegetală; 3. Ţesuturile vegetale; 4. Organele vegetative; 5. Reproducerea plantelor; 6. Sistematică. Noţiuni generale; 7. Geobotanica. C. Bibliografie minimală: 1. Andrei, M., 1987 – Anatomia plantelor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2. Coste, I., 1994 – Curs de botanică (Sistematica plantelor şi Geobotanica), Lito, UAMV a Banatului, Timişoara, 3. Coste, I., 1998 – Botanica (Morfologia şi anatomia plantelor), Lito, UAMV a Banatului, Timişoara, 4. Grinţescu, I., 1985 – Botanica (Ed. II), Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 5. Păun, M. şi colab., 1980 – Botanică, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 6. Zanoschi, V., Toma, C., 1985 – Morfologia şi anatomia plantelor cultivate, Editura Ceres, Bucureşti. E. Modul de evaluare: Referate individuale şi pe grupe de lucru; Examen. LIMBA FRANCEZĂ Domeniu : Inginerie economică/ Inginerie şi management în Alimentaţie publică şi Agroturism/ Specializări: I, IMAPA, sem. I, 2 S; sem. II, 2 S. Titular curs: Lector Lupe Marta A. Obiectivul disciplinei: Achiziţionarea unui bagaj lexical în vederea trecerii, în al II-lea an de studiu, la abordarea textelor de specialitate. B. Conţinutul cursului: 1. Le dejeuner. Pronumele adverbial EN; 2. La presse parle des jeunes. Pronumele nehotărât ON; 3. Un monsieur qui manque d'appetit. Cuvinte cu sens negativ; 4. Conflit de generation. Femininul şi pluralul substantivelor; 5. Jacqueline va a l'Opera. Pronumele personale complemente directe; 6. Au restaurant. Pronumele

70 accentuate. Adjective interogative şi exclamative; 7. Jacqueline ecrit une lettre. Pronume complemente indirecte; 8. Pronumele relative. C. Bibliografie minimală: 1. Marcel Saraş, Mihai Ştefănescu - Curs practic de limba franceză; 2. J.Coustillon, G.D. de Selins - Methode de francais. D. Modul de evaluare: Examen scris şi oral.

71 EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT Domeniu: Inginerie economică/ Inginerie şi management în Alimentaţie publică şi Agroturism/ Specializări:I, IMAPA, sem. I, 2 s,sem.II, 2 S. Titular curs: Şef lucr. Rotaru Sorin A. Obiectivul disciplinei: Creşterea şi menţinerea stării de sănătate a studenţilor prin practicarea exerciţiilor fizice şi sportului şi iniţierea în realizarea autocontrolului condiţiei fizice. B. Conţinutul cursului: 1.Obiectul şi obiectivele educaţiei fizice şi sportului; 2. Cunoaşterea fişei biometrice a studentului; 3. Verificarea motricităţii generale prin teste standard; 4. Ţinuta corporală : exerciţii de ţinută corporală sub îndrumarea profesorului sau individual, sub forma încălzirii la fiecare lecţie; 5. Perfecţionarea îndemnării şi a capacităţii de efort prin practicarea unor ramuri de sport opţionale : baschet, fotbal, volei, aerobic, badminton, înot, culturism; 6. Iniţierea în tehnici de recuperare fizică ; ex. compensatorii , odihnă activă, masaj corporal, presopunctura. C. Bibliografie minimală: 1. Baroga, L., Culturism –Ed. Cons. Naţ. Ed. Fizică şi Sport, 1969;2. Cârstea, G., Teoria educaţiei fizice şi sportului, ANEFS, 1993; 3. Mureşan, C., Educaţia fizică pentru studente – I.P.T., 1980;4. Nicu, A., Antrenamentul sportiv modern, 1991 . D. Modul de evaluare: Examinarea se va face pe baza testelor de verificare a pregătirii teoretice si practice . Anul II IMAPA BIOCHIMIE Domeniu: Inginerie Economică/ Inginerie şi management în Alimentaţie Publică şi Agroturism/Specializări:II, IMAPA, sem. I, 3C, 2L Titulari curs: Conf.Dr.Ing. Ciutina Virgiliu A. Obiectivul disciplinei: Disciplina de Biochimie îşi propune să transmită studenţilor cunoştinţele necesare pentru înţelegerea fenomenelor biologice complexe precum şi a reacţiilor biochimice care au loc în organismele vii. În cadrul cursului se pune accentul pe Biochimia dinamică a principiilor imediate (glucide, lipide, protide) şi a biomoleculelor cu rol catalitic şi de reglare (vitamine, enzime şi hormoni). Sunt prezentate deasemenea aspecte fundamentale de Biochimie dinamică generală. B. Conţinutul cursului: 1. Compoziţia chimică generală şi structura materiei vii. 2.Glucidele. Monozaharide.Oligozaharide. Dizaharide şi trizaharide. Polizaharide. 3.Alcaloizi.Alcaloizi cu nucleu piridinic.Alcaloizi cu nucleu tropanic.Alcaloizi cu nucleu purinic.Alcaloizi cu nucleu steroidic. 4.Lipidele. Definiţie. Clasificare. Caractere generale. Componentele din structura lipidelor. Proprietăţi specifice lipidelor. Lipide simple şi complexe. Gliceride, sfingolipide şi steride. 5.Protidele. Definiţie. Clasificare. Aminoacizi. Peptide, proteine simple şi conjugate. Clasificare. Structura chimică. Reprezentanţi, răspândirea în natură şi rolul biologic. 6.Biocatalizatorii. Enzimele. Definiţie. Aspecte generale. Nomenclatură. Structura enzimelor. Factorii care influenţează activitatea enzimelor. Oxidoreductaze, transferaze şi hidrolaze. Reacţii catalizate de aceste enzime. Exemple. Surse de enzime. Alte tipuri de enzime. 7.Vitaminele. Definiţie. Clasificarea conform IUB. Vitaminele liposolubile. Vitaminele hidrosolubile. C. Bibliografie minimală: 1.C.Moraru, C.Banu, B.Segal ş.a. – Biochimia produselor alimentare, Editura Tehnică, Bucureşti, 1971. 2. S.Zinca – Biochimie animală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1971. 3. I.Burnea, Ionela Popescu, G.Neamţu, Elena Stancu, Şt.Lazăr – Chimie şi biochimie vegetală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1977. 4. Gh.Nuţă, C. Buşneag – Investigaţii biochimice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1977. 5. Margareta Avram – Chimie organică, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1983. 6. Rodica Segal – Biochimia produselor alimentare, vol.I-II Editura Alma, Galaţi, 1995. 7. A.Gherghi, I.Burzo, Miruna Bibicu, Liana Mărgineanu, Liliana Bădulescu – Biochimia şi fiziologia legumelor şi fructelor, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2001. 8. Şt.Tămăşdan, S.Palcu – Biochimie, vol.I, Editura Universităţii Aurel Vlaicu Arad, 2001.

72 D. Modul de evaluare: La disciplina Biochimie examenul se desfăşoară sub formă scrisă şi orală.La finalul fiecărui semestru, studenţii vor susţine un colocviu de laborator (scris şi oral) la care nota minimă pentru a putea participa la examen este de 5 (cinci). AGRICULTURĂ GENERALĂ ŞI TEHNOLOGII AGRICOLE Domeniu: Inginerie economică/ Inginerie şi Management în Alimentaţie Publică şi Agroturism/Specializări: II, Inginerie şi Management în Alimentaţie Publică şi Agroturism, sem. 1+2, 2C, 2L Titular curs: conf. dr. ing., Ciutina V., A. Obiectivele disciplinei: analizează problemele de bază ale elaborării şi aplicării unor sisteme de agricultură durabilă (sustenabilă), sisteme care să integreze armonic principiile fundamentale ale agroecologiei. B. Conţinutul cursului: 1.Importanţa agriculturii pentru activitatea umană 2. Ştiinţele care se cuprind în domeniul agriculturii 3. Lucrările solului efectuate înainte de semănat la culturile de câmp şi horticole 4. Semănatul şi plantatul culturilor de câmp 5. Semănatul şi plantatul culturilor horticole 6. Aplicarea îngrăşămintelor la culturile de câmp şi horticole 7. Combaterea buruienilor la culturile de câmp şi horticole 8. Combaterea bolilor la culturile de câmp şi horticole 9. Combaterea dăunătorilor la culturile de câmp şi horticole 10. Lucrările de întreţinere specifice culturilor de câmp şi horticole 11. Recoltarea, păstrarea şi valorificarea produselor agricole şi horticole 12. Cultura cerealelor 13. Cultura plantelor tehnice 14.Cultura legumelor 15. Cultura pomilor şi arbuştilor fructiferi 16. Cultura viţei de vie C. Bibliografie minimală: 1. Budoi Gh., Oancea Ioan, Penescu A. Herbologie aplicată, Editura Ceres 1994. 2. Motcă Gh., Oancea Ioan, Geamănu Lidia Păşunile Românei, Editura Tehnica agricolă 1994. 3. Oancea Ioan Agricultură generală, Editura Ceres 1994. 4. Oancea Ioan Tratat de agricultură , Editura Ceres 1996 5. Oancea Ioan Tratat de tehnologii agricole, Editura Ceres 1998 D. Disciplinele anterioare necesare: Botanică, Ecologie, Baza energetică, E. Modul de evaluare: 1. Examen scris – 60%; 2 Prezenţă curs şi laborator – 15% (5% curs şi 10% laborator); 3. Colocviu la laborator – 25%. ECONOMIE RURALĂ Domeniu: Inginerei şi Management în Alimentaţie Publică şi Agroturism/Specializări: II, IMAPA, sem. I, 2C, 1L Titulari curs: Ş.l. dr. ing. Oana Brînzan A. Obiectivul disciplinei: Economia rurală, agricultura şi producţia de alimente sunt elementele cheie ale economiei spaţiului rural. Interelaţia dintre producţia de alimente, exploataţia agricole şi veniturile locuitorilor din spaţiul rural, este dată de mecanismele economiei rurale, deci ea poate explica situaţia prezentă şi problemele economice ce ne afectează pe toţi în cele din urmă. B. Conţinutul cursului: 1. Agricultura - ramurã a economiei naţionale. 2. Resursele agriculturii. 3. Economia consumului de produse agricole. 4.Economia producţiei agricole.5. Programarea producţiei agricole.6. Costul producţiei agricole.7. Piaţa agricolã C. Bibliografie minimală: 1. Mateoc-Sîrb Nicoleta – Exploataţia agricolă, Editura Agroprint, Timişoara, 1999. 2. Otiman P.I. – Economie rurală, Editura Agroprint, Timişoara, 2000. 3. Otiman P.I. – Restructurarea agriculturii şi dezvoltarea rurală a României în vederea aderării la Uniunea Europeană, Editura Agroprint, Timişoara, 2000. 4. Vincze Maria – Politici agricole în lume. Teorii şi realităţi, Presa Universitară Clujeană, ClujNapoca, 1999. D. Modul de evaluare: Evaluarea cunoştinţelor studenţilor se realizează prin examen oral, aprecierea făcându-se pe baza cunoştinţelor evaluate. CHIMIE COLOIDALĂ ŞI COLOIZI ALIMENTARI Domeniu : Inginerie şi Management/Specializări: II, IMAPA, sem.I. 2C, 2L, sem. II, 2C, 2L Titulari curs: Prof. univ. dr. ing. Cornelia Idiţoiu

73 A. Obiectivul disciplinei: Înţelegerea modalităţilor şi condiţiilor de realizare a stării coloidale a materiei; Cunoaşterea naturii şi proprietăţilor generale şi specifice ale stării coloidale; Recunoaşterea, identificarea şi utilizarea diferitelor sisteme coloidale alimentare; B. Conţinutul cursului:1. Sisteme disperse. 2.Fenomenele cinetico-moleculare în sistemele disperse. 3.Sisteme coloidale. 4.Fenomene electrice în sistemele coloidale. 5.Fenomene optice în sistemele coloidale. 6.Concepte de bază în domeniul coloizilor alimentari. 7.Reologia sistemelor coloidale alimentare. 8.Coloizi alimentari 9.Spume alimentare C. Bibliografie minimală: 1.Cornelia Iditoiu -Chimie Fizică şi Coloidală, vol. I,Ediţia a IIa, Editura Universităţii "Aurel Vlaicu" Arad,2000; 2. Cornelia Iditoiu -Chimie Fizică şi Coloidală, vol. II, Editura Universităţii "Aurel Vlaicu" Arad, 2002. 3. E. Dickinson, Introducere în studiul coloizilor alimentari, Oxford University Press, 1992. 4. E. Chifu, Chimie Coloidală, Editura Dacia, Cluj, 1969. 5. M.P. Popa, N. Aelenei, Ghe. Ionescu, Chimia fizică a fenomenelor interfazice şi a sistemelor polidisperse, Editura Cronica, Iaşi, 1997. 6. Cornelia Idiţoiu, Dorina Chambree, Maria-Raluca Szabo, Chimie fizică generală experimentală, Editura Universităţii “Aurel Vlaicu”, Arad, 2002. 7. C. Banu, (coordonator), Aditivi şi ingrediente pentru industria alimentară, Ed. Tehnică, Bucureşti, 2000. 8. Cornelia Idiţoiu, Dorina Chambree, Chimie fizică şi coloidală - îndrumător de laborator, Editura Universităţii “Aurel Vlaicu”, Arad, 1997. D. Discipline anterioare necesare: Chimie generală şi analitică, Fizică şi biofizică. E. Modul de evaluare: Nota activitate laborator: 30%, Referat: 20%, Examen scris/oral : 50%. Tehnologia creşterii animalelor Domeniu: Inginerie şi management în Alimentaţie publică şi Agroturism/Specializări:II, IMAPA, sem. II, 3C, 2L Titulari curs: Conf. univ. dr. ing. Hălmăgean Lucian A. Obiectivul disciplinei: Obiectivul prioritar al acestei discipline este de aprofundare a problemelor complexe de creştere şi exploatare a animalelor domestice. Viitorii ingineri în domeniul agroturismului, trebuie să cunoască trăsăturile şi legile biologice comune atât plantelor cât şi animalelor. Îşi vor însuşi noţiunile generale cu privire la tehnologice de creştere şi exploatare a animalelor domestice. De asemenea studenţii trebuie să cunoască noţiuni despre fermă ca ecosistem şi despre rasele de animale domestice. B. Conţinutul cursului:1.Situaţia alimentaţiei în lume. 2. Importanţa economică a creşterii animalelor. 3. Creşterea taurinelor . Rase locale şi importate de taurine. 4. Exploatarea taurinelor şi producţia de lapte. 5. Exploatarea taurinelor pentru producţia de carne. 6. Importanţa socială şi economică a creşterii cabalinelor. Rase de cabaline. 7.Importanţa economică a creşterii şi exploatării ovinelor. Rase de ovine. 8.Creşterea şi exploatarea caprinelor. Rase. Tehnologia creşterii, reproducţiei şi hrănirea caprinelor. 9.Creşterea porcinelor . Rase. Tehnologia creşterii porcinelor pentru reproducţie. Tehnologia creşterii şi îngrăşării porcinelor. 10. Creşterea şi exploatarea păsărilor. Rase de păsări. Reproducţia păsărilor. Tehnologia creşterii şi exploatării păsărilor. C. Bibliografie minimală: 1.Baia Ghe., alimentaţia animalelor domestice, Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti, 1972. 2. Camalesa N., Zootehnia generală, Editura Ceres, Bucureşti, 1983. 3. Georgescu Ghe., Tratat de creşterea bovinelor, Editura Ceres, Bucureşti, 1989. 4. Ionescu A., Pivodă C., Canţăr Liliana, Zootehnie generală, Editura University Press Constanţa, 1998. 5. Ionescu A., Pivodă C., Canţăr Liliana, Zootehnie specială, Editura University Press Constanţa, 1998. 6. Moisiu Maria , Elena Marcu, Carmen Ana Pivoda, Îndrumător de lucrări practice pentru meseria de veterinar, Editura Ceres Bucureşti, 1993. 7.Pop Augustin, Ovine – Suine, Editura Agro-Silvică, Bucureşti, 1968. 8.Taftă V., Vintilă I., Stela Zamfirescu, Producţia , amelioarea şi reproducţia ovinelor, Editura Ceres, Bucureşti, 1997. D. Modul de evaluare: Examenul constă în verificarea scrisă şi orală a noţiunilor teoretice însuşite de studenţi . Există posibilitatea promovării examenelor doar prin proba scrisă dacă se constată o pregătire uniformă a materiei şi se obţine nota minimă 8. MICROBIOLOGIE

74 Domeniu:Inginerie şi Management în Alimentaţie Publică şi Agroturism/Specializări: II, IMAPA, sem. II, 2C, 2L Titulari curs: Ş.l.dr.ing. Dana Radu A. Obiectivul disciplinei: Disciplina îşi propune să familiarizeze viitorii ingineri tehnologi din industria alimentară cu o serie de cunoştinţe teoretice şi practice în domeniul microbiologiei alimentare. Tematica microbiologiei speciale pentru industria alimentară include atît controlul microbiologic al materiilor prime şi produselor finite cât şi aspectele microbiologice ale diferitelor biotehnologii alimentare B. Conţinutul cursului: 1.Controlul microbiologic al produselor alimentare. Microorganisme indicatori sanitari. 2.Surse de contaminare a produselor alimentare. 3. Microbiota alimentelor. 4. Microbiologia laptelui şi a produselor lactate. 5.Microbiologia cărnii. Particularităţi ale cărnii de pasăre şi peşte. 6. Microbiologia preparatelor din carne. 7. Microbiologia ouălor. 8. Microbiologia vinului. 9.Microbiologia berii 10. Procese microbiologice în industria băuturilor distilate. 11. Microbiologia cerealelor. 12. Microbiologia făinurilor şi a produselor derivate. 13. Aspecte microbiologice la obţinerea şi păstrarea drojdiei comprimate. 14. Microbiologia oţetului . 15. Controlul microbiologic al zahărului, produselor zaharoase şi al uleiurilor vegetale. 16.Microbiologia fructelor şi legumelor. 17. Microbiologia sucurilor şi băuturilor răcoritoare. 18. Microbiologia conservelor C. Bibliografie minimala: 1. Bourgeois C.M., Mescle J.F., Zucca J.,1998. Microbiologie alimentaire, tome 1, 2, Ed. Apria, Paris. 2.Dan V., 2001. Microbiologia produselor alimentare, vol I, II, Editura Alma Galaţi. 3.Oprean L., 2002. Microbiologia produselor alimentare, Ed. Univ.”L. Blaga” Sibiu. E. Modul de evaluare: Metodologia de examinare şi evaluare a cunoştinţelor la disciplina Microbiologie prevede un colocviu de verificare a cunoştinţelor practice, cu notare admis/respins, precum şi un examen scris pentru verificarea cunoştinţelor teoretice. Pe parcursul semestrului se va elabora un referat. Referatul va avea o pondere de 10% din nota finală. ELEMENTE DE INGINERIE MECANICĂ Domeniu: Inginerie şi Management în Alimentaţie Publică şi Agroturism/Specializări:II, IMAPA, sem. I, 2C, 2L Titulari curs: Ş.l. dr. ing. Constantin Beju A. Obiectivul disciplinei: Cursul îşi propune să prezinte noţiunile din disciplinele de bază a ingineriei mecanice. Aceste noţiuni vor ajuta studenţii în elaborarea proiectelor de an şi de diplomă în care se vor proiecta diferite instalaţii în domeniul industriei alimentare B. Conţinutul cursului:1. Obiectul cursului şi legătura cu alte discipline. 2.Grupe de utilaje din industria alimentară. 2. Materiale utilizate în construcţia utilajului de industrie alimentară. 3. Criterii de apreciere a comportării materialelor. 4. Solicitări în organele de maşini (rezistenţe admisibile şi coeficienţi de siguranţă). 5. Sisteme de forţe ce acţionează asupra utilajelor din industria alimentară. 6. Determinarea forţelor de legătură 7.Structura şi clasificarea mecanismelor. 8. Îmbinări şi organe de îmbinare utilizate în I.A.(consideraţii generale şi elemente de calcul). 8.Rezervoare metalice: construcţie şi calcul. 9.Agitatoare: construcţie şi calcul. 10.Schimbătoare de căldură: construcţie şi calcul.11. Noţiuni de calcul pentru organele de maşini C. Bibliografie minimală: 1.Academia HUTTE - Manualul inginerului , Ed. Tehnică, Bucureşti, 1995. 2.Gheorghe Manea şi co. - Organe de maşini, Ed. Tehnică Bucureşti, 1970. 3. Ghe. Buzdugan, N. Manolescu şi Colab - Manualul Inginerului Mecanic, Ed. Tehnica Bucuresti, 1976. 4. Lucian Ioancea şi co. - Masini, Utilaje şi instalaţii în Industria Alimentara, Ed. Ceres, Bucureşti, 1986. 5.Constantin Banu şi co. - Procese tehnice, tehnologice şi ştiinţifice în industria alimentară, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1992. 6.Vasile Bejan - Tehnologia fabricării şi reparării utilajelor tehnologice, Vol 1,2 Oficiul de informare documentară, Bucureşti, 1991. 7.I. Idiţoiu - Elemente de inginerie mecanică, Inst. Pol. Timişoara, 1987. 8.G. Puri , I. Cata - Elemente de inginerie mecanică, Inst. Pol. Timişoara, 1987. 9.I. Idiţoiu şi Colab. - Îndrumător pentru calculul şi construcţia organelor şi aparatelor chimice, vol I şi II, Inst. Pol. Timişoara, 1971. 10. Beschea Radu – Organe de maşini, Institutul Politehnic Galaţi, 1967.

75 D. Modul de evaluare: Forma de evaluare este continuă, iar metoda de evaluare, în sesiunea de examene este scrisă. Toate capitolele cursului sunt obligatorii. Evaluarea cunoştinţelor de laborator se face prin colocviu. TRACTOARE ŞI MAŞINI AGRICOLE Domeniu: Inginerie şi management în Alimentaţie publică şi Agroturism/Specializări: II, IMAPA, sem. II, 2C, 2L Titulari curs: Ş.l. dr. ing. Chiş Sabin A. Obiectivul disciplinei: Mecanizarea lucrărilor agricole contribuie la uşurarea muncii fizice, la creşterea considerabilă a productivităţii muncii şi la reducerea substanţială a cheltuielilor de producţie. Scopul cunoaşterii motoarelor, tractoarelor şi maşinilor agricole utilizate în agricultură este folosirea lor cât mai raţională în vederea reducerii capacităţii de lucru, a reducerii consumului specific de combustibil în vederea executării în termen cât mai scurt şi de calitate a lucrărilor agricole. B. Conţinutul cursului:1.Motoare cu ardere internă. 2. Tractoare agricole. 3. Noţiuni generale despre maşini şi agregate agricole. 4. Maşini pentru lucrările solului. 5.Maşini de semănat şi plantat. 6.Maşini şi echipamente pentru aplicarea îngrăşămintelor şi amendamentelor. 7.Maşini, aparate şi instalaţii pentru protecţia culturilor. 8.Maşini de recoltat C. Bibliografie minimală: 1. Cornelia, Tonea şi Sabin, Chiş – Tractoare şi maşini agricole, Ed. Mirton, Timişoara, 2005. 2. I., Drogaş şi colaboratorii – Motoare şi tractoare, Univ. De Ştiiinţe Agricole, Cluj-Napoca, 1996. 3.Cornelia, Tonea – Maşini agricole de recoltat, Ed. Marineasa, Timişoara, 2000. D. Modul de evaluare: Verificarea la disciplina „Tractoare şi maşini agricole” se realizează prin examen scris la sfârşitul semestrului. Se fac testări şi verificări ale cunoştinţelor şi pe parcursul semestrului, rezultatul acestor verificări contribuind la nota finală. LIMBA ENGLEZA Domeniu:Inginerie şi management în Alimentaţie Publică şi Agroturism/Specializări: II, IMAPA, sem.I, 2S, Titulari curs: As. Lasc Georgeta A. Obiectivul disciplinei: a)The students will be able to talk freely using a wide range of vocabulary structure and tenses about varied material, ideas and experiences in different situations. b)Report a meeting,an event, orally and in writing. B. Conţinutul cursului: 1.Curicculum vitae. 2. Talking about facts and phenomena.Every day situations. 3.Working the correspondence(redactarea scrisorii).Present simple vs Present cont. 4. Mobile phones-a modern menace?-writing skills,essays. 5. Direct negotiation.Direct and indirect speech.Dialogues,Present tenses. 6. A complete letter,past events;retell a story using past tenses in English. 7. Regrets.Everyday talkings-trhe tourism agency,the airport,the raiway station. 8. Environmental changes and human developments, future tenses in English. 9. Human needs and activities-essays.Sequence of tenses in English. 10. Bussiness letter, format and content.Presentation.Letterhead.lettere writing. 11. Natural systems of energy-cycling materials through processes. 12. Using the dictionary-phonetics symbol 13. Abbreviations.Reading and writing 14. Computer, controlled data in science-dialogues. 15. Design and management with computers.16. Advances in engineering technologytext;reading. C. Bibliografie minimală: 1. L.G. Alexander, Essay and letter writing, Longman, Essex, England. 2. Levitchi, L, Manualul traducatorului de lb. Engleza, Bucuresti, Editura Teora. 3. Spiridon, Lefter Elemente de corespondenta tehnica si comerciala in lb. Engleza.4. Flegon , A., “English – Romanian Technical Dictionary”5. Stephansen, Marry, Practice Advanced Writing, Longman, London.6. English dictionary, Cobuild, Oxford, 2003. D. Modul de evaluare: eseu, verificare oralã LIMBA FRANCEZĂ Domeniu: Inginerie şi Management în Alimentaţie Publică şi Agroturism/Specializări: II, IMAPA, sem. I, 2S, sem. II 2S Titulari curs: Lector Lupe Marta

76 A. Obiectivul disciplinei: Recapitularea cunoştinţelor de limba franceză achiziţionate în gimnaziu şi liceu (lexicologie, gramatică etc.). Consolidarea deprinderilor de limbă corecte (înţelegere după auz, vorbire, citire, scriere). Achiziţionarea unui lexic specializat (achiziţionarea şi organizarea informaţiei manageriale, balanţa financiar-contabilă şi analiza ei) necesar consultării bibliografiei de specialitate în limba franceză. B. Conţinutul cursului: 1.Jeanne se marie. Perfectul compus. Locul adverbului. 2.Allons aux emplettes. Acordul participiului trecut fără auxiliar. 3.Pour l'anniversaire du mariage. Acordul participiului trecut conjugat cu auxiliarul "avoir". 4.Quel pain acheter? Mai mult ca perfectul. 5.Preparez vos passeport, s'il vous plait. Pronumele adverbial "Y". 6.Les epices. Pronumele neutru "le". Exerciţii. 7.La Tour Effel et la France. Exerciţii.8.Catherine est malade. Verbe conjugate cu "etre". Exerciţii. 9.Les Monasteres de la Moldavie. Exerciţii. 10.Dans une confiserie. Concordanţa timpurilor la indicativ (I). Exerciţii. 11.La nature en peril. Concordanţa timpurilor la indicativ (II). Exerciţii. 12.Je fais la cuisine chez moi. Concordanţa timpurilor la indicativ (III). Exerciţii.13.Dans une Coucherie. Exerciţii. 14 Une fabrique de conserves. Exercices. C. Bibliografie minimală: 1.Marcel Saraş, Mihai Ştefănescu - Curs practic de limba franceză 2. J.Coustillon, G.D. de Selins - Methode de francais D. Modul de evaluare: Evaluarea cunoştinţelor va lua în considerare: colocviu 80%, activitatea la seminar 10%, rezultatul testelor pe parcursul semestrului 5%, prezenţa la seminar 5% SPORT Domeniu: Inginerie şi Management în Alimentaţie Publică şi Agroturism/Specializări:II, IMAPA, sem. I, 2S, sem. II, 2S. Titulari curs: Ş.l. Rotaru Sorin A. Obiectivul disciplinei: Creşterea şi menţinerea stării de sănătate a studenţilor prin practicarea exerciţiilor fizice şi sportului şi iniţierea în realizarea autocontrolului condiţiei fizice. Practicarea unor ramuri sportive , opţional :aerobic, dansuri, gimnastică, badminton, baschet, fotbal, handbal, volei, înot, tenis (de masă sau de câmp), culturism – fitness, ş.a. ; B. Conţinutul cursului: 1. Obiectul şi obiectivele educaţiei fizice şi sportului.Organizarea activităţii. 2. Instructaj de utilizare a bazelor sportive, sălilor şi aparatelor..Cunoaşterea fişei biometrice a studentului. 3.Aprecierea dezvoltării somatice, depistarea deficienţelor fizice. Probleme medicale. 4. Verificarea motricităţii generale prin teste standard : VITEZA – alergare pe 50 m; REZISTENŢA – alergare pe 800 m (F), 1000 m (B) DETENŢA - săritura în lungime de pe loc; FORŢA SEGMENTARĂ – spate, abdomen, braţe. 5. Ţinuta corporală : exerciţii de ţinută corporală sub îndrumarea profesorului sau individual, sub forma încălzirii la fiecare lecţie. 6. Perfecţionarea calităţii motrice cu mari posibilităţi de progres la vârsta studenţiei : forţa şi rezistenţa. 7. Perfecţionarea îndemnării şi a capacităţii de efort prin practicarea unor ramuri de sport opţionale : baschet, fotbal, volei, aerobic, badminton, înot, culturism. 8.Verificarea calităţilor şi achiziţiilor motrice. 9.Educaţia fizică: noţiuni de regulament a celor mai mediatizate ramuri de sport. C. Bibliografie minimală: 1. Baroga, L., Culturism –Ed. Cons. Naţ. Ed. Fizică şi Sport, 1969; 2.Cârstea, G., Teoria educaţiei fizice şi sportului, ANEFS, 1993; 3.Mureşan, C., Educaţia fizică pentru studente – I.P.T., 1980; 4. Nicu, A., Antrenamentul sportiv modern, 1991 ; 5. Popescu, M., Educaţia fizică şi sportul în pregătirea studenţilor – Editura Didactică şi pedagogică , Bucureşti, 1995; 6. Radoslav, R., Culegere de lecţii pentru educaţia fizică a studenţilor – I.P.T., 1976; 7.Ivan, Sabin, Presopunctura , Editura medicală, Bucureşti, 1983, (Un masaj la îndemâna oricui); 8.Jarco, Simion, Educaţia fizică în învăţământul preprimar şi primar – Arad, 2000. 9.Mihuţ, L., Universitatea „Aurel Vlaicu” Arad , 2002-2003, Editura Universităţii „Aurel Vlaicu”, Arad, 2003; D. Modul de evaluare: Examinarea se va face pe baza testelor de verificare a pregătirii teoretice si practice . INFORMATICA

77 Domeniu :Inginerie şi Management în Alimentaţie Publică şi Agroturism/Specializări: II, IMAPA, sem. II, 1C, 2L. Titulari curs: Lector Chiş Violeta A. Obiectivul disciplinei: Disciplina oferă studenţilor elementele teoretice şi practice necesare pentru înţelegerea conceptelor de bază privind arhitectura şi modul de funcţionare a calculatoarelor electronice. B. Conţinutul cursului:1. Noţiuni de arhitectura calculatorului; 2. Lucrul în reţea Topologii de reţele ; Clasificarea reţelelor; 3. Intenet, Adresa de Internet. Serviciile Internet; 4. Editorul de texte Microsoft Word; 5. Microsoft EXCEL ; 6. Microsoft Power Point. C. Bibliografie minimală: 1. Chiş Violeta - Introducere în informatică - Editura Mirton 2004; 2. Chiş Violeta - Microsoft Excel. Note de curs şi aplicaţii - Editura Mirton 2000; 3. Băla Cristina, Chiş Violeta – Windows XP& Internet - Editura Mirton 2002; 4. Chiş Violeta, Şandru Andreea – Informatică. Aplicaţii - Editura Easzy Print, 2002. E. Modul de evaluare: proiect ; teste. ARHITECTURĂ PEISAGISTICĂ Domeniu: Inginerei Economică/ Inginerie şi Management în Alimentaţie Publică şi Agroturism/Specializări: II, IMAPA, sem. II, 2C, 1L Titulari curs: Conf. univ. dr. ing. Hălmăgean Lucian A. Obiectivul disciplinei: Curs fundamental ce urmareste o prezentare concentrata a problemelor conceperii peisajelor cu pondere insemnata a celor legate de proiectarea gradinilor si parcurilor. B. Conţinutul cursului: 1. Introducere 2. Evoluţia concepţiilor în arhitectura grădinilor. 3. Grădinile din România. 4. Conservarea şi crearea peisajelor. 5. Principii generale de protejare a peisajelor. 6. Noţiuni de bază şi principii de compoziţie şi arhitectura grădinilor. 7. Elementele componente ale amenajărilor peisagistice şi modul lor de tratare. 8. Metodologia proiectării peisagistice C. Bibliografie minimală: 1. Iliescu, A-F., Arhitectura peisajera, Ed. Ceres, Bucuresti, 2003. 2.Iliescu, A-F., Arboricultura ornamentala, Ed. Ceres, Bucuresti,1998. 3.Iliescu, A-F., Indrumator pentru initierea in proiectarea peisagistica, USAMV, Bucuresti, 2001 D. Modul de evaluare: Verificarea cunoştinţelor se face prin susţinerea unui colocviu (2/3 din notă). O treime din notă o reprezintă nota obţinută prin susţinerea unui referat din tematica lucrărilor practice. ANUL III IMAPA MANAGEMENT AGROTURISTIC Domeniu: Inginerie şi Management în Alimentaţie Publică şi Agroturism/Specializări: III, IMAPA, sem. I, 2C, 1S, 1P Titulari curs: Ş.l. dr. ing. Oana Brînzan A. Obiectivul disciplinei: formarea viitorilor specialişti în vederea conducerii unei exploataţii agroturistice, începând cu aprovizionarea cu resurse productive, optimizarea acestora, organizarea producţiei şi prelucrării produselor alimentare şi nu în ultimul rând asigurarea unei funcţii de cazare corespunzătoare. B. Conţinutul cursului:1.Conceptul de management. 2.Întreprinderea agroturistică. 3.Managementul conducerii 4.Managementul previziunii şi planificării producţiei alimentare.5.Managementul resurselor materiale de producţie. 6.Managementul sistemului de cultură a plantelor în exploataţia agroturistică. 7.Managementul creşterii şi exploatării animalelor. 8.Managementul prelucrării şi valorificării produselor alimentare . 9.Organizarea funcţiei de alimentaţie şi cazare în exploataţia agroturistică. 10.Organizarea spaţiului de producţiei şi servire în exploataţia agroturistică . 11.Analiza tehnicoeconomică a activităţii întreprinderii agroturistice C. Bibliografie minimală: 1. Alecu I., Sâmbotin L., ş.a.- Manegementul exploataţiilor agricole, Editura Ceres, Bucureşti, 2001. 2.Alecu I., Sâmbotin L., ş.a. – Managemnt în agricultură, Editura Ceres, Bucureşti, 1997. 3.Csosz, I. – Agroturismul montan, Editura Mirton, Timişoara, 1996. 4.Csosz, I.- Managementul producţiei agroalimentare, Editura Agroprint, Timişoara, 1993. 5.Sâmbotin L. –Manegement agricol, Editura Mirton, Timişoara, 1996

