CURS

1_2

pract
n Generalitdfi
in general, fiecare element de structurd este definit geometric prin cele trei dimensiuni, doud pentru secliunea transversald (b gi h) qi una pentru lungime (1). La pl5ci o singurd dimensir"rne (grosimea h) este micd ?n raport cu celelalte douE (1*, l,).

,/MA
barrri

transvs-rsala

PLACA
hr<<l*, ly

O placd este definit5. geometric complet dacd se cunoa$te forma suprafelei sale mediane avea diverse forme: . a pldcii este pland, putAnd dreptunghiulard, trapezoidalS., triunghiulard, circulard, etc.

gi

grosimea. Sr,rprafafa mediand

OO@O

Pldcile strnt asamblate cu grrnzi sau pereli (diafragme) gi/sau stAlpi formdndplanSee.

Planqeele pot

fi clasificate

dupd mai multe criterii:

'

dupd destina{ie: - plangee de acoperig - plangee intermediare . dupd moclul de realizare: - planqee monolite - plangee prefabricate . dupd moclul cle alcdtr'tire: - plangee din pldci qi grinzi

planqee casetate

plangee

dal5

plangee ciupercd

planqee speciale

alegerea tipului de planqeu trebuie si se finn seama de condifiile de funclionalitate de criteriile qi de eficienli tehnico-economici. Astfel, se va line seama de destinalia clddirii, in[l]imea construcliei, cerinlele arfiitecturale, pozi[ta reazemelor 9i distanla intre ele, mdrimea qi natura incdrc[rilor, iluminarea constrllcliei izolarea termicd, acusticd, hidrofug[ qi de criteriile economice. Aportr,rl fiecdrr-ri element structural la volumul total de beton utilizat intr-o clddire se prezintd in tabel. Dupd cum se observ6, plangeele reprezintd peste jumdtate din volumul total de beton, de aceea alcdtuirea acestor elemente necesitd o analiz1. atentd din partea

La

proiectantului structurii de rezistenfd.

Volumul de beton

Vo

Diafragme
Stdlpi
Plangee

4
5

59

Fundalii

22
10

Alte elemente

De cele mal multe ori pldcile sunt rezemate sau incastrate pe tot conturul lor.

Rezernare continua

Rezemare

punctiforma articulat

Latura libera

fix

-/'

/\

tasabii

fix

\//\./"

incastrat tasabil

----a

-lt

fix

tasabil

-F-

CaztrlTe de rezemare ale panourilor rzolate de placd se prezintd in urmdtoarea figr"rr6. Dupd cum se observd fiecare tip de tezemare este notat cu Lln numdr pe care vom regdsi in calculele statice (tabele utilizate ln literaturd).

tt

lol
lVt
-/

A--.--a
.4.-------11

AY/

AOV 'A_____V,
'4__-----U,

'A

r/

E---4

ffi

m:
*l,tf

'ffi1
H

,D,J

Existd situalii cAnd placa este rezematd sau incastratd numai partial pe laturi sau chiar pe Llna sau doud laturi este liberd. tn cazul unor copertine placa poate fi incastratd pe o singurd laturd.

j,1'+

AI

->x

B <i

schema

+v

[]
.l-

B <ir

''

ffi

A.A

reazeRle pe

schema sfatica

illaca incastrata

Pldcile pot avea o singurd deschidere, aga cum s-a vAzllt ?n figurile de mai sus, sau pot continue peste mai multe deschideri pe o direclie sau pe ambele direclii.

fi

t1/

rF\

@
,/:\ t\l

QJ

(0

{4)

0
9 deschideri

Pl[cile pot avea console pe o laturd, dott6, trei

sau chiar patru laturi.

consola pe o direclie consola pe trei

latuli

consola pe doua directii

consola pe paku laturi

r Plici izolate
Comportarea pllcilor izolate

Plicile sunt incdrcate normal pe suprafala mediand $i sunt solicitate preponderent la incovoiere, dar uneori pot fi solicitate gi ia compresiune, intindere qi torsiune.

Modul de scurgere a eforturilor spre reueme este pus in eviden!6 prin traiectoriile momentelor principale. Spre exemplu, in cazul unor pl6ci dreptunghiuiare incdrcate uniform distribuit aceste traiectorii sunt reprezentate in figura de mai jos, pentru situalia de simpla

r.ezemare. Se observd cd in zona centrald a pld.cilor traiectoriile sunt paralele cr"r marginile, iar in colluri sunt orientate pe direc{iile bisectoarelor, respectiv perpendicular pe acestea.

- --

momente principale pozitive momente principale negative

Calculul pldcilor izolate se bazeazd pe integrarea ecualiei diferenJiale a suprafelei

mediane deformate.

dow,n dow ,dow-p -t aro " af .ay'-

A/

in care pentru stadiul I., adicd betonul nefisurat (elastic)

n_ u= E.l

*r=W:n

E.h3

Pentru a infelege modul de lucru a pl[cilor vom apela la o metodd aproximatl1.bazafl' pe inlocuirea placii cu grupuri de fAqii dispuse paralei cr,r laturile. La inceput vom trata situalia cdnd placa dreptunghiulari este rezemati pe dou[ laturi opuse, celelalte doud fiind libere, gi este solicitatd de incdrcdri uniform rcparttzate (figura de mai jos). ln aceastd situafie placa se va incovoia numai dupd direclia laturilor nerezemate. IzolAnd din placd o fdgie de I m ldlime, se constatd cd aceasta se comportd ca gi o grindd simplu rezematd, deoarece fAqiile aldturate se deformeazdla fel gi nu existd nici un fel
de impiedicale reciprocd.

tt

in plac6 vor apare momente de incovoiere gi forle tdietoare dupd direclia l^, iar pe direclia lr, momentele gi for{ele tdietoare vor fi nr-rle. Daci placa este rezemat[ pe toate cele patru laturi, incovoierea se va produce dupd ambele direclii. Dacd se tzoleazd la mijlocul deschiderjlor doud fdqii de ldlime de 1m dupd cele doud direclii, se vor evidenlia momente de incovoiere qi forle tdietoare atAt dupd direclia /", notate cu M" $i yr, cdt qi dupd direclia lr, notate cu M, $i Vy. Dacd insd se vor lua in considerare doud fdqii care nll se gdsesc la mijlocul deschiderilor, se va constata cd incovoierea unei f6qii determind rdsucirea fdqiei perpendiculare pe ea, ceea ce duce la formarea Lrnor momente de rdsucire Mry, $i Myx, tyrlxime la margini qi nule la mijlocul pldcii.

