Universitatea de tiine Agricole a Banatului, Timioara

FLUTURELE ALB AL VERZEI - PIERIS BRASSICAE

Fluturele alb al verzei este raspandit in majoritatea tarilor din Europa, in Asia (Japonia) si in nordul Americii. In tara noastra se intalneste frecvent in toate regiunile de la ses si de la munte. Descriere. Fluturele are corpul negru acoperit cu perisori albi-galbui. Aripile anterioare si posterioare sunt de culoare alba, prevazute cu macule negre (dimorfism sexual). La femela, aripile anterioare prezinta o macula neagra in varful superior, doua macule rotunde in mijlocul campului si una alungita pe marginea posterioara, iar aripile posterioare au cate o macula neagra numai pe marginea lor anterioara. La mascul, aripile anterioare prezinta o singura macula neagra in unghiul extern, iar cele posterioare sunt prevazute cu cate o macula punctiforma pe marginea anterioara. Anvergura aripilor variaza intre 50-65mm, masculii fiind mai mici decat femelele. Oul de 1,10-1,25 mm lungime, are forma conica de culoare galbena, cu striatii longitudinale. Larva in primul stadiu este de culoare galbena-cenusie, cu capul negru , iar in ultimul stabiu are culoarea verde sau galben-verzuie, cu puncte negre. Corpul este acoperit cu perisori albiciosi si prezinta dorsal o dunga longitudinala, iar lateral doua dungi mai late, de culoare galbena. Lungimea corpului larvei variaza intre 40-50 mm. Pupa este carenata, de culoare cenusie sau galbena-verzuie, maculata cu negru. Biologie. Aceasta insecta ierneaza in stadiul de pupa pe trunghiurile arborilor sau arbustilor, pe peretii caselor, pe garduri, pe stalpi etc. Fluturii apar in majoritatea regiunilor la sfarsitul lunii aprilie sau in luna mai si se hranesc cu nectarul diferitelor flori. Zborul lor este diurn, fiind mai activi in orele calduroase ale zilei. Deseori se aduna in grupe mari in locuri ferite de curenti sau in jurul ochiurilor ferite de apa. Depunerea de oua are loc in grupe de 15-20, pe partea inferioara a frunzelor de varza, conopida sau alte crucifere. Ponta este mult esalonata, mai ales in regiunile submontane. Prolificitatea unei femele este de 200-300 oua. In functie de conditiile climatice, incubatia variaza intre 6-14 zile. Larvele aparute, in primele ore stau nemiscate, apoi incep sa se hraneasca cu tesuturile foliare. Evolutia lor dureaza 3-4 saptamani, in care perioada naparlesc de 4 ori. Ajunse la maturitate, la sfarsitul lunii iunie, ele parasesc plantele de hrana si migreaza in diferite locuri ( pe garduri, pe diferiti arbori, pe ziduri etc.), unde se transforma in pupe. De regula pupele acestui fluture se gasesc in pozitie verticala, fiind fixate de suporturi cu fire de matase. Durata stadiului de pupa variaza intre 10-21 zile. Fluturii apar in luna iulie si dau nastere la a doua generatie. Fluturele alb al verzei are in regiunile noastre 2-3 generatii anuale; ultima se dezvolta mai ales pe varza tarzie. La acest daunator se cunosc un mare numar de paraziti animali si vegetali, care in unii ani impiedica inmultirea lui in masa. Printre entomofagii care prezinta cea mai mare importanta in distrugerea larvelor mentionam: viespea Apanteles Glomeratus L. (Hymenoptera- Braconidae) si musca Tachina Larvarum L. (Diptera- Larvivoridae), iar la pupe, viespea Pteromalus puparum L. ( Hymenoptera Chalcididae); aceste specii pot