78 D. Modul de evaluare: Evaluarea cunoştinţelor studenţilor se realizează prin examen oral, aprecierea făcându-se pe baza cunoştinţelor evaluate. Proiectul se va evalua in cadrul examenului. OPERAŢII UNITARE IN ALIMENTAŢIE PUBLICĂ ŞI AGROTURISM Domeniu: Inginerie şi Management în Alimentaţie Publică şi Agroturism/Specializări:III, IMAPA, sem. I, 3C, 1L, 1P Titulari curs: Prof. dr. ing. Elisabeta Ivan A. Obiectivul disciplinei: disciplina fundamentala care analizeaza fenomenele principale, operaţiile şi aparatele cu ajutorul carora se pot realiza procesele tehnologice din, alimentaţie publică şi agroturism. In acest sens, se analizeaza fenomenele de transfer se impuls şi de caldură precum şi principalele operatii tip, prezentandu-le prin prisma fenomenelor care se petrec in industria alimentara.. B. Conţinutul cursului: I. Procese. Regimuri. Terminologie. Mijloace grafice de calcul. II. Statica fluidelor .III. Dinamica fluidelor IV Operatii hidrodinamice. Amestecarea. Factorii care caracterizeaza procesul de amestecare, eficacitatea amestecarii.V Sedimentarea. Factorii care influenteaza procesul de sedimentare. Aparate pentru sedimentarea dirijata VI Filtrarea. Factorii care influenteaza filtrarea.Bazele teoretice ale filtrarii. VII Centrifugarea. Factorii care influenteaza centrifugarea. Dimensionarea centrifugelor VIII Transferul de caldura. Mecanismele transferului de căldură Transfer de caldură prin conductivitate. Transferul de căldură prin convectie. C. Bibliografie minimală:1.Elisabeta Ivan, I. Craiu, N. Oniţă – Operaţii şi aparate în industria alimentară, Editura Mirton, Timişoara, 2003. 2.Elisabeta Ivan, Ş. Kormendi, N. Oniţă – Indrumător de laborator - Fenomene de transfer, operaţii şi aparate în industria alimentară, Editura Mirton, Timişoara, 1999. 3.Răsenescu, I. - Operatii si utilaje in industria alimentara. Vol I - II , Editura Tehnica Bucuresti, 1971. 4.Tudose, R. Z. si colab. Procese, operatii si utilaje in industria chimica, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti, 1977. 5.Jascanu, R., Teodorescu, L., - Operatii si utilaje in industria alimentara, Vol I - II, Universitatea Galati, 1984. 6.Pavlov, K. P. Si colab. - Procese si aparate in ingineria chimica, Exercitii si probleme, Editura Tehnica Bucuresti, 1981. D. Modul de evaluare: se face prin examen scris şi oral. Biletul de examen conţine trei subiecte, două subiecte de teorie şi o problemă cu caracter generalizator. Pentru fiecare subiect studentul trebuie să obţină notă de minim cinci în urma lucrării scrise sau a examinării orale. Nota finală constituie media aritmetică a celor trei note obţinute. UTILAJE ŞI INSTALAŢII ÎN ALIMENTAŢIA PUBLICĂ ŞI AGROTURISM Domeniu: Inginerie şi Management în Alimentaţie Publică şi Agroturism/Specializări: III, IMAPA, sem. II, 3C, 1L, 2P Titulari curs: Conf dr.ing. Nicolae Rusănescu A. Obiectivul disciplinei: De a face cunoscute materialele folosite la construcţia utilajelor şi instalaţiilor din alimentaţie publică şi turism, aspectele generale privind întreţinerea şi repararea utilajelor şi instalaţiilor, precum şi principiile de funcţionare ale acestora B. Conţinutul cursului: Cap I Introducere. Materiale metalice şi nemetalice folosite la costrucţia utilajelor şi instalaţiilor din alimentaţia publică, amenajări turistice şi industrie hotelieră. Cap II Materiale necesare pentru întreţinerea şi repararea utilajelor şi instalaţiilor din alimentaţie publică, amenajări turistice şi industrie hotelieră. Cap III Instalaţii în unităţile de alimentaţie publică, amenajări turistice şi industrie hotelieră. Cap IV Utilaje specifice alimentaţiei publice şi unităţilor de capacitate redusă pentru producerea alimentelor. Cap V Utilaje specifice industriei hoteliere C. Bibliografie minimală: 1. Coman Gh., Bujoreanu Gh. – Organizarea activităţilor de alimentaţie publică şi hoteliere, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980. 2. Coroană S., Bonoiu V., Dimitriu C. – Utilaje în alimentaţia publică. Metode şi tehnici de control ale produselor alimentare şe de alimentaţie publică Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti, 1978. 3. Enache D,- Bucătăria unităţilor gastronomice Editura Sport-Turism. Bucureşti, 1975 4. Florea C – Îndrumar pentru unităţile de alimentaţie publică, Editura Tehnică, Bucureşti,1988 D. Modul de evaluare: colocviu de verificare a cunoştinţelor practice cu notare admis/respins, precum şi un examen scris pentru verificarea cunoştinţelor teoretice. Pe

79 parcursul anului se va elabora un proiect pe o tematică dată (dimensionarea unui aparat, utilaj sau instalaţie) care va avea o extindere de minim 15 pagini ( scrise pe calculator în format dat), precum şi o bibliografie de minim 10 lucrări (cărţi, reviste, publicaţii on-line). BAZELE GASTRONOMIEI ŞI GASTROTEHNIEI Domeniu : Inginerie şi Management în Alimentaţie Publică şi Agroturism/Specializări: III, IMAPA, sem. I, 2C, 2L Titulari curs: Şl. ing. Anca Mihaela Dicu A. Obiectivul disciplinei: Fundamentarea noţiunilor de bază din domeniul gastronomiei şi gastrotehniei cu privire la principiile de organizare a bucătăriilor, criteriile de aprovizionare şi selectare a materiei prime, proiectarea produselor culinare, materii prime şi auxiliare, depozitarea şi conservarea alimentelor, tehnologii de obţinere a produselor culinare la cald şi la rece etc. B. Conţinutul cursului:1. Comportamentul alimentar. 2. Calităţile senzoriale ale produselor alimentare. 3. Bazele gastrotehniei. Starea de salubritate a alimentelor. 4.Prelucrarea preliminară a materiilor prime. 5.Transformări suferite de alimente în cursul prelucrării culinare. 6.Tehnologia preparatelor lichide. 7.Tehnologia gustărilor. 8. Tehnologia preparării salatelor. 9.Tehnologia preparatelor pentru micul dejun. 10.Tehnologia preparatelor servite ca prim fel.11. Tehnologia fripturilor. 12.Tehnologia preparării garniturilor.13. Preparate de bază din componenţa meniurilor.14.Tehnologia dulciurilor de bucătărie C. Bibliografie minimală: 1. Chiriac, D., ş.a., 2000 - Bucătărie, Ed.Naţional, Bucureşti. 2.Comnea-Seniatinschi, ş.a., 1982, Arta culinară – mică enciclopedie practică, Ed. Ceres, Bucureşti. 3.Costin G.M., Segal R., 1999 – Alimente funcţionale – Ed. Academica, Galaţi. 4.Niculescu N.I., Niculescu E.- Bucătăria creativă, Ed. Ceres, Bucureşti, 1989. 5.Pîrjol Gabrila ş.a , 1983 – Tehnologie culinară, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti D. Modul de evaluare: Verificarea cunoştinţelor se realizează prin examen scris şi oral la sfârşitul semestrului. Se apreciază, de asemenea, activitatea în cadrul orelor de laborator, aceasta contribuind la nota finală de examinare. BĂUTURI ÎN ALIMENTAŢIE PUBLICĂ ŞI AGROTURISM Domeniu: Inginerie şi Management în Alimentaţie Publică şi Agroturism/Specializări:II, IMAPA, sem. II, 2C, 1L Titulari curs: Conf. dr. ing. Petre Popa A. Obiectivul disciplinei: Obiectivele disciplinei BĂUTURI ÎN ALIMENTAŢIE PUBLICĂ ŞI AGROTURISM sunt de a asigura cunoştinţe aprofundate în ce priveşte băuturile nealcoolice şi alcoolice cu incidenţă în domeniu. B. Conţinutul cursului:1.Valoarea alimentară, energetică şi igienică a băuturilor alcoolice şi nealcoolice. 2. Materii prime, materiale, obiecte de inventar şi utilaje folosite în obţinerea băuturilor; 3.Caracteristici fizico-chimice, chimice, biochimice şi organoleptice; 4. Tehnologia de obţinere a băuturilor nealcoolice şi alcoolice naturale; 5.Tipuri şi sortimente de băuturi nealcoolice, slab alcoolice şi alcoolice; 6.Tipuri şi sortimente de băuturi dietetice şi pentru copii; 7.Controlul şi aprecierea prin metode fizice, chimice şi organoleptice a băuturilor; 8.Asocierea consumului de băuturi într-un meniu complet; C. Bibliografie minimală: 1.Bărariu, I. şi colab. 1992 – Materii prime şi materiale folosite în industria alimentară, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti . 2. Macici, M., Stoian, V., Giosanu, T., Popescu, I.V., Kontec, A., Nanu, I., Avramescu, M. - Tehnologii moderne de producere a vinurilor, Redactia de propaganda tehnica agricola, Bucuresti, 1990. 3. Ogrinji, I., Neamtu, I. - Sub zodia lui Bachus, Editura pentru turism, Bucuresti, 1991. 4. Popa , P. 2001.– Tehnologii şi utilaje în industria vinului, vol. I, II, Ed. Mirton Timişoara 5. Zugravu, L. Oprea, L., Munteanu, C. - Tehnologia vinurilor speciale, Editura Tehnica, Bucuresti, 1984 D. Modul de evaluare: Verificarea cunoştinţelor la disciplina BĂUTURI ÎN ALIMENTAŢIE PUBLICĂ ŞI AGROTURISM se realizează prin colocviu scris şi oral la sfârşitul semestrului. Se apreciază, de asemenea, activitatea în cadrul orelor de laborator, aceasta contribuind la nota finală de examinare.

80 SILVICULTURĂ ŞI PRODUSELE PĂDURII Domeniu: Inginerie şi Management în Alimentaţie Publică şi Agroturism/Specializări:III, IMAPA, sem. I, 2C, 2S Titulari curs: Conf. dr. ing. Calinovici Ioan A. Obiectivul disciplinei: Studiul pădurii cu referire asupra rolului pădurii , organizarea sa structurală , procesele care-i întreţin şi guvernează existenţa şi evoluţia , precum şi la sistematica pădurii pe spaţii geografice şi pe unităţi tipologice de amănunt . De asemenea sunt studiate fundamentele teoretice şi metodologice ale măsurilor biotehnologice de întemeiere , conducere-îngrijire , exploatare-regenerare a pădurii cultivate. B. Conţinutul cursului:1. Importanţa pădurilor şi zonarea lor funcţională. 2. Pădurea, ecosistem forestier. 3. Procese de nivel ecosistemic specifice pădurii. 4. Sistematica vegetaţiei forestiere . 5. Întemeierea pădurii .6. Îngrijirea şi conducerea pădurii . 7. Regime şi tratamente silviculturale. 8. Lucrări speciale de conservare. 9. Alegerea tratamentului. 10.Sisteme de lucrări privind reconstrucţia unor ecosisteme forestiere necorespunzătoare. C. Bibliografie minimală: 1. Ciortuz I. – Amelioraţii sivice . Editura didactică şi Pedagogică Bucureşti , 1981. 2. Doniţă N. şi colab. – Dendrologie . Vasile Goldiş University Press . Arad , 2004. 3. Florescu I.. – Silvicultura . Vasile Goldiş University Press . Arad , 2004. 4. Leahu I. – Amenajarea pădurilor . Editura Didactică şi Pedagogică R.A. Bucureşti , 2001. 5. Nour Violeta – Tehnolologie şi utilaj în industria conservelor de legume şi fructe, Editura Reprograph, Craiova, 2002. D. Modul de evaluare: Examinarea se va face pe baza testelor de verificare a pregatirii teoretice si practice. CONSERVAREA ALIMENTELOR Domeniu: Inginerie şi Management în Alimentaţie Publică şi Agroturism/Specializări: III, IMAPA, sem. I, 2C, 2L Titulari curs: Conf. dr. ing. Ioan Calinovici A. Obiectivul disciplinei: Disciplina „Conservarea alimentelor” urmăreşte să creeze cadrul necesar însuşirii de către studenţi a procedeelor de conservare a produselor alimentare şi păstrare a calităţii acestora. B. Conţinutul cursului:1. Principii generale de clasificare a procedeelor de conservare a alimentelor. 2. Conservarea prin frig a produselor alimentare. 3.Conservarea prin tratament termic a produselor alimentare. 4.Conservarea prin reducerea conţinutului de umiditate. 5.Conservarea cu ajutorul zahărului. 6.Conservarea prin sărare. 7. Conservarea prin afumare. 8.Conservarea prin acidifiere artificială; Conservarea prin acidifiere naturală. 9.Conservarea cu ajutorul antisepticelor. 10.Conservarea sub presiune de dioxid de carbon. 11.Filtrarea sterilizantă . 12.Metode moderne de conservare C. Bibliografie minimală: 1. Amarfi, F. R., ş.a. 1996. – Procesarea minimă atermică şi termică în industria alimentară, Ed. Alma, Galaţi . 2.Banu C., ş.a. 1998-1999.– Manualul inginerului de industrie alimentară, vol. I, II, Ed. Tehnică, Bucureşti . 3.Banu, C. ş.a. – 2004 – Principiile conservării produselor alimentare. Ed. Agir, Bucureşti. 4. Craiu, C., 2003 – Conservarea produselor alimentare, Ed. Universităţii. „Aurel Vlaicu”, Arad. 5.Dumitru C. 1980– Metode şi tehnici de control ale produselor alimentare şi de alimentaţie publică, Ed. Ceres, Bucureşti. 6.Mihalca Gh., Vieru R, 1980 – Congelarea produselor horticole şi prepararea lor pentru consum, Ed. Tehnică, Bucureşti D. Modul de evaluare: Verificarea cunoştinţelor la disciplina „Conservarea alimentelor” se realizează prin colocviu scris şi oral la sfârşitul semestrului. Se apreciază, de asemenea, activitatea în cadrul orelor de laborator, aceasta contribuind la nota finală de examinare. TEHNOLOGIA PRELUCRĂRII PRODUSELOR VEGETALE Domeniu: Inginerie şi Management în Alimentaţie Publică şi Agroturism/Specializări: III, IMAPA, sem. I, 2C, 2L Titulari curs: Conf.. dr. ing. Calinovici Ioan A. Obiectivul disciplinei: Disciplina are ca sop prezentarea fructelor si legumelor in stare proaspătă sub aspectele compoziţiei fizice , compoziţiei chimice , calităţii , ambalării , păstrării si conservării precum si a produselor rezultate prin prelucrare industrială . B. Conţinutul cursului:1. Caracterizarea tehnologica a produselor vegetale. 2.Tehnologia valorificarii fructelor de arbusti fructiferi . 3. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a

81 fructelor samburoase. 4. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a fructelor semintoase 5. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a strugurilor de masa. 6. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a legumelor solanacee. 7. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a legumelor bulboase. 8. Tehnologia valorificarii legumelor radacinoase in stare proaspata. 9. Tehnologia de valorificare a tuberculilor de cartof. 10. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a legumelor din grupa verzei.11. Conservarea produselor prin pasteurizare si termosterilizare. 12.Conservarea produselor prin concentrare. 13. Conservarea produselor prin deshidratare.14. Congelarea produselor vegetale.15. Tehnologia fructelor limpezi de fructe. 16. Conservarea produselor prin fermentatie C. Bibliografie minimală: 1. Beceanu , D. – Valorificarea legumelor si fructelor . Editura “ Ion Ionescu de la Brad “ , Iasi , 1999 . 2. Nicoleta Croitor - Indrumator de laborator pentru Tehnologia si controlul calitatii in industria conservelor de legume si fructe .Universitatea “ Dunarea de Jos “ Galati , 1996 . 3. Gherghi , A. – Prelucrarea si industrializarea produselor horticole . Editura Olimp , 1999 . 4. Marca Gh. – Păstrarea şi prelucrarea legumelor şi fructelor, Editura Risoprint, Cluj Napoca, 2004. 5. Potec , I. si colab – Tehnologia pastrarii si industrializarii produselor horticole, E.D.P. Bucuresti , 1983 . 6. Radu I.F. – Tratat de tehnologie a fructelor si legumelor . Editura “ Scrisul Romanesc “ Craiova , 1985 . D. Modul de evaluare: Verificarea cunoştinţelor se face prin examen scris şi oral. Biletul de examen conţine trei subiecte. Pentru fiecare subiect studentul trebuie să obţină notă de minim cinci în urma lucrării scrise sau a examinării orale. Nota finală constituie media aritmetică a celor trei note obţinute. PRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ Domeniu: Inginerie şi Management în Alimentaţie Publică şi Agroturism/Specializări: III, IMAPA, sem. II, 2C, 2L Titulari curs: Ş.l. ing. Dicu Anca A. Obiectivul disciplinei: Scopul urmărit este acela de a forma concepte generale privind tehnologiile de prelucrare a produselor de origine animală şi de a le păstra proaspete, refrigerate, congelate, liofilizate. B. Conţinutul cursului:1. Noţiuni introductive despre nutriţie.2. Laptele, ca materie primă pentru industria alimentară.3. Smântâna. Untul. Produse lactate acide. 4. Mierea. 5. Fructele de mare – vieţuitoare marine. 6. Materii prime folosite în industria cărnii.Tehnologia fabricării preparatelor din carne.Tehnologia fabricării conservelor şi semiconservelor din carne. 7.Peştele şi icrele. Tehnologia produselor obţinute din peşte. 8. Igiena în fabricile de preparate, semiconserve şi conserve din carne. C. Bibliografie minimală: 1. Alexandru R., Amarfi R., Arădău D., Banu C-tin. şi al.: “ Manualul inginerului în industria alimentară”. Ed. Tehnică, Bucureşti, 1998. 2. Ioancea L., Katherin I.: “Condiţionarea şi valorificarea superioară a materiilor prime animale în scopuri alimentare". Ed. Ceres, Bucureşti, 1989. 3. Petculescu E., Slivneanu E., Meleghi E. , Dima E., Ionescu R.: “ Tehnologii în industria alimentară”. Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. 1980. 4. Popescu Băran M.: “ Aprecierea calităţii animalelor pentru carne”. Ed. Ceres, Bucureşti, 1982. D. Modul de evaluare: consta in verificarea scrisa si orala a notiunilor teoretice. Exista posibilitatea promovarii examenelor doar prin proba scrisa daca se constata o pregatire uniforma a materiei si se obtine nota minima 8. ANALIZA INSTRUMENTALĂ Domeniu: Inginerie şi Management în Alimentaţie Publică şi Agroturism/Specializări: III, IMAPA, sem. II, 2C, 2L Titulari curs: Conf. dr.chim. Dincă Nicolae A. Obiectivul disciplinei: Disciplina Analiza instrumentala oferã cunoştinţe de bază care constituie o componentă a culturii generale tehnice a specialistului în domeniul alimentar şi reprezintă suportul pentru o serie de discipline de specialitate. Cercetarea in domeniul alimentar si controlul de calitate nu se poate face astăzi fără metodele instrumentale eficiente, rapide, automatizate si economice. B. Conţinutul cursului: 1. METODE ELECTROCHIMICE DE ANALIZĂ :Potenţiometria. Polarografia Amperometria .Conductometria Dielcometria. 2. METODE OPTICE SI

82 SPECTRALE :Spectrometria UV şi VIS. Spectrometria de fluorescenţă şi fosforescenţă moleculară. Spectrometria de emisie atomică. Spectrometria de emisie în flacără. Spectrometria de absorbţie atomică. Spectrometria de raze X. Spectrometria în infraroşu ( IR ) . Spectrometria de masă. Spectrometria de rezonanţă magnetică Metode polarimetrice de analiză. 3. METODE DE SEPARARE, TERMICE SI AUTOMATIZARE :Metode cromatografice de analiză. Cromatografia de gaze. Cromatografia de lichide de înaltă performanţă. Cromatografia de adsorbţie pe coloană,de repartiţie pe coloana, de schimb ionic, de excluziune sterică, de afinitate. Cromatografia pe hârtie şi pe strat subţire. Metode electroforetice de analiză. Metode termice de analiză. Analiza gazelor. Tipuri de analizoare de gaze. Metode automate de analiză. C. Bibliografie minimală:1.Dinca N, “Metode de analize fizico-chimice”, Ed.Univ.”A.Vlaicu”, Arad 2002. 2. S.Ehling, N. Dincă, L. Savici, Analiza instrumentală îndrumător pentru lucrări de laborator, Editura Mirton Timisoara 2000, ISBN: 973-585214-4. 3.Dinca N., Savici L., Analiza instrumentala, Note de curs, UAV 1998. 4.Magearu, V. , "Controlul analitic al produselor biotehnologice", Ediura Tehnică, Bucureşti, 1988. 5.Balaban, A.T., Banciu, M. şi Pogany, I., "Aplicaţii ale metodelor fizice în chimia organică", Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1983. D. Discipline anterioare necesare: Chimia anorganica, analitica, organica E. Modul de evaluare: Verificarea în cadrul disciplinei analiza instrumentala se face prin examen scris şi oral. Materia de examen este împărţită în doua părţi (pondere 2/3), din fiecare parte se dau probleme si subiecte teoretice scurte care sa acopere intreaga materie. Pentru fiecare parte studentul trebuie să obţină notă de trecere în urma lucrării scrise sau a examenului oral. Activitatea de laborator a fiecărui student este notată şi are o pondere de 1/3 în nota finală. PRINCIPIILE NUTRIŢIEI UMANE Domeniu: Inginerie şi Management în Alimentaţie Publică şi Agroturism/Specializări:III, IMAPA, sem. II, 2C, 1L Titulari curs: Ş.l.dr.ing. Dana Radu A. Obiectivul disciplinei: Disciplina îşi propune să transmită studenţilor cunoştinţele necesare pentru înţelegerea principiilor care stau la baza unei alimentaţii corecte, raţionale, dar şi însuşirea unor noţiuni privind influenţa unor procese tehnologice asupra calităţii produselor alimentare. B. Conţinutul cursului: 1.Bazele alimentaţiei; noţiuni introductive. 2. Fiziologia alimentaţiei. 3.Necesarul de energie. 4. Substanţele nutritive şi rolul lor în alimentaţie. 5. Substanţe antinutritive naturale. 6. Influenţa prelucrărilor tehnologice asupra valorii nutritive a alimentelor. 7.Valoarea nutritivă a alimentelor. 8. Procedee de mărire a valorii nutritive a alimentelor . C. Bibliografie minimală: 1. Segal, R. - Bazele alimentatiei, - Universitatea din Galati, 1978. 2. Mincu, I. s.a. - Orientari actuale în nutritie, Editura Medicala, Bucuresti, 1989. 3. Segal, R. - Valoarea nutritiva a produselor agroalimentare, Editura Ceres, 1982. 4. Segal B., s.a. - Metode moderne privind îmbogătirea valorii nutritive a produselor alimentare. Editura Ceres, 1987. 5. Banu C. ş.a. – Produsele alimentare şi inocuitatea lor, Ed. Tehnică, Bucureşti 1982 . 6. Costin, Gh.M., s.a. - Tehnologia produselor alimentare destinate alimentatiei copiilor, Editura Tehnica, Bucuresti, 1987. D. Modul de evaluare: Metodologia de examinare şi evaluare a cunoştinţelor prevede un colocviu de verificarea cunoştinţelor dobândite şi a capacităţii de a folosi aceste cunoştinţe pentru alcătuirea unor raţii alimentare corecte. ECOLOGIE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI Domeniu: Inginerie şi Management în Alimentaţie Publică şi Agroturism/Specializări:III, IMAPA, sem. II, 2C, 2L Titulari curs: Conf. univ. dr. ing. Hălmăgean Lucian A. Obiectivul disciplinei: Însuşirea de către studenţi a semnificaţiei principalelor concepte de ecologie generală şi protecţia mediului. Sintetizarea cunoştinţelor teoretice necesare realizării unui ansamblu de măsuri şi a unor strategii care să rezolve problemele legate de echilibrul de mediu, de amenajarea sau exploatarea ecosistemelor şi a resurselor regenerabile ale biosferei

83 B. Conţinutul cursului:1. Ecologia – ştiinţă fundamentală şi aplicativă. 2.Organizarea materiei vii şi teoria sistemelor. 3.Mediul înconjurător. 4.Ecologia populaţiei. 5.Biotopul în spaţiu şi timp. 6.Biocenoza component organic al ecosistemului. 7.Ecosistemul unitate structurală şi funcţională a ecosferei. 8.Sursele antropice de poluare şi principalele substanţe poluante. 9.Poluarea aerului atmosferic. Prevenirea şi combaterea ei. 10.Poluarea apelor. Prevenirea şi combaterea ei. 11.Poluarea solului. Prevenirea şi combaterea ei C. Bibliografie minimală: 1. Berca,M. – Ecologie generală şi protecţia mediului, Editura Ceres, Bucureşti, 2000. 2. Duţu,M. – Ecologie, filozofia naturală a vieţii, Editura Economică, Bucureşti, 1999. 3. Ionescu,Al. – Ecologia – Ştiinţa ecosistemelor, Bucureşti, 1993. 4. Marton,Al. – Ecologie generală, curs, Universitatea Tehnică Timişoara, 1995. 5.Muntean, L.; Ştirban, M. – Ecologie şi protecţia mediului, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1995. 6. Pârvu, C. – Ecologie generală, Editura Tehnică, Bucureşti, 1999. 7.Stugren,B. – Ecologie teoretică, Casa de Editură Sarmis, Cluj napoca, 1994. D. Modul de evaluare: Examinarea constă în verificarea orală a noţiunilor teoretice însuşite de studenţi precum şi prin întocmirea unui referat. CONTABILITATE Domeniu: Inginerie şi Management în Alimentaţie Publică şi Agroturism/Specializări:III, IMAPA, sem. II, 2C, 2S Titulari curs: Conf. univ. dr. ing. Hălmăgean Lucian A. Obiectivul disciplinei: Disciplina îşi propune să ofere studenţilor modalităţile cele mai eficiente pentru înţelegerea şi aprofundarea tuturor problemelor de contabilitate, să le formeze o gîndire contabilă logică, independentă, precum şi deprinderile necesare pentru producţia şi utilizarea informaţiei contabile în activitatea de gestiune a unităţilor patrimoniale. B. Conţinutul cursului:1.Obiectul şi metoda contabilităţii. 2.Patrimoniul şi rezultatele – obiect al contabiliăţii. 3. Concepte şi principii fundamentale ale contabilităţii . 4 Bilanţulmodel al dublei reprezentări a patrimoniului în contabilitate. 5Contul în rezultate – model al dublei reprezentări a gestiunii intreprinderii. 6.Evaluarea patrimoniului în contabilitate. 7. Inventarierea patrimoniului. 8.Concepte de bază privind finanţele publice. Finanţele ca ştiinţă şi disciplină. 9.Conţinutul, funcţiile şi rolul finanţelor publice. 10.Agregatul financiar – monetar în economia de piaţă . 11. Politica finaciară. 12.Mecanismul financiar C. Bibliografie minimală:1. Cameniţă, D., şi colab., Contabilitate şi informatică de gestiune, Editura Guttenberg, Arad, 2001. 2. Cameniţă, D., şi colab., Bazele contabilităţii, Editura Multimedia, Arad, 2000. 3.Oprea, C.şi colab., Bazele contabilităţii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2004. 4. Oprea, C.şi colab., Bazele contabilităţii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003. D. Modul de evaluare: Colocviul constă în verificarea orală a noţiunilor teoretice însuşite de studenţi precum şi prin întocmirea de referate cu probleme practice. ADITIVI ALIMENTARI Domeniu: Inginerie şi Management în Alimentaţie Publică şi Agroturism/Specializări: II, IMAPA, sem. I, 2C, 1S Titulari curs: Ş.l.chim. Raluca Szabo A. Obiectivul disciplinei: Disciplina ADITIVI ALIMENTARI oferă studenţilor cunoştinţe despre aditivi, privind clasificarea lor, descrierea, modul de testare în vederea stabilirii dozelor admise, efectele folosirii în industria alimentară. În acelaşi timp, disciplina informează studenţii cu privire la legislaţia internaţională în ceea ce priveşte folosirea aditivilor în alimente. B. Conţinutul cursului: 1.Definirea aditivilor, clasificare, condiţii de folosire în industria alimentară. 2. Coloranţi. 3. Conservanţi. 4.Antioxidanţi. 5.Agenţi cu acţiune de chelare, tamponare, stabilizare, întărire, creştere, umidificare. 6.Acizi. 7. Emulgatori. 8.Arome, aromatizanţi, potenţiatori de arome. 9.Hidrocoloizi. Clasificare. Gume. 10.Hidrocoloizi. Amidonul şi derivaţi. Extracte proteice. 11.Substanţe pentru tratamentul de suprafaţă al produselor alimentare, pentru albire, limpezire şi stabilizare. 12.Îndulcitori. 13.Substanţe pentru realizarea culorii cărnii sărate. 14. Substanţe formatoare de spumă, de stabilizare a spumei, de control a spumării şi substanţe antispumante. 15. Imitaţii de grăsime. 16.Fibre

84 alimentare. 17.Substanţe pentru maturizarea făinii de grâu şi condiţionarea aluatului. Substanţe pentru nutriţia drojdiilor de panificaţie. C. Bibliografie minimală: 1.Banu C. (coordonator), Aditivi şi ingrediente pentru industria alimentară, Editura Tehnică, Bucureşti, 2000. 2. Marius Safta, Super-antioxidanţii naturali în alimentaţie şi medicină, Editura Sudura, Timişoara, 2002. 3. G.M. Costin, Rodica Segal (editori), Alimente funcţionale. Alimentele şi sănătatea, Editura Academica, 1999 D. Modul de evaluare: Verificarea cunoştinţelor se face prin susţinerea unui colocviu oral (2/3 din notă). O treime din nota o reprezintă nota obţinută prin susţinerea unui referat din tematica de la seminar. Anul V TCAPT UAV.2.L.42.09.O.69. PROIECTAREA , AMEMAJAREA ŞI EXPLOATAREA UNITĂŢILOR ÎN A.P.T. Domeniu/ Specializări: V , T.C.A.P.T., sem. I, 2 C, 2 P. Titular curs: Şef lucr.ing. Brad Ioan A. Obiectivul disciplinei: Disciplina de specialitate îşi propune să realizeze aplicarea şi corelarea cunoştinţelor însuşite în anii anteriori în procesul efectiv de proiectare, amenajare şi dotare integrală a unei unităţi de alimentaţie publică sau turism precum şi de exploatarea dotărilor acestora B. Conţinutul cursului: 1. Prezentarea generală a tipurilor de structuri, elemente şi materiale folosite în construcţiile specifice unităţilor de alimentaţie publică şi turism; 2.Infrastructura clădirilor – Fundaţii, alcătuire şi calcul; 3. Pereţi – Tipuri, Elemente componente, alcătuire; 4. Elemente constructive ale pereţilor – Goluri uşi - ferestre. Alcătuirea şi calculul coşurilor de 5. Scări – Tipuri, elemente componente, alcătuire şi dimensionare; 6. Planşee - Tipuri, elemente componente, alcătuire şi dimensionare; 7. Acoperişuri - Tipuri, elemente componente, alcătuire şi dimensionare; 8. Prezentarea principalelor etape şi soluţii în realizarea proiectării generale a unităţilor de alimentaţie publică, C. Modul de evaluare: Examinare scris; Proiect – oral. UAV.2.L.42.09.O.70. MARKETINGUL SERVICIILOR Domeniu/ Specializări: V , T.C.A.P.T., sem. I, 2 C, 1 L. Titular curs: Şef lucr.dr.ing. Brînzan Oana A. Obiectivul disciplinei: Necesitatea unui comportament adecvat din punct de vedere etic şi moral al persoanelor cu atribuţii în domeniul marketingului, sublinierea importanţei informaticii, telcomunicaţiilor în îmbunătăţirea planificării, prezentarea noilor tendinţe legate de planificare, organizare, implementarea şi controlul activităţilor în marketing. B. Conţinutul cursului: 1.Teorii privind etapele evoluţiei economiei ; 2. Serviciile – domeniu specific de marketing ; 3. Piaţa serviciilor ; 4. Comportamentul consumatorului de servicii. C. Bibliografie minimală: 1. Alexandru Jivan – Managementul Serviciilor, Editura de Vest, Timişoara, 1998; 2. Philip Kotler, John Sannders, Gary Armstrong, Veronica Wong principiile Marketingului, Ed. Teora, Bucureşti, 1999; 3. Philip Kotler - Managementul Marketingului, Ed. Teora, Bucureşti, 1997. E. Modul de evaluare: Evaluarea cunoştinţelor studenţilor se realizează prin examen oral, aprecierea făcându-se pe baza cunoştinţelor evaluate. UAV.2.L.42.09.O.71. AMBALAJE ŞI DESIGN Domeniu/ Specializări: V , T.C.A.P.T., sem. I, 2 C, 2 S. Titular curs: Şef lucr. Dicu Anca Mihaela A. Obiectivul disciplinei: Cursul cuprinde elemente ţi principii fundamentale în domeniul creaţiei, producţiei şi economiei ambalajelor, adordate în lumina realizărilor şi tendinţei tehnicii moderne cât şi a unei concepţii unitare privind asigurarea cu ambalaje a industriei alimentare. B. Conţinutul cursului: 1. Funcţiile ambalajelor; 2. Factorii care influenţează producerea ambalajelor; 3. Materiale de ambalaj: sticla, materiale metalice, materiale celulozice, materiale plastice; 4. Ambalaje pentru produse alimentare; 5. Ambalaje de sticlă; 6.

85 Ambalaje metalice; 7. Ambalaje din material celulozic; 8. Ambalaje din materiale plastice; 9. Ambalaje din materiale complexe; 10. Accesorii de închidere: dopuri, capse, capace filetate, capace pentru cutii metalice; 11. Eticheta. C. Bibliografie minimală: 1. Scadovschi S., Metode şi tehnici moderne de ambalare, Editura Tehnică, Bucureşti, 1976; 2. Turtoi, M., Materiale de ambalaj şi ambalaje pentru produsele alimentare, Editura Alma, Galaţi, 2000; 3. xxx- Manualul inginerului de industrie alimentară, vol. I şi II, Editura Tehnică, Bucureşti, 1999. D. Discipline anterioare necesare : E. Modul de evaluare: Examen. UAV.2.L.42.09A.73. STILURI ALIMENTARE ÎN ALIMENTAŢIE PUBLICĂ ŞI TURISM Domeniu/ Specializări: V , T.C.A.P.T., sem. I, 2 C, 1 S. Titular curs: Conf. dr. ing. Popa Petre A. Obiectivul disciplinei: Cunoaşterea stilurilor alimentare este o modalitate eficientă pentru lărgirea culturii alimentare, sporirea informaţiei privind soluţiile posibile ce se pot folosi pentru a rezolva nevoile personale sau ale celor pentru care urmează să se organizeze şi să se pregătească masa. B. Conţinutul cursului: 1. Stilul de viaţă şi stilul alimentar; 2. Stiluri alimentare după vârstă Stiluri alimentare după nivelul de solicitare a muncii şi a mediului ambiant în care se desfăşoară; 3. Stiluri alimentare după starea de sănătate; 4. Stiluri alimentare determinate de materiile prime dominante; 5. Stiluri alimentare festive , ceremoniale şi protocolare; 6. Stiluri alimentare şi turismul; 7. Stiluri alimentare tradiţionale din România; 8. Modelarea stilurilor deviate; 9.Conceperea stilului alimentar; 10. Actualizarea stilurilor alimentare. C. Bibliografie minimală: 1. Gonţea , I. 1971– Alimentaţia raţională a omului , Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti ; 2. Niculescu , N. ş.a., 1989 – Bucătăria creativă , Ed. Ceres , Bucureşti ; 3. Săhleanu , V. ,1977– Omul şi alimentaţia , Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică , Bucureşti. D. Modul de evaluare: Verificarea la disciplina „Stiluri alimentare în alimentaţie publică şi turism” se realizează prin colocviu la sfârşitul semestrului. De asemenea, se fac testări şi verificări ale cunoştinţelor pe parcursul semestrului, rezultatul acestor verificări contribuind la nota finală de examinare. UAV.2.L.42.09.A.74. ANALIZA SENZORIALĂ Domeniu/ Specializări: V , T.C.A.P.T., sem. I, 2 C, 1 L. Titular curs: Şef lucr. Dicu Anca Mihaela A. Obiectivul disciplinei: Disciplina Analiză senzorială îşi propune să evidenţieze această ipostază a calităţii produselor alimentare astfel încât inginerul tehnolog, atât în industria alimentară cât şi în unităţile de alimentaţie publică, să poată lua toate măsurile pentru ridicarea calităţii la nivelul exigenţei consumatorilor. B. Conţinutul cursului: 1. Calitatea senzorială a produselor alimentare – parte integrantă a calităţii produselor alimentare ; 2. Analizatorul gustativ. Adaptarea gustativă ; 3. Analizatorul olfactiv. Teoria fiziologiei olfacţiei. Fenomene ce intervin la formarea senzaţiilor olfactive; 4. Aroma produselor alimentare. Transformările de aromă suferite de produsele alimentare la prelucrare şi păstrare ; 5. Aromatizarea produselor alimentare. Arome naturale, de sinteză şi artificiale – obţinere şi forme de utilizare; 6. Analizatorul vizual. Analizatorul auditiv. Analizatorul tactil; 7. Metode de analiză senzorială ; 8. Calitatea şi analiza senzorială a berii ; 9. Calitatea şi analiza senzorială a vinului; 10. Calitatea şi analiza senzorială a cărnii şi preparatelor din carne; 11. Calitatea şi analiza senzorială a laptelui şi produselor lactate; 12. Calitatea şi analiza senzorială a ouălor; 13. Calitatea şi analiza senzorială a conservelor de legume şi fructe; 14. Calitatea şi analiza senzorială a uleiurilor comestibile, margarinelor şi maionezei. C. Bibliografie minimală: 1. Banu C. ş.a., 2002.Calitatea şi controlul calităţii produselor alimentare, seria Inginerie alimentară, Editura Agir Bucureşti ; 2. Banu C. ş.a., 2000. Aditivi şi ingrediente pentru industria alimentară, Editura Tehnică, Bucureşti; 3. Cotoiu I., Teodorescu N., 1997. Comportamentul consumatorului. Teorie şi practică., Editura Economică, Bucureşti.