T+

+lz

Aceste momente de rdsucire iau naqtere datoritd faptului cd fAqiile din centrul pllcii sunt incovoiate, pe cflnd cele de la margini sunt practic drepte (din cauza reazemelor). Se obline astfel o stare de solicitare mult mai complexd decdt in cazr"rl pldcii rezemate pe doud laturi, deoarece incdrcarea se transmite la cele patru reazeme.
**6r

r
t

t-- +

tlllllll ttllllll l- f -1 t-- f - -l -lL I I _I _I_ L I J tlllllll

! -l -l- l- + -l

v
C)

4t

.n
!

o
d)

$i
CJ

{)
n)

'o
4l p
c,)

aT r I I tT-t
F + -1 -l -lr_

l- +

-1

o
(J

o
-d
G)

r __l _l _l_ r_ l -.1 ttllllll .l T T -l -r -l- l- T L I J l-lL + I tlllllll

trllllll r f . -l -l- f .

()
bo
li

lr
c_)

()
h rP q

fasii marginale cu momenle de torsiune

-X
fasii centrale fara inomente de torsiune

zq

10

Pentru a putea determina aceastd repartizare dupd cele doud direclii, se considerd cd din incdrcarea uniform distribuitE totald p o parte, p, se distt'ibuie dupd direcfia l-, gi p-,,, dupd direclia 1,,, dar evident cd trebuie sd avem satisfdcutd egalitatea:

p,+ p,,: p
Dacd se considerd cele dou[ fdgii de placd drept grinzi cu ld{imea de 1m, deformaliile lor la mijlocul deschiderilor vor fi:

pentru deschiderea l" ctt incdrcarea p.,

t4

w =6P'I' 'r'EI pentru deschiderea /, cu incdrcareapy

*r=p P,tl
EI
unde B este un coeficient numeric, determinat cr-r ajutorul metodei grinzilor conjugate. Cum cele doud fAqii lucreazd impreund, deformaliile lor trebuie sd fie egale.

T .t

*L

'{*l *+l
w" = w), Dacd se introduc relaliiie precedente, reztlld

p,t! = pJI Folosind relalia p, * p,, = p

se obline

P'=-+

\+'P
J

'*lLl [/,

11

P,.:

,,t' -, 1.IL ] U.J

Dacd

I,=Ir, +

p,= pr,=0,5'p, in acest caz rcpaftizarcaincdtc[rilor

se face in

mod egal dupd cele doud direclii. Dacd. l,</, rezultd, c6, p,)

pr,, ddtca direcfia scurti va prelua o incircare mai

mare decAt cea lung5; acest lllcl'u este ugor de inleles dacd se are in vedere cd la grinda cu o deschidere micd trebuie aplicatd o incdrcare transversald mai mare pentru a ob{ine o anttmitd deformalie dec0t in cazul unei grinzi mai lungi.
urmdtoarea figur5. se reprezinti modul clrm se reparttzeazd cele doud incdrcdri, in ftrnclie de raportul celor doud lat:ui lr/I*, pornind de la forma pdtratd, pentru care l1/1, = 1. Se constatd cd ?ncdrcarea corespunzdtoare laturii lungi /, scade foatte repede, avAnd de exemplu pentru \fl.,= 2 valoarea pu=p/17=0,06p, adic6. numai 6Vo din incdrcarea totald este

in

preluat[ de direclia laturii lr;

incdrcarea corespunzdtoare direcliei scurte creqte foarte repede cu raportul lr/l",apropiindu-se foarte mr"rlt de incdrcarea totaldp, fiind lalrflr= 2,
0,94p.

in schimb

p'=

Lucreaza pe doua directii

Lucreaza pe
o directie

Exemple:
L.

M'=j,

nt = 0,0368. pII,
nt =0,0368.pt1

-.l[--r ql__l i*'

t\

M,,=fi
7=t,o
M

=LF

M*

M,

'-1-0

I2

)
M, '
|r) t-cn
il

=+ 17,8
1^

pt? =0,o562.
pt,?

ptl

r.=

,*

=0,0334'pll

=lw
M*
3.

)',

I, M.'v

=1,25

M,

0.594

#
\i'
lt

l*:3,0

M,=0,073'pll.
M

vl

n
v
*
M*
h:3.0

*S pt = 0,0334. l, 3'0 l^ =!f =L5

,
=

ptj

)-

M, =0.4 M,

4.

M, '10,4'*dl. = 0,096' M|= ,.