parazita in unii ani pana la 80-90% din larve si pupe. De asemenea, larvele sunt distruse uneori in mare masura si de unele epizootii ( flaserii). Dauna. Fluturele alb al verzei poate produce pagube mari la culturile de crucifere si in special la varza si conopida. La aparitie omizile stau grupate, rozand numai epiderma inferioara si parenchimul frunzelor. Mai tarziu, ele se raspandesc si rod toate frunzele, nelasand decat nervurile mai groase. Combatere. In combaterea fluturelui alb al verzei, cele mai bune rezultate se obtin prin aplicarea tratamentelor chimice cu urmatoarele produse: Sumithion 50 CE (0,1%), Carbetox 37CE (0,4%), Sinoratox 35 CE (0,15%), Metation 50 CE (0,2%), Dipterex 80 PS (0,2%), Hostathion 40 CE (0,1%), Carbaril 50 PU (0,15%), Ekamet 50 CE (0,07%), Dimilin 25 PU (0,06%). Rezultate bune se obtin de asemenea si prin aplicarea tratamentelor cu biopreparate ( Thuringin PU-0,3%, Dipel PU-0,2%, Bactospeine PU0,25%) si cu produse piretroide ( Decis 2,5 CE-0,04%, Ambush 25 CE-0,05 %, Ripcord 40 CE-0,06%, Sumicidin 20 CE-0,05%). Tratamentele trebuie executate, pe cat posibil, impotriva larvelor din primele stadii, deoarece cele mai in varsta sunt mai rezistente la insecticide. Orice tratament chimic va fi oprit inainte de invelirea verzei. BUHA VERZEI MAMESTRA BRASSICAE Buha verzei este paspandita in toata Europa, in Asia etc., iar in tara noastra se intalneste in toate regiunile, de la ses si pana la munte. Descriere. Fluturele are aripi anterioare de culoare bruna-cenusie, prevazute cu linii transversale mai inchise. In mijlocul campului se afla o macula reniforma bine distincta, inconjurata cu dungi albe-galbui de forma literei W. Aripile posterioare sunt cenusii, cu marginile mai inchise. Deschiderea aripilor variaza intre 40-50 mm. Oul este emisferic, cu diametrul de 0,6-0,7mm, de culoare alba-galbuie. Prezinta numeroase striatiuni (32 38), care se reunesc in regiunea polului superior. Larva este de culoare variabila, de la verde-deschis pana la brun-cenusiu, cu capul si protoracele negre. Dorsal prezinta pe toata lungimea corpului o dunga mediana deschisa, iar lateral dungi oblice galbui. Lungimea corpului in ultimul stadiu este de 35 40 mm. Pupa este de culoare bruna-roscat, cu lungimea de 20 40 mm. Biologie. Aceasta insecta are doua generatii pe an. Ierneaza in stadiul de pupa in pamant, la adancimea de 5 10 cm. fluturii apar la sfarsitul lunii mai sau iunie si au un zbor crepuscular sau nocturn; in timpul zilei ei se ascund prin frunze, pe sub bulgarii de pamant etc. Dupa cateva zile de hranire, cu nectarul florilor pentru maturarea organelor sexuale, au loc imperecherea si ponta. Ouale sunt depuse in grupe de 10 40 (uneori pana la 150), pe parte inferioara a frunzelor de varza, conopida, ridiche si alte crucifere. Prolificitatea unei femele poate sa ajunga pana la 2700 oua; in medie sunt depuse 600 800 oua. Incubatia dureaza 12 14 zile. Larvele aparute la inceput stau grupate si se hranesc cu frunze mai ales noaptea. Ele ajung la completa dezvoltare dupa o perioada

de 21 30 zile, trecand prin 6 varste si 5 naparliri. Impuparea are loc in sol si acest stadiu dureaza 10 12 zile. Fluturii apar in luna iulie si dau nastere la a doua generatie de larve care se dezvolta pa varza tarzie sau pa alte crucifere, pana in luna septembrie. Ca paraziti la acest daunator se citeaza speciile: Trichogramma evanescens Westw, la oua; Apanteles glomeratus L. si Ernestina consobrina Mg la larve. Daune. Buha verzei este o specie polifaga, pe langa plantele crucifere, ca: varza, conopida, mustarul, rapita etc.,ea se intalneste frecvent si pe sfecla, tutun, mazare, unele plante medicinale (matraguna), plante ornamentale (dalii, crizanteme etc.) etc. Larvele aparute, la inceput rod epiderma inferioara si parenchimul frunzelor apoi perforeaza limbul foliar sub forma de orificii neregulate. Pagube mai mari le produc insa omizile din ultimele varste, care patrund in capatana verzei si rod galerii mari. In aceste galerii se aduna rasturile de hrana si excrementele larvelor pe care se localizeaza diferite ciuperci si bacterii, provocand putrezirea capatanilor de varza sau a inflorescentelor de conopida. Combatere. In combaterea acestui daunator se recomanda urmatoarele masuri: plantarea rasadurilor de varza sa se faca cat mai timpuriu in terenuri bine pregatite, pentru a se obtine plante viguroase, mai rezistente la atac; distrugerea buruienilor crucifere in tot cursul perioadei de vegetatie, pe care se inmulteste aceasta insecta; efectuarea araturilor adanci dupa recoltare, pentru a se distruge pupele in locurile de hibernare. La semnalarea atacurilor se vor aplica tratamente cu aceleasi produse chimice si biologice ca la specia precedenta. Tratamentele trebuie aplicate impotriva larvelor in primele stadii ( la 2 3 zile de la aparitie) si vor fi oprite inainte se invelirea verzei. In culturile de varza si alte crucifere poate fi intalnita si o alta omida ( Polia oleracea L.) din familia Noctuidae, impotriva careia se aplica aceleasi masuri de combatere ca si la buha verzei.