86 D. Modul de evaluare: lucrări de laborator: colocviu practic; curs: examinare scrisă UAV.2.L.42.09.A.75. CONTROL SANITAR VETERINAR Domeniu/ Specializări: V , T.C.A.P.T., sem. I, 2 C, 2 L. Titular curs: Şef lucr.med. vet. Dr. Tudor Sorin A. Obiectivul disciplinei: Cunoaşterea elementelor specifice controlului sanitar veterinar în industrie alimentară, alimentaţie publică şi turism. B. Conţinutul cursului: Introducere Desfacerea laptelui şi produselor lactate de către producătorii individuali. Denaturările şi falsificările laptelui. Adaos de apă, substanţe conservante Controlul sanitar veterinar în pieţele agroalimentare Controlul sanitar veterinar în abatoare şi puncte de sacrificare. Recepţia animalelor. Fluxul tehnologic. Dotare pentru examenul trichineloscopic. Modul de livrare a produselor. Modul de executare a igienizării Controlul sanitar veterinar în atelierele de preparate din carne şi carmangerii. Verificarea spaţiului de activitate. Dotarea şi întreţinerea.Dotări şi întreţinere spaţii frigorifice. Respectarea fluxului tehnologic Atribuţiile medicilor veterinari de stat în sectorul de expertiză sanitar veterinară a produselor de origine animală. În abatoare şi puncte de sacrificare. În ateliere de preparate carne. Controlul administrativ în abator. Igiena şi controlul sanitar veterinar în unităţile de alimentaţie. Condiţiile igienice la aprovizionarea cu alimente de origine animală. Condiţii igienice la păstrarea alimentelor de origine animală. C. Bibliografie minimală:. 1. Tudor, S. – Igiena Produselor Alimentare, Editura „Viaţa Arădeană”, Arad; 2001, ISBN: 973-9454-45-3; 2. Byrne, D. – Industries alimentaires, sante etprotection des consommateurs, 3. Revue Industries Alimentaire et Agricoles, nr. 9/2000, Paris; 4. Feillet, P. – Contribution de la recherche tehnologique a la securite microbiologique des alimentes, Revue Industries Alimentaire et Agricoles, nr. 15/2000, Paris. D. Modul de evaluare: Pentru evaluarea cunoştinţelor studenţilor se va proceda la notarea în cadrul desfăşurării lucrărilor de laborator precum şi la verificarea referatelor studenţilor pe parcursul anului universitar, întocmite pe teme specifice capitolelor cursului. Examen scris. UAV.2.L.42.09.A.76. TEHNOLOGIA PRODUSELOR DE CATERING Domeniu/ Specializări: V , T.C.A.P.T., sem. I, 2 C, 1 L. Titular curs: Şef lucr.ing. Dicu Anca Mihaela A. Obiectivul disciplinei: Disciplina „Tehnologia produselor de catering” are rolul de a contribui la însuşirea de către studenţi a cunoştinţelor referitoare la realizarea semipreparatelor culinare şi a produselor de catering şi la organizarea unităţilor de alimentaţie publică şi turism în sistem de catering industrial şi comercial. B. Conţinutul cursului: 1. Macrosistemul de catering. Evoluţia şi organizarea macrosistemului de catering; 2. Tipurile de unităţi catering pentru alimente şi băuturi: unităţi ale sistemului comercial şi noncomercial de catering; 3. Modalităţi de producţie a alimentelor şi băuturilor în macrosistemul de catering; 4. Metode de servire a alimentelor şi băuturilor în macrosistemul de catering; 5. Planificarea meniurilor în unităţile catering; 6. Sistemul fast - food şi catering-ul de masă; 7. Cateringul funcţional; 8. Cateringul instituţiilor de învăţământ; 9. Cateringul instituţiilor de sănătate; 10. Modernizarea producţiei culinare prin sistemul catering. C. Bibliografie minimală: 1. Negrea, Adina, Pîrvulescu, Luminiţa, 2000 – Alimentaţie, Catering, Ed. Eurobit, Timişoara; 2. Vintilă Iuliana, Banu C. 2000 – Catering în alimentaţie şi servicii, vol. I şi II, Editura de Presă Universitară, Bucureşti; 3. x x x – Ghid orientativ culinar pentru cantinele restaurant, Bucureşti, 1981; 4. x x x - Revista “Catering expert” 2001 – 2002 , Bucureşti.; 5. x x x - Revista „Hotel, Restaurant, Bar Expert” 2003-2004, Bucureşti. D. Modul de evaluare: Verificarea la disciplina „Tehnologia produselor de catering” se realizează prin examen scris şi oral la sfârşitul semestrului. De asemenea, se fac testări şi

87 verificări ale cunoştinţelor pe parcursul semestrului, rezultatul acestor verificări contribuind la nota finală de examinare. UAV.2.L.42.09.A.62. ADITIVI ALIMENTARI Domeniu/ Specializări: V, T.C.A.P.T., sem. I, 2 C, 1 S. Titular curs: Şef lucr. chim. Szabo Raluca A. Obiectivul disciplinei: Disciplina ADITIVI ALIMENTARI oferă studenţilor cunoştinţe despre aditivi, privind clasificarea lor, descrierea, modul de testare în vederea stabilirii dozelor admise, efectele folosirii în industria alimentară. În acelaşi timp, disciplina informează studenţii cu privire la legislaţia internaţională în ceea ce priveşte folosirea aditivilor în alimente. B. Conţinutul cursului: 1.Definirea aditivilor, clasificare, condiţii de folosire în industria alimentară; 2. Agenţi cu acţiune de chelare, tamponare, stabilizare, întărire, creştere, umidificare. Acizi; Emulgatori; 3. Arome, aromatizanţi, potenţiatori de arome; Hidrocoloizi. Clasificare. Gume; Hidrocoloizi. Amidonul şi derivaţi. Extracte proteice; 4. Substanţe pentru tratamentul de suprafaţă al produselor alimentare, pentru albire, limpezire şi stabilizare; Îndulcitori;5. Substanţe pentru realizarea culorii cărnii sărate. 6. Substanţe formatoare de spumă, de stabilizare a spumei, de control a spumării şi substanţe antispumante; Substanţe pentru maturizarea făinii de grâu şi condiţionarea aluatului. Substanţe pentru nutriţia drojdiilor de panificaţie. C. Bibliografie minimală: 1. Banu C. (coordonator), Aditivi şi ingrediente pentru industria alimentară, Editura Tehnică, Bucureşti, 2000; 2. Marius Safta, Super-antioxidanţii naturali în alimentaţie şi medicină, Editura Sudura, Timişoara, 2002; 3. G.M. Costin, Rodica Segal (editori), Alimente funcţionale. Alimentele şi sănătatea, Editura Academica, 1999. D. Modul de evaluare: Verificarea cunoştinţelor se face prin susţinerea unui colocviu oral (2/3 din notă). O treime din nota o reprezintă nota obţinută prin susţinerea unui referat din tematica de la seminar. UAV.2.L.42.09A.72. TEHNICA PREPARATELOR DIETETICE Domeniu/ Specializări: V , T.C.A.P.T., sem. I, 2 C, 1 L. Titular curs: Şef lucr. ing. Meşter Mihaela A. Obiectivul disciplinei: Disciplina urmăreşte formarea specialistului în tehnologia de producere a preparatelor dietetice, iar prin lucrările de laborator se urmăreşte formarea acestor specialişti în aprecierea calităţii acestora făcându-se analize în laboratoare autorizate conform normelor în vigoare. B. Conţinutul cursului: 1. Introducere. Alimentele şi alimentaţia; 2. Tehnologia produselor lactate dietetice; 3. Tehnologia produselor de panificaţie dietetice; 4. Tehnologia produselor din carne dietetice; 5. Tehnologia uleiurilor dietetice; 6.Tehnologia conservelor şi sucurilor dietetice; 7. Tehnologia produselor zaharoase dietetice. C. Bibliografie minimală: 1. Macovei, V. M. - Culegere de caracteristici termofizice pentru biotehnologie şi industria alimentară, Editura Alma, Galaţi, 2000; 2. Banu, C., ş. a. - Principii de drept alimentar, Editura Agir, Bucureşti, 2003; 3. Banu, C., ş. a. - Manualul inginerului de industrie alimentară, vol. I şi vol. II, Editura Tehnică, Bucureşti, 1998, 1999; 4.Banu, C., ş. a. - Calitatea şi controlul calităţii produselor alimentare, Editura Agir, Bucureşti, 2002. D. Modul de evaluare: Forma de evaluare este continuă, iar metoda de evaluare, în sesiunea de examene este orală. Toate capitolele cursului sunt obligatorii. Evaluarea cunoştinţelor de laborator se face prin colocviu.

88 Anul I IPA MATEMATICĂ ŞI STATISTICĂ Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări: I, IPA, sem I: 2C, 1S; sem. II 2C, 1S Titular disciplină: prof. univ. dr. Moţ Ghiocel A. Obiectivul disciplinei: În acest curs se studiază noţiuni de bază ale calculului probabilităţilor, precum şi elemente de statistică matematică, accentul punându-se pe capitolele care au cea mai mare relevanţă în ecologie şi biologie B. Conţinutul cursului Capitolul 1. Noţiuni de calculul probabilităţilor :Noţiuni de bază. Evenimente. Operaţii cu evenimente.Introducerea noţiunii de probabilitate.Probabilităţi condiţionate. Formula probabilităţii totale. Formula lui Bayes. Scheme clasice de probabilitate.Variabile aleatoare. Operaţii cu variabile aleatoare. Valori caracteristice ale unei variabile aleatoare. Valoarea medie a unei variabile aleatoare. Dispersia unei variabile aleatoare. Abaterea standard a unei variabile aleatoare.Repartiţii clasice. Valorile caracteristice ale repartiţiilor clasice Capitolul 2. Elemente de biostatistică: Noţiuni de bază. Populaţie biologică. Selecţie. Modul de prezentare a datelor statistice. Indicatori ai repartiţiilor de frecvenţe. Indicatori de poziţie. Indicatori ai variaţiei. Elemente de teoria estimaţiei. Cea mai bună estimaţie. Interval de încredere al unui parametru. Intervalul de încredere al mediei. Verificarea ipotezelor statistice. Testul u. Testul t. Testul F. Testul χ2. Analiza varianţei. Repartiţii bidimensionale. Coeficientul de corelaţie liniară. Dreapta de regresie C. Bibliografie minimală 1. Ciucu G., Craiu V., Săcuiu I., Probleme de teoria probabilităţilor, Ed. Tehnică, 1974 Micula M., Suciu C., Statistică biologică şi iniţiere în informatică, Tipografia Agronomia CN, 1995, 2. Mihoc Gh., Ciucu G., Craiu V., Teoria probabilităţilor şi statistică matematică, E.D.P., 1970 3. Mihoc Gh., Micu N., Elemente de teoria probabilităţilor şi statistică , E.D.P., 1966 4. Reischer C., Sâmboan A., Culegere de probleme de teoria probabilităţilor şi statistică matematică, E.D.P., 1972 E. Modul de evaluare: examen final scris CHIMIE ANORGANICĂ ŞI ANALITICĂ Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări: I, IPA, sem. I, 3 C, 2 L, Titular disciplină: Conf. Dr. ing. Gabrus Radu A. Obiectivul disciplinei: Însuşirea noţiunile de bază ale chimiei generale si descriptive B. Conţinutul cursului: 1. Calcul chimic 2. Structura atomului; Legaturi chimice 3. Chimia elementelor din blocul s; 4. Chimia elementelor din blocul p; 5. Chimia elementelor din blocul d si f; 6. Echilibre chimice; echilibre de neutralizare; echilibre de complexare; echilibre de precipitare; echilibre de oxido-reducere; 7. Introducere in chimia analitica ;8. Analiza calitativa; analiza preliminara; identificarea cationilor; separarea cationilor in grupe analitice; identificarea anionilor; incadrarea anionilor in grupe analitice.9. Analiza cantitativa. Gravimetria;10. Volumetria (titrimetria); titrari bazate pe reactii de neutralizare; titrari bazate pe reactii de complexare; titrari bazate pe reactii de precipitare; titrari bazate pe reactii de oxido-reducere C. Bibliografie minimală: 1. Tolan Iolanda, Savici Ludovic - Echilibre chimice - note de curs - Editura Mirton, Timisoara 2001; 2. Nenitescu C. D. - Chimie generala, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, oricare editie; 3. Beral Edit, Zapan Mihai - Chimie anorganica, Editura Tehnica, Bucuresti, 1977;4. Tolan Iolanda, Pancan Bujor, Savici Ludovic, Ehling Stefan - Chimie anorganica, Editura Mirton, Timisoara, 2000 D. Modul de evaluare: examen scris si oral – 66%; colocviu laborator – 33% CHIMIE ORGANICA Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări: I, IPA, sem. I, 2 C, 2 L, Titular disciplină: Conf. dr.chim. Dincă Nicolae A. Obiectivul disciplinei:

89 Studiul compuşilor organici din alimente, determinarea compoziţiei acestora, a modalităţilor de transformare, prelucrare, păstrare şi control a calităţii acestora. B. Conţinutul cursului: Structura substanţelor organice. Hidrocarburi (Chimia organica-introducere. Izomeria substanţelor organice: izomeria de structură şi stereoizomeria, Alcani, Alchene, Alchine, Alcadiene, Poliene: definiţie, nomenclatură, stare naturală, obţinere, proprietăţi, utilizări; Hidrocarburi aromatice : structură, nomenclatură, stare naturală, obţinere, proprietăţi , utilizări, Hidrocarburi aromatice policiclice : Naftalina, acene, fene, hidrocarburi aromatice policiclice pericondensate) Compusi organici cu functiuni simple (Combinaţii hidroxilice: alcooli mono- şi polihidroxilici, enoli, fenoli şi polifenoli,Eteri aciclici şi ciclici. Eteri coroană. Compuşi carbonilici : aldehide şi cetonestructură, obţinere, proprietăţi,Combinaţii carbonilice nesaturate : cetene, compuşi carbonilici nesaturaţi . Compuşi policarbonilici : 1,2-dicarbonilici, 1,3-dicarbonilici, chinone, Compuşi carboxilici : structură, nomenclatură, obţinere, proprietăţi, utilizări. Compuşi carboxilici nesaturaţi, compuşi policarboxilici, Derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici : halogenuri acide, anhidride de acizi, peracizi, esteri, amide,Combinaţii halogenate : definiţie, structură, reactivitate, proprietăţi, utilizare,Compuşi organici ai azotului: amine, nitroderivaţi, diazoderivaţi,Compuşi organici cu sulf : tioli, tioeteri, sulfoxizi, sulfone, acizi sulfonici) Compusi organici cu functiuni mixte (Derivaţi ai acidului carbonic,Acizi aldehidici. Hidroxi-aldehide , hidroxi-cetone şi hidroxiacizi,Aminoalcooli şi inofenoli.Nitrofenoli) D. Bibliografie minimală: Dinca Nicolae, Chimie organica, Note de curs, Editura Universităţii "Aurel Vlaicu", Arad1996, ISBN 973-97708-9-4, Dinca Nicolae si colab., Caiet pentru lucrări practice de chimie organică, Univ."A.Vlaicu" Arad 1998, ISBN 973-9361-21-8, Margareta Avram, Chimie organică vol.I şi II, Ed.Acad. RSR, Bucureşti 1983, J.B.Hendrickson, D.J., Cram, G.S.Hammond, Chimie organică, Ed. ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti 1976 D. Discipline anterioare necesare: chimia anorganica E. Modul de evaluare: examen scris si oral – 66%; colocviu laborator – 33% CHIMIA ALIMENTELOR Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări: I, IPA, sem. II, 2 C, 2L, Titular disciplină: conf. dr.chim. Dincă Nicolae A. Obiectivul disciplinei: Studiul compuşilor organici din alimente, determinarea compoziţiei acestora, a modalităţilor de transformare, prelucrare, păstrare şi control a calităţii acestora. B. Conţinutul cursului: Apa şi alimentele; Substanţe minerale în alimente; Lipide. Clasificare. Izomerie. Proprietăţi. Acizi graşi. Clasificare. Gliceride. Grăsimi. Săpunuri; Produşi naturali cu schelet poliizoprenic; Peroxidarea lipidelor; Glucide; Aminoacizi, peptide, proteine; Combinaţii heterociclice din alimente; Aditivi alimentari; C. Bibliografie minimală: 1. N. Dincă, Elemente de Chimia alimentelor, Editura Mirton 1999, ISBN: 973-578-791-1; 2. N.Dincă, V.Grosu, D.Condrat, F.Harja – Chimia alimentelor – Lucrări practice – Univ.”A.Vlaicu” Arad 2005, ISBN 973-8363-68-3;3. M. Leonte, T. Florea, Chimia alimentelor, Vol 1, Ed. PAX AURA MUNDI, Galati,1998; 4. T. Florea, Chimia alimentelor, Vol 2, Ed. ACADEMICA, Galati,2001; 5. Constantin Banu, Folosirea aditivilor în industria alimentară, Ed.Tehnică – Buc.1985 D. Discipline anterioare necesare: chimia organica E. Modul de evaluare: examen final scris şi oral MANAGEMENT Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări: I, IPA, sem II: 2C, 2L. Titular disciplină: Şef lucr.dr. ing. Brînzan Oana A. Obiectivul disciplinei: Disciplina are drept scop punerea în contact a studenţilor cu noţiunile de bază în teoria manegementului, a procesului decizional şi fndamentarea acestuia ştiinţifică precum şi a metodelor şi tehnicilor moderne de management, gestionarea resurselor tehnico-materiale, financiare şi umane.

90 B. Conţinutul cursului:1. ELEMENTE DE NATURĂ TEORETICĂ PRIVIND EVOLUŢIA CONCEPTULUI DE MANAGEMENT; 2. DECIZIA ÎN PROCESUL DE MANAGEMENT; 3. ORGANIZAREA PROCESUALĂ ŞI STRUCTURALĂ A ÎNTRPRINDERILO; 4. MANAGEMENTUL RESURSELOR MATERIALE ŞI TEHNICE; 5. MANAGEMENTUL FINANCIAR; 6. RESURSELE UMANE ÎN MANAGEMENT. C. Bibliografie minimală: 1. Alecu. I., Merce E., Pana D., Sâmbotin L., Ciurea I., Bold I., Dobrescu N., - Management în agricultură, Ed. Ceres, Bucureşti 1997, 2. Csösz I. - Curs de management genral - Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului - Timişoara 1997; 3. Csösz I - Managementul producţiei agroalimentare, Ed. Agroprint, Timişoara, 1999. D. Modul de evaluare: Evaluarea cunoştiinţelor studenţilor se realizează prin examen – colocviu, oral, aprecirea făcându-se pe baza cunoştiinţelor evaluate. ECOLOGIE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări: I, IPA, sem. I, 2 C, 1 L, Titular disciplină: Conf. univ. dr. ing. Hălmăgean Lucian A. Obiectivul disciplinei: Însuşirea de către studenţi a semnificaţiei principalelor concepte de ecologie generală şi protecţia mediului B. Conţinutul cursului: Ecologia – ştiinţă fundamentală şi aplicativă. Organizarea materiei vii şi teoria sistemelor. Mediul înconjurător.Ecologia populaţiei. Biotopul în spaţiu şi timp. Biocenoza component organic al ecosistemului. Ecosistemul unitate structurală şi funcţională a ecosferei. Sursele antropice de poluare şi principalele substanţe poluante.Poluarea aerului atmosferic. Prevenirea şi combaterea ei.Poluarea apelor. Prevenirea şi combaterea ei.Poluarea solului. Prevenirea şi combaterea ei C. Bibliografie minimală 1. Berca,M. – Ecologie generală şi protecţia mediului, Editura Ceres, Bucureşti, 2000. Bodnariuc, N.; 2. Vadineanu, A.; - Ecologie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982. 3. Cristea,V. – Fitosociologie şi vegetaţia României, Note de curs, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj Napoca, 1993. Pârvu, C. – Ecologie generală, Editura Tehnică, Bucureşti, 1999. 4. Stugren,B. –Ecologie teoretică, Casa de Editură Sarmis, Cluj napoca, 1994. 5.Şchiopu,D. – Ecologie şi protecţia mediului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997. D. Modul de evaluare: examen final FENOMENE DE TRANSFER Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări: I, IPA, sem. II, 2 C, 2 L, Titular disciplină: Prof. dr. ing. Elisabeta Ivan A. Obiectivul disciplinei: Tratarea principalor aspecte teoretice şi aplicative ale celor trei grupuri de fenomene de transfer şi anume: transferul de impuls, transferul de căldură şi transferul de masă, B. Conţinutul cursului Capitolul 1. Concepte, definiţii în procese de transfer şi bilanţuri. Mărimi caracteristice fenomenelor de transfer. Capitolul 2. Elemente de mecanica fluidelor. Capitolul 3. Transferul de căldură. Transferul de căldură prin radiaţie. Transferul de căldură prin conducţie. Transferul de căldură prin convecţie.. Transferul complex de căldură. Capitolul 4. Transferul de substanţă. Capitolul 5. Analogia fenomenelor de transfer. Capitolul 6 Elemente de analogie între fenomenele de transfer.Capitolul 7 Intensificarea fenomenelor de transfer. C. Bibliografie minimală 1. Bratu, E. A. - Operaţii unitare în ingineria chimică, vol. I, II, III, Editura Tehnică, Bucureşti 1984 – 1985 2. Răşenescu, I. - Operaţii şi utilaje în industria alimentară, vol. I şi II, Editura Tehnică, Bucureşti, 1971 3. Răşenescu, I. - Fenomene de transfer, Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti, 1981 4. Pavlov, K. P. şi colab. - Procese şi aparate în ingineria chimică – Exerciţii şi probleme, Editura Tehnică, Bucureşti, 1981 5. Elisabeta Ivan, N. Oniţa – Fenomene de transfer, Mediagraf, Arad, 2002. D. Modul de evaluare: examen final scris

91 INFORMATICĂ APLICATĂ ŞI GRAFICA ASISTATĂ DE CALCULATOR Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări: I, IPA, sem I: 1C, 2L; sem. II 1C, 2L Titular disciplină: Lect. Chiş Violeta A. Obiectivul disciplinei: Disciplina oferă studenţilor elementele teoretice şi practice necesare pentru înţelegerea conceptelor de bază privind arhitectura şi modul de funcţionare a calculatoarelor electronice B. Conţinutul cursului: Microsoft EXCEL.Lucrul cu foile de calcul. Introducerea şi editarea datelor.Formatarea în cadrul foilor de lucru. Particularizarea barelor cu instrumente.Tipărirea. Tipuri de adrese întâlnite în cadrul formulelor.Funcţii.Diagrame. Microsoft Power Point. Introducere în HTML. Macromedia Dreamweawer. Macromedia Flash.Corel Draw C. Bibliografie minimală Chiş Violeta – Note de curs si aplicatii - Editura Mirton 2004, Chiş Violeta – Introducere in informatica - Editura Mirton 2004, Dave Taylor – Crearea paginilor Web cu HTML 4, Editura Teora 2000, Teodor Gugoiu – HTML prin exemple Editura Teora 2000 D. Modul de evaluare: colocviu ELEMENTE DE INGINERIE MECANICĂ ŞI ELECTRICĂ Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări: I, IPA, sem II: 3C, 1L, 1P; Titular disciplină: Ş.l. dr. ing. Constantin Beju A. Obiectivul disciplinei: Cursul îşi propune să prezinte noţiunile din disciplinele de bază a ingineriei mecanice şi electrice. Aceste noţiuni vor ajuta studenţii în elaborarea proiectelor de an şi de diplomă în care se vor proiecta diferite instalaţii în domeniul industriei alimentare. B. Conţinutul cursului: 1. Obiectul cursului şi legătura cu alte discipline. 2. Grupe de utilaje din industria alimentară 3. Materiale utilizate în construcţia utilajului de industrie alimentară 4. Criterii de apreciere a comportării materialelor 5. Solicitări în organele de maşini (rezistenţe admisibile şi coeficienţi de siguranţă) 6. Sisteme de forţe ce acţionează asupra utilajelor din industria alimentară 7. Determinarea forţelor de legătură 8. Structura şi clasificarea mecanismelor 9. Îmbinări şi organe de îmbinare utilizate în I.A.(consideraţii generale şi elemente de calcul). 10. Alte elemente de organe de maşini utilizate în I.A. (clasificare şi elemente de calcul). 11. Recipienţi cu pereţi subţiri utilizaţi în I.A.(clasificare şi elemente de calcul). 12. Standardizarea în Romania şi U.E. 13. Ungerea utilajelor din I.A. 14. Forţele de acţiune,momente rezistente,randamente la utilajele de industrie alimentară. 15. Curentul electric continuu şi alternativ mono şi trifazat. Legi şi formule de calcul. 16. Maşini electrice. C. Bibliografie minimală 1. Academia HUTTE - Manualul inginerului , Ed. Tehnică, Bucureşti, 1995. Gheorghe Manea şi co. - Organe de maşini, Ed. Tehnică Bucureşti, 1970. 3. Ghe. Buzdugan, N. Manolescu şi Colab - Manualul Inginerului Mecanic, Ed. Tehnica Bucuresti, 1976. 4. Lucian Ioancea şi co. - Masini, Utilaje şi instalaţii în Industria Alimentara, Ed. Ceres, Bucureşti, 1986. 5. Constantin Banu şi co. -. D. Modul de evaluare: examen final scris DESEN TEHNIC Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări:I, IPA, sem I: 1C, 1L. Titular disciplină: Şef lucr. ing. Tănăsoiu Titus A. Obiectivul disciplinei: Cursul îşi propune familiarizarea studenţilor cu metodele de proiecţii şi reprezentare ale pieselor metalice, pornind de la cele mai simple la cele mai complexe. În cadrul cursului, studenţii vor fi obişnuiţi să evalueze numărul de vederi necesatre, reprezentarea acestora, precum şi eventualelen dispuneri ale unor simboluri specifice. B. Conţinutul cursului: 1. Introducere. Tipuri de desene industriale. Principiile axonometriilor. Liniile folosite în desenul tehnic. Formate. Scrierea tehnică. Plierea formatelor ; 2. Secţiuni şi rupturi. Definiţii şi clasificare. Trasee de secţionare. Exemple de aplicaţii. Haşuri. Simboluri; 3. Filete. Definiţii, clasificare. Exemple de reprezentări a îmbinărilor filetate ; 4. Toleranţe de formă şi tranziţie. Exemple de aplicare. Ajustaje -

92 definiţii şi exemple. Rugozităţi - definiţii şi exemple ; 5. Asamblări specifice. Asamblări cu flanşe, fitinguri, etc. Exemple ; 6. Asamblări filetate şi cu ştifturi. Siguranţe. Exemple. Arcuri - reprezentare, exemple de montaj ; 7. Îmbinări sudate, îmbinări nituite - definiţii şi exemple ; 8. Desenul de ansamblu - alcătuire, principii ; C. Bibliografie minimală: . Dale C. , Niţulescu Th, Precupeţu P.- Desen tehnic industrial pentru construcţia de maşini, Editura Tehnică, Bucureşti 1990. 2. R. Quattemer, J.P. Trotignon - La construction mecanique - dessin, conception normes , Edition de L'Usine Paris, 1978 3. *** - Standarde pentru desen. STAS U10, BS, DIN, NF,GOST, etc D. Modul de evaluare: Verificarea la disciplina “Desen tehnic” se face prin colocviu, la nota finală concurând şi nota pe activitatea din timpul semestrului. LIMBA FRANCEZĂ Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări: I IPA, sem I 2S; sem. II 2S Titular disciplină: lector drd. Lupe Marta A. Obiectivul disciplinei Consolidarea deprinderilor de limbă formate în gimnaziu şi liceu (înţelegere după auz, vorbire, citire, scriere). Achiziţionarea unui bagaj lexical în vederea trecerii, în al II-lea an de studiu, la abordarea textelor de specialitate. B. Conţinutul cursului Le dejeuner. Pronumele adverbial EN ; La presse parle des jeunes. Pronumele nehotărât ON. ;Un monsieur qui manque d'appetit. Cuvinte cu sens negativ. ;Conflit de generation. Femininul şi pluralul substantivelor. ;Jacqueline va a l'Opera. Pronumele personale complemente directe. ;Au restaurant. Pronumele accentuate. Adjective interogative şi exclamative. ;Jacqueline ecrit une lettre. Pronume complemente indirecte. ;Au cinema. Modul imperativ. ;Bien venue dans "La belle province". Pronumele relative. ;Les jeunes et la musique. Les verbes pronominaux. ;Promenades en Bourgogne. Langage argol. Termes d'addresse. Correspondance. Le conditionnel passe. ;Comportement. La guerre des ages. ;Exercices. Bon voyage Madame Simon. Pluralul adjectivelor calificative. ;De la musique avant toute chose. Adjective şi pronume nehotărâte. ;Au bureau de poste. Locul pronumelor complemente. ;Il est midi et demi. Si conditionnel (I). ;Les Francais vus par le major Thomson. Si conditionnel (II). ;Les folies de l'administration. Si conditionnel (III). Les monuments de Paris. Exercices. C. Bibliografie minimală 1. Marcel Saraş, Mihai Ştefănescu - Curs practic de limba franceză 2. J.Coustillon, G.D. de Selins - Methode de francais D. Modul de evaluare: colocviu 80%; activitatea la seminar 10%; rezultatul testelor pe parcursul semestrului 5%; prezenţa la seminar 5% EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări: I, IPA, sem I: 2S; sem II: 2S Titular disciplină: Lector Galea Ioan A. Obiectivul disciplinei: Creşterea şi menţinerea stării de sănătate a studenţilor prin practicarea exerciţiilor fizice şi sportului şi iniţierea în realizarea autocontrolului condiţiei fizice ; B. Conţinutul cursului : Obiectul şi obiectivele educaţiei fizice şi sportului. Exerciţiul fizic – factor al medicinii preventive.Verificarea motricităţii generale prin teste standard : ( VITEZA , REZISTENŢA , DETENŢA , FORŢA SEGMENTARĂ ) Ţinuta corporală. Perfecţionarea calităţii motrice cu mari posibilităţi de progres la vârsta studenţiei : forţa şi rezistenţa.Perfecţionarea îndemnării şi a capacităţii de efort prin practicarea unor ramuri de sport opţionale : baschet, fotbal, volei, aerobic, badminton, înot, culturism. Participarea la activităţi organizate de catedră : concursuri, serbări, campionate, etc.Organizare. Instructaj de utilizare a bazelor sportive, sălilor şi aparatelor. Teste motrice.Modelul somatic şi motric (fişa biomotrică) : studenţi – studente. Autocunoaşterea potenţialului biomotric , metode de dezvoltare somato – motrică (aerobic, culturism, etc).Perfecţionarea îndemânării şi capacităţii de efort prin ramuri sportive : fotbal, baschet, volei, badminton, tenis de masă, înot, culturism.

93 Iniţierea în tehnici de recuperare fizică ; ex. compensatorii , odihnă activă, masaj corporal, presopunctura. Iniţierea în tehnici de relaxare psihofizică. Training autogen. Educaţia fizică : noţiuni de regulament a celor mai mediatizate ramuri de sport Participare la una din acţiunile catedrei : excursie, concurs, întrecere, organizări serbări sportive, etc. C. Bibliografie minimală Baroga, L., Culturism –Ed. Cons. Naţ. Ed. Fizică şi Sport, 1969; Cârstea, G., Teoria educaţiei fizice şi sportului, ANEFS, 1993;Mureşan, C., Educaţia fizică pentru studente – I.P.T., 1980; D. Modul de evaluare: examen final teoretic şi practic Anul II IPA Cod 2.L.4.1.04.O15 CHIMIE FIZICĂ GENERALĂ Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări: II , IPA, sem II, 3C, 2L Titular disciplină: Prof. univ. dr. ing. Cornelia Idiţoiu A.Obiectivul disciplinei: Familiarizarea studenţilor cu noţiunile de bază, cu metodele şi sistemul de abordare din Chimia fizică, necesare înţelegerii părţii a II-a , care se studiază în anul III, precum şi a cursului de Structura şi proprietăţile enzimelor care se predă în anul IV. B. Conţinutul cursului: 1. Structura şi proprietăţile moleculelor; Polarizarea moleculelor; Refracţia moleculară; Proprietăţile magnetice ale moleculelor; Susceptibiliatea diamagnetică,; Susceptibilitatea paramagnetică; Elemnte de spectroscopi; 2. Stările fizice ale substanţelor; Ordine şi dezordine în natură; Transformări de stare; Starea gazoasă; Starea de gaz ideal; Starea de gaz real; Starea solidă; Starea lichidă; Proprietăţi generale; Unele mărimi caracteristice lichidelor; 3. termodinamică chimică; Principiul zero al termodinamicii; Principiul I al termodinamicii; Principiul II al termodinamicii; Entropia; Potenţialele termodinamice; F şi G; Ecuaţiile Gibbs-Helmholtz, Ecuaţia lui Massieu; şi potenţialul termodinamic al lui Plank, Mărimi parţial molare; Potenţialul chimic; Afinitatea chimică; Principiul III al termodinamicii; Legea fazelor a lui Gibbs; Aplicaţii ale principilor termodinamicii; fenomenologice; Efectul Joule-Thomson; 4. Echilibrul termodinamic fizic şi chimic; Echilibrul fizic în sisteme multifazicemulticomponente; Echilibrele de fază îmn sisteme monocomponentefără recţii chimice; Ecuaţia Claussius-Clapeyron; Echilibrul Chimic; Echilibrul chimic în fază gazoasă ideală, Echilibrul chimic în soluţii; 5. Cinetica chimică; Viteza de reacţie în sistemele închise ; Cinetica formală a reacţiilor chimice: Reacţii de ordinul I,, monomoleculare, ireversibile; Reacţi de ordinul II, bimoleculare, ireversibile; reacţii de ordinul III; Reacţii de ordinul 0 şi superior; Determinarea ordinului de reacţie şi a constantelor de viteză; Metoda diferenţială; Metoda integrală; Metoda timpuluil de fracţionare ; Influenţa temperaturii aupra vitezei de reacţie: Ecuaţia lui Arrhenius; Metode empirice de evaluare a energiei de activare: C. Bibliografie minimală: 1.Cornelia Iditoiu -Chimie Fizică şi Coloidală vol. I, ediţia a II-a, Editura "Aurel Vlaicu" Arad, 2005, ISBN 973-8363-83-7, 2. Cornelia Iditoiu, Dorina Chambre, Maria Raluca Szabo; Chimie fizică generală experimentală, Editura Universităţii Aurel Vlaicu Arad, 2002; 3. Atkins P.W. , Tratat de Chimie fizică, Editura Tehnică Bucureşti, 2996, 4. Atkins, P.W., trapp, C.A., Exerciţii şi probleme de Chimie fizică, Editura Tehnică, Bucureşti, 1997. D. Discipline anterioare necesare: Matematică, Chimie generală, Chimie organică. E. Modul de evaluare: Nota activitate laborator: 30%, Referat: 20%, Examen scris /oral: 50%. Cod 2.L.4.1.03.O.16 BIOCHIMIA PRODUSELOR ALIMENTARE Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări: II , IPA, semI 3C, 1S, 3L; sem II 3C, 3L Titular disciplină: Prof.Univ.Dr.Ing.Stănescu Michaela G. Obiectivul disciplinei Obiectivele acestei discipline sunt acelea de a comunica studentilor cunostiintele care sa le foloseasca pentru intelegerea fenomenelor biologice complexe intalnite in procesarea

94 produselor alimentare si explicarea cauzelor ce duc la scaderea calitatii produselor si necesitatea respectarii cu strictete a parametrilor ce se impun in prelucrare H. Conţinutul cursului Definitia, continutul si rolul biochimiei in pregatirea viitorilor specialisti. Legatura biochimiei cu alte discipline inrudite. Compozitia chimica a materiei vii. Biomoleculele. Glucidele, lipidele si protidele. Caracterizarea generala a acestor categorii de substante. Importanta si rolul acestora in structura si metabolismul organismelor vii din regnul animal si vegetal. Acizii nucleici. Vitaminele. Hormoni si fitohormoni Enzimele. Metabolisme. Generalitati asupra metabolismului.Tipuri de metabolisme. Anabolismul si catabolismlul. C. Bibliografie minimală Segal Rodica - Biochimia produselor alimentare de origine vegetala. Nstitutul Politehnic Galati 1971. Segal R., Segal B., Gheorghe V. - Valoarea nutritiva a produselor agroalimentare, Editura Ceres Bucuresti, 1983. Avram Margareta - Chimie organica, vol.I si II. Editura Academiei RSR 1983. Bernier J.J., Paupe J. - Glucides. Physiologie et Biochimie normales et pathologique, Masson et Cie Edit, Paris 1963. Burnea I.,Popescu Ionela, Neamtu G., Stancu Elena, Lazar St - Chimie si Biochimie vegetala, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuregti, 1977. Capalna S.,Tanasescu D., Trutia E, - Biochimie medicala. Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1977. D. Modul de evaluare: examen final 60%, prezenţa curs 10%, colocviu laborator 30% Cod 2.L.4.1.03.O.17 ANALIZA INSTRUMENTALĂ Domeniu : Inginerie alimentară/Specializări: II , IPA, sem I 2C Titular disciplină: Conf. dr.chim. Dincă Nicolae A. Obiectivul disciplinei : Disciplina Analiza instrumentala oferã cunoştinţe de bază care constituie o componentă a culturii generale tehnice a specialistului în domeniul alimentar şi reprezintă suportul pentru o serie de discipline de specialitate B. Conţinutul cursului Metode Electrochimice De Analiză, Metode Optice Si Spectrale Metode De Separare, Termice Si Automatizare C. Bibliografie minimală 1. Dinca N, “Metode de analize fizico-chimice”, Ed.Univ.”A.Vlaicu”, Arad 2002 2. S.Ehling, N. Dincă, L. Savici, Analiza instrumentală - îndrumător pentru lucrări de laborator, Editura Mirton Timisoara 2000, ISBN: 973-585-214-4, 3. Dinca N., Savici L., Analiza instrumentala, Note de curs, UAV 1998, 4. Magearu, V. , "Controlul analitic al produselor biotehnologice", Ediura Tehnică, Bucureşti, 1988 D. Discipline anterioare necesare E. Modul de evaluare: examen final scris - 66%, colocviu de laborator – 33% Cod 2.L.4.1.03.O.18 ELEMENTE DE INGINERIE MECANICĂ Domeniu: Inginerei alimentară/Specializări: II, IPA, sem I 2C, 2S, sem II 2C, 2S, Titular disciplină: Ş.l. dr. ing. Constantin Beju A. Obiectivul disciplinei Cursul îşi propune să prezinte noţiunile din disciplinele de bază a ingineriei mecanice. Cursul conţine definiţii, relaţii şi soluţii constructive generale specifice pentru realizarea acestor utilaje. Dimensionările acestor utilaje şi formulele de calcul se vor exemplifica în cadrul orelor de proiect şi laborator. B. Conţinutul cursului Obiectul cursului şi legătura cu alte discipline. Grupe de utilaje din industria alimentară. Materiale utilizate în construcţia utilajului de industrie alimentară. Criterii de apreciere a comportării materialelor. Solicitări în organele de maşini (rezistenţe admisibile şi coeficienţi de siguranţă) Sisteme de forţe ce acţionează asupra utilajelor din industria alimentară . Determinarea forţelor de legătură.. Structura şi clasificarea mecanismelor. Îmbinări şi organe de îmbinare utilizate în I.A.(consideraţii generale şi elemente de calcul). Alte elemente de organe de maşini utilizate în I.A. (clasificare şi elemente de calcul). Recipienţi cu pereţi subţiri utilizaţi în I.A.(clasificare şi elemente de calcul). Standardizarea în Romania şi U.E. Ungerea utilajelor