=+

pll
pll

+ 40,3
0,258

pt

= 0,0248'

lr'

=6 1,3 =2.0

\w

d=

M*

1,3

h{)',/h4,'
4

,"x

L
I I

0,6 0,25

{)E 1r

'-'

1 ,zS

I q') "- "

"?_1il9_T_r_{i_-,

3 riir*ctii

De aceea la definirea modului cLlm sllnt preluate incdrcdrile de cdtre pllci se disting dottd
cazuri'.

dacd 1,,/1,>2, placa va prelua incdrcirile numai pe direcfia scurtd gi se va comporta, in cea mai mare parte a suprafefei, ca qi cum at fi rezematd numai pe doud laturi. Momentele de incovoiere dupd direclia scurtd se vor determina ca pentnt o grindd cu ldlimea unitard, iar momentele dupd direclia lungd, care pot avea valori semnificative numai la margini, vor fi preluate prin mdsuri constructive:
t2

M -Pt*
M

r:0

placa se va descirca dupi amtrele direcfii, iar momentele de incovoiere se vor determina in func{ie de incdrcdrile p* gi pr qi deschiderile 1* gi It dacil

lr,/1,<2,

r2

[,t[,- y..P,t., tr
8

Mr'=Yr+
unde y este un coeficient sr.rbunitar care line seama de faptul cd la repartifia incdrcdrilor conform unor relalii nu s-a luat in considerare efectul favorabil al momentelor de rlsucire, care reduc momentele de incovoiere, preludnd pi ele o parte din incdrcdri. Coeficientul 7 vanazd. in funclie de raportul l1/lr; reducerea cea mai mare (de 41 Vo) se produce la pldcile cu deschideri egale unde efectul momentelor de torsiune este maxim.

t2

t4

colturi Ubere

tJ
Momentele de torsiune ce iau nagtere tind sd ridice colfurile pldcii, dacd aceasta nn este legatd pe margini prin grinzi sau centuri; dacd collurile sunt legate, in aceste zone iatt nagtere incovoieri suplimentare. Ruperea

plicilor izolate

tn cazul pliicilor cle beton armat, numai la incdrcdri mici, comportarea este elasticd. in momentul atingerii rezistenlei betonului la intindere se formeazd prima fisur6, ce se extinde apoi gi alte zone, cdnd incdrcdrile cresc. Fisurile produse la partea inferioard a pldcii urmdresc zonele de momente maxime. in final urmeazd formarea unei relele de linii de plastificare, numite in cazul betonuh-ri linii de rupere. Producerea unor linii de plastificare duce la formarea trnui mecanism de ceclare, prin rotirea porliunilor de pldci formate in urma acestor linii, ?n jurul unor axe de rotalie constituite de reazemele plScii qi aceste linii de plastificare
(sau rupere).

.Fisuri Ia partea inferioara a

placti

Linii

de plasticizare

Calculul aproximativ ardtat mai stts s-a efectuat considerdnd cd materialul din cale s-a executat placa se afld in domeniul elastic. Pentru calculul pldcilor in domeniul plastic, de obicei, se va utiliza metoda echilibrului limitd (a liniiior de rupere) bazatdpe teorema cinematicd.

Tipuri de pl[ci izolate

Din cele ardtate mai sus reztrltd" cd avem doud categorii mari de pl6ci:
care lucrea

arrnatuld de rezistenld prevdz:ltd,numai pe o \/1., ) direcfie, iar pe cealaltd direclie se ageaz[ numai armdturi constructive;

zil rpeo direcfie ("/ ,Zlcu '

15

care lucrea zd pe

(r '/ \ doui direc fii I r/ < 2 | ct at'mdturi -) '-- \/L,

t

de rezisten{d

in ambele directii

(se mai nllmesc Ai pldci armate crucig)

a Plangee monolite cu grinzi principale qi secundare

(planqee pe grinzi qi nervuri)

Aceste plangee se compun din glinzi principale orientate paralel cll Llna din laturile de contur ale planqeului gi din grinzi secundare (nervuri) orientate paralel cu cealaltd laturd, formAnd o relea ortogonal[ de grinzi pe care reazemd placa. Aceastd refea de grinzi prezintd particularitatea cd rigiditatea la incovoiere a grinzilor secundare (nervurilor) este micd in raport cu rigiditatea grinzilor principale-qi se poate considera cd grinzile principale constituie 1"ur"*, fixe pentru grinzile secunclare. in consecinfd, grinzile secundare transmit in intregime sarcinile ce le revin la grinzile principale sub form[ de salcini concentrate, iar acestea din urmd le transmit la pereli sau stdlpi. a. Plangee cu grinzi (nervuri) dispuse dupd o singr,rrd direclie (paralele cu latura micd a incdperii), r'ezemate direct pe ziduri sar"r stdlpi marginali. La aceste plangee sarcinile verticale se transmit de la placd \a grrnzi, iar de la grtnzi la pereli sau stAlpi. Placa se calculeazd pe fdqii de 1 m ldlime, perpendiculare pe nervuri. Momentele incovoietoare se calculeazd. ca pentru grrnzi continue, fdr5. a line seama de rezistenla la torsiune a grinzilor pe care rcazdmd..Incdrcarea uniform distribuitd, ce aclioneazd asupra fdqiei de placd (in daN/m), este numeric egaid cu ?ncdrcarea de pe 1 metru pdtrat al planqeului.

C grinzi secundare
@
grinziprincipale

@ stAlpi @ pereli

b.

direclii gi rezemate numai la extremitafi. In acest caz grtnzlle principale se dispun paralel cu latura micd a plangeului, iar nervurile paralele cu lattira mare.
Plangee cu grinzi dispuse pe doud

c.

Planqee cu

grinzi dispuse pe doud direclii rczemate pe stdlpi centrali qi pe stdlpi sau pereli marginali. Grinzile principale pot fi aqezate fie pe direcfia scurtd, fie pe direclia

I6

lungd a plangeului, de la caz la caz, De obicei distanla dintre grinzile plincipale este mai mare decdt distanta dintre nelvuri.

La planqee de tip b qi c, modul de calcul al pl[cii depinde de raportul dimensiunilor ochiului de placd; dacd raportul laturilor este
dacb

+<2,
1-.

placa se calculeazdpe dou6 direcfii, iar

a l.

> 2placa

se calculeazd gi se armeazd pe o singurd direcfie.