MOLIA VERZEI PLUTELLA MACULIPENNIS Molia verzei are o larga raspandire pe tot globul (Europa, Asia, America etc.), iar in tara noastra se intalneste in toate regiunile din zonele de stepa si cele montane. Descriere. Adultul are aripile inguste; cele anterioare sunt de culoare bruna cu marginea posterioara mai deschisa, iar cele posterioare cenusii, inconjurate cu franjuri de perisori lungi. Aripile anterioare, pe marginea posterioara prezinta o dunga alb-galbuie. Anvergura aripilor este de 12 17mm. Oul este oval, de culoare galbena-palid, cu lungimea de 0,25 0,50 mm. Larva are corpul fusiform, de culoare verde-galbuie, capul brun inchis, cu pete roscate in partea posterioara. Segmentele toracice si abdominale prezinta cate doua randuri transversale de sclerite, de culoare mai deschisa, prevazute cu cate un punct negru. Lungimea corpului in ultimul stadiu este de 10 12mm. Pupa, in cocon fusiform alb-matasos, are culoarea verde-cenusie si lungimea de 7-8mm.

Biologie. Aceasta insecta ierneaza in stadiul de pupa in sol sau pe sub diferite resturi de plante. Fluturii apar primavara in aprilie mai si au un zbor crepuscular. Depunerea oualor are loc izolat sau in mici grupe (2-3 bucati) pe partea inferioara a frunzelor diferitelor plante crucifere. In decurs de 15 20 zile o singura femela depune intre 80 150 oua. Dezvoltarea embrionara dureaza 3 7 zile, frecvent 5 6 zile. Larvele aparute patrund in interiorul frunzelor, unde rod parenchimul, sapand galerii caracteristice. Dupa o perioada de hranire (4 15 zile), ele parasesc galeriile si trec pe partea inferioara a frunzelor, unde traiesc in colonii, infasurandu-si mai multe frunze la un loc cu fire de matase. Omizile sunt foarte mobile si la cea mai mica atingere prezinta miscari brusce, se curbeaza si se lasa la pamant pe fire de matase. In cursul evolutiei, care dureaza 3 4 saptamani, larvele naparlesc de 3 ori, trecand prin 4 varste. Transformarea in pupe se face pe partea inferioara a frunzelor sau in alte locuri, in coconi fusiformi, formati dintr-o tesatura rara, cu cele doua extremitati deschise. Durata acestui stadiu este de 12 16 zile. La sfarsitul lunii iunie sau inceputul lunii iulie apar fluturii, care dau nastere la generatia a doua, care evolueaza ca si prima. Daune. Molia verzei ataca diferite plante crucifere, cum sunt: rapita, mustarul, guliile etc., producand daune mai mari la varza si conopida. La aparitie, omizile sunt miniere, distrugand parenchimul frunzelor, apoi dupa cateva zile ele trec pe partea inferioara a frunzelor, unde raman pana la maturitate. In aceasta faza larvele se hranesc cu epiderma inferioara si parenchimul, lasand intacta epiderma superioara sau produc perforatii in limbul foliar de forma neregulata. Frunzele atacate se usuca; deseori sunt atacate si inflorescentele semincerelor de crucifere, in care omizile rod galerii. Combatere. In regiunile de invazii, culturile de varza si alte crucifere vor fi bine intretinute, distrugandu-se toate cruciferele spontane, care formeaza focare de inmultire ale moliei. Dupa recoltare toate resturile de plante ramase in camp trebuie adunate si distruse prin ardere, iar terenul arat adanc; prin aceste masuri se distrug adaposturile de iernat ale moliei. Ca tratamente chimice se recomanda aplicarea de stropiri cu produse organofosforice, carbamice, sau piretroide. Tratamentele trebuie executate la aparitia larvelor si repetate, cand este cazul la 6 10 zile. BIBLIOGRAFIE: T. BAICU, A. SAVESCU Combaterea integrate in protectia Plantelor; GH. BOGULEANU, P. PASOL, T. PERJU Entomologia agricola; Adresa: www.rodenticide.ro