95 din I.A. Forţele de acţiune,momente rezistente,randamente la utilajele de industrie alimentară. C. Bibliografie minimală Academia HUTTE - Manualul inginerului , Ed. Tehnică, Bucureşti, 1995. Gheorghe Manea şi co. - Organe de maşini, Ed. Tehnică Bucureşti, 1970. Ghe. Buzdugan, N. Manolescu şi Colab - Manualul Inginerului Mecanic, Ed. Tehnica Bucuresti, 1976. Lucian Ioancea şi co. - Masini, Utilaje şi instalaţii în Industria Alimentara, Ed. Ceres, Bucureşti, 1986. Constantin Banu şi co. - Procese tehnice, tehnologice şi ştiinţifice în industria alimentară, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1992. D. Modul de evaluare: examen final scris Cod UAV.2.L.4.1.04.O.19 FENOMENE DE TRANSFER Domeniu: Inginerei alimentară/Specializări: II, IPA, sem II, 3C, 2L Titular disciplină: Prof. dr. ing. Elisabeta Ivan A. Obiectivul disciplinei Cunoştinţele de FENOMENE DE TRANSFER sunt indispensabile specialistului în ingineria produselor alimentare, atât din punct de vedere al formării tehnice generale cât şi al formării de strictă specialitate. Prin structura sa în trei domenii tradiţionale - fenomene de transfer de impuls, transfer de căldură şi transfer de masă - disciplina corespunde acestor necesităţi. B. Conţinutul cursului Capitolul 1. Concepte, definiţii în procese de transfer şi bilanţuri. Mărimi caracteristice fenomenelor de transfer. Bilanţuri. Capitolul 2. Elemente de mecanica fluidelor. Statica fluidelor. Capitolul 3. Transferul de căldură. Capitolul 4. Transferul de substanţă. Capitolul 5. Analogia şi posibilităţile de intensificare a fenomenelor de transfer. Capitolul 6. Analogia fenomenelor de transfer. Caracteristici comune fenomenelor de transfer. Capitolul 7. Elemente de analogie între fenomenele de transfer. Intensificarea fenomenelor de transfer. C. Bibliografie minimală 1. Bratu, E. A. - Operaţii unitare în ingineria chimică, vol. I, II, III, Editura Tehnică, Bucureşti 1984 – 1985 2. Răşenescu, I. - Operaţii şi utilaje în industria alimentară, vol. I şi II, Editura Tehnică, Bucureşti, 1971 3. Răşenescu, I. - Fenomene de transfer, Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti, 1981 4. Elisabeta Ivan, N. Oniţa – Fenomene de transfer, Mediagraf, Arad, 2002. D. Modul de evaluare: examen scris Cod 2.L.4.1.03.O.10 LIMBA FRANCEZĂ Domeniu: Inginerei alimentară/Specializări: II, IPA, sem I - 2S, sem II - 2S Titular disciplină: lector Lupe Marta A. Obiectivul disciplinei Consolidarea deprinderilor de limbă corecte (înţelegere după auz, vorbire, citire, scriere). Achiziţionarea unui lexic specializat (achiziţionarea şi organizarea informaţiei manageriale, balanţa financiar-contabilă şi analiza ei) necesar consultării bibliografiei de specialitate în limba franceză B. Conţinutul cursului Jeanne se marie. Perfectul compus. Locul adverbului. Allons aux emplettes. Acordul participiului trecut fără auxiliar.Pour l'anniversaire du mariage. Acordul participiului trecut conjugat cu auxiliarul "avoir".Quel pain acheter? Mai mult ca perfectul. Exerciţii.Preparez vos passeport, s'il vous plait. Pronumele adverbial "Y".Les epices. Pronumele neutru "le". Exerciţii.La Tour Effel et la France. Exerciţii.Catherine est malade. Verbe conjugate cu "etre". Exerciţii. Les Monasteres de la Moldavie. Exerciţii.Dans une confiserie. Concordanţa timpurilor la indicativ (I). Exerciţii.La nature en peril. Concordanţa timpurilor la indicativ (II). Exerciţii.Je fais la cuisine chez moi. Concordanţa timpurilor la indicativ (III). Exerciţii.Dans une Coucherie. Exerciţii.Une fabrique de conserves. Exercices. C. Bibliografie minimală Marcel Saraş, Mihai Ştefănescu - Curs practic de limba franceză J.Coustillon, G.D. de Selins - Methode de francais D. Modul de evaluare Evaluarea cunoştinţelor va lua în considerare:

96 colocviu 80% activitatea la seminar 10% rezultatul testelor pe parcursul semestrului 5% prezenţa la seminar 5% Cod 2.l.4.1.04.O.11 EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări: II, IPA, sem I 2S; sem II 2S Titular disciplină:Lector Galea Ioan A. Obiectivul disciplinei Creşterea şi menţinerea stării de sănătate a studenţilor prin practicarea exerciţiilor fizice şi sportului şi iniţierea în realizarea autocontrolului condiţiei fizice ; Formarea capacităţii de practicare independentă a exerciţiilor fizice şi sportului; B. Conţinutul cursului Obiectul şi obiectivele educaţiei fizice şi sportului.Exerciţiul fizic – factor al medicinii preventive. Teste motrice.Verificarea motricităţii generale prin teste standard . Ţinuta corporală : exerciţii de ţinută corporală sub îndrumarea profesorului sau individual, sub forma încălzirii la fiecare lecţie.Perfecţionarea îndemnării şi a capacităţii de efort prin practicarea unor ramuri de sport opţionale : baschet, fotbal, volei, aerobic, badminton, înot, culturism. Iniţierea în tehnici de recuperare fizică; exerciţii compensatorii, odihnă activă. Educaţia fizică: noţiuni de regulament a celor mai mediatizate ramuri de sport. Perfecţionarea îndemânării şi capacităţii de efort prin ramuri sportive : fotbal, baschet, volei, badminton, tenis de masă, înot, culturism. Iniţierea în tehnici de recuperare fizică ; ex. compensatorii , odihnă activă, masaj corporal, presopunctura. C. Bibliografie minimală Baroga, L., Culturism –Ed. Cons. Naţ. Ed. Fizică şi Sport, 1969; Cârstea, G., Teoria educaţiei fizice şi sportului, ANEFS, 1993; Mureşan, C., Educaţia fizică pentru studente – I.P.T., 1980; Nicu, A., Antrenamentul sportiv modern, 1991 ; D. Modul de evaluare: teste de verificare NOŢIUNI DE PROTECŢIA MEDIULUI Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări: II, IPA, sem I 1C, 1L; sem II 1C, 1L Titular disciplină: Şef lucr. dr. ing. Chambre Dorina A. Obiectivul disciplinei : Disciplina îşi propune familiarizarea studenţilor cu aspectele legate de problematica protecţiei mediului furnizând informaţii referitoare la sursele de poluare şi poluanţii specifici celor trei factori de mediu precum si informaţii legate de metodele de evitare a poluării şi de depoluare. B. Conţinutul cursului : 1. Introducere în problematica protecţiei mediului; 2. Surse de poluare a mediului; 3. Poluarea aerului atmosferic. 4. Prevenirea şi combaterea ei; 5. Poluarea apelor. Prevenirea şi combaterea ei; 6. Poluarea solului. Prevenirea şi combaterea ei; 7. Organizarea protecţiei mediului în România C. Bibliografie minimală: Schiopu, D., Vintu, V., Ecologie şi protecţia mediului, Ed “I.I. de la Brad”, Iaşi, 2002 ; 2. Puşcaş, E., Stănescu, M.D., Fogoroşi, M., Dalea,V., Dezvoltarea durabilă prin protecţia mediului şi biotehnologii textile, Ed.”Univ.A.Vlaicu”Arad, 2003; 3. Segal,R., Biochimie. Curs pentru studenţii facultăţii de Industrie alimentară, Ed.”Univ.Dunărea de Jos”, Galaţi, 1992. D. Modul de evaluare: Examinare scrisă şi orală a tematicii predate la curs. Pentru examinare materia predată la curs va fi împărţită în 5 părţi iar din fiecare parte studentul va trata un subiect. Examenul se consideră promovat dacă studentul reuşeşte să obţină pe fiecare subiect minim nota 5. Participarea la examen este condiţionată de promovarea cu minim nota 5 a lucrărilor de laborator. Cod 2.l.4.1.03.A.07 UTILIZAREA CALCULATOARELOR Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări: II, IPA, sem I 1C, 1L; sem II 1C, 1L Titular disciplină: Lect. Chiş Violeta A. Obiectivul disciplinei Se urmăreşte formarea unor deprinderi practice care să le permită studenţilor să folosească cu succes instrumentele şi tehnicile de lucru specifice programului de calcul tabelar Microsoft Excel.

97 B. Conţinutul cursului Microsoft Power Point- Realizarea unei prezentări : formă diapozitiv, efecte de animaţie, tranziţie diapozitiv, inserare de sunete şi filme, alte configurări. Microsoft Excel- Filtrare avansată. Validarea datelor- Funcţii inginereşti- Lucrul cu subtotaluri- Tabele pivot- Macrocomenzi- Semnături digitale. Crearea unui certificat digital- Microsoft Word – Imbinare corespondenţă C. Bibliografie minimală Chiş Violeta – Note de curs si aplicatii - Editura Mirton 2004, Dominic Bucerzan, Ana Vulpe –Lecţii de Excel, Editura Albastră, 2000, Ed Bott, Woody Leonhard – Microsoft Office 2002, Editura Teora, 2002 E. Modul de evaluare: aplicaţii, teste, examen scris Cod 2.l.4.1.03.A.26 CONTABILITATE ŞI FINANŢE Domeniu/Specializări: IPA, sem II, 1C, 1S Titular disciplină: conf. Dr. ing. Hălmăgean Lucian A. Obiectivul disciplinei: Cursul se ocupă în esenţă cu studiul principiilor contabilităţii, al metodelor şi tehnicilor ei de lucru, atât din punct de vedere practic, aplicativ. B. Conţinutul cursului Obiectul şi metoda contabilităţii. Patrimoniul şi rezultatele –obiect al contabiliăţii Concepte şi principii fundamentale ale contabilităţii. Bilanţul-model al dublei reprezentări a patrimoniului în contabilitate. Contul în rezultate – model al dublei reprezentări a gestiunii intreprinderii. Evaluarea patrimoniului în contabilitate Inventarierea patrimoniului. Concepte de bază privind finanţele publice. Finanţele ca ştiinţă şi disciplină. Conţinutul, funcţiile şi rolul finanţelor publice. Agregatul financiar – monetar în economia de piaţă. Politica finaciară. Mecanismul financiar C. Bibliografie minimală 1. Cameniţă, D., şi colab., Contabilitate şi informatică de gestiune, Editura Guttenberg, Arad, 2001. 2. Cameniţă, D., şi colab., Bazele contabilităţii, Editura Multimedia, Arad, 2000. 3. Oprea, C.şi colab., Bazele contabilităţii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2004. 4. Oprea, C.şi colab., Bazele contabilităţii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003. D. Modul de evaluare: examen final oral Cod 2.L.4.1.04.A.24 MANAGEMENT GENERAL Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări:II, IPA , sem I 1C, 1S Titular disciplină: conf. Dr. ing. Petre Popa I. Obiectivul disciplinei Disciplina are drept scop punerea în contact a studenţilor cu noţiunile de bază în teoria manegementului, a procesului decizional şi fndamentarea acestuia ştiinţifică precum şi a metodelor şi tehnicilor moderne de management, gestionarea resurselor tehnicomateriale, financiare şi umane. J. Conţinutul cursului Elemente de natură teoretică privind evoluţia conceptului de management; funcţiile fundamentale ale managementului; Decizia în procesul de management; organizarea procesuală şi structurală a întrprinderilor; managementul resurselor materiale şi tehnice; managementul financiar; resursele umane în management C. Bibliografie minimală 1. Alecu. I., Merce E., Pana D., Sâmbotin L., Ciurea I., Bold I., Dobrescu N., - Management în agricultură, Ed. Ceres, Bucureşti 1997 2. Csösz I. - Curs de management genral Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului - Timişoara 1997 3. Csösz I - Managementul producţiei agroalimentare, Ed. Agroprint, Timişoara, 1999 D. Modul de evaluare: examen final oral

98 ANUL III IPA Cod 2.L.4.1.05.O.34 MICROBIOLOGIE GENERALĂ Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări:III, IPA, sem I 3C, 3L Titular disciplină: S.l.dr.ing. Dana Radu A. Obiectivul disciplinei Disciplina Microbiologie generală îşi propune să ofere studenţilor specializării Ingineria Produselor Alimentare o bază de cunoştinţe generale în domeniul microbiologic; B.Conţinutul cursului Introducere în microbiologie. Noţiuni de taxonomie. Comparaţie între celule procariote şi celule eucariote. Virusuri. Clasificare. Structură. Infecţia virală. Multiplicarea virusurilor. Bacterii. Caractere morfologice şi fiziologice. Clasificare. Drojdii. Caractere morfologice şi fiziologice. Clasificare. Mucegaiuri. Caractere morfologice şi fiziologice. Nutriţia microorganismelor. Factori de control ai creşterii microorganismelor. Metabolismul microbian-funcţii de bază. Fermentaţia alcoolică, Fermentaţia lactică, Fermentaţia propionică, Fermentaţia butirică. Procese metabolice aerobe. Fermentaţia acetică. B. Bibliografie minimală Bourgeois C.M., Mescle J.F., Zucca J., 1998. Microbiologie alimentaire, vol.1, 2, Ed. Apria, Paris. Dan V., 2001. Microbiologia produselor alimentare, vol I, II, Ed. Alma Galaţi. Oprean L., 2002. Microbiologia produselor alimentare, Ed. Univ.”L. Blaga” Sibiu. Collins C.H., Lyne M.P., 1991. Microbiological methods, Butterworth&Co Publishers Ltd., UK. Tortora G., Funke B., Case C., 1989. Microbiology, Benjamin/Cummings Publishing Co., Ink., California, USA. C. Discipline anterioare necesare: Biochimie Modul de evaluare: examen scris, colocviu de laborator Cod2.L.4.1.06.O.35 MICROBIOLOGIE SPECIALĂ ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări: III, IPA, sem II 3C, 2L Titular disciplină: Ş.l.dr.ing. Dana Radu A. Obiectivul disciplinei Disciplina Microbiologie specială în Industria alimentară îşi propune să familiarizeze viitorii ingineri tehnologi din industria alimentară cu o serie de cunoştinţe teoretice şi practice în domeniul microbiologiei alimentare B. Conţinutul cursului Controlul microbiologic al produselor alimentare. Microorganisme indicatori sanitari Surse de contaminare a produselor alimentare.Microbiota alimentelor.Microbiologia laptelui şi a produselor lactate.Microbiologia cărnii. Particularităţi ale cărnii de pasăre şi peşte.Microbiologia preparatelor din carne.Microbiologia ouălor.Microbiologia vinului Microbiologia berii.Procese microbiologice în industria băuturilor distilate.Microbiologia cerealelor .Microbiologia făinurilor şi a produselor derivate.Aspecte microbiologice la obţinerea şi păstrarea drojdiei comprimate.Microbiologia oţetului .Controlul microbiologic al zahărului, produselor zaharoase şi al uleiurilor vegetale.Microbiologia fructelor şi legumelor.Microbiologia sucurilor şi băuturilor răcoritoare.Microbiologia conservelor C. Bibliografie minimală Bourgeois C.M., Mescle J.F., Zucca J.,1998. Microbiologie alimentaire, tome 1, 2, Ed. Apria, Paris. Dan V., 2001. Microbiologia produselor alimentare, vol I, II, Editura Alma Galaţi. Oprean L., 2002. Microbiologia produselor alimentare, Ed. Univ.”L. Blaga” Sibiu. D. Discipline anterioare necesare : Microbiologie generala, Chimie organica, Chimia alimentelor E. Modul de evaluare: examen scris Cod 2.L.4.1.05.O.35 OPERAŢII ŞI APARATE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ Domeniu: Inginerei alimentară/Specializări:III, IPA, sem I 3C,2L, sem II3C, 3L Titular disciplină: Prof. dr. ing. Elisabeta Ivan A. Obiectivul disciplinei Cursul analizeaza operatiile principale si utilajele cu ajutorul carora se pot realiza acestea, cu aplicare in industria alimentara, prezinta elemente de baza pentru conducerea proceselor tehnologice si cunoasterea utilajelor. In acest sens, se analizeaza principalele

99 operatii tip, prezentandu-le prin prisma fenomenelor care se petrec in industria alimentara. B. Conţinutul cursului Cap. I Obiectul disciplinei. Domeniul si caracteristicile industriei alimentare. Cap.II Operatii hidrodinamice. Amestecarea. Cap. III Sedimentarea. Factorii care influenteaza procesul de sedimentare. Calculul vitezei si diametrul limita. Cap. IV Filtrarea. Cap. V Centrifugarea. Cap. VI Operatii in schimb de caldura. Surse de caldura.. Cap. VII Uscarea. Factorii care influenteaza uscarea..Cap. VIII Distilarea si rectificarea. Cap. IX Extractia – difuzia. Cap. X Congelarea si refrigerarea.Cap.XI Operatii mecanice. Sisteme eterogene. Depozitarea, transportul si dozarea materialelor solide. C. Bibliografie minimală Elisabeta Ivan, I. Craiu, N. Oniţă – Operaţii şi aparate în industria alimentară, Editura Mirton, Timişoara, 2003 Elisabeta Ivan, Ş. Kormendi, N. Oniţă – Indrumător de laborator - Fenomene de transfer, operaţii şi aparate în industria alimentară, Editura Mirton, Timişoara, 1999 Bratu, E. A. - Operatii unitare in ingineria chimica - Vol I, II, III, Editura Tehnica Bucuresti, 1984 - 1985.Răsenescu, I. - Operatii si utilaje in industria alimentara. Vol I - II , Editura Tehnica Bucuresti, 1971. Modul de evaluare: examen scris Cod 2.L.4.1.05.O37 TEHNOLOGII GENERALE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări: III, IPA, semI 2C, 2L, sem II 2C, 1S, 2L Titular disciplină: Ş.l. ing. Dicu Anca Mihaela A. Obiectivul disciplinei Cursul le dă studenţilor posibilitatea de a fi familiarizaţi cu procese tehnologice diferite, cu bazele fizico-chimice, biochimice şi microbiologice ale acestora precum şi cu modificările pe care le suportă din punct de vedere nutriţional produsele alimentare în funcţie de parametrii ce se respectă în diferite operaţii de prelucrare. B. Conţinutul cursului Prezentarea generală a produselor alimentare pe ramuri şi subramuri şi a metodelor de conservare. Valoarea alimentară şi calitatea produselor alimentare.Conservarea prin frig (refrigerare şi congelare) a produselor alimentare.Conservarea prin tratamentul termic a produselor alimentare.Conservarea produselor alimentare prin reducerea umidităţii. Conservarea cu zahăr.Conservarea prin sărare; conservarea prin afumare.Conservarea prin acidifiere; conservarea cu antiseptici. Procesarea cu microunde în industria alimentară.Conservarea cu radiaţii ultraviolete, cu radiaţii ionizante.Tehnologia cărnii şi a preparatelor din carne.Peşte şi preparate din peşte.Tehnologia laptelui şi a produselor lactate.Tehnologia morăritului.Tehnologia produselor de panificaţie.Obţinerea amidonului şi a produselor derivate.Tehnologia zahărului.Tehnologia fabricării produselor zaharoase.Tehnologia uleiului. Fabricarea margarinei.Tehnologia vinului Tehnologia malţului şi a berii.Tehnologia spirtului şi drojdiei.Tehnologia tutunului Apa în industria alimentară C. Bibliografie minimală Banu C. ş.a. 1998-1999 – Manualul inginerului de industrie alimentară, vol. I şi II, Ed. Tehnică, Bucureşti. Banu C. ş.a. 2004 – Principiile conservării produselor alimentare, Ed. Agir, Bucureşti. Bordei, Despina ş.a., 2000– Ştiinţa şi tehnologia panificaţiei, Ed. AGIR, Bucureşti. Craiu Claudia, 2003 – Conservarea produselor alimentare. Ed. Univ. „Aurel Vlaicu”, Arad D. Modul de evaluare: examen scris şi oral Cod 2L.4.1.05.O.38 CHIMIE FIZICĂ ŞI COLOIDALĂ Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări: III , IPA, sem I 3C, 1S, 2L. Titular disciplină: Prof. univ. dr. ing. Cornelia Idiţoiu A. Obiectivul disciplinei Obiectivul cursului îl reprezintă completarea cunoştinţelor de Chimie fizică generală predate în anul II semestrul 2, cu noţiuni noi privind chimia la suprafeţele interfazice precum şi chimia coloidală. B. Conţinutul cursului

100 Cap.1. Noţiuni de electrochimie Cap.2. Noţiuni de adsorbţie Cap.3. Sisteme disperse Cap.4. Fenomene cinetico-moleculare în sistemele disperse Cap.5. Sisteme coloidale Cap.6. Fenomene electrice în sisteme coloidale Cap.7. Fenomene optice ale sistemelor coloidale C. Bibliografie minimală Cornelia Iditoiu -Chimie Fizică şi Coloidală vol. II, Editura "Aurel Vlaicu" Arad, 2002 I.G.Murgulescu, E.Segal ş.a. - Introducere în Chimia Fizică vol. II.1, II.2, III şi IV, Ed.Academiei, Bucureşti, 1979-1986. E.Segal, Cornelia Iditoiu, N.Doca, D.Fatu - Cataliza şi Catalizatori, vol I şi II, Editura Facla, Timişoara 1986,1989 E. Chifu, Chimie Coloidală, Ed. Dacia, Cluj, 1970 D. Discipline anterioare necesare: Chimie fizică generală. E. Modul de evaluare: activitatea laborator: 30%, referat în timpul anului: 20%, examen scris /oral: 50%. Cod 2.L.4.1.06.O.39 CLIMATIZĂRI ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ Domeniu:Inginerie alimentarăSpecializări: III, IPA, sem II 3C, 2P Titular disciplină: Conf. univ.dr. ing. Bujor Pancan A. Obiectivul disciplinei Disciplina ” Climatizări în industria alimentară” urmăreşte pregătirea viitorilor ingineri pentru ocuparea unor potenţiale posturi în industrie. În acest sens se predă atât curs cât şi laborator. B. Conţinutul cursului Elemente de termodinamică utilizate în tehnica frigului. Transmiterea căldurii. Microclimatul industrial şi de confort.Bazele teoretice ale frigului artificial. Utilizarea frigului artificial.Instalaţii frigorifice. Clasificarea instalaţiilor frigorifice. Ameliorări ale instalaţiei de producere a frigului cu compresie mecanică de vapori într-o treaptă.Uleiuri frigorifice şi agenţi frigorifici.Instalaţii de producerea frigului în proces închis, fără regenerare , cu funcţionare în regim staţionar şi nestaţionar.Compresoare frigorifice.Refrigerarea cu aer răcit. Refrigerarea cu gheaţă. Congelarea. Clasificarea sistemului de congelare. Metode de congelare.Aer umed – Proprietăţile fizice ale aerului umed. Mărimile de stare ale aerului umed: temperatură, presiune, umiditate, entalpie .Diagrama h-x pentru aerul umed Transformări simple ale aerului umed.Baterii de încălzire şi răcire.Camere de umidificare. Tipuri de camere de umidificare. Calculul camerelor de umidificare .Condiţionarea aerului – vara şi iarna. C. Bibliografie minimală Chiriac – Instalaţii frigorifice E.D.P. Bucureşti 1975, Chiriac – Instalaţii frigorifice E.D.P. Bucureşti 1981, N.Purice, N. Honciuc – Exploatarea şi întreţinerea utilajelor frigorifice comerciale – Ed. Tehnică Bucureşti, G. Stomotescu – Tehnica frigului vol.II Ed. Tehnică Bucureşti 1972 D. Modul de evaluare: examen scris Cod 2.L.4.1.05.A.42 IGIENA ÎNTREPRINDERILOR ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări: III, IPA, sem I 2C 1L Titular disciplină: Ş.L. Dr. Tudor Sorin A. Obiectivul disciplinei Cunoaşterea cerinţelor de igienă şi de calitate a produselor alimentare în unităţile de industrie alimentară, de alimentaţie publică şi turism , precum şi în pieţele agroalimentare B. Conţinutul cursului Introducere. Industria alimentară la început de mileniu. Calitatea igienico-sanitară, prezent şi viitor.Principii igienico-sanitare privind proiectarea, construcţia clădirilor şi utilajelor pentru industria alimentară. Insalubrizarea produselor alimentare. Efecte biologice toxice. Toxiinfecţiile alimentare. Igiena apei. Boli transmise pe calea apei. Protecţia sanitară a aerului. Igiena şi controlul sanitar veterinar în unităţile de alimentaţie. Condiţiile igienice la aprovizionarea cu alimente de origine animală. Condiţii igienice la păstrarea alimentelor de origine animală Curăţenia şi spălarea în unităţile alimentare. Dezinfecţia în unităţile alimentare. Dezinfecţia prin agenţi chimici. Agenţi dezinfectanţi gazoşi. Dezinfecţia prin mijloace fizice. Întreţinerea igienică a anexelor sanitare. Igiena personalului din întreprinderile de

101 industrie alimentară. Controlul în întreprinderi de industrie alimentară. Controlul igienicosanitar. Norme internaţionale de igienă. Calitatea alimentelor în unităţile de alimentaţie publică şi în pieţele agroalimentare. C. Bibliografie minimală Tudor, S, – Igiena Produselor Alimentare, Editura „Viaţa Arădeană”, Arad 2001, ISBN: 973-9454-45-3; Byrne, D.– Industries alimentaires, sante et protection des consommateurs, Revue Industries Alimentaire et Agricoles, nr. 9/2000, Paris; Feillet, P. – Contribution de la recherche tehnologique a la securite microbiologique des alimentes Revue Industries Alimentaire et Agricoles, nr. 15/2000, Paris; D. Modul de evaluare: examen scris Cod 2.L.4.1.05.A43 PRINCIPIILE NUTRIŢIEI UMANE Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări:III, IPA, sem I 2C, sem II 2C, 1L Titular disciplină: ş.l. dr. Radu Dana A. Obiectivul disciplinei Disciplina Principiile nutriţiei umane îşi propune să transmită studenţilor cunoştinţele necesare pentru înţelegerea principiilor care stau la baza unei alimentaţii corecte, raţionale, dar şi însuşirea unor noţiuni privind influenţa unor procese tehnologice asupra calităţii produselor alimentare. B. Conţinutul cursului Bazele alimentaţiei; noţiuni introductive. Fiziologia alimentaţiei. Necesarul de energie Substanţele nutritive şi rolul lor în alimentaţie. Substanţe antinutritive naturale. Influenţa prelucrărilor tehnologice asupra valorii nutritive a alimentelor. Valoarea nutritivă a alimentelor; Grupele de alimente. Procedee de mărire a valorii nutritive a alimentelor Principii ale alimentaţiei copiilor. Principii ale alimentaţiei dietetice. Principii ale alimentaţiei sportivilor C. Bibliografie minimală Segal, R. - Bazele alimentatiei, - Universitatea din Galati, 1978, Mincu, I. s.a. - Orientari actuale în nutritie, Editura Medicala, Bucuresti, 1989, Segal, R. - Valoarea nutritiva a produselor agroalimentare, Editura Ceres, 1982 Modul de evaluare: examen scris Cod 2.L.4.1.06.A.45 PROIECTARE ASISTATĂ DE CALCULATOR Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări: III, IPA , sem II 1C, 1L Titular disciplină: Ş.l. dr. ing. Oana Brînzan A. Obiectivul disciplinei Prin structura sa cursul îşi îndreaptă atenţia, spre cunoştinţele necesare pentru întocmirea unui proiect tehnic (utilizarea unui program de desen tehnic – AutoCad 14 sau AutoCad 2000). B. Conţinutul cursului Piramida informaţională, sistem informatic. Date, tipuri de date. Proiectare asistată, CAD/CAM, domenii de utilizare, principii de bază. AUTOCAD - instrument de proiectare asistată. Unităţi de desenare (sistemul zecimal, ingineresc, etc.). Noţiunea de slide (strat). Noţiuni de desen tehnic industrial. Crearea unui obiect 2D, prin desenarea unei polilinii (închisă). Cotarea obiectelor dintr-un desen tehnic în funcţie de specific.Utilizarea textului în desenele AutoCAD. Desenarea planului unei bucătării. Utilizarea atributelor. Definirea şi editarea atributelor în cadrul unui desen AutoCad. Pregătirea unui desen pentru imprimare (plotare). C. Bibliografie minimală . *** AutoCad 14,. *** AutoCad 2000 Modul de evaluare: examen scris şi practic Cod 2.L.4.1.05.A.40 MARKETING Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări: III, IPA, sem I 2C Titular disciplină: ş.l.dr. Oana Brînzan A. Obiectivul disciplinei Cursul are ca prim obictiv introducerea studenţilor în noţiunea şi conceptul de marketing, începând de la înţelgerea comportamentului consumatorului, politica de produs, politica de

102 preţ, politica de distribuţie, politica de promoţionare, iar în partea a doua se pune accent pe managementul marketingului. B. Conţinutul cursului Marketingul şi procesul de marketing. Cadrul activităţii de marketing. Strategia de bază Produsul. Preţul. Promovarea. Distribuţia. Analiza ocaziilor de piaţă. Cercetarea şi selectarea pieţelor –ţintă . Conceperea strategiilor de marketing. Planificarea programelor de marketing. Organizarea, implementarea şi controlul marketingului. C. Bibliografie minimală Liliana Spircu, M. Calciu, T. Spircu – Analiza datelor de marketing, Editura All, Bucureşti, 1994, Philip Kotler, John Sannders, Gary Armstrong, Veronica Wong - Principiile Marketingului, Ed. Teora, Bucureşti, 1999, Philip Kotler - Managementul Marketingului, Ed. Teora, Bucureşti, 1997, Silviu – Gabriel Szenteşi – Mixul de marketing. Vol. I, Politica de pordus, sortiment, amblaj şi servicii, Tipografia Universităţii “Aurel Vlaicu” Arad, 1997, Marian Constantin şi colab, - Marketingul producţiei agroalimentare, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti , 1997 Modul de evaluare: examen oral NOŢIUNI DE PROTECŢA CONSUMATORULUI Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări: III, IPA, semII 2C. Titular disciplină: Ş.l. ing. Dicu Anca Mihaela A. Obiectivul disciplinei: Disciplina urmăreşte formarea studenţilor ca specialişti în protecţia consumatorului. B. Conţinutul cursului: 1. Drepturile consumatorului. Obligaţiile agenţilor economici; 2. Atribuţiile ANPC-ului; 2. Grupe de produse şi servicii supuse supravegherii de către ANPC; 3. Norme generale de igienă privind producţia, prelucrarea, depozitarea, păstrarea, transportul şi desfacerea alimentelor; 4. Norme de depozitare a alimentelor. Norme privind producţia în industria alimentară; 5. Norme privind prepararea alimentelor. Norme privind transportul alimentelor; 6. Magazinele alimentare Comerţul de mic detaliu. Pieţele alimentare. Norme privind personalul unităţilor alimentare. Norme generale privind etichetarea. Denumirea produsului; 7. Cantitatea netă Data durabilităţii minimale şi termenul de valabilitate; 8. Stabilirea identităţii conservelor.Indicarea lotului. Ingredientele – generalităţi. Concentraţia alcoolică; 9. Valoarea nutritivă şi energetică. Menţiuni suplimentare de etichetare pe grupe de produse. Norme de protecţie sanitară pe grupe de produse; 10. Interdicţii în vederea protejării consumatorilor împotriva practicilor incorecte. Informaţii specifice la protecţia consumatorilor în turism; 11. Aditivi alimentari. Ambalaje. C. Bibliografie minimală: 1. Banu, C., ş. a. - Progrese tehnice, tehnologice şi ştiinţifice în industria alimentară, vol. I şi II, Editura Tehnică, Bucureşti, 1992, 1993; 2. Banu, C., ş. a. - Folosirea aditivilor în industria alimentară, Editura Tehnică, Bucureşti, 1985; 3. Banu, C., ş. a. - Principii de drept alimentar, Editura Agir, Bucureşti, 2003. D. Modul de evaluare: Forma de evaluare este continuă, iar metoda de evaluare, în sesiunea de examene este orală. Toate capitolele cursului sunt obligatorii. Evaluarea cunoştinţelor de laborator se face prin colocviu. Cod 2.L.4.1.05.A.40 MARKETING Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări: III, IPA, sem I 2C Titular disciplină: ş.l.dr. Oana Brînzan A. Obiectivul disciplinei Cursul are ca prim obictiv introducerea studenţilor în noţiunea şi conceptul de marketing, începând de la înţelgerea comportamentului consumatorului, politica de produs, politica de preţ, politica de distribuţie, politica de promoţionare, iar în partea a doua se pune accent pe managementul marketingului. B. Conţinutul cursului Marketingul şi procesul de marketing. Cadrul activităţii de marketing. Strategia de bază Produsul. Preţul. Promovarea. Distribuţia. Analiza ocaziilor de piaţă. Cercetarea şi selectarea pieţelor –ţintă . Conceperea strategiilor de marketing. Planificarea programelor de marketing. Organizarea, implementarea şi controlul marketingului. C. Bibliografie minimală

103 Liliana Spircu, M. Calciu, T. Spircu – Analiza datelor de marketing, Editura All, Bucureşti, 1994, Philip Kotler, John Sannders, Gary Armstrong, Veronica Wong - Principiile Marketingului, Ed. Teora, Bucureşti, 1999, Philip Kotler - Managementul Marketingului, Ed. Teora, Bucureşti, 1997, Silviu – Gabriel Szenteşi – Mixul de marketing. Vol. I, Politica de pordus, sortiment, amblaj şi servicii, Tipografia Universităţii “Aurel Vlaicu” Arad, 1997, Marian Constantin şi colab, - Marketingul producţiei agroalimentare, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti , 1997 D. Modul de evaluare: examen oral Cod 2.L.4.1.06.A.45 PROIECTARE ASISTATĂ DE CALCULATOR Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări: III, IPA , sem II 1C, 1L Titular disciplină: Ş.l. dr. ing. Oana Brînzan A. Obiectivul disciplinei Prin structura sa cursul îşi îndreaptă atenţia, spre cunoştinţele necesare pentru întocmirea unui proiect tehnic (utilizarea unui program de desen tehnic – AutoCad 14 sau AutoCad 2000). B. Conţinutul cursului Piramida informaţională, sistem informatic. Date, tipuri de date. Proiectare asistată, CAD/CAM, domenii de utilizare, principii de bază. AUTOCAD - instrument de proiectare asistată. Unităţi de desenare (sistemul zecimal, ingineresc, etc.). Noţiunea de slide (strat). Noţiuni de desen tehnic industrial. Crearea unui obiect 2D, prin desenarea unei polilinii (închisă). Cotarea obiectelor dintr-un desen tehnic în funcţie de specific.Utilizarea textului în desenele AutoCAD. Desenarea planului unei bucătării. Utilizarea atributelor. Definirea şi editarea atributelor în cadrul unui desen AutoCad. Pregătirea unui desen pentru imprimare (plotare). C. Bibliografie minimală . *** AutoCad 14,. *** AutoCad 2000 D. Modul de evaluare: examen scris şi practic Cod 2.L.4.1.05.A43 PRINCIPIILE NUTRIŢIEI UMANE Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări:III, IPA, sem I 2C, sem II 2C, 1L Titular disciplină: ş.l. dr. Radu Dana A. Obiectivul disciplinei Disciplina Principiile nutriţiei umane îşi propune să transmită studenţilor cunoştinţele necesare pentru înţelegerea principiilor care stau la baza unei alimentaţii corecte, raţionale, dar şi însuşirea unor noţiuni privind influenţa unor procese tehnologice asupra calităţii produselor alimentare. B. Conţinutul cursului Bazele alimentaţiei; noţiuni introductive. Fiziologia alimentaţiei. Necesarul de energie Substanţele nutritive şi rolul lor în alimentaţie. Substanţe antinutritive naturale. Influenţa prelucrărilor tehnologice asupra valorii nutritive a alimentelor. Valoarea nutritivă a alimentelor; Grupele de alimente. Procedee de mărire a valorii nutritive a alimentelor Principii ale alimentaţiei copiilor. Principii ale alimentaţiei dietetice. Principii ale alimentaţiei sportivilor C. Bibliografie minimală Segal, R. - Bazele alimentatiei, - Universitatea din Galati, 1978, Mincu, I. s.a. - Orientari actuale în nutritie, Editura Medicala, Bucuresti, 1989, Segal, R. - Valoarea nutritiva a produselor agroalimentare, Editura Ceres, 1982 D. Modul de evaluare: examen scris Cod 2.L.4.1.05.A.42 IGIENA ÎNTREPRINDERILOR ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări: III, IPA, sem I 2C 1L Titular disciplină: Ş.L. Dr. Tudor Sorin A. Obiectivul disciplinei Cunoaşterea cerinţelor de igienă şi de calitate a produselor alimentare în unităţile de industrie alimentară, de alimentaţie publică şi turism , precum şi în pieţele agroalimentare B. Conţinutul cursului

104 Introducere. Industria alimentară la început de mileniu. Calitatea igienico-sanitară, prezent şi viitor.Principii igienico-sanitare privind proiectarea, construcţia clădirilor şi utilajelor pentru industria alimentară. Insalubrizarea produselor alimentare. Efecte biologice toxice. Toxiinfecţiile alimentare. Igiena apei. Boli transmise pe calea apei. Protecţia sanitară a aerului. Igiena şi controlul sanitar veterinar în unităţile de alimentaţie. Condiţiile igienice la aprovizionarea cu alimente de origine animală. Condiţii igienice la păstrarea alimentelor de origine animală Curăţenia şi spălarea în unităţile alimentare. Dezinfecţia în unităţile alimentare. Dezinfecţia prin agenţi chimici. Agenţi dezinfectanţi gazoşi. Dezinfecţia prin mijloace fizice. Întreţinerea igienică a anexelor sanitare. Igiena personalului din întreprinderile de industrie alimentară. Controlul în întreprinderi de industrie alimentară. Controlul igienicosanitar. Norme internaţionale de igienă. Calitatea alimentelor în unităţile de alimentaţie publică şi în pieţele agroalimentare. C. Bibliografie minimală Tudor, S, – Igiena Produselor Alimentare, Editura „Viaţa Arădeană”, Arad 2001, ISBN: 973-9454-45-3; Byrne, D.– Industries alimentaires, sante et protection des consommateurs, Revue Industries Alimentaire et Agricoles, nr. 9/2000, Paris; Feillet, P. – Contribution de la recherche tehnologique a la securite microbiologique des alimentes Revue Industries Alimentaire et Agricoles, nr. 15/2000, Paris; D. Modul de evaluare: examen scris An IV IPA Cod 2.L.4.1.08.O.48 TOXICOLOGIE Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări: IV, IPA, sem II 3C, 2L Titular disciplină: as. Ing. Palcu Sergiu A. Obiectivul disciplinei Studiul substanţelor toxice de natură minerală, vegetală, microbiană, animală, precum şi a substanţelor utilizate ca aditivi ai produselor alimentare, luând în considerare cauzele, efectele ce apar, mecanismele de acţiune ale compuşilor toxici în organisme, precum şi mijloacele de prevenire şi combatere a efectelor toxice. B. Conţinutul cursului Obiectul şi importanţa Toxicologiei ca disciplină ştinţifică. Rolul şi implicaţiile Toxicologiei în procesarea produselor alimentare. Clasificarea substanţelor toxice şi a intoxicaţiilor. Substanţe antinutritive prezente în mod natural în produsele alimentare. Substanţe care influenţează utilizarea proteinelor, a substanţelor minerale şi substanţe cu acţiune antitiroidiană.Substanţe antinutritive prezente în mod natural în produsele alimentare. Substanţe toxice care contaminează sau se formează în produsele alimentare în cursul prelucrării acestora sau în timpul conservării lor.Substanţe toxice preexistente în produsele alimentare. Contaminarea produselor alimentare cu mucegaiuri producătoare de toxine. Contaminarea produselor alimentare cu pesticide.Contaminarea produselor alimentare cu metale grele .Contaminarea produselor alimentare cu microorganisme patogene.Substanţe toxice de sinteză prezente în produsele alimentare. Substanţe toxice de sinteză prezente în produsele alimentare. Toxicitatea grăsimilor autooxidate şi degradate termic.Toxicitatea ambalajelor produselor alimentare. Detoxifierea în organismul viu. C. Bibliografie minimală N.Ioanid – Toxicologie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1965, M.Cotrău – Toxicologie, Editura Junimea, Iaşi, 1978, T.Stan, D.Balalau – Curs de toxicologie, vol.I, I.M.F., Bucureşti, 1982 D. Modul de evaluare:examen scris şi oral Cod 2.L.4.1.07.O.47 OPTIMIZAREA ŞI MODELAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări:IV, IPA, sem I 2C, 2L Titular disciplină: ş.l. drd. ing. Ursachi Claudiu A. Obiectivul disciplinei Cursul tratează problemele automatizării proceselor din industria alimentară pe baza concepţiei că aplicarea metodelor şi mijloacelor automaticii poate conduce la realizarea unor sisteme automate eficiente numai atunci când aceste eforturi au la bază o cunoaştere profundă a proceselor chimice.