Distanla economicd dintre grinzile secundare (deschiderea pldcii) depinde

incdrcarea plangeului qi este de 1,5 ... 3,0 m.

de

Distanla dintre grinzile principale (deschiderea nervurilor), vaiazl.intre 4 ... 12 m, Distanla dintre stdlpi se ia 6 ... 12 m. Pldcile, grinzile secundare gi grinzile principale ale plangeelor dacd se calculeazd manual se considerd ca gi elemente independente, gi nu se line seama de conlucrarea spaliald a intlegului sistem. ln aceastd situalie solicitdrile predominante sunt momente incovoietoare gi forlele tdietoare.

inilfimea grinzilor

se poate

lua:

- la grrnzi secundare

h=(

(14

L 2a) l-\
t2)

.T,

-la

grrnzi principale

h=(L L\.t

[8

unde /,, este deschiderea lor de calcul. La calculul grinzilor se line seama de conlucrarea lor cu placa, atunci cAnd acesta se zona comprimatd. afl6 in in dreptul reazemelor marginale, placa, nervurile sau grinzile principale (atunci cdnd ele reazem6. pe ziddrte) se considerd adeseori simplu rezemate.In realitate la aceste teazeme se rcalizeazd o incastrare parfiald, de care se va line seama la dimensional'ea elementelor.

a.

Fl[ci armate pe o direcfie

Pldcile armate pe o direclie se intAlnesc ca gi placi continue qi intrd in alcdtr.rirea strtrcturald de plangee monolite pe grinzi gi nervuri sau ca qi pldci prefabricate simplu rezemate pe doud laturi.

11

lnilffi

Mv

Calculul placilor armate pe o singurd direclie se face ca qi calculul grinzilor continue de indllimeo. hpruca gi ldfimea b - 1000 mm, avAnd ca reazeme nervurile paralele cu deschiderea mai mare.

calculul solicit[rilor se ia in considerare l[fimea reazemelor prin inlocuirea deschiderilor teoretice cu deschiderile de calcul, care se evalueazd in conformitate cll cele

in

inv[late Ia grrnzi. Calculul momentelor incovoietoare se face ca pentru o grindd continud, incdrcatd ctt sarcina totald uniform distribuitd pe metru p[trat, q = (g + p) kN/m2.

Deci incdrcarea uniform distribuit[ care aclroneazd asltpra nervurii va fi alcdtuitd din grelrtatea proprie a nervurii gi din incdrcarea provenitd de la placd. Nervglile se calculeazdca grtnzi continui rczemate pe grinzile principale. Grinzile principale sunt incdrcate cu o sarcind uniform distribuitd provenitd din grelltatea proprie qi cu forle concentrate, reacliunile din punctele de rezemare ale nervurilor'

Se considerd cdintreaga incdrcare de la placd este transmisd la nervuri.

18

b. Pl[ci armate Pe doui direcfii

CAnd placa se calculeazd qi

se

armeazdpe doud

direclii '

(+=r),
[/,
)

reacliunile pe

contur se oblin prin descompllnerea pldcii in triunghiuri qi trapeze' Laturile scurte ale pldcii (de obicei grinzile principale) vor fi incdrcate cu sarcini triunghiulare, iar latr-rrile lungi (de obicei nervurile) vor fi incdrcate cu sarcini tlapezoidale. Deci nervurile vor fi incdrcate cu o sarcind. trapezoidald,, iar grinzile principale vor fi incdrcate cu sarcini triunghiulare provenite din placd gi cu for{e concentrate date de nervuri. Sarcinile triunghiulare gi trapezoidale pot fi inlocuite cu sarcini echivalente uniform distribuite, avAnd valoarea:

pentru latura micd a pentru latura mare a

pldcii
pl[cii

Q"

t. q.i

Qu

=jo,(, fl

I
(..1

,, l"n

t9

ru

R.eguli de armare pentru elemente structurale

Grosimi
Grosimea minim[ a pldcilor se va lua dupd cum urmeazd: a) Lapldci armate pe doud direclii (ljll'<z unde latura scurtd este /*) : 1,140 - cAnd placa este simplu rezematd pe contllr; I,/45 - cAnd placa este incastratd elastic pe contur' b) La pldci armate pe o direclie (l/1">2): 1,130 - cAnd placa este simplu rezemall' pe tot conturul; 1,135 - cAnd placa este incastratd pe tot conturul; t*/25 - cdnd placa este simplu rezemaldpe doud laturi paralele; 1'130 - cdnd placa este incastratd elastic pe doud latr"rri paralele; Ir/I2 - cdnd placa este in consold. planqee fdr6. grrnzi: c) La lyl30 - cdnd stAlpii sunt fdrd capitel; lyl32 - cdnd stAlpii au capitel simph.r; lyl35 - cAnd stdlpii au capitel cu frdnturd sau cll placd. Grosimea minimd a pldcii pline pe grinzi, din condilii de rezistenfd, este de 50 mm. Pldcile de beton armat pot indeplini rolul de diafragmd orizontald pentru ?ncdrcdri aplicate ?n planul lol, dacd au grosimi de cel pufin 80 mm. La dalele grosimea minimd va fi de 200 mm.

