INTRODUCERE Platon i Aristotel!

Ei nu sunt doar cele doua sisteme, ci i tipurile a dou naturi umane diferite ce se opun, mai mult sau mai puin vrjma, sub toate hainele, din timpuri imemoriale. Tot lungul Evului Mediu, mai cu seama, i pn astzi, ele s-au luptat astfel, iar aceasta lupt este principalul coninut al istoriei Bisericii cretine. Se vorbete mereu dc Platon i de Aristotel, chiar dac sub alte nume. Naturile exaltate, mistice, platonice dezvluie din abisurile sufletelor lor ideile cretine i simbolurile corespunztoare. Naturile practice, ordonatoare, aristotelice construiesc din aceste idei i simboluri un sistem solid, o dogmatic i un cult. Biserica imbraieaz n cele din urma ambele naturi, din care unii se ascund de cele mai multe ori n rndul clerului, iar ceilali in viaa monahal, continund s se rzboiasc ns nentrerupt. H. Heine, Deuischland, I. 1. n cursul practicii medicale cu bolnavii de nervi m-a izbit nc de mult faptul ca, pe lng numeroase diferene individuale de psihologie umana, exista i deosebiri tipice, i anume m-au izbit mai nti dou tipuri, pe care le-am numit tipul introvertit i, respectiv, extravertit. 2. Examinnd cursul vieii oamenilor, observm c destinele unora sunt mai degrab determinate de obiectele intereselor lor, n vreme ce ale altora, mai degrab de fiina lor luntric, de subiectul lor. i deoarece noi toi nclinm fie ntr-o parte, fie n alta, ne simim, firete, ndemnai s nelegem de fiecare dat totul n sensul propriului nostru tip. 3. Amintesc aceast mprejurare nca de aici, pentru a prentmpina posibile nenelegeri. Fireste c ea ngreuneaz considerabil ncercarea de a nfptui o descrire general a tipurilor, produsul unei idilic-netulburate activiti n cabinetul de studiu. Ma ndoiesc nsa ca atare ignoran calific n vederea unui exerciiu critic competent. Septembrie 1937 C.G. JUNG