105 B. Conţinutul cursului Noţiuni generale de automatică, automatizare, sistem automat. Sisteme de reglare automată. Legile reglării automate. Conectarea elementelor de reglare în sistemele automate. Elemente proporţionale. Elementul proporţional de ordin zero. Elementul proporţional de ordinul I şi superior. Elementul integral, diferenţial, elementul de reglare cu timp mort. Dispozitive de automatizare. Elemente constructive ale dispozitive de automatizare pneumatice. Regulatoare pneumatice proporţionale. Regulatoare pneumatice proporţional – integrale. Regulatoare pneumatice proporţional – integral – diferenţială. Accesoriile regulatoarelor. Elemente de analiză a sistemelor de reglare automată C. Bibliografie minimală Ivanov, I.V., Materiale rezistente la coroziune în industria alimentară, Editura AgroSilvică, Bucureşti, 1977. Banu C. şi colaboratorii, Manualul Inginerului de Industrie Alimentară, Ed. Tehnică, vol. I şi II, Bucureşti, 1999. D. Modul de evaluare Referate individuale şi în grupe de lucru. Examen Cod 2.L.4.1.07.O.51 UTILAJE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări: IV, IPA, sem I 2C, 2L; sem II 3C, 2L Titular disciplină: conf. Dr. ing. Rusănescu Nicolae A. Obiectivul disciplinei Obiectivele disciplinei sunt de a face cunoscute materialele folosite la construcţia utilajelor şi instalaţiilor din industria alimentară, aspectele generale privind întreţinerea şi repararea utilajelor şi instalaţiilor, precum şi principiile de funcţionare ale acestora. B. Conţinutul cursului Materiale pentru construcţia utilajelor şi ambalajelor în industria alimentară. Exploatarea, întreţinerea şi repararea utilajelor din industria alimentară. Exploatarea şi întreţinerea recipientelor. Construcţia, întreţinerea şi exploatarea maşinilor de mărunţit, tăiat si sortat, preselor, separatoarelor centrifugale. Construcţia, întreţinerea şi repararea utilajelor pentru transportul materialelor solide, lichide şi gazoase. Maşini de dozat, imbuteliat şi închis. Proiectarea întreprinderilor. Noţiuni de protecţia muncii –adecvat tematicii C. Bibliografie minimală Banu C. şi colab. – Manualul inginerului de industrie alimentară, vol I, Editura Tehnică, Bucureşti, 1998, Bratu E. – Operaţii unitare în industria chimică, vol I, Editura Tehnică Bucureşti, 1984, Ioancea L. şi colab. – Maşini, utilaje şi instalaţii în industria alimentară, Editura Ceres, Bucureşti, 1986, Ivan Eisabeta. şi colab.- Operaţii şi aparate în industria alimentară Editura Mirton, Timişoara, 2003 Modul de evaluare: examen scris Cod 2.L.4.1.07.O.50 CONTROLUL ŞI DEPISTAREA FALSURILOR Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări:IV , IPA , sem I 2C, 2L Titular disciplină: Conf. Univ. dr. Dragomir D. Bojidar A. Obiectivul disciplinei Disciplina are ca scop prezentarea lucrărilor privind controlul şi depistarea falsurilor din alimente B. Conţinutul cursului Istoric, Implimentare sistemului HACCP, reglementări privind utilizarea sistemului HACCP, etapele implementării sistemului HACCP. Animalele sursă de carne pentru consum uman. Clasificarea şi tranşarea cărnii. Aprecierea calităţii semipreparatelor din carne, produselor din carne. Preparate din carne.. Falsificarea produselor din carne. Posibilităţi de decelare. Conserve, semiconserve, semipreparate culinare.Peştii. Preparate din peşte şi conserve. Icrele, crustaceele, moluştele, batracienii. Marcarea produselor de pescuit şi de acvacultură. Compoziţia chimică a laptelui. Controlul calităţii laptelui crud, laptelui tratat termic şi a produselor pe bază de lapte. Falsificările laptelui. Adăugarea de substanţe chimice în lapte pentru mascarea falsificării cu apă şi corectarea densităţii..Controlul calităţii produselor pe bază de lapte.Grăsimile şi uleiurile alimentare. Grăsimi naturale, animale, uleiuri şi grăsimi vegetale. Margarina şi maioneze.Ouăle şi produsele din ouă. Mierea şi produsele apicole.Impurificarea chimică a alimentelor.Agenţi de sărare, aditivi şi arome utilizate în produsele alimentare. Organisme modificate genetic C. Bibliografie minimală

106 Dr. Dragomir D. Bojidar - “Expertiza alimentelor, calitate şi falsuri” – Editura Universităţii “Aurel Vlaicu” Arad, 2005, Dr. Dragomir D. Bojidar, ing. Corina Neagoe, ing. M. Măgulean - “Elemete practice de expertizare fizico chimică a calităţii şi depistarea falsurilor din alimente” - Editura Universităţii “Aurel Vlaicu” Arad, 2005 Dr. Dragomir D. Bojidar, Dr. Tudor S, Neagoe C., Predescu E. Mihaela – expertiza alimentelor – Controlul calităţii şi depistarea falsurilor “ – Editura Viaţa Arădeană, Arad 2002. Modul de evaluare: teste teoretice şi practice Cod 2.L.4.1.08.O.49 BIOCATALIZĂ ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări: IV IPA, sem II 2C, 1S, 1L. Titular disciplină: Prof. Univ. Dr. Idiţoiu Cornelia A. Obiectivul disciplinei Această disciplină oferă cunoştinţe teoretice necesare înţelegerii activităţii şi dinamicii catalitice enzimelor în diferite tehnologii şi industrii alimentare ca cele ale amidonului, fermentativelor, prelucrării fructelor şi legumelor, industriei cărnii etc. B. Conţinutul cursului Introducere în problemele teoretice de cataliză şi biocataliză. Noţiuni generale de cataliză şi biocataliză. Notiuni introductive de cataliză enzimatică. Cinetica reacţiilor enzimatice. Principalele clase de enzime importante în industria alimentară. Oxidoreductaze de interes pentru industria alimentară. Hidrolaze de interes pentru industria alimentară. Izomeraze de interes pentru industria alimentară.Direcţii de utilizare a enzimelor în industria alimentară C. Bibliografie minimală Segal E., Iditoiu Cornelia, Doca N., Fătu D., Cataliză şi Catalizatori, vol. I şi II, Ed. Facla, Timişoara, 1989, Stein E., Iditoiu Cornelia, Curs de Chimie Biologică, Tipografia Universităţii Timişoara,1969, Banu C. – Principiile conservarii produselor alimentare, Editura Agir, Bucuresti, 2004, Banu C. si colab., Biotehnologii in industria alimentara, Editura Tehnica, Bucuresti, 2000, Belitz H.D., Grosch W., Schieberle P., Food Chemistry, 3rd revised Edition, Springer, Berlin, 2004, p. 92-156 D. Discipline anterioare necesare: Chimie fizică generală an II, Biochimie an II, Chimie fizică şi coloidală an III. E. Modul de evaluare : Nota activitate laborator: 30%, Referat: 20%, Examen scris/oral : 50%. Cod 2.L.4.1.07.O36 OPERAŢII ŞI APARATE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări: IV, IPA, sem I 2P Titular disciplină: Prof.dr. Ing. Elisabeta Ivan A. Obiectivul disciplinei În cadrul proictului se analizeaza operatiile principale si utilajele cu ajutorul carora se pot realiza acestea, cu aplicare in industria alimentara, prezinta elemente de baza pentru conducerea proceselor tehnologice si cunoasterea utilajelor. B. Conţinutul cursului În cadrul orelor aferente proiectului se execută calculul tehnologic, dimensional, termic şi hidraulic pentru un utilaj (evaporator, uscător, schimbător de căldură, coloană de rectificare, etc.). Partea grafică este reprezentată în diagrame de circulaţie a fluidelor, bilanţ de materiale, bilanţ termic şi desenele de ansamblu ale utilajelor respective C. Bibliografie minimală Elisabeta Ivan, I. Craiu, N. Oniţă – Operaţii şi aparate în industria alimentară, Editura Mirton, Timişoara, 2003, Elisabeta Ivan, Ş. Kormendi, N. Oniţă – Indrumător de laborator - Fenomene de transfer, operaţii şi aparate în industria alimentară, Editura Mirton, Timişoara, 1999,, Bratu, E. A. - Operatii unitare in ingineria chimica - Vol I, II, III, Editura Tehnica Bucuresti, 1984 - 1985., Răsenescu, I. - Operatii si utilaje in industria alimentara. Vol I - II , Editura Tehnica Bucuresti, 1971. D. Modul de evaluare: întocmirea unui proiect Cod 2.L.4.1.07.O.58E ECONOMISIREA ENERGIEI IN INDUSTRIA ALIMENTARĂ Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări: IV, IPA, sem I 2C, sem II 1C, 1P Titular disciplină: ş.l. dr. ing. Beju Constantin

107 A. Obiectivul disciplinei Cursul cuprinde elementele şi direcţiile principale care asigură economia de energie şi de combustibil în industria alimentară , legate de perfecţionarea schemelor tehnologice şi termotehnice ale intreprinderilor. B. Conţinutul cursului Probleme ale consumurilor energetice în industria alimentară . Măsuri de economisire în procesele de ardere şi de transfer de căldură . Economisirea de energie prin reducerea pierderilor de căldură . Valorificarea energiei secundare a gazelor de ardere .Recuperarea căldurii conensului , a apei calde şi a efluenţilor .Utilizarea aburului secundar .Recompresia vaporilor .Utilizarea pompelor de căldură .Perfecţionarea proceselor şi operaţiilor clasice . Perfecţionarea schemelor tehnologice şi raţionalizarea schemelor energetice . Reducerea consumului de energie prin aplicarea proceselor şi energiilor neconvenţionale . Aplicarea proceselor biotehnologice moderne . Metode de economisire a energiei electrice . Contribuţia automatizării în micşorarea consumului de energie . C. Bibliografie minimală Segal B. , Borha V. , 1991 – Economia de energie în industria alimentară , Editura Tehnică , Bucureşti . Florea O. , Jinescu G. , 1975 – Procesele intensive în operaţiile unitare de transfer , Editura Tehnică , Bucureşti . Leca A. , 1981 – Ridicarea eficienţei aparatelor schimbătoare de căldură , Editura Academiei , Bucureşti Modul de evaluare: examen scris Cod 2.L.4.1.07.A.52 TEHNOLOGIA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII ÎN INDUSTRIA CĂRNII Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări: IV, IPA, sem I 2C, 2L, sem II 2C, 1L, 1P Titular disciplină: ş.l. drd. Ursachi Claudiu A. Obiectivul disciplinei Instruirea şi formarea viitorilor specialişti în tehnologia cărnii, pregătirea aptitudinilor de orientare şi formare permanentă, cunoaşterea aparaturii şi modului de lucru, crearea deprinderilor corecte de efectuare a aprecierilor calitative şi cantitative a parametrilor pe întreg fluxul tehnologic. B. Conţinutul cursului 1. Unităţi de industrializare a cărnii. Clasificare, construire, capacităţi de producţie . 2. Materia primă - animale furnizoare de carne - Aprovizionare şi transport. Rase de animale. Randamente şi indici de recuperare. 3. Tehnologia prelucrării animalelor în abator. Etapele prelucrării animalelor. 4. Valorificarea subproduselor de abatorizare. 5. Structura morfologică şi compoziţia chimică a cărnii. Calitatea cărnii. 6. Dinamica transformărilor care au loc în carne în timpul vieţii animalelor şi după sacrificare . 7. Calitatea globală a cărnii. 8. Tranşarea, dezosarea si alesul cărnii . 9.Procese de conservare în industria cărnii. 10. Tehnologia fabricării preparatelor din carne comune. 11. Tehnologia fabricării preparatelor din carne crude. 12. Tehnologia fabricării semiconservelor din carne. 13. Tehnologia generală de fabricare a conservelor. 14. Aditivi folosiţi în industria cărnii. 15. Igiena intreprinderilor de industrializare a carnii 16. Noţiuni de protecţia mediului - epurarea apelor uzate C. Bibliografie minimală Banu, C. şi colab. - Tehnologia cărnii şi subproduselor, Editura de Stat Didactica şi Pedagogica, Bucureşti, 1990, Banu, C. şi colab. - Exploatarea şi întreţinerea utilajelor din industria carnii, Editura Tehnica, Bucuresti 1992, * * * - Indrumator de lucrări practice, Galati 1994 D. Modul de evaluare: examen scris şi oral UAV.2.L.4.1.07.A.53 TEHNOLOGIA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII ÎN INDUSTRIA LAPTELUI Domeniu: Inginerie alimentară/Specializări: IV, IPA, sem. I 2C, 2L, sem. II 2C, 1L, 1P Titulari curs: S.l. ing. Meşter Mihaela A. Obiectivul disciplinei: Disciplina urmăreşte formarea specialistului în tehnologia de producere a laptelui şi a produselor lactate, iar prin lucrările de laborator se urmăreşte formarea acestor specialişti în aprecierea calităţii acestora făcându-se analize în

108 laboratoare autorizate conform normelor în vigoare, precum şi menţinerea unei strânse legături între inginerul tehnolog şi laborator. B. Conţinutul cursului:1. Tehnologia laptelui de consum.2. Conservarea laptelui prin metode biochimice. Produse lactate acide obţinute prin fermentaţie lactică 3.Conservarea laptelui prin reducerea conţinutului de apă. Tehnologia produselor din lapte concentrat şi lapte concentrat sterilizat.4. Tehnologia laptelui praf.5.Lapte cu destinaţie specială: alimentaţia sugarilor.6.Tehnologia untului. Definiţie, clasificarea tipurilor de unt şi procedee de obţinere a untului 7.Definiţia şi clasificarea brânzeturilor. 8. Tehnologia de obţinere a îngheţatei.9. Valorificarea subproduselor laptelui. 10.Spălarea şi dezinfectarea în industria laptelui. C. Bibliografie minimală: 1. Banu, C., Vizireanu, C. – Procesarea industrială a laptelui, Editura Tehnică, Bucureşti, 1998. 2. Chintescu, G., Grigore, Ş. - Îndrumător pentru tehnologia produselor lactate, Editura Tehnică, Bucureşti, 1982. 3. Costin, G. M., Lungulescu G. - Valorificarea subproduselor în industria laptelui, Editura Tehnică, Bucureşti, 1985. 4. Banu, C., ş. a. - Biotehnologii în industria alimentară, Editura Tehnică, Bucureşti, 1987. 5. Lungulescu, G. - Utilaj special pentru industria laptelui, Universitatea „Dunărea de Jos”, Galaţi, 1990. 6. Rusănescu, N., Diaconescu, D., Ciurea, M. - Ghid practic pentru tehnologia produselor lactate, Editura Universităţii „Aurel Vlaicu” din Arad, 2003. D. Modul de evaluare: Forma de evaluare este continuă, iar metoda de evaluare, în sesiunea de examene este orală. Toate capitolele cursului sunt obligatorii. Evaluarea cunoştinţelor de laborator se face prin colocviu. Cod 2.l.4.1.07.A.54 TEHNOLOGIA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII ÎN INDUSTRIA VINULUI Domeniu: Inginerie alimentarăSpecializări: IV, IPA, sem I 2C, 2L; sem II 2C, 1L, 1P Titular disciplină: conf. Dr. ing. Petre Popa A. Obiectivul disciplinei Disciplina oferă specialistului in formare cunoştinţe teoretice si practice privind procesele de prelucrare a strugurilor si a mustului precum si elementele de tehnologie privind îngrijirea, condiţionarea, maturarea si îmbutelierea vinului si a distilatelor pe baza de vin. B. Conţinutul cursului Obiectivul şi importanţa tehnologiei vinului . Viticultura sursă de materii prime pentru industria vinului. Strugurii – materie primă pentru vinificaţie . Tehnologia prelucrării strugurilor şi obţinerea mustului.Tehnologia prelucrării mustului. Antiseptici şi antioxidanţi folosiţi în industria vinului.Fermentaţia alcoolică a mustului în tehnologia producerii vinurilor. Tehnologia obţinerii vinurilor prin macerare. Compoziţia chimică a vinului.Evoluţia şi fazele de dezvoltare ale vinului. Îngrijirea vinului. Tehnologii folosite pentru stabilizarea vinurilor. Îmbutelierea vinului. Tehnologii de vinificare . Defectele şi bolile vinului C. Bibliografie minimală Cotea, D.V., Pomohaci, N., Gheorghita, M.- Oenologia - Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982, Cotea, D.V. - Tratat de oenologie, vol. I Editura Ceres, Bucuresti, 1985, Macici, M., Stoian, V., Giosanu, T., Popescu, I.V., Kontec, A., Nanu, I., Avramescu, M. Tehnologii moderne de producere a vinurilor, Redactia de propaganda tehnica agricola, Bucuresti, 1990 D. Modul de evaluare: examen scris TEHNOLOGIA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII ÎN INDUSTRIA ULEIULUI Domeniu: Inginerie alimentarăSpecializări: IV, IPA, Titular curs: Ş.l. ing. Dicu Anca Mihaela Obiectivele disciplinei: Tehnologia şi controlul Calităţii în Industria Uleiului constituie o disciplină de bază în formarea gândirii, metodicii şi practicii de laborator al viitorului inginer tehnolog. Disciplina oferă studenţilor cunoştinţe teoretice şi practice specifice industriei uleiului, legate de compoziţia şi structura materiei prime, colectarea şi procesarea acesteia, controlul caracteristicilor produselor finite, determinări de consum specific, bilanţuri de materiale, etc.

109 Conţinutul cursului: 1. Materii prime oleaginoase; 2.Materii auxiliare utilizate în industria uleiului; 3.Depozitarea materiilor prime; 4. Curăţirea de impurităţi; 5.Măcinarea seminţelor; 6.Prăjirea materialului oleaginos; 7.Presarea materialului oleaginos; 8.Extracţia cu dizolvanţi a uleiului din broken şi distilarea miscelei, 9.Rafinarea uleiului; 10.Hidrogenarea uleiurilor; 11.Fabricarea margarinei Modul de examinare: curs: examinare scrisă, Bibliografie minimala: 1.C. Banu, Procese tehnice şi tehnologice în industria alimentară, vol. I şi II- Ed. Tehnică, Bucureşti, 1992, 1993. 2. Boieru, Tehnologia uleiurilor vegetale, Ed Tehnică, Bucureşti, 1983. 3. Banu C. ş.a., Manualul inginerului de industrie alimentară, vol. I şi II,Ed. Tehnică, Bucureşti 1998-1999. 4. Vizireanu C., Tehnologii generale în industria alimentară extractivă, Ed. Evrika, Brăila, 1999. ANUL V TCCPA U.A.V. 2.L.4.09.O.48. MANAGEMENT ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ Domeniu/ Specializări: V, T.C.C.P.A., sem. I, 2 C, 1 L. Titular curs: Conf. dr. ing. Popa Petre Catedra: Ştiinţe Tehnice şi Tehnologii A. Obiectivul disciplinei: Această disciplină se referă la modul cum sunt conduse organizaţiile, la maniera în care managerii îşi propun obiectivele şi le realizează. B. Conţinutul cursului: 1. Managementul şi sarcinile managerilor; 2. Evoluţia gândirii managementului; 3. Luarea deciziei manageriale; 4. Obiectivele organizaţiei şi planificarea ; 5. Managementul strategic; 6. Planificarea tactică şi operaţională; 7. Componentele structurii organizaţiei; 8. Proiectarea organizaţională; 9. Managementul resurselor umane; 10.Motivarea performanţelor angajatului; 11. Procesul de conducere – leadership-ul; 12. Controlul; 13. Managementul internaţional. C. Bibliografie minimală: 1. Costa Valeriu, 1994, Managementul în afaceri, editura Gaudeamus, Iaşi; 2. Nicolescu Ovidiu şi colaboratorii, 1994, Ghidul managerului eferent, vol I, II, editura Tehnică, Bucureşti; 3. Stăncioiu I., Militaru Gh., 1998, Management. Elemente fundamentale, Editura Teora, Bucureşti. D. Modul de evaluare: Verificarea la disciplina „Management în industria alimentară” se realizează prin colocviu scris la sfârşitul semestrului. De asemenea, se fac testări şi verificări ale cunoştinţelor pe parcursul semestrului, rezultatul acestor verificări contribuind la nota finală de examinare. U.A.V. 2.L.4.09.O.51.UTILAJE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ Domeniu/ Specializări: V, T.C.C.P.A., sem. I, 1 P. Titular curs: Conf. dr. ing. Rusănescu Nicolae A. Obiectivul disciplinei: Prin întocmirea acestui proiect de către studenţi se urmăreşte proiectarea tehnologică şi dimensionarea utilajelor pentru o staţie, secţie de producţie sau întreprindere, precum şi amplasarea utilajelor în cadrul secţiei respective. B. Conţinutul cursului : 1. Tema proiectului ; 2. Stabilirea elementelor iniţiale de proiectare ; 3. Documentare.Consideraţii generale privind tehnologia aleasă şi tipul de utilaje. Schema tehnologică a produselor fabricate; 4. Schema amplasării spaţiilor tehnologice; 5. Calculul procesului tehnologic; 6. Calculul de dimensionare a utilajelor. C. Bibliografie minimală: 1. Banu Constantin şi colaboratorii – Manualul inginerului de industrie alimentară, vol. I, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1998; 2. Bratu E. – Operaţii unitare în industria chimică, vol. I, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1984; 3. Ioancea Lucian şi colaboratorii – Maşini, utilaje şi instalaţii în industria alimentară, Ed. Ceres, Bucureşti, 1986. D. Modul de evaluare: Examinarea se face prin verificare, la sfârşitul semestrului. U.A.V. 2.L.4.09.O.62. AMBALAJE ŞI DESIGN Domeniu/ Specializări: V , T.C.C.P.A., sem. I, 2 C, 1 S. Titular curs: Şef lucr. Dicu Anca Mihaela Catedra: Ştiinţe Tehnice şi Tehnologii A. Obiectivul disciplinei: Cursul cuprinde elemente ţi principii fundamentale în domeniul creaţiei, producţiei şi economiei ambalajelor, adordate în lumina realizărilor şi tendinţei

110 tehnicii moderne cât şi a unei concepţii unitare privind asigurarea cu ambalaje a industriei alimentare. B. Conţinutul cursului: 1. Funcţiile ambalajelor; 2. Factorii care influenţează producerea ambalajelor; 3. Materiale de ambalaj: sticla, materiale metalice, materiale celulozice, materiale plastice; 4. Ambalaje pentru produse alimentare; 5. Ambalaje de sticlă; 6. Ambalaje metalice; 7. Ambalaje din material celulozic; 8. Ambalaje din materiale plastice; 9. Ambalaje din materiale complexe; 10. Accesorii de închidere: dopuri, capse, capace filetate, capace pentru cutii metalice; 11. Eticheta. C. Bibliografie minimală: 1. Scadovschi S., Metode şi tehnici moderne de ambalare, Editura Tehnică, Bucureşti, 1976; 2. Turtoi, M., Materiale de ambalaj şi ambalaje pentru produsele alimentare, Editura Alma, Galaţi, 2000; 3. xxx- Manualul inginerului de industrie alimentară, vol. I şi II, Editura Tehnică, Bucureşti, 1999. D. Modul de evaluare: Examen. U.A.V. 2.L.4.09.O.62. ADITIVI ALIMENTARI Domeniu/ Specializări: V, T.C.C.P.A., sem. I, 2 C. Titular curs: Şef lucr. chim. Szabo Raluca Catedra: Ştiinţe Tehnice şi Tehnologii A. Obiectivul disciplinei: Disciplina ADITIVI ALIMENTARI oferă studenţilor cunoştinţe despre aditivi, privind clasificarea lor, descrierea, modul de testare în vederea stabilirii dozelor admise, efectele folosirii în industria alimentară. În acelaşi timp, disciplina informează studenţii cu privire la legislaţia internaţională în ceea ce priveşte folosirea aditivilor în alimente. B. Conţinutul cursului: 1.Definirea aditivilor, clasificare, condiţii de folosire în industria alimentară; 2. Agenţi cu acţiune de chelare, tamponare, stabilizare, întărire, creştere, umidificare. Acizi; Emulgatori; 3. Arome, aromatizanţi, potenţiatori de arome; Hidrocoloizi. Clasificare. Gume; Hidrocoloizi. Amidonul şi derivaţi. Extracte proteice; 4. Substanţe pentru tratamentul de suprafaţă al produselor alimentare, pentru albire, limpezire şi stabilizare; Îndulcitori;5. Substanţe pentru realizarea culorii cărnii sărate. 6. Substanţe formatoare de spumă, de stabilizare a spumei, de control a spumării şi substanţe antispumante; Substanţe pentru maturizarea făinii de grâu şi condiţionarea aluatului. Substanţe pentru nutriţia drojdiilor de panificaţie. C. Bibliografie minimală: 1. Banu C. (coordonator), Aditivi şi ingrediente pentru industria alimentară, Editura Tehnică, Bucureşti, 2000; 2. Marius Safta, Super-antioxidanţii naturali în alimentaţie şi medicină, Editura Sudura, Timişoara, 2002; 3. G.M. Costin, Rodica Segal (editori), Alimente funcţionale. Alimentele şi sănătatea, Editura Academica, 1999. D. Modul de evaluare: Verificarea cunoştinţelor se face prin susţinerea unui colocviu oral (2/3 din notă). O treime din nota o reprezintă nota obţinută prin susţinerea unui referat din tematica de la seminar. U.A.V. 2.L.4.09.O.63. ANALIZA SENZORIALĂ Domeniu/ Specializări: V , T.C.A.P.T., sem. I, 2 C, 1 L. Titular curs: Şef lucr. Dicu Anca Mihaela A. Obiectivul disciplinei: Disciplina Analiză senzorială îşi propune să evidenţieze această ipostază a calităţii produselor alimentare astfel încât inginerul tehnolog, atât în industria alimentară cât şi în unităţile de alimentaţie publică, să poată lua toate măsurile pentru ridicarea calităţii la nivelul exigenţei consumatorilor. B. Conţinutul cursului: 1. Calitatea senzorială a produselor alimentare – parte integrantă a calităţii produselor alimentare ; 2. Analizatorul gustativ. Adaptarea gustativă ; 3. Analizatorul olfactiv. Teoria fiziologiei olfacţiei. Fenomene ce intervin la formarea senzaţiilor olfactive; 4. Aroma produselor alimentare. Transformările de aromă suferite de produsele alimentare la prelucrare şi păstrare ; 5. Aromatizarea produselor alimentare. Arome naturale, de sinteză şi artificiale – obţinere şi forme de utilizare; 6. Analizatorul vizual. Analizatorul auditiv. Analizatorul tactil; 7. Metode de analiză senzorială ; 8. Calitatea şi analiza senzorială a berii ; 9. Calitatea şi analiza senzorială a vinului; 10. Calitatea şi analiza senzorială a cărnii şi preparatelor din carne; 11. Calitatea şi analiza senzorială a laptelui şi produselor lactate; 12. Calitatea şi analiza senzorială a ouălor; 13.

111 Calitatea şi analiza senzorială a conservelor de legume şi fructe; 14. Calitatea şi analiza senzorială a uleiurilor comestibile, margarinelor şi maionezei. C. Bibliografie minimală: 1. Banu C. ş.a., 2002.Calitatea şi controlul calităţii produselor alimentare, seria Inginerie alimentară, Editura Agir Bucureşti ; 2. Banu C. ş.a., 2000. Aditivi şi ingrediente pentru industria alimentară, Editura Tehnică, Bucureşti; 3. Cotoiu I., Teodorescu N., 1997. Comportamentul consumatorului. Teorie şi practică., Editura Economică, Bucureşti. D. Modul de evaluare: lucrări de laborator: colocviu practic; curs: examinare scrisă U.A.V. 2.L.4.09.A.64. TEHNOLOGIA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII ÎN INDUSTRIA PANIFICAŢIEI Domeniu/ Specializări: V, T.C.C.P.A., sem. I, 3 C, 2 L. Titular curs: Şef lucr. ing. Dicu Anca A. Obiectivul disciplinei: Disciplina urmăreşte formarea specialistului în tehnologia de producere a produselor de panificaţie, iar prin lucrările de laborator se urmăreşte formarea acestor specialişti în aprecierea calităţii acestora făcîndu-se în laboratoare autorizate conform normeler în vigoare, precum şi menţinerea unei strânse legături între inginerul tehnolog şi laborator. B. Conţinutul cursului: 1. Materii prime şi auxiliare; 2. Principiile tehnologiei clasice; 3. Depozitarea materiilor prime şi auxiliare ; 4. Pregătirea materiilor prime şi auxiliare ; 5. Dozarea materiilor prime şi auxiliare ; 6. Prepararea aluatului; 7. Frământarea aluatului; 8. Fermentarea aluatului; 9. Prelucrarea aluatului; 10. Coacerea; 11. Depozitarea produsului finit; 12. Metode de conservare a pâinii; 13. Panificarea făinurilor defecte; 14. Metode moderne de panificare; 15. Amelioratori folosiţi în panificaţie. C. Bibliografie minimală: 1. Giurcă, V. - Tehnologia panificaţiei - curs, vol. I şi II, Univ. Dunărea de Jos Galaţi, 1990; 2. Bordei, D. Tedorescu, F., Toma, M.-Ştiinţa şi tehnologia panificaţiei, Editura AGIR, Bucureşti, 2000; 3. C. Banu şi colectivul - Manualul inginerului din industria produselor făinoase, Editura Tehnică , Bucureşti, 1983. D. Modul de evaluare: Forma de evaluare este continuă, iar metoda de evaluare, în sesiunea de examene este orală. Toate capitolele cursului sunt obligatorii. Evaluarea cun oştinţelor de laborator se face prin colocviu. U.A.V. 2.L.4.09.A.65. TEHNOLOGIA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII ÎN INDUSTRIA BERII Domeniu/ Specializări: V, T.C.C.P.A., sem. I, 3 C, 2 L. Titular curs: Şef lucr. ing. Meşter Mihaela A. Obiectivul disciplinei: Disciplina urmăreşte formarea specialistului în tehnologia de producere malţului şi a berii, iar prin lucrările de laborator se urmăreşte formarea acestor specialişti în aprecierea calităţii acestora făcîndu-se în laboratoare autorizate conform normeler în vigoare, precum şi menţinerea unei strânse legături între inginerul tehnolog şi laborator. B.Conţinutul cursului: 1. Materiile prime folosite la fabricarea berii; 2. Procesul tehnologic de malţificare; 3. Fabricarea mustului de bere; 4. Fermentaţia mustului; 5. Filtrarea berii; 6. Îmbutelierea berii; 7. Consumuri specifice şi pierderi de bere în diferitele faze de fabricaţie. Berea finită. C. Bibliografie minimală: 1. Theiss F., Diaconescu D. – Tehnologia malţului şi a berii – curs, Universitatea “Aurel Vlaicu”, Arad, 1997; 2. Banu C. şi colectivul - Manualul inginerului din industria produselor făinoase, Editura Tehnică , Bucureşti, 1983; 3. Banu C. şi colectivul – Tratat de ştiinţa şi tehnologia malţului şi a berii, Ed. AGIR, vol. I, II, 2000. D. Modul de evaluare: Forma de evaluare este continuă, iar metoda de evaluare, în sesiunea de examene este orală. Toate capitolele cursului sunt obligatorii. Evaluarea cun oştinţelor de laborator se face prin colocviu.