Dispozilii privind anndtura din tncovoiere

Secliunea armdturii de rezistenll,rezultd, din dimensionare. Diametrul barelor gi distanla dintre ele, pentru o secliune datd, se alege folosind tabelul de mai jos (r.rnde este datd aria secliunii transversale a barelor distribuite uniform pe un metru ldfime de suprafa!6, in cm2).
Distanla dintre
bare 7,5 8,0 8,5

Diametrul barelor' (in mm)

5 6 3,7'1

7 5,13 4.81

10

12

14 2Q,52

16

18

20 41,88 39,26 36,95 34,90 33,06

.62 2,45
2.31

6.70
6,28
5.91
5,5 9

10.47
OR?

3,53

15,08 14.14

26,81

9.24
8,11

25.14
23,66

33.93 31,81

J,JJ

a57
4.28 4.05 3,85 3,67 3.50 3,35
3.21

9.24
8,73 8,27 7.85 7.48

13,3i
12.57 r 1,90
11,31

29.94
28,28

9,0
9.5

2,18

3,t4
2,98

1.10
6.20

22.34

2,0'l
96 .87 78
71

0,0
0,5
1.0

?a?
2.69 2,57 2.46 2,36 2,26 2,17

5,29 5,03 4,79 4,51

A
1.'7

2t.17
20,t1.
9.15 8.28 7,49 6.76 6,09 5,47

26,79
25.45 24,24

5?q
4,66 3.99 3,39 2.83

31,4t
29,91

7,r4
6.83

10,17 10,28

23,14
22,13 21,21 20.36 9,58 8.85 8,18 7.55 6,97

28,55
27.31

t,5
2.0

,)<

.64
57 ,45

4.19

6,54
6.28

9,84 9,42
9,05 8,70 8,38 8.08

3,08

4.02
3,87

12)
1,84
1,40

3,0 3,5

)q6
tQ<

6,04
5.82

23,17 25.13 24,16 23.27

4.0
4.5 5,0 5.5

40
35

)o)

2_09

J,l z
3,59 3,41 3,35 3.24 3,14

)75
2,6s

5,6r

l.o0
0,62 0.26 9.93

4.90 4,36
3.87

22,44

95 ,89
R')
11

<Lt

3l
27 23

1<1
2,48

5)4
5,0'7

6,0
6.5 7.0
'7.5

)41
2,33 2,26 2,20 2,74 2.08 2,03

4.9r
4,76 a 6,') 4,49 4,36 4,25 4.13
4,03 3.93

7,80 7,54 7,30 't,o7

6,85 6.65 6,46 6,28
6.11

2r,66
20,94
20,27

?L1
2.9-l ) \'1 2.19

6.42 5,42 4,97 4.54 4.14

3,76 3.39 3,05

9,62
9,33 9,05 8,79 8,55 8.32 8,10 7.89

l9
t5

7l
,66 ,oz
<a ,53

?n5
2,96 2,87

9,64 9,04
8,43 7,95 7.46 6,94

t2
,09 ,06
,03
,01

i,83 t.49

8,0
8.5

a10

t.l'7
0.87 0,58
0.31

)'tJ
2,65 2,58
2,51

9.0 9.5 20,0

49

5,95 5,80 s,65

6.54
6,11

0,98

A\ 4t

r.97 r,92

7,69

0,05

)'7)

<1)

20

Exemplu

Din dimensionarea pldcii areznltat o cantitate necesard de armdturd A,=536mm2 =5,36cm2 .i. din tabel se cautd o cifrd apropiatd qi oblinem
A,,,.fJ

= 5,42cmz

O10la

14,2 cm distanld dintre barele consecutive se poate lega qi cifra 70,77 cm care se ?mparte la doi 9i oblinem Q12\aZxI0,5 = 2Icm distanld intre bare

A,,,ff

=P+ 2

= 5,385cm2 = 5,36cm2

La pldcile avAnd lyll* > 2, cu armdtura de rezistenld dispusd pe o direclie, se prevede o arm[turi de repartilie perpendicular pe cea de rezistenfd, reprezentAnd cel pulin 207o drn arta armdturii de rezistenJd din secfiunea cea mai solicitatd. Armdtura de repartilie se ageazd amt in cAmpurile cdt gi pe reazemele pldcilor continue.

Procentele minime gi maxime de armare vor respecta prevederile de la grinzi.

Diametrul minim, pentru bare profilate de rezistenld

se ia dupd cum urmeazS:

6 mm (5 mm la plase sudate) - la plangee cu grinzi - la planqee f6rd grinzi...... 8 mm (10 mm pe rcazem) - la fundalii qi la pl6ci situate in medii corozive ...... 10 mm (8 mm la plase sudate).
se considerd,O,lhy+2 mm, unde

Diametrul maxim
De ex.:

fuseiain mm.

t'1 - l20mm '

Q^^*

=0J'120*2=14mm

Distan{a maximi dintre axele armdturilor se va lua:

la armdtura de rezisten!6: [zOO.nrn la placi cv

I

h,

3300 mm,

s,* = 3h,.

mm la placi'cr-r 300 mm < hr < 400 mm,

JZSO

[::O mmla placi cu h, > 400 mm, J,oo* = 2ht <200 mm pentru pldci incdrcate cu forle concentrate.
la arm[tnra de repartifie: [z5o mm. Jrr* = 3,5 hf < { [200 mm (la plase sudate), 3 h, pentru pldci incdrcate cu forle concentrate' s n* =
Numdrurl maxim de bare ?n cdmp gi pe reazeme este de 72bare

/metru.

21

e Armarea plicilor
C6teva procedee de armare a pldcilor monolite continue, folosind bare independente asociate in plase Iegate, sunt prezentate in figr-rra de mai stts.
armeturd de anndturd de

t,,

51

1,,

, ,5

t,,

Procedee de armare a pldcilor continue cu armdturd de rezistenfd pe o direclie folosind plase

legate a) deschideri mici, b), c) deschideri mari

Armdtr,rra de la partea inferioard care nu se prelungeqte dincolo de reazem se poate ridica gi folosi la preluarea momentelor incovoietoare de pe rcazem. Dacd armdtura ridicatd. pe reazeme nu este suficientd pentru preluarea momentului negativ, aceasta se completeazd cu cdldre{i care pdtrund in cAmpurile adiacente , de fiecare parte a felelor reazemului cl 1,,/4. Cdldrelii se termind drept sau se pot termina cu picioruqe de rezemare. in cazul pldcilor continue cu deschideri inegale, locttl de oprire a barelor ridicate sau a cdldrelilor se calculeazd. in funclie de lumina cea mai mare aferentd reazemnltti respectiv.

reazemele marginale ale pldcilor simplu rezemate se recomandd ca ridicarea armdturii de rezistenla sd se facd,la /,,/10. Simpldrezemare se consider[ atunci cAnd placa nu face corp comun cr-r grinda sau centura pe care reazemd sau dacd reazem6' direct pe ziddrie (fdr[ intermediul unei centuri) precum gi atunci cAnd grosimea peretelui este mai mic5. decdt 250 mm sau ldlimea pe care reazemd placa este mai mic6. decdt 1,5h7.