112 U.A.V. 2.L.4.09.A.57. TEHNOLOGIA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII ÎN INUSTRIA CONSERVELOR Domeniu/ Specializări: V, T.C.C.P.A., sem. I, 3 C, 2 L. Titular curs: Conf. dr. ing. Zdremţan Monica A. Obiectivul disciplinei: Disciplina prezintă o importanţă deosebită pentru formarea viitorilor ingineri oferind cunoştinţe teoretice şi practice privind conservarea prin semiindustrializare şi industrializare a legumelor şi fructelor. B. Conţinutul cursului: 1. Prezentarea produselor horticole - materia primă în industria conservelor; 2. Bazele teoretice ale industrializării produselor horticole, alterarea produselor horticole, materii prime auxiliare folosite în industria conservelor, operaţii folosite la industrializarea produselor horticole; 3. Tehnologia conservării produselor horticole prin congelare; 4. Conservarea produselor horticole prin deshidratare;5. Conservarea produselor horticole prin concentrare;6. Conservarea chimică şi prelucrarea termică a produselor horticole; 7. Tehnologia sucurilor limpezi de fructe; 8. Conservarea cu ajutorul radiaţiilor ionizante;9. Conservarea produselor horticole prin fermentaţie; 10. Fermentaţia acido – lactică a legumelor; 11. Conservarea produselor horticole prin pasteurizare şi termosterilizare; 12. Tehnologia de obţinere a semiconservelor din legume şi fructe. 13. Prezentarea de reţete pentru conservarea legumelor şi fructelor în bucătăriile casnice. C. Bibliografie minimală: 1. BEREŞIU ILEANA, 1986 – Materii prime vegetale pentru prelucrarea industrială şi casnică, Editura Ceres, Bucureşti; 2. GHERGHI, A. ş.a., 1983 – Biochimia şi fiziologia legumelor şi fructelor, Editura Academiei R.S.R.; 3. IONESCU, A., 1982 – Fenomenul de poluare în agricultură, Editura CERES, Bucureşti; 4.MIHALCA, GH. ş.a., 1980 – Congelarea produselor horticole şi prepararea lor pentru consum, Editura Tehnică, Bucureşti.; 5. MARCA GHEORGHE, 2000 – Tehnologia produselor horticole, Editura RISOPRINT, Cluj Napoca; 6. ANDREI GHERGHII, 1999 – Prelucrarea şi industrializarea produselor horticole, Editura Olimp, Bucureşti. D. Modul de evaluare: referate; teste; examen. U.A.V. 2.L.4.09.A.64. TEHNOLOGIA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII ÎN INDUSTRIA MORĂRITULUI Domeniu/ Specializări: V, T.C.C.P.A., sem. I, 3 C, 2 L. Titular curs: Şef lucr.dr. ing. Beju Constantin A. Obiectivul disciplinei: Disciplina urmăreşte formarea specialistului în tehnologia de morărit şi panificaţie,iar prin lucrările de laborator se urmăreşte formarea acestor specialişti în aprecierea calităţii acestora făcîndu-se în laboratoare autorizate conform normeler în vigoare, precum şi menţinerea unei strânse legături între inginerul tehnolog şi laborator B.Conţinutul cursului:1.Noţiuni de procesare minimă în industria alimentară; 2. Controlul calităţii şi metode moderne de control (HACCP) în morărit; 3. Depozitarea şi conservarea cerealelor; 4. Scheme tehnologice de precurăţire a cerealelor; 5. Tratamente speciale aplicate; Omogenizarea, curăţirea şi decojirea cerealelorPerierea şi condiţionarea cerealelor; 6. Măcinarea cerealelor; 7.Principii de proiectare în morărit; 8. Depozitarea şi conservarea cerealelor şi produselor de măciniş. C. Bibliografie minimală: 1. Costin I. – Tehnologii de prelucrare a cerealelor în industria morăritului, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1984; 2. Costin I. – Cartea morarului, Ed.Tehnică, Bucureşti, 1988.; 3. Danciu I. – Curăţirea cerealelor, Ed. Lucian Blaga Sibiu, 2001; 4. Danciu I.- Măcinarea cerealelor, Ed. Lucian Blaga Sibiu, 2000 D. Modul de evaluare: Forma de evaluare este continuă, iar metoda de evaluare, în sesiunea de examene este scrisă. Toate capitolele cursului sunt obligatorii. Evaluarea cun oştinţelor de laborator se face prin colocviu. U.A.V. 2.L.4.09.A.53. TEHNOLOGIA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII ÎN INDUSTRIA LAPTELUI Domeniu/ Specializări: V, T.C.C.P.A., sem. I, 3 C, 2 L. Titular curs: Şef lucr. ing. Meşter Mihaela A. Obiectivul disciplinei: Disciplina urmăreşte formarea specialistului în tehnologia de producere a laptelui şi a produselor lactate, iar prin lucrările de laborator se urmăreşte formarea acestor specialişti în aprecierea calităţii acestora făcându-se analize în

113 laboratoare autorizate conform normelor în vigoare, precum şi menţinerea unei strânse legături între inginerul tehnolog şi laborator. B. Conţinutul cursului: 1. Introducere. Compoziţia şi structura laptelui. Microorganismele laptelui, proprietăţile fizice ale laptelui;2. Sinteza şi secreţia laptelui. Variaţia producţiei şi structurii laptelui. Defecte şi falsificări. Aprovizionarea întreprinderilor cu lapte şi tratamentul primar în zona de colectare; 3. Metode de conservare a laptelui. Conservarea laptelui cu ajutorul căldurii. Conservarea laptelui cu ajutorul frigului. Alte metode de conservare; 4. Operaţii comune pentru lapte şi produsele lactate. Utilaje pentru industria laptelui. Tehnologia laptelui de consum; 5. Conservarea laptelui prin metode biochimice. Produse lactate acide obţinute prin fermentaţie lactică. Produse lactate acide obţinute prin fermentaţie lactică şi alcoolică. Produse lactate acide probiotice, prebiotice şi simbiotice;6. Conservarea laptelui prin reducerea conţinutului de apă. Tehnologia produselor din lapte concentrat şi lapte concentrat sterilizat; 7. Tehnologia laptelui praf. Tehnologia laptelui praf instant; 8. Lapte cu destinaţie specială: alimentaţia sugarilor; 9.Tehnologia untului. Definiţie, clasificarea tipurilor de unt şi procedee de obţinere a untului. Maturarea fizică şi biochimică a smântânii; cicluri termice; 10. Procedee de batere a smântânii, spălarea şi malaxarea untului. Instalaţii continui de fabricare a untului. Defectele untului;11. Definiţia şi clasificarea brânzeturilor. Caracteristicile laptelui destinat fabricării brânzeturilor şi tratamentul preliminar al acestuia. Fazele principale în obţinerea brânzeturilor (coagulare, tratamentul coagulului, sărarea brânzeturilor); 12. Procese fizico-chimice şi biochimice în cursul maturării brânzeturilor. Procedee mecanizate şi continui în fabricarea brânzeturilor. Substanţe de aromă şi desen. Defectele brânzeturilor; 13. Tehnologia de obţinere a îngheţate. C. Bibliografie minimală: 1. Banu, C., Vizireanu, C. – Procesarea industrială a laptelui, Editura Tehnică, Bucureşti, 1998; 2. Banu, C., ş. a. - Progrese tehnice, tehnologice şi ştiinţifice în industria alimentară, vol. I şi II, Editura Tehnică, Bucureşti, 1992, 1993; 3. Chintescu, G., Grigore, Ş. - Îndrumător pentru tehnologia produselor lactate, Editura Tehnică, Bucureşti, 1982. D. Modul de evaluare: Forma de evaluare este continuă, iar metoda de evaluare, în sesiunea de examene este orală. Toate capitolele cursului sunt obligatorii. Evaluarea cunoştinţelor de laborator se face prin colocviu. U.A.V. 2.L.4.09.A.54. TEHNOLOGIA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII ÎN INDUSTRIA VINULUI Domeniu/ Specializări: V, T.C.C.P.A., sem. I, 3 C, 2 L. Titular curs: Conf. dr. ing. Popa Petre A. Obiectivul disciplinei: Disciplina prezintă o importanta deosebita pentru formarea inginerului in specializarea TEHNOLOGIA SI CONTROLUL CALITATII PRODUSELOR ALIMENTARE.Ea oferă specialistului in formare cunoştinţe teoretice si practice privind procesele de prelucrare a strugurilor si a mustului precum si elementele de tehnologie privind îngrijirea, condiţionarea, maturarea si îmbutelierea vinului si a distilatelor pe baza de vin. B. Conţinutul cursului: 1. Strugurii – materie primă pentru vinificaţie ; 2. Tehnologia recoltării strugurilor; 3. Construcţii şi echipamente tehnologice în industria vinului; 4. Tehnologia prelucrării strugurilor şi obţinerea mustului; 5. Tehnologia prelucrării mustului; 6. Corecţii de compoziţie aplicate musturilor; 7. Microflora şi biocatalizatorii specifici mustului şi vinului; 8. Antiseptici şi antioxidanţi folosiţi în industria vinului; 9. Fermentaţia alcoolică a mustului în tehnologia producerii vinurilor; 10. Tehnologia obţinerii vinurilor prin macerare; 11. Tehnologia de macerare-fermentare în obţinerea vinurilor roşii; 12. Fermentaţia malolactică; 13. Evoluţia şi fazele de dezvoltare ale vinului. Îngrijirea vinului; 14. Tehnologia limpezirii vinurilor; 15. Tehnologia limpezirii vinului folosind substanţe cleitoare (cleirea vinului); 16. Tehnologia limpezirii vinurilor prin filtrare; 17. Tehnologii folosite pentru stabilizarea vinurilor; 18. Îmbutelierea vinului. C. Bibliografie minimală: 1. Cotea, D.V., Pomohaci, N., Gheorghita, M.- Oenologia Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982; 2. Cotea, D.V. - Tratat de oenologie, vol. I Editura Ceres, Bucuresti, 1985; 3. Macici, M., Stoian, V., Giosanu, T., Popescu, I.V., Kontec, A., Nanu, I., Avramescu, M. - Tehnologii moderne de producere a vinurilor, Redactia de propaganda tehnica agricola, Bucuresti, 1990.

114 D. Modul de evaluare: Verificarea la disciplina „Tehnologia şi controlul calităţii în industria vinului” se realizează prin examen la sfârşitul semestrului. De asemenea, se fac testări şi verificări ale cunoştinţelor pe parcursul semestrului, rezultatul acestor verificări contribuind la nota finală de examinare. U.A.V. 2.L.4.09.A.67. PROIECT TEHNOLOGIC Domeniu/ Specializări: V, T.C.C.P.A., sem. I, 1 P. Titular curs: Conf. dr. ing. Popa Petre A. Obiectivul disciplinei: Disciplina prezintă o importanta deosebita pentru formarea inginerului in specializarea TEHNOLOGIA SI CONTROLUL CALITATII PRODUSELOR ALIMENTARE.Ea oferă specialistului in formare cunoştinţe teoretice si practice necesare întocmirii de proiecte tehnologice pentru industria alimentară. B. Conţinutul cursului: 1. Alegerea temei de proiectare. Obiectivul proiectului. Capacitatea de producţie. Profilul de producţie; 2. Alegerea şi descrierea schemei adoptate şi analiza factorilor care influenţează producţia; 3. Principalele caracteristici ale materiilor prime, auxiliare şi ale produsului finit. Valorificarea subproduselor; 4. Schema controlului pe faze ; 5. Bilanţ de materiale. Consumuri specifice. Randamente de fabricaţie; 6. Întocmirea schemei de legături. C. Bibliografie minimală: 1. Banu, C., ş. a. - Manualul inginerului de industrie alimentară, vol. I şi vol. II, Editura Tehnică, Bucureşti, 1998, 1999; 2. Banu, C., ş. a. Principii de drept alimentar, Editura Agir, Bucureşti, 2003; 3. Banu, C., Vizireanu, C. – Procesarea industrială a laptelui, Editura Tehnică, Bucureşti, 1998. D. Modul de evaluare: Verificarea „Proiectului tehnologic” se realizează prin susţinerea acestuia la sfârşitul semestrului. De asemenea, se fac t verificări ale cunoştinţelor pe parcursul semestrului, rezultatul acestor verificări contribuind la nota finală de examinare. ANUL I ISBE FIZICA SI BIOFIZICA – 4 p.c. Domeniu/Specializări: IPA, sem I: 2C, 1L; Titular disciplină: conf. univ. dr. Mirela Nicolov A. Obiectul disciplinei: Cursul isi propune prezentarea notiunilor necesare studentilor pentru intelegerea fenomenelor fundamentale in studiile efectuate uin anii următori cum ar fi : sistemele de coordonate , principii si legi fundamentale in mecanica fizică , teoria oscilatiilor, notiuni de mecanica fluidelor in fizica si biofozoca, notiuni fundamentale de termodinamica , deduceri de ecuatii ale tranformarilor de tip general (politrope) , calcule de lucru mecanic caldura si variatii de lucru mecanic , cicluri termice , potentiale termodinamice , transfer de caldura prin conductie , convectie si radiatie , notiuni electricitate si magnetism , notiuni de optica , notiuni elementare de biofizica : osmoza , difuzie , notiuni de capilaritate principiile termodinamicii cu aplicatii stricte in biofizica, notiuni de biofizica nucleului si a celulei. B. Conţinutul cursului: 1. Notiuni de mecanica: Sistemul de coordonate cartezian; Sistemul de coordonate polare în plan; 2. Principii si teoreme în mecanica fizica; 3. Mecanica fluidelor; 4. Teoria oscilatiilor; 5.Notiuni de Biomecanica; 6. Postulatele si principiile temodinamicii in Fizica si Biofizica; 7. Ec termice de stare;Ec. Gazului van der Waals Transfromarea adiabatica , politropa; 8. Calculul W, Q si ∆U în transformarile simple ale gazelor perfecte; 9. Motoare termice : Ciclul Carnot , motorul Otto , motorul Diesel; 10. Potentiale termodinamice; Fenomene de capilaritate;Osmoza ; Difuzia; 11. Transferul de caldura prin conductie , convectie si radiatie; 12. Notiuni de electrostatica si magnetism; 13. Fenomene electromagnetice cu aplicatii in Biofizica; 14. Starea fizica a substantei : starea lichida, gazoasa , solida , plasma.; 15. Biofizica Nucleului, Biofizica Celulei. C. Modul de examinare: Verificarea cunoştinţelor la disciplina Fizică si Biofizica se face prin susţinerea unui examen scris si oral . Materia de examen va fi impartita in 4 parti ( 3 parti de fizica si una de biofizica ): Pentru fiecare parte studentul trebuie sa trateze de nota 5 un subiect de teorie si o problema. Nota la fizica si biofizica va fi: (nota laborator+nota tema de casa +nota teorie+nota probleme)/4

115 TOPOGRAFIE. – 3 p.c. Domeniu/Specializări: I.S.B.E., sem I: 2C, 1L; Titular disciplină: conf. univ. dr. Calinovici Ioan Topografie sem II: 3C, 2L A. Obiectivele disciplinei: Efectuarea de măsurători de distanţe si suprafeţe, întocmirea planurilor topografice, folosirea aparatelor topografice, calculul suprafeţelor, parcelări si detaşări de suprafeţe, măsurători de diferenţe de nivel si calculul cotelor punctelor, întocmirea planurilor cotate si trasarea curbelor de nivel. B. Conţinutul disciplinei: 1. Obiectul măsurătorilor terestre .Unităţi de măsură în topografie. Mijloace de calcul în topografie. Scări topografice. Noţiuni asupra erorilor de măsurare. 2.Noţiuni de geodezie si cartografie. 3. Marcarea si semnalizarea punctelor topografice. 4.Măsurarea directă a distanţelor. 5. Măsurarea unghiurilor. 6. Măsurarea indirecta a distanţelor; Măsurarea stadimetrică a distanţelor. Măsurarea paralactică a distantelor. Măsurarea electromagnetica a distanţelor. 7. Ridicarea in plan a terenului. 8. Probleme fundamentale ale planimetriei. Intersecţia înapoi. Procedeul Collins. Precizia intersecţiilor. 9.Nivelmentul. 10.Reprezentarea reliefului pe plan. Reprezentarea reliefului prin curbe de nivel. 11.Calculul suprafeţelor. 12.Cadastru tehnic. 13.Detaşări si parcelări de suprafeţe. 14.Detaşarea paralelă cu o direcţie dată. 15.Rectificarea hotarelor. 16. Desen topografic. C. Modul de examinare: Examinarea se va face pe baza testelor de verificare a pregătirii teoretice si practice . D. Bibliografie minima: 1.Balint , E. – Eficienta utilizării tehnologiilor GPS in reţele locale . Revista de Geodezie , Cartografie si Cadastru , vol. 5 , Bucureşti ,1996.2.Bârliba L., Calinovici I., Topografie, Ed Solness, Timişoara, 2005. 3.Bârsan , A. si colab., Lucrari practice de topografie si desen tehnic. Atelierul de multiplicat cursuri, Bucuresti, 1982. 4.Calinovici I. , Bârliba L., Topografie, Ed Eurobit, Timişoara, 2003. 5.Călina , A. si colab., Planimetrie. Ed. Sitech, Craiova, 1999. 6.Călina A., Călina J., Calinovici I., Mustaţă I., Miluţ M., Topografie inginerească, Ed Reduta Craiova, 2003. ELEMENTE DE INGINERIE MECANICĂ ŞI ELECTRICĂ – 4 p.c. Domeniu/Specializări: ISBE, an I, sem. II, 3C, 2P Titular curs: Ş.l.dr.ing. Beju Constantin A. Obiectivele disciplinei: Cursul îşi propune să prezinte noţiunile din disciplinele de bază a ingineriei mecanice. Aceste noţiuni vor ajuta studenţii în elaborarea proiectelor de an şi de diplomă în care se vor proiecta diferite instalaţii în domeniul industriei alimentare. Cursul conţine definiţii, relaţii şi soluţii constructive generale specifice pentru realizarea acestor utilaje. Dimensionările acestor utilaje şi formulele de calcul se vor exemplifica în cadrul orelor de proiect şi laborator. B. Conţinutul cursului: 1. Obiectul cursului şi legătura cu alte discipline. 2. Grupe de utilaje din industria alimentară, 3. Materiale utilizate în construcţia utilajului de industrie alimentară 4. Criterii de apreciere a comportării materialelor, 5. Solicitări în organele de maşini (rezistenţe admisibile şi coeficienţi de siguranţă), 6. Sisteme de forţe ce acţionează asupra utilajelor din industria alimentară, 7. Determinarea forţelor de legătură, 8. Structura şi clasificarea mecanismelor, 9. Îmbinări şi organe de îmbinare utilizate în I.A.(consideraţii generale şi elemente de calcul): îmbinări sudate, îmbinări prin mandrinare, îmbinări prin şuruburi şi piese filetate, îmbinări prin pene şi caneluri, îmbinări prin ştifturi şi articulaţii cu bolturi, îmbinări prin strangere, 10. Alte elemente de organe de maşini utilizate în I.A. (clasificare şi elemente de calcul): arcuri, osii şi arbori, cuplaje, transmisii cu roţi dinţate, transmisii cu curele, transmisii prin lanţuri, 11. Recipienţi cu pereţi subţiri utilizaţi în I.A.(clasificare şi elemente de calcul), 12. Standardizarea în Romania şi U.E., 13. Ungerea utilajelor din I.A., 14. Forţele de acţiune, momente rezistente, randamente la utilajele de industrie alimentară. elevatoare, benzi transportatoare, instalaţii de sortare, agitatoare, valţuri, mori cu valţuri şi ciocane. 15. Curentul electric continuu şi alternativ mono şi trifazat. Legi şi formule de calcul. 16. Maşini electrice.

116 C. Bibliografie minimala: 1.Academia HUTTE - Manualul inginerului , Ed. Tehnică, Bucureşti, 1995. 2.Ghe. Manea şi co. - Organe de maşini, Ed. Tehnică Bucureşti, 1970. 3. Ghe. Buzdugan, N. Manolescu şi Colab - Manualul Inginerului Mecanic, Ed. Tehnica Bucuresti, 1976. 4. L. Ioancea şi co. - Masini, Utilaje şi instalaţii în Industria Alimentara, Ed. Ceres, Bucureşti, 1986. 5.C. Banu şi co. - Procese tehnice, tehnologice şi ştiinţifice în industria alimentară, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1992. 6.V. Bejan - Tehnologia fabricării şi reparării utilajelor tehnologice, Vol 1,2, Oficiul de informare documentară, Bucureşti, 1991. 7.I. Idiţoiu - Elemente de inginerie mecanică, Inst. Pol. Timişoara, 1987. 8.G. Puri , I. Cata - Elemente de inginerie mecanică, Inst. Pol. Timişoara, 1987. 9.I. Idiţoiu şi Colab. - Îndrumător pentru calculul şi construcţia organelor şi aparatelor chimice, vol I şi II, Inst. Pol. Timişoara, 1971. 10. Rădulescu A. – Elemente de inginerie mecanică, Bucureşti, 2001. D. Dicipline anterioare necesare: desen tehnic E. Modul de examinare: Forma de evaluare este continuă, iar metoda de evaluare, în sesiunea de examene este scrisă. Toate capitolele cursului sunt obligatorii. Evaluarea cunoştinţelor de laborator se face prin colocviu. DESEN TEHNIC – 2 p.c. Domeniu/Specializări: ISBE, sem I: 1C, 1L. Titular disciplină: Ş. l. ing. Tănăsoiu Titus A. Obiectivul disciplinei: Cursul îşi propune familiarizarea studenţilor cu metodele de proiecţii şi reprezentare ale pieselor metalice, pornind de la cele mai simple la cele mai complexe. În cadrul cursului, studenţii vor fi obişnuiţi să evalueze numărul de vederi necesatre, reprezentarea acestora, precum şi eventualelen dispuneri ale unor simboluri specifice. B. Conţinutul cursului: 1. Introducere. Tipuri de desene industriale. Principiile axonometriilor. Liniile folosite în desenul tehnic. Formate. Scrierea tehnică. Plierea formatelor ; 2. Secţiuni şi rupturi. Definiţii şi clasificare. Trasee de secţionare. Exemple de aplicaţii. Haşuri. Simboluri; 3. Filete. Definiţii, clasificare. Exemple de reprezentări a îmbinărilor filetate ; 4. Toleranţe de formă şi tranziţie. Exemple de aplicare. Ajustaje - definiţii şi exemple. Rugozităţi - definiţii şi exemple ; 5. Asamblări specifice. Asamblări cu flanşe, fitinguri, etc. Exemple ; 6. Asamblări filetate şi cu ştifturi. Siguranţe. Exemple.Arcuri - reprezentare, exemple de montaj ; 7. Îmbinări sudate, îmbinări nituite - definiţii şi exemple ; 8. Desenul de ansamblu - alcătuire, principii ; C. Bibliografie minimală: . Dale C. , Niţulescu Th, Precupeţu P.- Desen tehnic industrial pentru construcţia de maşini, Editura Tehnică, Bucureşti 1990. 2. R. Quattemer, J.P. Trotignon - La construction mecanique - dessin, conception normes , Edition de L'Usine Paris, 1978, 3. *** - Standarde pentru desen. STAS U10, BS, DIN, NF,GOST, etc D. Modul de evaluare: Verificarea la disciplina “Desen tehnic” se face prin colocviu, la nota finală concurând şi nota pe activitatea din timpul semestrului CHIMIA MEDIULUI – 4 + 4 P.C. Domeniu/Specializări: Chimie/Protectia Mediului, sem.I 2C, 2L; sem II 2C, 1L Titulari curs : S.l. Dr. Chim. Florentina-Daniela Munteanu A. Obiectivul disciplinei : Chimia Mediului este o componentă esenţială a Ştiinţei Mediului şi studiază structura şi compoziţia mediului, abundenţa, proprietăţile celor mai importante elemente chimice, şi ciclurile substanţelor vitale; compoziţia şi proprietăţile gazelor care constituie atmosfera, proprietăţile şi chimia apei şi soluţiilor apoase, chimia proceselor de schimb ionic care se produc în sol. Chimia mediului ca ştiinţă despre structura substanţelor din mediu şi transformările lor, descrie compoziţia şi proprietăţile mediului ambiant la nivel atomi şi molecular. Structurată pe trei părţi, repartizate principalilor factori de mediu: aer, apă, sol, disciplina de Chimia Mediului îşi propune formarea unei imagini de ansamblu cu privire la complexitatea interacţiilor chimice din mediul înconjurător

117 B. Conţinutul cursului : 1. Notiuni Generale de Chimie; 2. Mediul ambiant 3. Chimia apei; 4. Chimia atmosferei; 5. Procese biochimice: ciclul carbonului; ciclul azotului şi sulfului; 6. Structura şi chimia litosferei C. Bibliografie minimală : 1.Stanley E. Manahan Environmental Chemistry, 7th Edition, Lewis Publishers, Boca Raton, 1999. 2.Duca, Gh., Scurlatov, I., ş.a. Chimie Ecologică, Ed. MATRX ROM Bucureşti, 1999. 3.Ian Williams, Environmental Chemistry - A Modular Approach, Ed. Wiley J. A. Sons, Ltd. Chichester, 2001. 4.O’Neill, P., Environmental Chemistry, Sec.Edition, Ed.Chapman a.Hall, London etc. 1993. 5.Harison, R.M., Mora, S.J., Rapsomanikis, S., Johnstopn, W.R., Introductory Chemistry for the Environmental Science, Cambrige University Press, Cambrige. 6. Spiro and Stigliani, Chemistry of the Environment, 2nd ed., Prentice Hall, 2003 D. Modul de evaluare: Verificare pe parcurs – 4 credite (Semestrul I); Examen – 3 credite (Semestrul II) ECOLOGIE GENERALĂ – 2 p.c. Domeniu/Specializări: Chimie/Protectia Mediului, sem.I 2C, 1S Titulari curs : Conf. univ. dr. ing. Hălmăgean Lucian A. Obiectivele disciplinei: Însuşirea de către studenţi a semnificaţiei principalelor concepte de ecologie generală; Familiarizarea studenţilor cu conceptele şi metodologia de lucru definitorie a şcolii româneşti de fitosociologie şi a şcolii fitosociologice central-europene; Sintetizarea cunoştinţelor teoretice pluridisciplinare necesare realizării unui ansamblu de măsuri şi a unor strategii care să rezolve problemele legate de echilibrul de mediu, de amenajarea sau exploatarea ecosistemelor şi a resurselor regenerabile ale biosferei; Formarea studenţilor în spiritul ideilor de protecţie a mediului şi respectul şi dragostea faţă de natură; Încurajarea unei maniere sistemice de gândire şi abordare a relaţiilor din sfera biologului; Stimularea studentului pentru a cunoaşte şi folosi în mod individual şi independent tratatele şi periodicele din vastul domeniu al ecologiei apărute în limba română şi în limbi de circulaţie internaţională. B. Conţinutul cursului: Ecologia – ştiinţă fundamentală şi aplicativă. Organizarea materiei vii şi teoria sistemelor. Mediul înconjurător. Ecologia populaţiei. Biotopul în spaţiu şi timp. Biocenoza component organic al ecosistemului. Ecosistemul unitate structurală şi funcţională a ecosferei. C. Bibliografie minimala: 1.Berca,M. – Ecologie generală şi protecţia mediului, Editura Ceres, Bucureşti, 2000. 2.Bodnariuc, N.; Vadineanu, A.; - Ecologie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982. 3.Cristea,V. – Fitosociologie şi vegetaţia României, Note de curs, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj Napoca, 1993. 4.Duţu,M. – Ecologie, filozofia naturală a vieţii, Editura Economică, Bucureşti, 1999. 5.Ionescu,Al. – Ecologia – Ştiinţa ecosistemelor, Bucureşti, 1993. 6.Marton,Al. – Ecologie generală, curs, Universitatea Tehnică Timişoara, 1995. 7.Marton, Al. – Ecotoxicologia – la sfârşit şi început de mileniu, Editura Sees Hipparion, Cluj Napoca, 1999. 8.Muntean, L.; Ştirban, M. – Ecologie şi protecţia mediului, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1995. D. Modul de examinare:Verificarea cunoştinţelor se va face prin susţinerea unui colocviu (2/3 din notă). O treime din notă o va reprezenta nota obţinută prin susţinerea unui referat din tematica de la lucrările practice. BIOLOGIE CELULARA – 4 p.c. Domeniu/Specializări: Chimie/Protectia Mediului, sem.I 2C, 2L; Titulari curs : Conf.Dr. ing. Virgiliu Ciutina A. Obiectivele disciplinei: Prin prezentul curs se urmăreşte prezentarea aspectelor referitoare la organiyarea celulelor procariote şi eucariote, respectiv tipurile de celule, relaţiile intercelulare şi specializarea funcţiilor acestora pentru realizarea anumitor roluri fiziologice specifice. În cadrul lucrărilor de laborator studenţilor li se vor prezenta părţile componente ale microscopului optic şi electronic, tehnica măsurătorilor, precum şi tehnicile specifice biologiei celulare vegetale şi animale. B. Conţinutul disciplinei: 1. Originea si evolutia celulelor eucariote. Teoria evolutionista a originii vietii. Sintezele prebiotice. Aparitia sistemului genetic

118 precelular. Aparitia primelor celule. Organizarea generala a celulelor eucariote. 2. Componentele moleculare ale celulei. Bazele chimice ale alcatuirii moleculelor mici din celula. Structura si functiile macromoleculelor proteice. Structura acizilor nucleici. 3. Arhitectura moleculara a membranei celulare. Invelisul celular.Structura moleculara a plasmalemei. Structurile specializate ale membranei celulare. Jonctiunile celulare. 4. Functia de transport a membranei celulare. Transportul mediat de proteinele “carrier”. Transportul mediat de proteinele canal. 5. Functia de transport a membranei celulare. Transportul transmembranar al macromoleculelor. Endocitoza mediata de receptori. 6. Semnalizarea celulara. Rolul hormonilor in semnalizarea celulara. Receptorii care activeaza adenilat-ciclaza. Rolul AMP ciclic in reglarea metabolismului celular. Ionii de calciu, inozitol fosfatii si diacil glicerolul ca mesageri secunzi. Receptorii catalitici. Semnalizarea paracrina si autocrina. Receptorii intracelulari pentru hormonii liposolubili. 7. Citoscheletul celular. Microtubulii. Structura si proprietati. Transportul intracelular mediat de microtubuli. Structura si proprietatile cililor si flagelilor. Centriolul si corpii bazali. Microfilamentele de actina. Filamentele intermediare. 8. Matricea extracelulara. Masa polizaharidica si gligoproteica a matricei. Acidul hialuronic si proteoglicanii. Proteinele fibroase multifunctionale ale matricei. Colagenul. Proteinele de adezivitate ale matricei. Laminina si Fibronectina. 9. Nucleul celular. Structura. Organizarea ADN in nucleu. 10. Nucleul celular. Functii. Transcriptia si sinteza ARN in celula eucariota. Sinteza ARN ribozomal. Biogeneza ribozomilor. 11. Nucleul celular. Functii. Translatia. Sinteza proteinelor. Replicatia ADN. 12. Traficul intracelular al macromoleculelor. Reticulul endoplasmic. Modificarile posttranslationale ale proteinelor in reticulul endoplamic. Aparatul Golgi. Lizozomii. Peroxizomii. Transportul moleculelor prin membrana nucleara. 13. Conversia energiei. Mitocondria. Rolul mitocondriilor in catabolismul glucidelor si lipidelor. Lantul transportor de electroni. Biogeneza mitocondriilor. 14. Celula nervoasa. Bazele moleculare ale functionarii neuronului C. Modul de examinare: Evaluarea cunoştinţelor studenţilor se realizează prin examen oral, aprecierea făcându-se pe baza cunoştinţelor evaluate. D. Bibliografie minimala: 1. Anghel I., Citologie vegetală, Ed Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1979; 2. Botărel, S, şi colab., Histologie şi embriologie, Ed Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982; 3. Cardozo Lopes P., Atlas of Clinical Cytology Printed by Targa b.v. 's-Hertogenbosch 1986; 4. Hefco. P. Vasile, Fiziologia animalelor şi a omului, Ed Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti, 1987; 5. Manolescu Nicolae (sub redacţie), Citologie normală şi patologică la animale Ed Ceres, Bucureşti 1980; INFORMATICA APLICATA SI GRAFICA ASISTATĂ DE CALCULATOR – + 4 p.c. Domeniu/Specializări: sem I: 1C, 2L; sem II: 1C, 2L; Titular disciplină: Ş.l.dr.ing. Oana Brînzan A. Obiectivul disciplinei: Prin structura sa cursul îşi îndreaptă atenţia, spre cunoştinţele necesare pentru întocmirea unui proiect tehnic (utilizarea unui program de desen tehnic – AutoCad 14 sau AutoCad 2000). B. Conţinutul cursului: Piramida informaţională, sistem informatic. Date, tipuri de date. Proiectare asistată, CAD/CAM, domenii de utilizare, principii de bază. AUTOCAD - instrument de proiectare asistată. Unităţi de desenare (sistemul zecimal, ingineresc, etc.). Noţiunea de slide (strat). Noţiuni de desen tehnic industrial. Crearea unui obiect 2D, prin desenarea unei polilinii (închisă). Cotarea obiectelor dintr-un desen tehnic în funcţie de specific.Utilizarea textului în desenele AutoCAD. Desenarea planului unei bucătării. Utilizarea atributelor. Definirea şi editarea atributelor în cadrul unui desen AutoCad. Pregătirea unui desen pentru imprimare (plotare). C. Bibliografie minimală: 1.***, AutoCad 14, 2.***, AutoCad 2000 D. Modul de evaluare: examen scris şi practic CHIMIE GENERALĂ ŞI ANALITICĂ I - 5 p.c. Domeniu/Specializări: ISBE, sem.1, 2C, 2L Titulari curs : Conf.dr.GABRUŞ IULIU-RADU

119 A. Obiectivul disciplinei : Disciplina Chimie Generală şi Analitică este o disciplină tehnică generală, necesară familiarizării studenţilor cu principiile de bază ale structurii atomului şi a moleculei, legăturilor chimice, structurii combinaţiilor complexe şi chimiei descriptive a elementelor şi combinaţiilor lor, precum şi cu modalităţile de analiză atât de necesare în determinarea compoziţiei substanţelor, indiferent de natura lor. B. Conţinutul cursului : 1.Noţiunea de materie. Substanţe pure. Amestecuri.Legile combinării chimice. Legile gazelor. Mase. Volume. Constante atomice şi moleculare; 2. Componentele atomului. Modele atomice. Sistemul periodic al elementelor.Legături chimice. Stări de agregare.Sisteme disperse. Elemente de termochimie şi cinetica reacţiilor chimice;3. Soluţii. acizi. Baze. Săruri. Hidrogenul şi oxigenul. Grupa halogenilor. Caracterizarea metalelor . Noţiuni generale; 4. Metalele din grupele Ia, IIa, IIIa, IVa. Proprietăţi fizice şi chimice.Grupele metalele tranziţionale.Noţiuni generale. Principalele metale tranziţionale. Proprietăţi fizice şi chimice. Combinaţiile chimice specifice.Combinaţii complexe. Noţiuni genrale. Proprietăţi fizice şi chimice; 5. Natura şi conţinutul chimiei organice. Principalele categorii de substanţe organice.6. Alcoolii şi fenolii.Aldehidele şi cetonele. Acizii organici şi esterii lor; 7.Aminele, compuşii cu azot. Aminoacizii, proteinele, vitaminele. Hidraţii de carbon,zaharurile şi polizaharidele;8. Echilibre chimice. Generalităţi. Echilibre acido-bazice.Echilibre cu formare de complecşi.Echilibre de solubilitate.Echilibre de oxido-reducere (redox); 9.Analiza calitativă.Sistematica analizei calitative. Analiza preliminară. Dizolvarea substanţelor.Separarea şi identificarea cationilor. Analiza anionilor; 10. Gravimetria. Volumetria (titrimetria); 11.Analiza chimiă organică. Generalităţi; 12.Analiza elementară calitativă a substanţelor organice. Analiza grupărilor funcţionale; 13.Metode de analiză calitativă rapide.Teste rapide pentru produse alimentare;14. Prelucrarea statistică a datelor experimentale. C. Bibliografie minimală :Neniţescu,C.D.;”Chimie generală”,Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1967; Pauling, L.;”Chimie generală”; Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1972;Haiduc, I.;”Chimie anorganică”;Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983; Marcu, Gh.; “Chimia modernă a elementelor metalice”, Ed.Tehnică, Bucureşti, 1983; Marcu, Gh.; Maria Brezeanu; Rodica Cătuneanu; Agneta Bâtcă; Cornelia Bejan; “Chimie Anorganică”; Ed.Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1984; Candin Liteanu; “Chimie analitică cantitativă – Volumetria”, Ed.de Stat Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1962; Donald,J.Pietrzyk; Clyde, W.Frank; “Chimie analitică”, Ed.Tehnică, Bucureşti,1989. D. Discipline anterioare necesare : Chimia anorganică, Chimia Organică, Chimia Analitică din anii de liceu F. Modul de evaluare: 1. Examen– 75%; 2. Activitate şi prezenţa la laborator – 25%. ANUL II ISBE UAV.2.L.4.4.03.O.17 ANALIZA INSTRUMENTALĂ – 4 p.c. Domeniu/Specializări: ISBE, sem I: 2C, 2L Titular disciplină: Conf. dr.chim. Dincă Nicolae A. Obiectivul disciplinei : Disciplina Analiza instrumentala oferã cunoştinţe de bază care constituie o componentă a culturii generale tehnice a specialistului în domeniul alimentar şi reprezintă suportul pentru o serie de discipline de specialitate. B. Conţinutul cursului: 1.METODE ELECTROCHIMICE DE ANALIZĂ, 2.METODE OPTICE SI SPECTRALE, 3.METODE DE SEPARARE, 4.TERMICE SI AUTOMATIZARE C. Bibliografie minimală: 1.Dinca N, Metode de analize fizico-chimice, Ed. Univ.”A.Vlaicu”, Arad 2002; 2. S.Ehling, N. Dincă, L. Savici, Analiza instrumentală îndrumător pentru lucrări de laborator, Ed. Mirton Timisoara 2000, 3.Dinca N., Savici L., Analiza instrumentala, Note de curs, UAV 1998, 4.Magearu, V., Controlul analitic al produselor biotehnologice, Ed Tehnică, Bucureşti, 1988 D. Discipline anterioare necesare: chimia anorganica, organica si analitica E. Modul de evaluare: examen final scris - 66%, colocviu de laborator – 33%

120 UAV.2.L.4.4.03.O.19 SI UAV.2.L.4.4.04.O.19 BIOCHIMIE GENERALA – 4 + 4 p.c. Domeniu/Specializări: ISBE, semI: 2C, 2L; sem II: 2C, 2L Titular disciplină: Prof.Univ.Dr.Ing. Stănescu Michaela A. Obiectivul disciplinei: Obiectivele acestei discipline sunt acelea de a comunica studentilor cunostiintele care sa le foloseasca pentru intelegerea fenomenelor biologice complexe. B. Conţinutul cursului: Definitia, continutul si rolul biochimiei in pregatirea viitorilor specialisti. Legatura biochimiei cu alte discipline inrudite. Compozitia chimica a materiei vii. Biomoleculele. Glucidele, lipidele si protidele. Caracterizarea generala a acestor categorii de substante. Importanta si rolul acestora in structura si metabolismul organismelor vii din regnul animal si vegetal. Acizii nucleici. Vitaminele. Hormoni si fitohormoni Enzimele. Metabolisme. Generalitati asupra metabolismului.Tipuri de metabolisme. Anabolismul si catabolismlul. C. Bibliografie minimală: 1.Segal R., Biochimia produselor alimentare de origine vegetala. Institutul Politehnic Galati 1971. 2.Segal R., Segal B., Gheorghe V., Valoarea nutritiva a produselor agroalimentare, Ed. Ceres Bucuresti, 1983. 3.Avram Margareta, Chimie organica, vol.I si II. Ed Academiei RSR, 1983. 4.Bernier J.J., Paupe J., Glucides. Physiologie et Biochimie normales et pathologique, Masson et Cie Edit, Paris 1963. 5.Burnea I.,Popescu I., Neamtu G., Stancu E., Lazar St Chimie si Biochimie vegetala, Ed Didactica si Pedagogica, Bucuregti, 1977. 6.Capalna S.,Tanasescu D., Trutia E, - Biochimie medicala. Ed Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1977. D. Discipline anterioare necesare: Chimie organica, Chimie analitica, Chimie anorganică. E. Modul de evaluare: examen final 60%, prezenţa curs 10%, colocviu laborator 30% UAV.2.L.4.4.03.O.20 SURSE DE POLUARE ŞI POLUANŢI – 3 p.c. Domeniu/Specializări: ISBE, semI: 2C, 2L; sem II: 2C, 2L Titular disciplină: Conf. univ. dr. ing. Hălmăgean Lucian A. Obiectivul disciplinei: Scopul disciplinei „Surse de poluare şi poluanţi” este de a oferi studenţilor cunoştinţe fundamentale cu privire la fenomenele de poluare ale mediului înconjurător, a surselor de poluare şi poluanţilor care prin modificarea calităţii factorilor naturali sau a celor creaţi prin activităţi umane au ca urmare ruperea echilibrului ecologic, cu efecte negative asupra biosferei, sau pot provoca pagube economiei naţionale. Concomitent cu prezentarea surselor de poluare, a poluanţilor şi a fenomenului de poluare, sunt expuse şi metode de posibilă prevenire a poluării, precum şi tehnicile adecvate pentru cazul în care poluarea a avut loc. Studenţii vor fi familiarizaţi cu metodele practice de cunoaştere a surselor de poluare şi a principalilor poluanţi, a efectelor negative determinate de aceste surse asupra sistemelor ecologice. Lucrările practice se efectuează atât în laboratoare, cât şi în cadrul unor deplasări pe teren. B. Conţinutul cursului: 1. Introducere în problematica poluării mediului. Creşterea demografică şi poluarea mediului. Poluant, poluare. Apariţia substanţelor poluante. Clasificarea tipurilor de poluare. Poluarea mediului şi însuşirile sistemelor biologice. Circulaţia, dispersia şi concentrarea poluanţilor în biosferă; 2. Sursele de poluare şi principalele substanţe poluante. Principalele surse industriale de poluare. Agricultura ca sursă de poluare. Activităţile menajere. Motoarele cu ardere internă. 3. Influenţa poluării asupra organismelor. Factorii de care depind efectele toxice. Elementele poluante şi exprimarea toxicităţii. Componentele biocenozei şi caracteristicile lor. Condiţiile în care are loc poluarea. 4. Poluarea atmosferei. Consideraţii generale asupra poluării atmosferei. Poluarea fizică. Poluarea chimică, surse, principalii poluanţi ai atmosferei. Poluarea biologică. Poluarea aerului din interiorul construcţiilor şi locuinţelor. Efectele atmosferei poluante asupra mediului. 5. Poluarea solului. Sursele de poluare – degradarea interioară a solului. Sursele de poluare exterioare ale solului. Evaluarea poluării. Influenţa solului poluant asupra apei. Influenţa solului poluant asupra plantelor. Influenţa solului poluant asupra animalelor. Prevenirea poluării, degradării solului.

121 6. Poluarea surselor de apă. Poluarea naturală. Poluarea artificială. Fundamentarea concentraţiei maxime admise în apele de suprafaţă. Autoepurarea apelor. Metode e evaluare a gradului de poluare şi autoepurare a apei. Clasificarea apelor de suprafaţă după gradul de poluare şi autoepurare. 7. Radioactivitatea şi implicaţiile sociale ale iradierii. Resurse radioactive. Efectele radiaţiilor nucleare. Efectele biologice ale radiaţiilor. Radioactivitatea naturală. Poluarea radioactivă antropogenă; 8.Consecinţele globale ale poluării asupra componentelor din ecosisteme. Efectele poluării asupra plantelor de cultură. Efectele poluării în zonele silvice. Influenţa globală şi indirectă a poluării asupra animalelor. C. Bibliografie minimala: 1. Berca, M.; - Ecologie generală şi protecţia mediului, Ed Ceres, Bucureşti, 2000. 2.Brown,L.R.; - Probleme globale ale omului, Ed Tehnică, Bucureşti, 1999. 3.Bularda, Gh. şi colab.; - Reziduri menajere, stradale şi industriale, Ed Tehnică, Bucureşti, 1992. 4.Davidescu Velicica şi colab.; - Poluarea mediului. Surse- Combatere, Ed IANB, Bucureşti, 1992. 5.Duma, S.; - Geoecologie, Ed Dacia, Cluj Napoca, 2000. 6.Lupan, E.; - Dreptul mediului, Ed Lumina Lex, vol.I –II, 1997. 7.Negulescu, M. şi colab.; - Protecţia mediului înconjurător, Ed Tehnica, Bucureşti, 1995.8.Teusedea, V.; - Sănătatea mediului - Un concept în curs de definitivare, Revista Română de medicină Veterinară, vol.6, nr.4, pag.481 – 484, 1996. 9.Teudesea, V. ; - Protecţia mediului, Ed Fundaţiei „România de Mâine”, Bucureşti, 2000. 10.Mănescu,S.; - Protecţia mediului şi sănătatea, Ed Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1978. 11.Neacşu,P. şi colab.; - Ecologie şi protecţia juridică a mediului, Ed Universitatea, Craiova, 2000. D. Modul de examinare: Verificarea cunoştinţelor se va face prin susţinerea unui colocviu (2/3 din notă). O treime din notă o va reprezenta nota obţinută prin susţinerea unui referat din tematica de la lucrările practice. UAV.2.L.4.4.04.O.21 GENETICA – 5 p.c. Domeniu/Specializări: ISBE, sem I 3C, 3L. Titular disciplină: Conf.dr.ing. Zdremtan Monica A. Obiectivul disciplinei: Disciplina este una dintre cele mai dinamice discipline biologice, tehnologiile moderne, din ce în ce mai perfecţionate, oferă posibilitatea înţelegerii tot mai adânci a fenomenelor genetice, permiţând a se ajunge tot mai aproape de „izvoarele vieţii”, fundamentând cunoaşterea întregului edificiu al viului. Disciplina de studiu , respectiv Genetica, reprezintă baza teoretică a ameliorării plantelor şi animalelor propunându-şi transformarea organismelor vii în scopul satisfacerii tot depline a nevoilor sale materiale şi spirituale. Orice program de ameliorare, începe cu studiul potenţialului genetic al materialului iniţial pentru că tipul de determinism genetic depinde şi de metoda cea mai indicată ce urmează a fi utilizată, precum şi de tipul de material ce urmează a fi creat. Genetica este un instrument interdisciplinar, este o sursă de informaţii valide pentru biochimie, ameliorarea plantelor şi animalelor, medicină, consult genetic şi pentru multe alte ştiinţe demografice şi sociale. B. Conţinutul disciplinei: 1. Introducere în genetică. Obiective, noţiuni de bază şi utilizarea lor. Metode de investigare. Teorii privind conceptele din genetică. Dezvoltarea geneticii în România; 2. Organizarea materiei vii. Reproducerea celulară. 3. Ciclul de viaţă şi recombinarea genetică. 4. Transmiterea ereditară a caracterelor şi însuşirilor; 5. Organizarea moleculară a materialului genetic. 6. Rolul genetic al acidului dezoxiribonucleic. 7. Rolul genetic al acidului ribonucleic celular. 8. Acidul ribonucleic viral. 9. Exprimarea materialului genetic. Codul genetic. Biosinteza proteică. Formarea proteinelor funcţionale. 10. Controlul cantitativ al exprimării materialului genetic la eucariote şi procariote. 11. Gena, subunitate de organizare şi funcţionare a materialului genetic; 12. Ingineria genetică. 13. Băncile de gene şi rolul lor. 14. Evoluţia conceptului de genetică ecologică. C. Bibliografie minimala: 1.BOTEZ C., 1991 – Genetică, Tipo AGRONOMIA, Cluj Napoca; 2.BOTEZ C., E. TĂMAŞ, 2001 – Genetică, Ed. Academicpres, Cluj Napoca; 3.E. MARIN, C. BOTEZ, 1981 – Genetică, îndrumător de lucrări practice, Atelierele

122 de material didactic, Cluj Napoca; 4.G .BUTNARU, I. NICOLAE, E. TĂMAŞ, 1999 – Genetică moleculară, Editura MIRTON, Timişoara; 5.G. BUTNARU, 2001 – Principii de bază în genetică, Ed. EUROBIT, Timişoara; 6.M. PĂTRAŞCU, 1983 – Noutăţi în manipularea informaţiei genetice, EDITURA CERES, Bucureşti; 7.HĂLMĂGEAN L., CALINOVICI I., ZDREMŢAN M., CHIŞ S., CIUTINĂ V., 2004 – Genetica, ED UNIVERSITĂŢII „AUREL VLAICU”, Arad;8. ZDREMŢAN M., 2004 – Genetica, ED. DACIA, Cluj-Napoca. D. Modalităţi şi cerinţe de examinare: referate; teste; examen. UAV.2.L.4.4.03.O.22 ELEMENTE DE INGINERIE MECANICĂ – 4 p.c. Domeniu/Specializări: CEPA, sem I 2C, 2L, 1P. Titular disciplină: Ş.l.dr.ing. Constantin Beju A. Obiectivul disciplinei: Cursul îşi propune să prezinte noţiunile din disciplinele de bază a ingineriei mecanice. Cursul conţine definiţii, relaţii şi soluţii constructive generale specifice pentru realizarea acestor utilaje. Dimensionările acestor utilaje şi formulele de calcul se vor exemplifica în cadrul orelor de proiect şi laborator. B. Conţinutul cursului: Grupe de utilaje din industria alimentară. Materiale utilizate în construcţia utilajului de industrie alimentară. Criterii de apreciere a comportării materialelor. Solicitări în organele de maşini (rezistenţe admisibile şi coeficienţi de siguranţă) Sisteme de forţe ce acţionează asupra utilajelor din industria alimentară . Determinarea forţelor de legătură.. Structura şi clasificarea mecanismelor. Îmbinări şi organe de îmbinare utilizate în I.A.(consideraţii generale şi elemente de calcul). Alte elemente de organe de maşini utilizate în I.A. (clasificare şi elemente de calcul). Recipienţi cu pereţi subţiri utilizaţi în I.A.(clasificare şi elemente de calcul). Standardizarea în Romania şi U.E. Ungerea utilajelor din I.A. Forţele de acţiune,momente rezistente,randamente la utilajele de industrie alimentară. C. Bibliografie minimală: 1.Academia HUTTE - Manualul inginerului , Ed. Tehnică, Bucureşti, 1995. 2.Gheorghe Manea şi co., Organe de maşini, Ed. Tehnică Bucureşti, 1970. 3.Ghe. Buzdugan, N. Manolescu şi Colab, Manualul Inginerului Mecanic, Ed. Tehnica Bucuresti, 1976. 4.L. Ioancea şi co., Masini, Utilaje şi instalaţii în Industria Alimentara, Ed. Ceres, Bucureşti, 1986. C. Banu şi co., Procese tehnice, tehnologice şi ştiinţifice în industria alimentară, Ed. Tehnică, Bucureşti,1992. D. Modul de evaluare: examen final scris UAV.2.l.4.4.04.O.23 Chimia fizica a mediului I – 4 p.c. Domeniu/Specializări: Ingineria Mediului, ISBE, an II, sem. II, 2C, 2L Titular curs: Ş.l. dr. Dorina Chambre A. Obiectivul disciplinei: familiarizarea studenţilor cu aspectele legate de noţiunile de bază şi de metodele de abordare din Chimia Fizică, necesare înţelegerii părţii a II-a care se studiază în anul III. B. Conţinutul cursului: Introducere. Stările de agregare ale substanţelor. Noţiuni de termodinamică şi cinetică chimică. Echilibre termodinamice. C. Bibliografie minimală: Idiţoiu, C., Chimie Fizică şi Coloidală, vol I., ed. a II-a, Ed.Univ. “Aurel Vlaicu”, Arad, 2005; Idiţoiu, C., Chimie Fizică şi Coloidală, vol.II, Ed.Univ. “Aurel Vlaicu”, Arad, 2002; Idiţoiu, C., Chambree, D., Szabo, M.R., Chimie fizică generală experimentală, Ed. Univ.”A.Vlaicu” Arad, 2002 D. Dicipline anterioare necesare: Chimia generală, Matematică, Fizică E. Modul de evaluare: materia predată la curs va fi împărţită în 3 părţi iar din fiecare parte studentul va trata un subiect. Examenul se consideră promovat dacă studentul reuşeşte să obţină pe fiecare subiect minim nota 5. Participarea la examen este condiţionată de efectuarea integrală a lucrărilor de laborator. UAV.2.L.4.4.03.A.24 ŞI UAV.2.L.4.4.04.A.24 BIOCLIMATOLOGIE – 3+3 p.c. Domeniu/Specializări: Ingineria Sistemelor Biotehnice şi Ecologice, sem. 1+2, 2C, 2L Titular curs: Conf.dr.ing. Ciutina V.,

123 A. Obiectivele disciplinei: Se urmăreşte clarificarea noţiunilor legate de fenomenele biometeorologice şi bioclimatologice, cuantificarea lor, precum şi influenţa pe care o exercită asupra plantelor, animalelor şi a omului B. Conţinutul cursului: 1.Introducere în studiul biometeorologiei şi bioclimatologiei, 2.Atmosfera, 3.Energia radiantă, 4.Temperatura solului şi a bazinelor acvatice, 5.Temperatura aerului, 6.Umiditatea aerului, 7.Condensarea şi sublimarea vaporilor de apă din atmosferă, 8.Precipitaţiile atmosferice, 9.Presiunea atmosferică,10.Circulaţia atmosferică, 11.Noţiuni de biometeorologie sinoptică,12.Activitatea ciclonică şi anticiclonică,13.Noţiuni de bază ale bioclimatologiei C. Bibliografie minimală: 1.Ciulache. Şt.., - Meteorologie şi Climatologie, Univ. Bucureşti, 2003; 2. Ciutina V., - Biometeorologie şi bioclimatologie, Ed. Mirton Timişoara, 2004; 3. Farcaş . I., - Meteorologie, Climatologie, structura şi dinamica atmosfere, Univ. Babeş Bolyai, Cluj-Napoca, 1990; 4. Herovanu. M.,- Fizica atmosferei , Ed. Tehnică, Bucureşti, 1987; 5. Măhăra, Gh. – Meteorologie, Ed. Univ. Oradea, 2002; 6. Neacşa. O., Berbecel. O., - Climatologie şi agrometeorologie, Ed. Did. şi Ped. , Bucureşti, 1979; 7. Pop. Gh., - Introducere în meteorologie şi climatologie , Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1988; 8. Povară R. – Biometeorologie şi bioclimatologie, Ed. De Goeland, Bucureşti, 2001; 9. Stoica .C., Cristea. N., Meteorologie generală , Ed. Tehnică, Bucureşti, Ed. I-a 1961, Ed. II-a 1966; Ed. III-a 1970 D. Disciplinele anterioare necesare: Ecologie, Fizică, E. Modul de evaluare: 1. Examen scris – 60%; 2 Prezenţă curs şi laborator – 15% (5% curs şi 10% laborator); 3. Colocviu la laborator – 25%. UAV.2.L.4.4.03.A.25 SI UAV.2.L.4.4.03.A.25 ECOPEDOLOGIE – 3 + 3 p.c. Domeniu/Specializări: ISBE, sem. I 2C, 1L; sem II: 2C, 1L. Titular curs: S.l.dr.ing. Chiş Sabin A. Obiectivul disciplinei: Cunoaşterea proceselor ecopedologice, rãspândirea solurilor, alcãtuirea şi proprietãţile acestora cât şi a principalelor tipuri de soluri din România în scopul utilizãrii raţionale a fondului funciar şi ridicãrii potenţalului de fertilitate, noţiuni generale de prevenire şi combatere a poluãrii solurilor. B. Conţinutul disciplinei: 1. Obiectul şi rolul ecopedologiei în dezvoltarea protecţiei, evoluţiei cunoştiinţelor despre sol şi fertilitate; 2. Factori de solificare; 3. Formarea şi alcãtuirea pãrţii minerale a solului (dezagragarea şi alterarea), alcãtuirea pãrţii minerale a solului (procesele dezagragãrii şi alterãrii); 4. Formarea şi alcãtuirea pãrţii organice a solului, transformarea resturilor organice în sol,alcãtuirea şi proprietãţile acizilor hemici, tipuri de humus, rolul humusului în definirea fertilitãţii solului, mãsuri pentru acumularea humusului în sol; 5. Formarea şi alcãtuirea profilului de sol: formarea profilului de sol, orizonturile de sol ş caracteristicile lor, alcãtuirea profilului de sol; 6. Proprietãţile chimice ale solului, mãsuri de îmbunãtãţire a lor, soluţia solului şi proprietãţile ei, coloizii solului şi principalele lor proprietãţi, capacitatea de absorbţie molecularã, cationicã şi anionicã a solului; 7. Proprietãţile fizice şi fizico-chimice ale solului, textura solului, structura solului, alte proprietãţi fizice, proprietãţi fizico-mecanice; 8.Proprietãţile hidrofizice, de aeraţie şi termice ale solului, mãsuri de îmbunãtãţire a lor, apa din sol, forţele ce acţioneazã asupra apei din sol, sucţiunea solului, curba caracteristicã a umiditãţii solului, indici hidrofozici ai solului, formele de apã din sol, permeabilitatea pentru apã a solului, ascensiunea capilarã a apei din sol, pierderea apei din sol (bilanţul apei din sol şi regimul hidric al solului), aerul din sol, temperatura solului. 9. Clasificarea solului, clasificarea maturalistã rusã, clasificarea americanã, cadrul natural de formare şi clasificarea solului din România; 10. Clasa molisolurilor, soluri bãlane, cernoziomurile, cernoziomurile cambice, cernoziomurile argiloiluviare, solurile cernozomoide, solurile cenuşii, rendzinele, pseudorenzinele; 11. Clasa argiluvisoluri, soluri brun-roşcate, soluri brune, argiloiluviale, solurile brun-roşcate, luvice (podzolice), solurile brune luvice (podzolice), luvisolurile albice (solurile podzolice argilo-iluviale), planosolurile; 12. Clasa cambiosoluri, solurile brunelumezobazice, solurile roşii (terra rossa), solurile brune acide; 13. Clasa spodosoluri, soluri negre acide, andosolurile, solurile humicosilicatice; 14. Clasa umbrisoluri, solurile negre acide, andosolurile, solurile humicosilicate; 15. Clasa

124 solurilor hidromorfe, lãcoviştile, solurile gleice, solurile negre clinohidromorfe (solurile de fâneaţã), solurile pseudogleice; 16. Clasa solurilor halomorfe, soloneţurile, solonceacurile; 17. Clasa vertisolurile; 18. Clasa solurilor neevoluate, truncheate sau desfundate, litosolurilr, regosolurile, planosolurile, protosolurile aluviale, erodisolurile, coluvisolurile, solurile desfundate, protosolurile antropice; 19. Clasa solurile organice, solurile turboase; 20. Cartarea solurilor şi bonitarea terenurilor: mãsuri de conservare, ameliorare şi foosirea raţionalã a fondului funciar; 21. Poluarea solului, mãsuri de prevenire şi combatere, noţiuni generale , principalele tipuri de poluare şi poluanţi ai solului, mãsurile de prevenire şi combatere a poluãrii solului. C. Bibliografie minimala: 1. CHIRIŢÃ C.D., Ecopodologia cu baze de pedologie generalã, Ed “Ceres”, Bucureşti, 1974; 2. DAVIDESCU D., DAVIDESCU V., Agrochimie Horticolã, Ed Academiei Române, Bucureşti, 1992; 3. CANARACHE A., Fizica solurilor agricole, Ed “Ceres”, Bucureşti, 1990; 4. ONEA N., ROGOBETE GHE., Pedologie generalã şi ameliorativã, Ed Didacticã şi Pedagogicã, Bucureşti, 1977; 5. PUIU ST., TESU C., DRÃGANI., SOROP GR., MICLÃUS V., Pedologie, Editura Didacticã şi Pedologicã, Bucureşti, 1983; 6. BLAGA GH., RUSU I., UDRESCU S., VASILE D., Pedologie, Ed Didacticã şi Pedagogicã RA, Bucureşti, 1996 D. Modul de evaluare: examen final scris UAV.2.L.4.4.03.A.07 SI UAV.2.L.4.4.04.A.07 UTILIZAREA CALCULATOARELOR – 2+2 p.c. Domeniu/Specializări: ISBE, sem I 1C, 1L; sem II 1C, 1L Titular disciplină: Lect. Chiş Violeta A. Obiectivul disciplinei Se urmăreşte formarea unor deprinderi practice care să le permită studenţilor să folosească cu succes instrumentele şi tehnicile de lucru specifice programului de calcul tabelar Microsoft Excel. B. Conţinutul cursului Microsoft Power Point- Realizarea unei prezentări : formă diapozitiv, efecte de animaţie, tranziţie diapozitiv, inserare de sunete şi filme, alte configurări. Microsoft Excel- Filtrare avansată. Validarea datelorFuncţii inginereşti- Lucrul cu subtotaluri- Tabele pivot- Macrocomenzi- Semnături digitale. Crearea unui certificat digital- Microsoft Word – Imbinare corespondenţă C. Bibliografie minimală 1.Chiş V. – Note de curs si aplicatii – Ed. Mirton 2004, D. Bucerzan, A. Vulpe –Lecţii de Excel, Ed Albastră, 2000, Ed Bott, Woody Leonhard – Microsoft Office 2002, Ed Teora, 2002 Modul de evaluare: aplicaţii, teste, examen scris UAV.2.L.4.4.03.A.26 NOŢIUNI DE PROTECŢIA MEDIULUI – 3 p.c. Domeniu/Specializări: ISBE, sem I 2C, 1L; Titular disciplină: Şef lucr. dr. ing. Chambre Dorina A. Obiectivul disciplinei : Disciplina îşi propune familiarizarea studenţilor cu aspectele legate de problematica protecţiei mediului furnizând informaţii referitoare la sursele de poluare şi poluanţii specifici celor trei factori de mediu precum si informaţii legate de metodele de evitare a poluării şi de depoluare. Conţinutul cursului : 1. Introducere în problematica protecţiei mediului; 2. Surse de poluare a mediului; 3. Poluarea aerului atmosferic. 4. Prevenirea şi combaterea ei; 5. Poluarea apelor. Prevenirea şi combaterea ei; 6. Poluarea solului. Prevenirea şi combaterea ei; 7. Organizarea protecţiei mediului în România C. Bibliografie minimală: Schiopu, D., Vintu, V., Ecologie şi protecţia mediului, Ed “I.I. de la Brad”, Iaşi, 2002 ; 2. Puşcaş, E., Stănescu, M.D., Fogoroşi, M., Dalea,V., Dezvoltarea durabilă prin protecţia mediului şi biotehnologii textile, Ed.”Univ.A.Vlaicu”Arad, 2003; 3. Segal,R., Biochimie. Curs pentru studenţii facultăţii de Industrie alimentară, Ed.”Univ.Dunărea de Jos”, Galaţi, 1992. D. Modul de evaluare: Examinare scrisă şi orală a tematicii predate la curs. Pentru examinare materia predată la curs va fi împărţită în 5 părţi iar din fiecare parte studentul va trata un subiect. Examenul se consideră promovat dacă studentul reuşeşte să obţină pe fiecare subiect minim nota 5. Participarea la examen este condiţionată de promovarea cu minim nota 5 a lucrărilor de laborator.

B.

125

ANUL III ISBE UAV.2.L.4.4.05.O.32 CHIMIA FIZICA A MEDIULUI II – 5 credite Domeniu/Specializări: Ingineria Mediului, ISBE, an III, sem. I, 2C, 1S, 2L Titular curs: Ş.l.dr. Dorina Chambre A. Obiectivul disciplinei: familiarizarea studenţilor cu aspectele legate de natura stării coloidale şi cu aspectele fizico-chimice ale sistemelor disperse întâlnite ca poluanţi ai mediului B. Conţinutul cursului: Obiectul şi importanţa studiului chimiei sistemelor disperse, Proprietăţi cinetico-moleculare ale sistemelor disperse, Stratul dublu electric, Fenomene superficiale, Emulsii, Spume, Aerosoli şi aeroemulsii. C. Bibliografie minimală: Idiţoiu, C., Chimie Fizică şi Coloidală, vol I., ed. a II-a, Ed.Univ.“Aurel Vlaicu”, Arad, 2005; Idiţoiu, C., Chimie Fizică şi Coloidală, vol.II, Ed.Univ.“Aurel Vlaicu”, Arad, 2002; Idiţoiu,C., Chambree, D., Szabo, M.R., Chimie fizică generală experimentală, Ed. Univ.”A.Vlaicu” Arad, 2002 D. Dicipline anterioare necesare: Chimia fizică a mediului II E. Modul de evaluare: Pentru examinare materia predată la curs va fi împărţită în 4 părţi iar din fiecare parte studentul va trata un subiect. Examenul se consideră promovat dacă studentul reuşeşte să obţină pe fiecare subiect minim nota 5. Participarea la examen este condiţionată de efectuarea integrală a lucrărilor de laborator. UAV.2.L.4.4.05.O.33 ŞI UAV.2.L.4.4.06.O.33 ELEMENTE DE TEHNOLOGII GENERALE SI POLUANTI SPECIFICI I şi II - 4+4 p.c. Domeniu/Specializări: Ingineria Mediului/ ISBE, sem.5: 2C, 2L şi sem.6: 2C, 2L Titulari curs : Ş.l.dr.ing. .Lungu Monica A. Obiectivul disciplinei : Obiectivul principal al cursului constă în a arăta, pornind de la cunostinţele de bază, posibilităţile de poluare a mediului, precum si metodele de prevenire a poluării. B. Conţinutul cursului : 1. Consideratii generale asupra poluarii ; 2. Definitia si clasificarea apelor reziduale; 3. Notiuni elementare de epurare a apelor reziduale; 4. Particularitatile poluarii apei; 5. Poluanti biologici, anorganici; 6. Poluanti organici; 7. Importanta si locul oxidantilor in filiera de tratare a apelor de consum; 8. Caracteristicile apelor industriale si reziduale; 9. Corelarea parametrilor analitici ai apelor reziduale; 10. Prezentarea generala a principalelor surse de poluare; 11. Justificarea oxidantilor si locul lor in filiera de tratare a apelor reziduale, urbane, industriale; 12. Reactii de oxido-reducere; 13. Clorul,hipocloratii si dioxidul de clor; 14. Chimia ozonului si compusii peroxidici; 15. Activitatea oxidantilor utilizati la tratarea apelor ; 16. Criterii de alegere a oxidantilor utilizati pentru tratarea apelor care contin poluanti anorganici; 17. Criterii de alegere a oxidantilor pentru tratarea apelor care contin poluanti organici; 18. Legislatia romaneasca in domeniul protectiei mediului C. Bibliografie minimală: 1.Rosca I., Grec A., Sibiescu D., Oxidarea compusilor anorganici la tratarea apelor, Ed. GIL., Zalau, 2002; 2.Ionescu D., Constantinescu T., Marcoci G., Motoc M., Petre I., Analiza apelor, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1968; 3.Dragoi O., Puscas E., Tratarea apelor de suprafata, Ed. Dosoftei, Iasi, 1997; 4.Cojocaru I.,Surse, procese si procedee de poluare, Ed. Junimea, Iasi, 1995; 5.Constantinescu G. C., Rosca I., Constantinescu C., Chimia anorganica si analitica, Ed. didactica si pedagagica, Bucuresti, 1983; 6.Beczyulo E.,Apa in industria textile, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1974; 7.Ionescu T., Boltus-Goruneanu M., Constantinescu S., Motoc M., Ape industriale si reziduale, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1964 D. Discipline anterioare necesare : Chimia mediului E. Modul de evaluare: 1. Examen final, oral - 70%; 2. Prezenţa la curs– 10%; 3. Colocviu de laborator- 20%

126 UAV.2.L.4.4. 05.O.37 si UAV.2.L.4.4. 06.O.37 ECONOMIA RESURSELOR MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR, III ISBE – 3 + 3 p.c. Domeniu/Specializări: Ingineria mediului, sem.1, 2C, 1L, sem.2, 2C, 1L, Titulari curs: Ş.l..dr. Ing. Brinzan Oana A. Obiectivul disciplinei : Disciplina acordă o mare importanţă şi exploatării sustenabile a resurselor mediului înconjurător, ce nu este doar un moft al protecţioniştilor ci este o investiţie sigură în viitor, prin acordarea şansei generaţiilor viitoare de a beneficia de cel puţin aceleaşi şanse de bunăstare şi calitate a vieţii prin exploatarea resurselor mediului înconjurător B. Conţinutul cursului : Măsuri pentru disponibilizarea resurselor mediului înconjurător; Sistemul economic şi gestionarea resurselor mediului înconjurător; Insuficienţa resurselor mediului înconjurător; Eşecul pieţei în gestionarea resurselor mediului înconjurător; Intervenţia guvernamentală în gestionarea resurse; Fundamentele bunăstării economice în analiza cost-beneficiu; Evaluarea bunurilor ecologice (1): metoda de evaluare a contingentelor; Evaluarea bunurilor ecologice (2): metoda preţurilor hedonice ; Evaluarea bunurilor ecologice (3): metoda costului călătoriei ; Evaluarea bunurilor ecologice (4): metoda funcţiei de producţie; Actualizarea şi mediul C. Bibliografie minimală : 1.A.S. Mather , K. Chapman – Environmental Resources, Logamn Group Limithed, 1995; 2. Oana Brînzan – Economia resurselor mediului înconjurător, Editura Universităţii „Aurel Vlaicu” Arad, 2002; 3. Rees Judith – Natural resources: economy and society, Horizons in human geography, London. Macmillan, 1989 D. Discipline anterioare mediului înconjurător necesare : Economie generala, Ecologie; protecţia

E. Modul de evaluare: Prezenţa la curs şi seminar – 10% (5%-curs, 5%-seminar); Activitate la seminar – 30% ; Examen final, scris şi oral - 60% UAV.2.L.4.4. 06.O.38 METODE FIZICO-CHIMICE DE ANALIZA A POLUANTILOR – 5 p.c. Domeniu/Specializări: ISBE, sem II: 2C, 1S, 2L. Titulari curs : Dr. Chim. Florentina-Daniela Munteanu A. Obiectivul disciplinei : Disciplina are ca obiectiv principal pregatirea studentilor in vederea aplicarii principiilor chimice de baza in studiul mediului inconjurator si in comportarea diversilor compusi naturali si antropogenici. Disciplina include studii interdisciplinare ce va integra geochimia, chimia analitica, procese de transport si toxicologie, discipline ce sunt necesare pentru a determina circuitul si impactul compusilor chimici in natura. După o scurtă prezentare a principalilor poluanţi din factorii de mediu (apă, aer,sol) disciplina de Metode fizico-chimice de analiză a poluanţilor prezintă studenţilor aspecte legate de tehnicile spectroscopice, cromatografice şi electrochimice de analiză precum şi modul specific în care fiecare dintre aceste tehnici sunt aplicate în scopul analizării diverşilor agenţi poluanţi. B. Conţinutul cursului : 1. Factorii de mediu şi principalii lor poluanţi; 2. Metode spectroscopice de analiză a poluanţilor 3. Metode cromatografice de analiza a poluanţilor; 4. Metode electrochimice de analiză a poluanţilor. C. Bibliografie minimală : 1.Stanley E. Manahan Environmental Chemistry, 7th Edition, Lewis Publishers, Boca Raton, 1999. 2.Mandravel, C., Stănescu, R., Metode fizico-chimice aplicate la măsurarea noxelor în mediu, Ed.Academiei Române, Buc, 2003; 3.Mandravel, C., Stănescu, R., Dumitru, R., Relaţii între structura, proprietăţile şi activitatea biologică aplicate la poluanţii industriali, Ed. Univ. Buc., 2003; 4.Dăneţ, A.,F., Metode instrumentale de analiză chimică, Ed.Ştiinţifică, Buc., 1995; 5.Pogany, I., Banciu, M., Metode fizice în chimia organică, Ed. Ştiinţifică, Buc., 1972; 6.Stanley E. Manahan Environmental Chemistry, 7th Edition, Lewis Publishers, Boca Raton, 1999 D. Modul de evaluare: Examen – 5 credite (Semestrul II)

127 UAV.2.L.4.4.05.A.39 SI UAV.2.L.4.4.06.A.39 Ameliorarea şi protecţia solului – 4 + 3 p.c. Domeniu/Specializări: Ingineria Mediului/ ISBE, sem.5: 2C, 1L şi sem.6: 2C, 1L Titulari curs : Ş.l.dr.ing. Calinovici Ioan A. Obiectivele disciplinei: Disciplina are ca scop prezentarea lucrărilor de ameliorare şi protecţie a solului care au scopul de a elimina acţiunea nefavorabilă a factorilor de mediu şi de a modifica radical şi pentru o perioadă îndelungată potenţialul productiv al acestuia . B. Conţinutul disciplinei: 1.Obiectul disciplinei , importanţa şi dezvoltarea lucrărilor de ameliorare şi protecţia solului. 2. Hidraulică şi hidrologie . Noţiuni de hidrostatică şi hidrodinamică . Circuitul apei în natură . reţeaua hidrografică şi bazinul hidrografic . Hidrometria apelor de suprafaţă .3.Eroziunea solului. Factorii determinanţi ai procesului de eroziune prin apă. Clasificarea formelor eroziunii şi consecinţele eroziunii prin apă. Clasificarea măsurilor şi lucrărilor antierozionale . 4.Cartarea eroziunii solului. 5. Prevenirea şi combaterea eroziunii solului pe terenurile arabile. 6.Prevenirea şi combaterea eroziunii solului în plantaţiile de vii şi pomi. 7.Prevenirea şi combaterea eroziunii solului pe păşuni. 8.Combaterea eroziunii în adâncime. 9.Prevenirea şi combaterea eroziunii eoliene. 10.Irigaţii. 11.Metode de udare. 12.Eliminarea excesului de apă din sol. C. Bibliografie minimală: 1. Calinovici I., Ameliorarea şi protecţia solului. Ed Mirton, Timişoara, 2004. 2.Luca E. , Oncia S., Combaterea eroziunii solului, Ed Alma Mater, Cluj Napoca, 2000, 3.Oncia S., Luca E. – Desecări şi drenaje . Editura Alma Mater , Cluj Napoca , 2000, 4.Onu N., Irigarea culturilor I.A. Timişoara, 1988, 5. Ştefan V. şi colab., Îmbunătăţiri funciare, Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti, 1981. D. Discipline anterioare necesare: Chimia mediului E. Modul de evaluare: Examinarea se va face pe baza testelor de verificare a pregatirii teoretice si practice. UAV.2.L.4.4.05.A.40, UAV.2.L.4.4.06.A.40 RESURSE DE APA SI PROTECTIA LOR I şi II-3+4 p.c. Domeniu/Specializări: Protectia Mediului/ ISBE, sem.5: 2C, 1S şi sem. 6: 2C, 2S Titulari curs : Ş.l.dr.ing. Lungu Monica A. Obiectivul disciplinei : Resursele de apa si protectia lor este disciplina prin care se aprofundeaza cunostintele privind protectia apelor dobandite de studenti si pe care le vor utiliza la disciplinele din anii urmatori de studiu B. Conţinutul cursului : 1.Apa pura. Proprietati; 2.Apa in natura; 3.Caracteristici si resurse; 4.Scopul tratarii apelor naturale; 5.Folosirea reactivilor pentru eliminarea sarurilor din apa; 6.Tratarea apei cu schimbatori de ioni; 7.Tratarea apei cu oxidanti C. Bibliografie minimală: 1. Dragoi O., Puscas E, Tratarea apelor de suprafata, Ed. Dosoftei, Iasi, 1997; 2.Cojocaru I., Surse, procese si procedee de poluare, Ed. Junimea, Iasi, 1995; 3.Constantinescu G.C., Rosca I., Constantinescu C., Chimia anorganica si analitica, Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1983; 4.Buczylo E, Apa in industria textila, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1974; 5.Ionescu T., Boltus, Goruneanu M., Constantinescu S., Motoc M., Ape industriale si reziduale, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1964 D. Discipline anterioare necesare : Chimia mediului E. Modul de evaluare: 1. Examen final, oral - 70%; 2. Prezenţa la curs şi seminar – 10% (5% - curs , 5% - seminar) ; 3. Activitate la seminar -20% BIOLOGIA ŞI MICROBIOLOGIA SOLULUI, AERULUI ŞI APEI – 4 + 4 P.C. Titular disciplina: Conf.dr.ing. Zdremtan Monica an III ISBE, sem I: 2C, 2L; sem. II: 2C, 2L. A. Obiectivele disciplinei: Iniţierea şi pregătirea studenţilor în domeniul microorganismelor, a microbiologiei generale, aplicate şi ecologiei microbiene. Cunoaşterea regulilor care trebuie respectate în cultivarea, izolarea şi identificarea microorganismelor. Cunoaşterea compoziţiei chimice, nutriţiei şi fiziologiei microorganismelor. Cunoaşterea principalelor grupe de microorganisme şi a