La

Atunci cAnd placa este tncastratii elastic in reazemul marginal, adicd face corp comltn cu grinda sau centura marginald, sau pdtrunde in ziddrie pe o ldfime de cel ptlin 2hy, modul de a$ezare a armdturii de rezistenld pe reazemul malginal va fi acelagi cu cel de pe reazemele
intelmediare.

cazul cAnd la reazemele marginale existd posibilitatea realizdrri unei incastldri elastice, de cale nu s-a linut seama in calculul solicitdrilor, se va prevedea o armdturd la partea sr-rpelioard a teazemului de cel pulin 0,25 din armdtura din cAmpul adiacent.

in

(ca

Reazemul deasupra cdruia se ageazd armdtura suplimentard poate fi o grindd principald in figura de mai jos), un perete de ziddrie sau din beton armat (diafragmd).

r*tr
c

SEajTIUI'IEA

1-1

arm6trrr&

Ft'*r

suriirrre rrtarta
f'c

atarE!u

anrritr$6 dii.reri
de resistenti
r:lUr FIaSa

rrindi
ie crrrrrlar{

Armarea suplimentard a pldcii pe reazemele paralele cu armdtura de rezistenli dispusd pe o direclie

23

Armarea ct plase sudate se face utilizAnd sortimentele catalogate sau plase aicdtuite in conformitate cu cele de mai jos.

-i

I I

l
1

-jParametrii geometrici ai plaselor sudate

Clasificarea plaselor sudate : - plase de serie mare, simbol G - plase de serie mijlocie; - plase de serie mic6; sau dup6 forma ochiurilor: - plase cu ochiuri pdtrate, simbol Q; - plase cu ochiuri dreptunghiulare, simboi R.

Tipul olelului utilizat frecvent in lard este STNB, SPPB qi Bst. 500M cu diametrul
cuprins intre 3...8 mm. Dimensiunea uzuald B x L = 2,0 x 6,0 m, dar se gdsesc qi plase cu lungimi mai mad sau mai mici (de exempluB=2,15;2,4;2,7;3,0 m 9i L=5,0;7,0 m). Depdqirile ?n sens longitudinal C1 salr transversai C1, de obicei, reprezintl jumdtate din distanfa dintre bare pe direclia respectivd.

Notarea plaselor sudate se face precizdndu-se indicativul gi parametrii geometrici ai plasei. Indicativul este format din cifre gi litere, care reprezintd numdrul de ordine, simbolttl plasei sudate gi al ochiului, aria secliunii barelor longitudinale, multiplicatd cr"r 100.
Parametri geometrici ai plasei (in mm) se indicd in urmitoarea ordine: cl,x l, / a,x l,- B x L cu semnificalia notaliilor datd in figura de mai jos.

Exemplu: 110GQ 196;5 x

10014

x 100-2000 x 6000

24

Caracteristicile plaselor sudate tipizate de serie mare STNB

Plase cu ochiuri pdtrate

Distanle (mm)

Diametre (mm)
Barele 1ongit.,
dr

Indicativ
Barele

Aria secliunii , 1. (cm"/m)

Barele longit,
0,63
0,71

longit.,
101 GQ 63

11

Barele transv., l,

Barele transv.,
dr

Barele tlansv.
0,63
0,71

Greutatea aproximativd kg/m' de plasd 0,99

1,10
1,32

200
100

200
100 150

4
J

4
J

r02 GQ 7l
103 GQ 84 104

150

4
5

4
5

0,84 0,98
1,06

0,84 0,63
1,06 1,26

cQ

98

200
150 100 150

200
150

I,26
1,66 1,98

105 GQ 106 106 GQ 126

4,5

4,5
4
4

100 150
100 100 100

4
5

r,26
1,31

r07 GQ 731
108 GQ 159 109 GQ 159

0,84
1,26

I,69
2,24

100
100

4,5 4,5
5 5

4 4,5
4
5

1,59 1,59

r,59 I,26
1,96

2,50
2,53 3,08 2,92 3,86
3,27

110

cQ

196

100
100 100 100 100

I,96
7,96

111GQ 196

100

lt?

GQ246

r00
100
100

5,6 5,6
6 6 6

2,46 2,46
2,83 2,83 2,83
J,J L

I,26
2,46

1r3 GQ246

5,6
4
5

tr4 GQ283
1ls GQ 283
116 GQ 283

r,26 t,96
2,83 7,26

r00
100 100 100

r00
100 100 100

3,16

4,44 3,60
5,27

rt7 GQ332
118 GQ 332
119 GQ 348 120 GQ 396

6,5
6,5
10 7,7

4 6,5
10

?7)
3,93

3,32
3,93 7,59

200
100 100 100

200
100 100 100

6,76

4,5
7,1
8

3,96 3,96 3,96

4,36
6,22 7,05

121 GQ 396

J,7 J,7

3,96 5,03

t22 GQ447
123
124

Plase cu ochiuri dreptungh ulare

GRI26
GR t59

100 100 100 100 100 100

200

4
4,5
5

t,26
1,59

0,63 0,63 0,63 0,63 0,63 0,63

1,48

200
204

4
4

r,74
2,03 2,43 a 1.) 3,13 3,74

125 GR 196

r,96
2,46 2,83

t26 GR246 t27 GR283 t28 GR332 t29 GR396

130 GR 447

200
200

5,6
6

4
4 4

200 200 200

6,5 J,7
8

100

4,5
5

3,96 5,03

0,79 0,98

r00

4,72

25

La cerere se pot rcahza gi plase speciale cu armdturd de rezistenld pe o direclie sall pe dogd direclii cr-r bare simple sau dublate (se noteazd cu d dupd diametrul barei) qi/sau cu sllprapllneri pe o parte sau pe mijloc. Notarea acestor plase se face in conformitate cu figura. Lortgitudinal
Transversal
Au I Lu, lt

dif d,2 - n,,, f no, L' c,, f c,, I,.d$fd,4-m,lm, B ' c,rf c,,
.