128 ecologiei lor. Cunoaşterea principalelor relaţii ecologice dintre microorganisme precum şi acelea dintre macroorganisme. Cunoaşterea acţiunii factorilor de mediu, fizici şi chimici asupra microorganismelor. Cunoaşterea complexului de aspecte legate de sănătatea publică. B. Conţinutul disciplinei: I. Activitatea biologică din sol şi funcţiile ei ca factor biotic; Microflora solului: Condiţiile de mediu şi activitatea bacteriilor; Micro şi macrofauna din sol: Descompunerea compuşilor organici din sol; Factorii care influenţează amonificarea nitrificarea; Activitatea enzimatică din sol; Biosinteza azotului atmosferic prin procese simbiotice şi nesimbiotice; Fixarea azotului pe cale simbiotică, Factorii care determină activitatea sistemului simbiotic; Relaţiile dintre organisme şi sol; Relaţiile dintre plante şi microorganisme; Microflora din rizosferă şi acţiunea ei asupra plantelor; Măsuri şi mijloace biologice de protecţie fitosanitară; Protejarea structurii solului şi a microorganismelor din sol; Apa pură, apa potabilă, apa dură; Microbiologia apei destinată consumului uman; Microorganismele care poluează apa; Bacterii cu rol de indicatori microbiologici; Condiţii (norme) microbiologice pentru apa destinată consumului uman; Microbiologia apei destinată irigaţiilor; II. Contribuţia cercetătorilor români la dezvoltarea microbiologiei; Caracterizarea sumară a microorganismelor; Nutriţia microorganismelor; Tipuri; Echipamentul enzimatic şi nutriţia; Factorii de creştere ai microorganismelor; Tipurile de metabolism producătoare de energie la microorganisme; Microbiologia aerului; Influenţa aerului asupra dezvoltării ciupercilor; Poluarea biologică a aerului; Efectele poluării aerului asupra organismelor; Influenţa factorilor fizici asupra microorganismelor; Relaţiile ecologice dintre microorganisme; Parazitismul; Metabioza; Sinergism microbian; Antagonismul; Relaţiile simbiotice ale microorganismelor cu plantele; Micoriza; Biosinteza constituenţilor celulari; Creşterea şi înmulţirea bacteriilor; Creşterea organismelor unicelulare; Diferite tipuri de înmulţire a bacteriilor. C. Bibliografie: 1. D. Bărzoi, S. Apostu, 2002, Microbiologia produselor alimentare, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca 2. Herlea, V., 1998, Microbiologie generală, Ed. Univ. Bucureşti 3. Kiss, Şt., 1985, Microbiologie generală, Ed. Univ. "Babeş Bolyai", ClujNapoca, 4. Morari, I., 1999, Bacteriologie generală, Ed. Univ. "Lucian Blaga", Sibiu, 5. Zarnea, Gh., 1984, Tratat de microbiologie generală, vol. I, Ed. Academiei, Bucureşti, 6. Zarnea, Gh., 1988, Tratat de microbiologie generală, vol. II, Ed. Academiei, Bucureşti, 7. Zarnea, Gh., 1995, Tratat de microbiologie generală, vol. V, Ed. Academiei, Bucureşti, 8. Paul C. Bragg N.D. Ph.D., Patricia Bragg N.D. PH. D., 2001, Apa vă poate da sau lua sănătatea, Editura Gryphon, Braşov, D. Modalităţi şi cerinţe de examinare:referate; teste grilă; examen scris; examen oral ANUL IV ISBE UAV.2.L.4.4.07.O.48 MANAGEMENTUL MEDIULUI, IV ISBE – 4 p.c. Domeniu/Specializări: Ingineria mediului, sem.1,2C, 1S Titulari curs : Ş.l..dr. Ing. Brinzan Oana A. Obiectivul disciplinei : Disciplina are drept scop însuşirea din partea studenţilor a conceptelor legate de Sistemul de Management de Mediu, dobândirea cunoştinţelor privind avantajele pe care le prezintă adoptarea SMM pentru organizaţie, integrarea acestuia în managemntul general al firmei, implementarea standardului ISO 14001 si comptibilitatea acestuia cu alte sisteme.. B. Conţinutul cursului : Noţiuni generale despre Manegemntul general al unei întreprinderi; Elemente ale sistemului de management de mediu; Eco-

129 cartografierea; Procese de producţie mai curate; Evaluarea performanţelor de mediu; Produsele ecologice; Legislaţie de mediu; Instrumentele Managementului de Mediu într-o întreprindere; Standardul ISO 14001 şi ISO 14031 C. Bibliografie minimală : Nortern Environmental – ISO 14001 – Guide for Small and Medium Sized Companies, 2000; Tibor, T. , Feldman I. – ISO 14000 – A guide to the new Environmental Management Standards, Irwin Professional Publishing, 1996 D. Discipline anterioare necesare : Economia resurselor mediului înconjurător, Proteţia mediului înconjurător E. Modul de evaluare: Prezenţa la curs şi seminar – 10% (5%-curs, 5%-seminar); Activitate la seminar – 30% ; Examen final, scris şi oral - 60% UAV.2.4.4.07.O.50 şi UAV.2.4.4.07.O.50 LEGISLAŢIA PROTECŢIEI MEDIULUI I şi II - 4+4 p.c. Domeniu/Specializări: Ingineria Mediului/ ISBE, sem.7: 2C, 1S şi sem.8: 2C, 1S Titulari curs : Ş.l.dr.ing. Lungu Monica A. Obiectivul disciplinei: Obiectivul principal al cursului constă în a prezenta legislaţia românească în domeniu. B. Conţinutul cursului: 1.Apariţia şi dezvoltarea reglementărilor juridice privind mediul, în plan european ; 2.Apariţia şi dezvoltarea legislaţiei mediului în România ; 3.Legea protecţiei mediului nr. 137/1995; 4.Aspecte generale privind legislaţia mediului în plan internaţional; 5.Evoluţia etapelor de autorizare; 6.Bilanţ de mediu; 7.Procedura de emitere a autorizaţiei de mediu – circuitul documentelor; 8.Raport de Bilanţ de mediu ; 9.Evaluarea impactului ecologic; 10.Componentele şi etapele E.I.E.; 11.Indicatori ai E.I.E; 12.Comunicarea rezultatelor; 13.Structura şi raportul de evaluare a I.E.; 14.Evaluarea riscului de mediu; 15.Tipuri şi surse de risc ; 16.Definirea riscului; 17.Mod de acţionare în cazul unor riscuri de mediu; 18.Informaţii generale. Tipuri de activităţi care se iau în considerare. C. Bibliografie minimală : 1.SR ISO 8402/1995, Managementul calitatii si asigurarea calitatii- Vocabular; 2.SR ISO 9004-1/1998, Managementul calitatii si elemente ale sistemului calitatii. Partea I- Ghid; 3.SR ISO 9004/1996, Manegementul calitatii si elemente ale sistemului calitatii. Partea IV: Ghid pentru imbunatatirea calitatii; 4.SR ISO 10011-1/1994, Ghid pentru auditarea sistemelor calitatii. Partea I- Auditarea; 5.SR ISO 10011-2/1993- Ghid pentru auditarea sistemelor calitatii. Partea I- Criterii de calificare pentru auditorii sistemelor calitatii; 6.SR ISO 10011-3/1993, Ghid pentru auditarea sistemelor calitatii. Partea I- Conducerea programelor de audit.; 7.P.Vandeville, C. Gambier, Conduire un audit qualite- Methodologie et Techniques, AFNOR 1995 D. Discipline anterioare necesare : Chimia mediului E. Modul de evaluare: 1.Examen final, oral - 70%; 2.Prezenţa la curs– 10%; 3.Activitate la seminar- 20% ELEMENTE GENERALE DE TOXICOLOGIE Domeniu/Specializări: Ingineria Mediului / Ingineria Sistemelor Biotehnice şi Ecologice sem.I, 2C, 2L Titulari curs : Conf.Dr.Ing.Ciutina Virgiliu A. Obiectivul disciplinei : Disciplina de Toxicologie este o disciplină complexă, care face apel la alte discipline precum : Chimia Organică, Biologia, Biochimia, Microbiologia, Botanica, etc., şi are drept scop studiul substanţelor toxice de natură minerală, vegetală, microbiană, animală, precum şi a substanţelor utilizate ca aditivi ai produselor alimentare, luând în considerare cauzele, efectele ce apar, mecanismele de acţiune ale compuşilor toxici în organisme, precum şi mijloacele de prevenire şi combatere a efectelor toxice. B. Conţinutul cursului : 1. Obiectul şi importanţa Toxicologiei ca disciplină ştinţifică. Rolul şi implicaţiile Toxicologiei.2. Clasificarea substanţelor toxice şi a intoxicaţiilor. Factorii care influenţează toxicitatea.3. Substanţe toxice de natură minerală.4. Substanţe toxice cu efect antinutritiv prezente în produsele alimentare.5. Substanţe cu activitate antivitaminică.6. Substanţe toxice care se formează în produsele alimentare în cursul prelucrării acestora sau în timpul conservării lor.7. Substanţe toxice potenţial

130 prezente în unele produse. Aminoacizi toxici de natură vegetală.8. Contaminarea produselor alimentare cu mucegaiuri producătoare de toxine.Aflatoxinele.9. Contaminarea mediului cu pesticide.10. Contaminarea mediului cu metale grele şi elemente radioactive.11. Contaminarea mediului cu substanţe toxice de natură organică .HPA.12. Substanţe toxice de sinteză prezente în produsele alimentare. Aditivii.13. Substanţe toxice de sinteză prezente în produsele alimentare. Antibioticele.14. Mecanisme de detoxifiere în organismul viu. C. Bibliografie minimală : 1. M.Cotrău – Toxicologie, Editura Junimea, Iaşi, 1978.2. T.Stan, D.Balalau – Curs de toxicologie, vol.I, I.M.F., Bucureşti, 1982.3. N.Ioanid – Toxicologie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1965.4. Ştefana Jurcoane ş.a. – Tratat de biotehnologie, vol.I, Editura Tehnică, Bucureşti, 2004 D. Discipline anterioare necesare : Chimie organică, Biochimie, Microbiologie E. Modul de evaluare: 1. Prezenţa la curs şi laborator – 10% (5%-curs, 5%laborator);3. Notare la colocviu în săptămîna a 14 notată cu 10% ; 4. Examen final, scris şi oral - 80% . UAV.2.L.4.4.07.O.51 ELEMENTE GENERALE DE TOXICOLOGIE – 5 p.c. Domeniu/Specializări: Ingineria Mediului / Ingineria Sistemelor Biotehnice şi Ecologice sem.I, 2C, 2L Titulari curs : Conf.Dr.Ing.Ciutina Virgiliu A. Obiectivul disciplinei : Disciplina de Toxicologie este o disciplină complexă, care face apel la alte discipline precum : Chimia Organică, Biologia, Biochimia, Microbiologia, Botanica, etc., şi are drept scop studiul substanţelor toxice de natură minerală, vegetală, microbiană, animală, precum şi a substanţelor utilizate ca aditivi ai produselor alimentare, luând în considerare cauzele, efectele ce apar, mecanismele de acţiune ale compuşilor toxici în organisme, precum şi mijloacele de prevenire şi combatere a efectelor toxice. B. Conţinutul cursului : 1. Obiectul şi importanţa Toxicologiei ca disciplină ştinţifică. Rolul şi implicaţiile Toxicologiei.2. Clasificarea substanţelor toxice şi a intoxicaţiilor. Factorii care influenţează toxicitatea.3. Substanţe toxice de natură minerală.4. Substanţe toxice cu efect antinutritiv prezente în produsele alimentare.5. Substanţe cu activitate antivitaminică.6. Substanţe toxice care se formează în produsele alimentare în cursul prelucrării acestora sau în timpul conservării lor.7. Substanţe toxice potenţial prezente în unele produse. Aminoacizi toxici de natură vegetală.8. Contaminarea produselor alimentare cu mucegaiuri producătoare de toxine.Aflatoxinele.9. Contaminarea mediului cu pesticide.10. Contaminarea mediului cu metale grele şi elemente radioactive.11. Contaminarea mediului cu substanţe toxice de natură organică .HPA.12. Substanţe toxice de sinteză prezente în produsele alimentare. Aditivii.13. Substanţe toxice de sinteză prezente în produsele alimentare. Antibioticele.14. Mecanisme de detoxifiere în organismul viu. C. Bibliografie minimală : 1. M.Cotrău – Toxicologie, Ed. Junimea, Iaşi, 1978.2. T.Stan, D.Balalau – Curs de toxicologie, vol.I, I.M.F., Bucureşti, 1982.3. N.Ioanid – Toxicologie, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1965.4. Ştefana Jurcoane ş.a. – Tratat de biotehnologie, vol.I, Ed. Tehnică, Bucureşti, 2004 D. Discipline anterioare necesare : Chimie organică, Biochimie, Microbiologie E. Modul de evaluare: 1. Prezenţa la curs şi laborator – 10% (5%-curs, 5%laborator);3. Notare la colocviu în săptămîna a 14 notată cu 10% ; 4. Examen final, scris şi oral - 80%. UAV.2.L.4.4.08.O.53 CRITERII OBIECTIVE SI STANDARDE DE CALITATE A MEDIULUI - 3 p.c. Domeniu/Specializări: Ingineria Mediului/ I.S.B.E., sem.8: 2C,1S. Titulari curs : Conf.dr. chim Gabruş R. A. Obiectivul disciplinei : se refera la insusirea si aplicarea de catre studenti a informatiilor si deprinderilor legate de organizarea si implementarea unui sistem de management de mediu (SMM), in conformitate cu legislatia europeana in vigoare. B. Conţinutul cursului : 1. Prezentarea cadrului general; 2. Sistemele de management de mediu; 3. Sisteme de mediu recunoscute; 4. Evolutia spre sisteme complexe de management : igiena – securitate – mediu (HSM); 5. Avantajele si

131 dezavantajele implementarii unui sistem de management de mediu; 6. Structura standardelor din seria ISO 14000; 7. Implementarea unui sistem de management de mediu conform standardului ISO 14000; 8. Pregatirea in vederea construirii SMM; 9. Definirea si evaluarea politicii de mediu; 10. Realizarea analizei initiale de mediu; 11. Construirea si implementarea sistemului de management de mediu; 12. Implementarea si functionarea sistemului de management de mediu C. Bibliografie minimală :1. Cicerone, Ionescu. – Sistemul de Management de mediu, in conformitate cu ISO 14001, Ed.Economica, Buc., 2000; 2. Rotaru, Gabriela – HACCP Analiza riscurilor punctelor critice de control, Ed.Academica, Galati, 1977; 3. Kaoru, Ishikawa - Guide to Quality Control, Asian Productivity Organozation Tokyo, 1982; 4. Kotler, Ph. – Managementul marketingului, Ed.Teora, 1977; 5. Dinu,V. – Standardizarea si certificarea produselor, Ed.Economica, Buc., 1999; 6. ∙∙∙ Catalogul Standardelor Romane – Ed.Teh., Bucuresti, 2001. D. Discipline anterioare necesare: Elemente de tehnologii generale şi poluanţi specifici E. Modul de evaluare: 1. Activitate la seminar – 20% 2. Prezenţa la curs şi seminar– 10% ;3. Examen final, scris şi oral - 70%. UAV.2.L.4.4.07.A.54 CONSTRUCŢII ŞI INSTALAŢII DE EPURARE I, II - 4+5 p.c. Domeniu/Specializări: Protectia Mediului/ ISBE, sem.5: 2C, 2L şi sem 6: 3C, 2P. Titulari curs : Conf dr. ing. Pancan B. Catedra : Stiinte Chimice si Biologice A. Obiectivul disciplinei : În contextul actual de industrializare puternică a fost necesară găsirea metodelor şi mijloacelor pentru epurarea apelor. Pentru aceasta a fost necesară adaptarea tehnologiilor care utilizează cantităţi reduse de apă, să reducă poluanţii evacuaţi odată cu apele uzate şi să recupereze substanţele utile conţinute în apele uzate şi în nămol. B. Conţinutul cursului : 1.Protecţia calităţii apelor; 2.Epurarea şi controlul apelor uzate; 3.Influenţa apelor uzate asupra mediului înconjurător; 4.Autoepurarea; 5.Epurarea mecanică; 6.Epurarea biologică; 7.Epurarea în filtre biologice; 8.Epurarea biologică naturală; 9.Epurarea terţiară; 10.Tratarea nămolurilor; 11.Staţiile de pompare a apelor uzate; 12.Organizarea exploatării în staţiile de epurare; 13.Analize şi prelucrarea datelor. C. Bibliografie minimală :1.Barnea M. şi colab., Efectele biologice ale poluării mediului, Ed. Academiei, Bucureşti, 1973; 2.Barnea M. şi colab., Poluarea şi protecţia mediului, Ed. Didactică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1975; 3.Clipea L., Clipea I., Poluarea mediului ambiant, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1978; 4.Negulescu M., Epurarea apelor uzate industriale, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1987 D. Discipline anterioare necesare : Elemente de tehnologii generale si poluanti specifici E. Modul de evaluare: 1. Examen final, oral - 70%; 2. Prezenţa la curs– 10% ;3. Colocviu de laborator sau nota la proiect- 20% UAV.2.L.4.4.07.A.55 INGINERIE SANITAR-AMBIENTALĂ -4 p.c. Domeniu/Specializări: ISBE, sem.1, 2C, 2S Titulari curs : Conf.dr.GABRUŞ IULIU-RADU A. Obiectivul disciplinei : Curs fundamental care pune în evidenţă relaţia dintre ingineria clasică şi fenomenele naturale, cu scopul remodelării tehnologiilor industriale. B. Conţinutul cursului: 1.Stoichiometria şi cinetica reacţiilor chimice; 2.Reactoare ideale.Generalităţi; 3. Reactoare reale. Generalităţi; 4.Reactoare CFSTR. Reactoare cu dispersie ; 5.Sisteme de reactoare; 6. Parametrii implicaţi în caracterizarea mediului ambiant-apă,sol,aer; 7. Parametrii ce caracterizează apa. Generalităţi. Parametrii fizici; 8. Parametrii chimici şi biologici ce caracterizează apa; 9.Parametrii ce caracterizează solul. Generalităţi. Parametrii fizici; 10. Parametrii chimici şi biologici ce caracterizează solul; 11.Parametrii ce caracterizează aerul. Generalităţi.; 12. Parametrii fizici şi chimici privind atmosfera; 13. Efectele unor parametrii biologici asupra atmosferei.

132 C. Bibliografie minimală : P. Sirini, Ingegneria Sanitaria-Ambientale , Ed.McGrawHill, 2002; Gabruş I.R., Elemente de Chimie Bioanorganică.Modelarea fenomenelor biologice naturale, Ed.Dacia., 2003; MacKenzie, D.L.: Introduction to Environmental Engineering,Ed. McGraw-Hill, 1991; Bailey, J.E.;Ed.McGraw-Hill, 1986. D. Discipline anterioare necesare : Chimie-fizică, Tehnologie chimică generală din anii universitari anteriori. E. Modul de evaluare: 1. Examen– 75%; 2. Activitate şi prezenţa la seminar– 25%. UAV.2.L.4.4.08.A.55 INGINERIE SANITAR-AMBIENTALĂ - 4 p.c. Domeniu/Specializări: ISBE, sem.2, 2C, 2S Titulari curs : Conf.dr.GABRUŞ IULIU-RADU A. Obiectivul disciplinei : Curs fundamental care pune în evidenţă relaţia dintre ingineria clasică şi fenomenele naturale, cu scopul remodelării tehnologiilor industriale. B. Conţinutul cursului: 1.Fenomenul de sedimentare. Generalităţi; 2.Aplicaţii ale teoriei sedimentării libere; 3.Sedimentarea prin floculare.Alte tipuri de sedimentare; 4.Fenomenul de coagulare prin floculare; 5.Fenomenul de transfer de materie. Transformările ce survin în sisteme diluate; 6.Absorbţia şi desorbţia în sistemul gaz-lichid; 7.Adsorbţia; 8.Schimbul ionic; 9.Procesul osmotic; 10. Operaţia de filtrare. Modalităţi şi tipuri de filtrări; 11.Reactoare biologice. Generalităţi.Tipuri de reactoare biologice; 12.Aplicaţii ale teoriei sedimentării pentru cazul reactoarelor biologice; 13.Factori neconvenţionali implicaţi în mediul ambiant. Modelarea lor. C. Bibliografie minimală : P. Sirini: Ingegneria Sanitaria-Ambientale, Ed.McGrawHill, 2002; Gabruş I.R.: Elemente de Chimie Bioanorganică.Modelarea fenomenelor biologice naturale, Ed.Dacia., 2003; MacKenzie, D.L.: Introduction to Environmental Engineering,Ed. McGraw-Hill, 1991; Bailey, J.E.;Ed.McGraw-Hill, 1986. D. Discipline anterioare necesare : Chimie-fizică, Tehnologie chimică generală din anii universitari anteriori. E. Modul de evaluare: 1. Examen– 75%; 2. Activitate şi prezenţa la seminar – 25%. UAV.2.L.4.4.07.A.56 NOTIUNI DE SILVICULTURA SI PROTECTIA PADURII–4 p.c. Domeniu/Specializări: ISBE, sem 7: 2C, 2S Titulari curs : S.l.dr.ing. Calinovici Ioan A. Obiectivele disciplinei: Disciplina are ca scop studiul pădurii cu referire asupra rolului pădurii, organizarea sa structurală, procesele care-i întreţin şi guvernează existenţa şi evoluţia, precum şi la sistematica pădurii pe spaţii geografice şi pe unităţi tipologice de amănunt. B. Conţinutul disciplinei: 1.Importanţa pădurilor şi zonarea lor funcţională, 2.Pădurea, ecosistem forestier, 3.Procese de nivel ecosistemic specifice pădurii, 4.Sistematica vegetaţiei forestiere, 5.Întemeierea pădurii, 6.Îngrijirea şi conducerea pădurii, 7.Regime şi tratamente silviculturale, 8. Lucrări speciale de conservare, 9.Alegerea tratamentului, 10.Sisteme de lucrări privind reconstrucţia unor ecosisteme forestiere necorespunzătoare. C. Bibliografie minimala: 1.Ciortuz I., Amelioraţii sivice. Ed. didactică şi Pedagogică Bucureşti , 1981; 2.Doniţă N. şi colab., Dendrologie, Vasile Goldiş University Press, Arad, 2004. 3.Florescu I., Silvicultura Vasile Goldiş University Press, Arad, 2004, 4.Leahu I., Amenajarea pădurilor. Ed. Didactică şi Pedagogică R.A. Bucureşti, 2001, 5.Stănescu V. , Şofletea N., Silvicultura cu bazele geneticii forestiere, Ed Ceres Bucureşti, 1998. D. Modul de evaluare: Examinarea se va face pe baza testelor de verificare a pregătirii teoretice si practice .

ANUL V TBPM UAV.2.L.4.4.09.O.65 TEHNOLOGII ŞI BIOTEHNOLOGII NEPOLUANTE - 6 p.c.

133 Domeniu/Specializări: Ingineria Mediului / T.B.P.M., sem.9: 3C, 2L, 1P Titulari curs : Conf.dr. ing. Pancan B. A. Obiectivul disciplinei : Disciplina „Tehnologii şi biotehnologii nepoluante” familiarizează studentul de la profilul T.B.P.M. cu metodele şi tehnologiile nepoluante de obţinere a diferitelor produse, pregătindu-i astfel pentru a putea dirija şi conduce procesele biotehnologice B. Conţinutul cursului : 1.Biotehnologii pentru obţinerea biozonului; 2.Bioexploatarea petrolului şi minereurilor; 3.Calcularea poluării cu produse petroliere prin metode neconvenţionale; 4.Tehnologii de tratare a efluenţilor reziduali; 5.Fermentaţiile; 6.Fabricarea alcoolului etilic; 7.Fermentaţia lactică; 8.Producerea unor acizi organici prin fermentare; 9.Utilizarea fotosintezei ca sursă alternativă de energie. C. Bibliografie minimală : 1.Ş. Jurcoane şi colab., Tratat de biotehnologie, vol. I, Ed. Tehnică, Bucureşti, 2004; 2.Moţoc D., Microbiologie industrială, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1962; 3.Raicu P., Biotehnologii moderne, Ed. Tehnică, Bucureşti,1990. D. Discipline anterioare necesare : Poluanţi industriali E. Modul de evaluare: 1. Examen parţial scris – 30%; 2. Examen final, scris şi oral 50% ;3. Notă proiect – 20% UAV.2.l.4.4.09.O.66 CONTROLUL POLUANTILOR SOLULUI – 4 p.c. Domeniu/Specializări: Ingineria Mediului / T.B.P.M., sem.9: 2C, 1S. Titulari curs : Dr. Chim. Florentina-Daniela Munteanu A. Obiectivul disciplinei: Disciplina de Controlul Poluantilor Solului îşi propune formarea unei imagini de ansamblu cu privire la complexitatea interacţiilor chimice din sol, asupra structurii substanţelor din sol şi transformările lor, si va descrie compoziţia şi proprietăţile solului. B. Conţinutul cursului : 1. Mediul ambiant 2. Surse de poluare a solului şi modul de dispersie a poluanţilor 3. Structura şi chimia litosferei C. Bibliografie minimală : 1.Stanley E. Manahan Environmental Chemistry, 7th Edition, Lewis Publishers, Boca Raton, 1999. 2. Spiro and Stigliani, Chemistry of the Environment, 2nd ed., Prentice Hall, 2003. D. Discipline anterioare necesare : Poluanţi industriali E. Modul de evaluare: Examen – credite (Semestrul I) UAV.2.l.4.4.09.o.68 POLITICA COMUNITARĂ ÎN PROTECŢIA MEDIULUI, V TBPM – 4 p.c. Domeniu/Specializări: Ingineria mediului, sem.1, 2C, 1S Titulari curs: Ş.l.dr. Ing. Brinzan Oana A. Obiectivul disciplinei : Disciplina urmăreste cunoasterea mecanismelor politicii Uniuni Europene în domeniul protecţiei mediului înconjurător. La ora actuală dezvoltarea durabilă reprezintă nevoia de responsabilizare şi educaţie pentru protecţia mediului, iar acest aspect este reflectat de evoluţia politicii UE de-a lugul timpului. Politica de mediu nu acţionează independent, ci reflectă interesul societăţii civile în această direcţie, manifestat prin crearea a numeroase mişcări şi organizaţii de mediu, iniţiativele lor legislative împreună cu cele ale instituţiilor UE. B. Conţinutul cursului : Politica de mediu în UE; Momente cheie; Situaţia actuală; Baza legală; Actorii instituţionali ai politicii de mediu; Obiective; Principii; Programe de acţiune; Instrumente de aplicare a politicii de mediu; Strategii ale politicii de mediu; Dezvoltarea durabilă; Programul de promovare a ONG-urilor active în domeniul protecţiei mediului; Politica integrată a produselor (PIP); Acordurile voluntare de mediu ; Taxele şi impozitele de mediu; Strategia europeană de mediu şi sănătate (SCALE); Aspecte problematice, tendinţe şi provocări C. Bibliografie minimală : Relicovschi, Adina – „Politici în managementul mediului”, Institutul European din România, Bucureşti: 2000; Jehlicka, Petr -“Environmental Implications of Eastern Enlargement of the EU: The End of Progressive Environmental Policy?”, Robert Schuman Centre for Advanced Studies, European University Institute: Florence, 2002. D. Discipline anterioare necesare : Economia resurselor mediului înconjurător, Proteţia mediului înconjurător; Managemetul mediului

134

E. Modul de evaluare: Prezenţa la curs şi seminar – 10% (5%-curs, 5%-seminar);
Activitate la seminar – 30% ; Examen final, scris şi oral - 60% UAV.2.l.4.4.10.O.69 MARKETING V TBPM Domeniu/Specializări: Ingineria mediului, sem.1, 2C, 2S Titulari curs: Ş.l.dr. Ing. Brinzan Oana A. Obiectivul disciplinei : Curs de specialitate ce ofera viitorilor ingineri de mediu o pozitie în relaţia întreprinderilor comerciale cu comunităţile şi cu mediul instituţional privind adoptarea de soluţii inginereşti, produse şi tehnologii ecologice, care vor oferii soluţii în rezolvarea problemelor dintre acivitatea întreprinderii, implicit a problemelor pe care le creează, şi mediul înconjurător. B. Conţinutul cursului : Ecomarketingul - specializare a marketingului social. Sistemul calitatii. Sistemul european de managemet de mediu si sistemul ISO 14000. Fundamentarea strategiei de ecomarketing a firmei. Piata produselor şi serviciilor ecologice. Raportul cerere – ofertă în stabilirea preţurilor produselor ecologice. Consumatorii colectivi si consumatorii individuali. Ecomixul de marketing. Consumul durabil. Conceptul de sustenabilitate. Comportamnetul consumatorului şi posibilităţi de modificare ale acestuia. Aplicarea principiilor ecomarketingului în diverse activitati economice. Piata produselor agroalimentare ecologice. Legislatia UE şia României. C. Bibliografie minimală : IOSIF, GH.,şi colab., Ecomarketingul societăţilor comerciale, Bucureşti, Editor Tribuna Economică, 1999; KOTLER, PH. Managementul marketingului, Bucureşti, Editura Teora, 1997; PATRICHE, D. Protecţia consumatorului în economia de piaţă, Bucureşti, Editura Academia Universitară Athenaeum, 1994; PURCĂREA, A. Ambalajul – atitudine pentru calitate, Bucureşti, Editura Expert, 1999; RISTEA, A.,PURCĂREA, T.,TUDOSE, C., Distribuţia mărfurilor, Bucureşti,Editura Didactică şi Pedagogică, 1996; SANGER, C. Environmental and development, Canada, în International Journal Earth Politics, vol. XXVIII, nr.1, 1972 D. Discipline anterioare necesare : Economia resurselor mediului înconjurător, Managementul mediului E. Modul de evaluare: Prezenţa la curs şi seminar – 10% (5%-curs, 5%-seminar); Activitate la seminar – 30% ; Examen final, scris şi oral - 60% UAV.2.l.4.4.10.O.71 GESTIUNEA FACTORILOR DE MEDIU – 2 p.c. Domeniu/Specializări: Ingineria Mediului / TBPM sem.I, 1C, 1S. Titulari curs : Conf.Dr.Ing. Hălmăgean Lucian A. Obiectivul disciplinei: Scopul disciplinei este de a oferi studenţilor cunoştinţe fundamentale cu privire la gestiunea factorilor de mediu, a surselor de poluare şi poluanţilor care prin modificarea calităţii factorilor naturali sau a celor creaţi prin activităţi umane au ca urmare ruperea echilibrului ecologic, cu efecte negative asupra biosferei, sau pot provoca pagube economiei naţionale. B. Conţinutul cursului: 1. Ce este mediul şi ce trebuie gestionat; Structurile spaţiale ale biosferei.Biomasele. Structuri funcţionale. Organizarea trofică. Ciclurile biogeochimice. Interacţiunea între cicluri. 2. Ecologia şi gestiunea mediului; Caracteristicile generale ale ecosistemelor. Ciclurile elementelor minerale ale nutriţiei. Rolul factorilor de descompunere. 3. Situaţia ecosistemelor agricole, Planta – sistem cibernetic. Imputurile şi autputurile ecosistemuuli agricol. 4. Evaluarea resurselor naturale principale ale României; Resurse naturale neregenerabile, Resurse naturale regenerabile. 5. Calitatea factorilor de mediu în România; Calitatea aerului; Calitatea apelor; Calitatea solurilor; Strategii de conservare; 6. Modele de strategii privind gestionarea raţională a resurselor şi a protecţiei mediului; Concept modern privind valorificarea raţională a resurselor, Gestiunea mediului şi protecţia lui, Agricultura durabilă. C. Bibliografie minimala: 1. Berca, M.; Ecologie generală şi protecţia mediului, Ed Ceres, Bucureşti, 2000. 2.Brown,L.R.; Probleme globale ale omului, Ed Tehnică, Bucureşti, 1999. 3.Bularda, Gh. şi colab.; Reziduri menajere, stradale şi

135 industriale, Ed Tehnică, Bucureşti, 1992. 4.Davidescu Velicica şi colab.; Poluarea mediului. Surse- Combatere, Ed IANB, Bucureşti, 1992. 5.Duma, S.; Geoecologie, Ed Dacia, Cluj Napoca, 2000. 6.Lupan, E.; Dreptul mediului, Ed Lumina Lex, vol.I – II, 1997. 7.Negulescu, M. şi colab.; Protecţia mediului înconjurător, Ed Tehnica, Bucureşti, 1995. 8.Teusedea, V.; Sănătatea mediului - Un concept în curs de definitivare, Revista Română de medicină Veterinară, vol.6, nr.4, pag.481 – 484, 1996. 9.Teudesea, V.; Protecţia mediului, Ed Fundaţiei „România de Mâine”, Bucureşti, 2000. 10.Mănescu,S.; Protecţia mediului şi sănătatea, Ed Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1978. 11.Neacşu,P. şi colab.; Ecologie şi protecţia juridică a mediului, Ed Universitatea, Craiova, 2000. D. Discipline anterioare necesare: Poluanţi industriali E. Modul de examinare: Verificarea cunoştinţelor se va face prin susţinerea unui colocviu (2/3 din notă). O treime din notă o va reprezenta nota obţinută prin susţinerea unui referat din tematica de la lucrările practice. UAV.2.L.4.4.09.O.72 AUDITUL MEDIULUI - 2 p.c. Domeniu/Specializări: Ingineria Mediului/ TBPM, sem.9: 2C Titulari curs : Ş.l.dr.ing. Lungu Monica A. Obiectivul disciplinei : Cursul este conceput intr-o formula care combina instruirea teoretica cu o serie de audituri practice pentru a oferi participantilor cunostintele si deprinderile necesare unei mai bune stapaniri a tahniciloer de audit utilizate pentru evaluarea sistemelor calitatii conforme cu standardul SR EN ISO 9001. B. Conţinutul cursului : 1. Manegementul calitatii-evolutie, concepte; 2. Terminologie; 3. Documentele sistemului de management al calitatii; 4. Tipuri de audit;5. Tehnici de comunicare in audit; 6. Managementul auditului- planificare; 7. Managementul auditului-executie, raportare; 8. Auditul de urmarire; 9. Rolul si responsabilitatile auditorului SR EN ISO 14001- prezentarea cerintelor; 10. Structura standardelor din seria ISO 14000; 11. Fazele implementarii unui sistem de management de mediu; 12. Manualul de mediu- cerinte; 12. Sistemul national de acreditare/certificare C. Bibliografie minimală : 1.SR ISO 8402/1995, Managementul calitatii si asigurarea calitatii, Vocabular; 2.SR ISO 9004-1/1998, Managementul calitatii si elemente ale sistemului calitatii. Partea I- Ghid; 3.SR ISO 9004/1996, Managementul calitatii si elemente ale sistemului calitatii. Partea IV: Ghid pentru imbunatatirea calitatii; 4.SR ISO 10011-1/1994, Ghid pentru auditarea sistemelor calitatii. Partea I- Auditarea; 5.SR ISO 10011-2/1993, Ghid pentru auditarea sistemelor calitatii. Partea I- Criterii de calificare pentru auditorii sistemelor calitatii; 6.SR ISO 10011-3/1993, Ghid pentru auditarea sistemelor calitatii. Partea I- Conducerea programelor de audit.; 7.P. Vandeville , C. Gambier-Conduire un audit qualite- Methodologie et Techniques, AFNOR 1995 D. Discipline anterioare necesare : Criterii obiective si standarde de calitate a mediului E. Modul de evaluare: 1. Examen final, oral - 90%; 2. Prezenţa la curs– 10% ; UAV.2.L.4.4.10.O.73 TRATAREA DEŞEURILOR URBANE - 2p.c. Domeniu/Specializări: Ingineria Mediului / T.B.P.M., sem.9: 2C Titulari curs : Conf.dr. ing. Pancan Bujor A. Obiectivul disciplinei: Având în vedere scopul politicilor şi strategiilor de dezvoltare economică şi socială continuă, în care calitatea mediului este prioritară,recomandările practice pentru acest deziderat trebuie să încurajeze refolosirea şi recircularea optimă a deşeurilor. B. Conţinutul cursului: 1.Introducere. Aspecte ale managementului deşeurilor; 2.Tratarea mediului în aşezările urbane; 3.Aspecte specifice care aduc atingere sănătăţii mediului urban; 4.Metode de colectare şi transport ale deşeurilor urbane; 5.Procedee şi opţiuni de tratare a deşeurilor; 6.Abordări ecologice ale

136 marketingului; 7.Incinerarea deşeurilor solide orăşeneşti; 8.Instalaţii de conversie a deşeurilor în energie; 9.Instalaţii de fabricare a biogazului. C. Bibliografie minimală : 1.Bold V.O., Mărăcineanu A.G., Managementul deşeurilor solide urbane şi industriale, Ed. Matrix Rom., Bucureşti,2003; 2.Bica I., Elemente e impact asupra mediului, Ed. Matrix Rom., Bucureşti,2000; 3.Atudorei A., Păunescu I., Gestiunea deşeurilor urbane, Ed Matrix Rom., Bucureşti,2002 D. Discipline anterioare necesare : Poluanţi industriali E. Modul de evaluare: 1. Examen parţial scris – 50%; 2. Examen final, scris şi oral 50% ;

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->