o
|!H

tro GU
3() (JQ !ld "-J P q
N
C)

d)

Plasa simpla

plasa cu

fara suprapuneri

bare Plasa simpla Plasa.c.u bare clublate dublate lara cu suprapuneli cu suprapunerl suprapuneri pe o pafle
pe o parte

Plasa cu suDraDunere

slmPla Plasa cu bare dublare .:, , 'milloc cu suprapunere la

la mijloc

() cdO !O 3H EU LI

oE ad cg 6) tu.2 N
C)

tr

Variante de plase sudate speciale

d.z

d't

d.:
o.i
I

ii.-

-*'
l

cri' , ti'
i

iIili
)

nl 'l

,1

ds+

i'lrti
,l

vf
-i r: -t!'1+i
+i
:

i
J J

"t
I

!l

V+
l
I

+l
I

ri
)Illi

,
I

:l

:\.
ll.1r
Cr?

l,l1l ii Ll

'-ti. crl --+ "'ri

-'n,it
1 . lr /.-

- --1

Notarea plaselor sudate speciale

26

Modul de armare a plhcilor monolite cu almdtura de rezistenld pe o directie este prezentat in figr-rra de mai jos. Se trtllizeazd. plase plane sau in rulouri. Cel pulin I/2 dtn ana secfiunii armdturii aferentd momentului incovoietor maxim din cAmp se prelungegte peste
teazeme. Deasupra reazemelor intermediare, plasele plane pdtrund in placd de fiecare parte a reazemului cv ll4 din lumina cea mai mare aferent6. reazemului respectiv (fig. de mai jos, a). CAnd aria armdturii este mai mare se pot utiliza, pe reazeme sau / gi cAmp, doud rAndr"rri de plase plane de aceeagi ldlime agezate decalat (fig. de mai jos, b) sau cu ldgimi diferite aqezate sllprapLls (fig. de mai jos, c). La r-rtilizarea plaselor in ruloud (de ex. BAMTEC), acestea se ridicd pe reazemele intermediare la 1/4 din lumin6, acolo unde se intrerupe gi eventuala armdturd suplimentar5. necesard cAmpului marginal (fig. de mai jos, d). Dacd existd posibilitatea unei incastrdri parliale a pldcii in reazemele marginale, de care nu s-a finut seama in calcul, se prevede o plas[ suplimentard care pdtrunde in deschidere pe o lungime de 0,20 /,, mdsuratd de 1a marginea reazemului. Armdtura perpendiculard pe reazem, din aceastd plasd, va reprezenta Lrn procent de armare de 0,137o, tecotflandindu-se sd nu fie mai micd de 605,6 mm/m. Ancorarea acestor plase se face prin dispunerea unei bare transversale dincolo de reazemul teoretic. La plangeele cu grinzi principale gi secundare (la care armdtura de rezistenJd din placd este de obicei paraleld cu grinzile principale) se aqeazd peste grinzile principale plase sudate cu o armdturd minimd 5 01150 mm, in condiliile prevdzute la plasele legate.

Armarea pldcilor monolite din beton cu arm[turd de rezistentd pe o direclie folosind plase sudate

21

La pldci dreptunghiulare cu lr ll*<2 (lv - fiind latura mai mare a panoului) in cAmp, armdtura paraleld cu iatura micd a pldcii (/*) se aSeazd mai aproape de paltea inferioard a plhcii. La pldcile incastrate pe contur (plAci continue) cel pulin 1/2 din aria armdturii din cAmp, dar cel pulin 3 bare pe metru, pe fiecare direcfie, se prelungesc dincolo de reazem, ancor6ndu-se (dacd se ?ntrerup) conform prescripliilor din acest capitol. Restr,rl barelor se r.idicd pe ambele direclii dupd un calcul aferent sau la distanfa de 1/5 din lungimea mdsuratd dtrpf, deschidelea micd, Barele ridicate se pot intrerupe in cdmpul aldturat Ia l/4 din lumina mdsuratd dup[ deschiderea micd.

t.,l

I
I

l.

Lz

-l

l,r 1luz

Aqezarea armdturii de rezistenld pe doud direclii sub formd de bare independente asociate in plase legate

m2, armdtura din cflmp dimensionatd la moment rnaxim pe fiecare direclie se poate reduce cu 50Vo in fAgiile marginale. L[limea fdgiilor se stabilegte in fr"rnclie de modul de rezemare conform precizdrilor din figura de mai jos.

La pldcile cu o suprafald mai mare

c1e 15

i l,r '-21

b) *:>,/,' '
')l

l=f
....----..-.----.----_l

Lnl

T ji.
_t_

I
I

--a
I

0.5Ac ---r-i

il -l
Eltn

^rl =l < I A.r -+

'll
-----I I

l+
idl
!.rl lol

1l
I

-rl_

--r ll,'r
tl

0.5

A':

I -I I

28

c) */.1, ' 8r
--s-,ao

r-5 *l

lut

_L

*t

i
I

=l <lA.:

rll

l1

i<l
0.514'z' ,t

! "-rl , lol
I

------*t--0.5 A"z 0,5 A"z

Armarea zonelor de colf se face la pldcile simplu rrzemate pe contur, ale cdror colluri sllnt impiedecate a se ridica (fie prin ancorare, fie prin incdrcarea fiecdrui col! cu cel pulin
1/16 din ?ncircarea totald a placii).

b)
*st

_r

caI

"l
rau cu

plase sau cu plase ortogohale oblibe

Armarea zonelor de co1! ale pldcilor simplu rczemate pe contur av0nd collurile ancorate: a) armare superioarA; b) armare inferioar'd

Armarea pe reazeme cll plase sudate se face utilizAndu-se o singurd plas6, plase sllprapuse de ldlimi diferite sau plase supraplrse de aceeagi ldlime montate decalat. Armdnrra se a$eaza uniform pe rcazeme, ldlimea plaselor gi modulul de suprapunere se determind din condilia ca piasele din primul rdnd sd pdtrr"rndd in cimpul adiacent ct 0,251,,i,,, iar cele suprapuse clt 0,75lnr;,, intocmai ca qi la arrnarea pe reazeme pe o direclie cu plase sudate. Pe
fdgiile de margine, armdtura depe reazeme se poate redLlce cv 50Vo.

29

Moduri de armare in cdmp a pldcilor atmate pe doud dileclii folosind plase sudate suprapllse: a) plasd suplimentard dintr-o bucat6; b) plas6 sr-rplimentard din doud (sau mai multe) buc6{i.

a)

ht

"-I-.

1,, r1a

b)

0'1512!

94'

c)

0.15/zr

0.15/r

,/

O
++

.lnh, F-;-i

l-'=--l

Moduri de armare cu plase sudate a reazemelor intermediare ale pldcilor armate pe doul direcfii: a) un singur rAnd de plase; b) plase sLlprapllse de ldlimi diferite; c) plase sllplapllse montate decalat

in figura de mai jos se prezintdposibilitatea de armare la pl6ci oblice sau circulare:

30

1.,

JY/

'/// i/ i
'/Ato
li

ss

roWz

,/3 /l/"-

(C
\ \--------__:_

(
10

31

Modtii de armare in cazul cAnd pe placd actioneazd o incdrcare concenttatd:

Realizarea golurilor tn pldci Capacitatea pofianta a pldcilor cu goluri depinde de pozilia, mdrimea gi forma golului, cle modul cle rezemare qi de armare a pldcii precum gi de modul de aplicare al incdrcdrilor. La pldcile cu armatura de rezistenti pe o singuri direc{ie, aqezarea armdturilor in jurul golului depinde de mdrimea acestuia. Cdnd dimensiunile goh-rlui sunt mai mici decAt 1/5 din deschiderea pl6cii, armdtura echivalentd cu cea care intersecteazd golul se aqeazd la marginile acestuia prelungindu-se cll lungimea de ancorare.

il
__-____-_rl

Ct

+l

max(at ; az) <0,21'

Ci)

fl+I*

suplimentare
de bordaj

AEezarea armdturii in jurr.rl golurilor mici

32

Plficile dreptunghiulare arrnate pe doua directii, prevdzute cu goluri, se pot trata, in cantl golurilor mici ca pi ?n figura de mai sus, iar pentru golurile mali in mod simplificat, ca pl6ci rezemate pe trei laturi.

o T_---T"-_ l___l
(.D

'

c)
Q)

ln{u1n rezemata

---lafuralibera Modul de calcul la o placd almat5. pe doud direclii prevdzut clr

Lrn

gol mare

in lungul marginilor libere (fdrd reazeme) attt la pldci almate clr plase legate cdt qi la cele sudate), placa va conline armdturd longitudinald gi transversald suplimentarb conform figurii de mai jos. Armdturile proprii ale pldcii pot juca rolul de armdturi ale marginii.

ht1

-rl

are suplimentare
i

vt

' f-l
Armarea pldctlor frdnte (ramprt scdrii
Si

>2b

podestul)

figr.rra de mai jos se prezint[ armarea unei rampe gi a podestului la o scard. Dacd poclestul este mai lat se poate prevedea grrnzi de vang la partea sr-rperioard qi inferioard a rampei.

in

Treptele
nu se afllleaza
SLIS

SLIS

.ios

Cel
SLIS

) 1,.,r Se va line cont de momentul negativ

jos jos

33

Rosturi de turnare
Turnarea betonulr-ri trebuie f[cutd fdrd intleruperi, cunoscdnd cd rosturile de lucrtt formeazd puncte slabe in ansamblul unei construcfii, atAt din punct de vedere a1 rezistenlei cdt qi al compactitalii betonului. La lucrdrile importante rosturile de lucru se stabilesc ptin ploiect gi de obicei ele coincid cu rosturile de dilatalie - contracfie.

in zonele de eforturi minime. iar la reluarea betondrii ea va fi bine curdlatd rost suprafala betonului se lasd rugoasS, spdlatd cu apd, apoi se va acoperi cu Lrn strat sublire de ciment, avdnd acelaqi dozaj ca
CAnd rosturile de lucru sunt inevitabile, ele se prevdd

1n

qi qi

mortarul din betonul care se toarn[.

La fixarea poziliei rostului de turnare se vor avea in vedere urmdtoarele reguli:

la pldci rostul de lucru va fi paralel cu armdtura de rezisten{d. Daci sLrnt necesare gi rosturi de turnare perpendiculare pe armdtura de rezistenfd, ele se vor ldsala l/4 ... l/5 din deschiderea pldcii;

- la plangeele cu grinzi qi nervuri, cdnd betonarea se face paralel cu direclia

nervurilor, rostul de turnare se lasd in zona cuprins5. intre I14 ...1/5 din deschiderea nervurii, Cflnd turnarea ss face perpendicular pe direclia nervuriior, rostul de turnare se lasd in zonacuprinsd intre I/4...1/5 din deschiderea grtnzir principale.

34

(u4-1/5)1

(u5-1t4)
{)
"rg

35